Stelian-Cristian Ion

Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților

562 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Proiectul nu face altceva decât să pună în acord legislația din România cu decizii recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, în virtutea *principiului prevalenței dreptului european asupra dreptului intern1 2, recunoscut chiar de Constituția României*.

S-a întâmplat, din păcate, în ultimul timp, că au existat niște decizii ale Curții Constituționale care au încălcat, au intrat în contradicție cu dreptul Uniunii Europene. Și lucrul acesta nu îl spun eu, de la tribună, gratuit, ci a fost constatat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În contextul ședinței

Sunt obligatorii, deopotrivă, pentru judecători* și deciziile Curții Constituționale, dar și hotărârile instanțelor europene, cum sunt deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Într-o astfel de situație, se pune problema, pentru un judecător, ce aplică cu întâietate. Și au fost judecători care au aplicat cu întâietate – așa cum ar fi trebuit, în virtutea principiului constituțional al priorității dreptului Uniunii Europene asupra dreptului intern –, au aplicat cu prioritate, față de decizia CCR, au aplicat dreptul european și decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene. Pentru că legislația noastră consideră că este abatere disciplinară încălcarea unei decizii a Curții Constituționale, fără nicio distincție, chiar și atunci când acea decizie a Curții Constituționale contravine dreptului european, singura posibilitate pe care o avem de a legifera este să eliminăm din legislație acel articol care dă posibilitatea unui astfel de abuz* și a unor sancțiuni disciplinare în astfel de situații.

Vreau să subliniez faptul că proiectul se bucură de sprijinul Guvernului; există un punct de vedere favorabil din partea Guvernului României. Este singura posibilitate de a pune în acord dreptul intern cu deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Așa cum se prezintă în punctul de vedere, se va propune și în noua legislație, în noile legi ale justiției, această soluție. Ca atare, o respingere nu ar însemna decât o amânare a acestei soluții sau un vot pe considerente de ordin politic, pentru că propunerea vine de la USR.

În niciun caz nu susținem și proiectul nu susține că deciziile Curții Constituționale nu sunt obligatorii* și nu vor fi obligatorii pe viitor. Susținem că ele sunt obligatorii – și Constituția spune acest lucru, la fel și hotărârile Înaltei Curți date în recursul în interesul legii –, însă această obligativitate trebuie să fie la același nivel cu respectarea legii.*

Judecătorii trebuie să respecte și legea; în măsura în care respectă și legea, trebuie să respecte și deciziile Curții Constituționale.

Abia atunci când există rea-credință sau gravă neglijență din partea unui judecător ar putea fi angajată răspunderea disciplinară.

Nu va există niciun vid legislativ, pentru că în continuare judecătorii care nu respectă deciziile Curții Constituționale sau deciziile, hotărârile date de Înalta Curte în recursurile în interesul legii, dând dovadă de gravă neglijență sau reacredință, vor putea fi sancționați, în baza unei alte litere din acel articol, art. 99 din Legea nr. 303.

Așadar, în funcție de cum se va da votul astăzi pe acest proiect, Parlamentul va arăta României și întregii Europe dacă respectă sau nu un principiu pe care ni l-am asumat și pe care l-am recunoscut la nivel constituțional, și anume principiul prevalenței dreptului Uniunii Europene asupra dreptului intern, o chestiune pe care ne-am asumat-o în momentul în care am aderat la Uniunea Europeană și de care nu ne putem dezice pur și simplu, acceptând astfel de articole în legislația noastră, care pot permite derapaje și abuzuri foarte grave.

Vă mulțumesc.