Adrian Alda

824 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„PSD a transformat agricultura românească într-una competitivă, dar și ecologică*”

Agricultura românească a evoluat, în ultimul timp, extrem de mult. Se găsesc, în continuare, o grămadă de cârcotași care născocesc numai neajunsuri* pentru acest domeniu principal de activitate, însă datele statistice îi contrazic. Mai mult, să-ți recunoască un principal competitor eforturile concretizate, prin creșterea tuturor culturilor de cereale, este încă o dovadă în plus că agricultura a fost atent și foarte bine gestionată ori de câte ori acest domeniu a fost condus de PSD. Iar când spun competitor mă refer la vecinii noștri din sud, bulgarii. Aceștia ne-au declarat, recent, liderul incontestabil în Balcani în ceea ce privește exporturile de cereale. Aprecierea aceasta se bazează pe un studiu

aparținându-i lui Borislav Gheorghiev, unul dintre economiștii Camerei de Comerț bulgare.

Potrivit observațiilor sale, realizate pe o perioadă începând cu 2002, respectiv cu 5 ani înainte de aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană, și care inventariază inclusiv și recoltele anului trecut, se remarcă faptul că ambele țări și-au crescut producțiile de cereale la hectar.

În contextul ședinței

*

Altfel spus, în ciuda criticilor și a opoziției manifestate de o parte mai reticentă a investitorilor în agricultură față de politicile Bruxelles-ului*

, destinate acestei zone de activitate, economistul din țara vecină remarcă îmbunătățirea stării sectorului, precum și augmentarea cantităților de roade. În studiul său, Gheorghiev a făcut o comparație în natură (în tone) pentru exporturi, importuri și sold pentru toate țările balcanice. Iar de aici a rezultat că, în ultimii 22 de ani, în paralel cu inovarea tehnologică și chiar și cu schimbările de paradigmă națională privind agricultura, în funcție de cerințele Uniunii Europene, România a rămas lider absolut al Balcanilor în privința cerealelor, secondată de Bulgaria, apoi de Serbia.

Astfel, deși Bulgaria are un sold pozitiv constant pentru producție și pentru balanța echilibrată în comerțul cu cereale, soldul pozitiv al României este egal cu suma soldurilor pozitive ale statului de la sud de Dunăre și cu cel al Serbiei calculate împreună.

Drept concluzie, la studiul realizat de expertul bulgar, producția agricolă a României este bine valorificată la export, cu valoare adăugată brută adusă în țară. Este la fel de adevărat și că exportăm milioane de tone de cereale din producția proprie, în formă brută, comparativ cu statele europene mai puternic dezvoltate din punct de vedere agricol, care exportă numai produse cu înalt grad de prelucrare. Însă trebuie să avem în vedere că vorbim de inițiativa privată și de dorința și opțiunea acesteia de a acoperi o astfel de cerere de materie brută a piețelor.

Limitarea exporturilor românești de materii prime brute poate fi considerată o formă de îngrădire a drepturilor investitorilor* și exploatatorilor privați din agricultură, decizie care ar putea să-i reorienteze pe unii dintre aceștia către alte ramuri de activitate.

Conducerea PSD a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale depune eforturi notabile astfel încât să poată asigura un echilibru între exigențele Uniunii Europene și rigorile și necesitățile de producție internă, dar și cele legate de exportul cerealelor.

Vorbim despre o formă de succes. Numai că rezultatele deciziilor noastre viabile pot fi cuantificate și într-un alt mod de reușită. Mai concret, expansiunea agriculturii ecologice de după 2017, când PSD a revenit la guvernare, precum și datele privind noile progrese din domeniu, furnizate de FiBL (Institutul de Cercetare a Agriculturii Ecologice), confirmă direcția foarte bună în care se îndreaptă acest sector.

Deși România este cunoscută în străinătate, în special pentru produsele ecologice, precum mierea, nucile, ierburile, fructele de pădure și cătina, informațiile oficiale indică faptul că cerealele și culturile oleaginoase reprezintă jumătate din suprafața certificată ecologic a țării noastre. Experții menționează că aproape 50% din suprafața certificată ecologic în România este utilizată pentru creșterea cerealelor și culturilor oleaginoase, iar 12% pentru producerea culturilor furajere.

Potrivit datelor Institutului de Cercetare a Agriculturii Ecologice, în 2020 România avea aproximativ 134 de mii de hectare de cereale ecologice, ocupând locul opt din Europa, după Germania, Franța, Italia, Spania, Rusia, Ucraina și Polonia. Grâul și spelta aveau cea mai mare pondere între aceste holde cultivate, urmate de porumb. În ceea ce privește suprafața certificată ecologic sau în conversie, aceasta cifrează 520-570 mii ha sau aproximativ 4% din totalul terenurilor agricole ale României, după informațiile statistice din 2021. În plus, două treimi din suprafața certificată reprezintă terenuri cultivate, care includ și culturi perene în proporție de 7%, iar o treime sunt pășuni permanente.

Am remarcat că, pe fondul scumpirilor în lanț privind costurile la energie, la materiile prime convenționale, diferența dintre prețurile produselor standard și ale celor ecologice a devenit minoră în țara noastră. Și, având în vedere și suportul guvernamental oferit pentru acest tip de culturi, perspectivele de creștere a producției, prelucrării și comercializării ecologice par să fie destul de pozitive, în conformitate cu puterea economică a țării, după cum estimează experții din domeniu.

Așadar, noi, cei de la PSD, la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, am demonstrat că avem atât viziune, cât și curaj* să facem din agricultura românească o marcă europeană de succes.