Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·17 februarie 2021
Declarații politice · adoptat
Dumitrița Gliga
Analiza discursului
- Populism
- 1 · moderat
- Anti-pluralism
- 0 · fără
- DQI
- nivel 2 · justificare calificată mixtă · propunere alternativă
- Voce
- voce proprie
Discurs
„Proiectul Legii privind bugetul de stat pe 2021, între indiferență și promisiuni fără acoperire!”
Am trecut deja de jumătatea celei de-a doua luni din an și Guvernul întârzie nepermis de mult prezentarea Proiectului Legii bugetului de stat pe 2021 spre dezbatere și aprobare Parlamentului, fapt cu atât mai surprinzător cu cât în fruntea Guvernului se află chiar ministrul finanțelor din precedentul cabinet, adică exact persoana care avea obligația legală și constituțională să pregătească, să elaboreze și să prezinte, încă de la finalul anului trecut, un proiect pertinent și coerent.
Dincolo de aceste bâlbe, aș zice inerente pentru echipa care guvernează astăzi România, ne întrebăm, în mod firesc, ce surprize neplăcute ne mai pregătește Guvernul în acest domeniu, dincolo de ceea ce transpare pe surse, mai mult sau mai puțin oficiale.
O asemenea interogație este mai mult decât legitimă și ne punem cu toții întrebarea, pentru că tot discutăm despre bugetul de stat și finanțare, unde sunt zecile de miliarde de euro împrumutate cu o lejeritate și o nonșalanță cel puțin bizare de fostul ministru de finanțe și actual premier. În ce găuri negre au intrat toți acești bani, de vreme ce acum Guvernul se lamentează că nu găsește finanțare? Ce s-a întâmplat cu banii împrumutați în numele țării?
Sper că veți fi de acord cu mine că asemenea întrebări sunt mai mult decât firești, atât timp cât resurse financiare pentru alocații sporite pentru copii, precum și pentru indexarea sau majorarea pensiilor nu s-au găsit, deși legislația în vigoare impunea acest lucru, iar pentru susținerea firmelor românești banii au ajuns cu maximă zgârcenie la destinație sau nu au ajuns deloc.
Asistența pe acest palier s-a situat la cel mai scăzut nivel dintre toate statele membre ale blocului comunitar, resurse financiare pentru sprijinirea fermierilor și agriculturii românești, din nou, nu s-au găsit, deși peste tot în Uniunea Europeană guvernele au avut o grijă specială pentru sectorul agricol autohton, bani pentru construirea de spitale și instituțiile dedicate prezervării sănătății populației nu au fost disponibili și lista poate continua, din păcate!
Evident, avem de-a face cu aceeași viziune managerială, în condițiile în care aceeași persoană, atunci ministru de finanțe, acum premier, a împrumutat și a distribuit, fără ca banii respectivi, pentru care vor plăti multe generații de români de aici înainte, să se regăsească _de facto_ în economia reală și în societatea românească.