Ileana-Cristina Dumitrache

541 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Propunerea legislativă 361/2019”

Vă aduc în atenție că Propunerea legislativă nr. 361/2019, care are scopul să reglementeze completarea art. 11 din Legea nr. 46/2008 cu alineate noi, a fost respinsă definitiv la votul din ședința Camerei Deputaților de azi, 20 aprilie 2021. Pentru acest proiect legislativ, inițiatorul său a cerut retrimiterea la comisii1 2, sperând probabil într-o tergiversare fără noimă* a unui demers greșit și prejudicios.

Plenul a respins însă proiectul, un deznodământ firesc pentru un demers controversat*

În contextul ședinței

, confuz, cu multiple prejudicii aduse statului român și fondului forestier al țării noastre.

Proiectul legislativ intenționa să instituie norme care stabilesc că fondul forestier proprietate publică a statului se compune din terenurile forestiere ce au aparținut proprietății publice a statului român anterior anului 1948. Mai mult decât atât, inițiativa prevedea că terenurile forestiere care până în anul 1948 erau proprietatea unor persoane fizice sau juridice și care în prezent sunt în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva aparțin domeniului privat al statului și vor face obiectul retrocedării către persoanele îndreptățite.

De altfel, inițiativa legislativă în cauză a primit încă de la început avize negative atât în comisiile de specialitate, cât și de la Consiliul Economic și Social. Avizul nefavorabil dat de către CES a fost motivat prin faptul că „propunerea legislativă nu este suficient fundamentată, raportarea la un an atât de îndepărtat fiind dificil de aplicat”1 2, iar „cadrul legislativ actual este suficient și acoperitor*, cuprinzând pârghii legale suficiente care reglementează posibilitatea reconstruirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor forestiere, neimpunându-se, prin urmare, modificarea Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

Retrocedările ilegale de păduri au diminuat dramatic fondul forestier al țării noastre. Multe hectare de teren forestier au făcut obiectul unor retrocedări ilicite, abuzive, revendicate fără drept de către moștenitori fictivi, în baza unor documente false.

Aceste practici au dus la prejudicii uriașe, de peste 10 miliarde de euro, dacă raportăm la valoarea minimă de piață, și anume 70 euro/metru cub de lemn de foc. Dar dauna și defavoarea făcute statului român nu privesc doar aspectele financiare, ci și pe cele legate de mediu, de biodiversitate, de turism.

Proiectul legislativ ar fi permis fragmentarea pădurilor statului fără o administrare coerentă, cu un impact negativ asupra naturii și a comunității locale. Mai mult decât atât, ar fi adâncit haosul din retrocedări, întrucât lipsesc informațiile despre suprafețe necesare pentru a fi retrocedate sau locațiile unde vor avea loc.

Niciodată până acum țara noastră nu a deținut mai puține păduri, iar prezenta lege ar fi urmat să scadă proprietatea de stat către 20%.

Faptul că s-au făcut erori imense în retrocedări, că întregul proces a scăpat de sub control, că mulți proprietari nu au primit ce li se cuvenea, iar alții au primit fără a fi îndreptățiți, nu înseamnă că acest haos trebuie să continue. Ba dimpotrivă, statul român trebuie să găsească toate pârghiile prin care să corecteze greșelile făcute și să se asigure că toate inițiativele legislative ce privesc această problemă sunt eficiente și rentabile*, nu distructive și păgubitoare.

Este important ca persoanele care au fost prejudiciate de naționalizare să fie compensate just, transparent și adecvat. Dar este tot atât de important să protejăm fondul forestier existent, să îl dezvoltăm, să îl conservăm și să îl valorificăm cum se cuvine.