Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 15 februarie 2023, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Dispozițiile regulamentare le cunoașteți, nu le mai dau citire.

Grupul parlamentar al PSD, doamna Alexandra Huțu. Vă rog.

Bună dimineața! Stimate colege, Stimați colegi,

Odată cu începutul acestui an, Ministerul Familiei, condus de ministrul Gabriela Firea, a decis extinderea programelor de creditare „Family Start” și „Student Invest”. Prelungirea celor două măsuri se face în urma solicitărilor în număr mare venite de la cetățeni, ceea ce arată interesul ridicat pentru acest tip de soluții propuse de PSD. Tocmai de aceea

Ministerul Familiei ia în calcul să fie introduse în cele două programe noi categorii de beneficiari, dar și creșterea sumei care poate fi accesată.

Astfel, ministerul propune ca pentru Programul „Family Start” să poată aplica și familiile monoparentale și asistenții maternali care au copii în plasament, iar sumele care pot fi accesate vor crește de la 75.000 de lei la 150.000 de lei.

În Programul „Student Invest” vor intra și medicii rezidenți, masteranzii și doctoranzii, iar sumele care pot fi accesate se majorează de la 50.000 de lei la 75.000 de lei.

Reamintesc, cu această ocazie, că până la sfârșitul lunii decembrie în cele două programe au fost contractate 650 de credite, 500 de către studenți și 150 de familiile tinere, iar aceste credite acordate cu garanția statului și dobândă plătită de Ministerul Familiei au în total o garanție plătită de stat de aproximativ 30 de milioane de lei.

De asemenea, vor fi introduse noi categorii de cheltuieli eligibile, printre acestea regăsindu-se dotarea unei locuințe cu panouri fotovoltaice, renovarea locuinței, achiziția unei mașini second-hand, orice tip de autoturism, nu doar cele cu șapte locuri, destinat familiilor cu mulți copii, sau chiar electrocasnice noi.

Vă mulțumesc. Domnule deputat Virgil Alin Chirilă, vă rog.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați parlamentari, Dragi colegi,

PSD a început, încă de la finalul anului trecut, să identifice soluții reale și concrete pentru îmbunătățirea economiei și creșterea nivelului de trai al românilor, după preluarea funcției de premier de către președintele Marcel Ciolacu.

Avem deja constituite grupuri de lucru în partid care, în cadrul departamentelor de specialitate, la nivelul parlamentarilor și al aleșilor locali, analizează diverse soluții pentru problemele românilor și pentru economia națională. Așa procedează un partid responsabil.

În acest context, au fost prezentate în interiorul coaliției, dar și la nivel public propunerile noastre pentru extinderea taxei de solidaritate în toate sectoarele unde companiile au obținut profituri excesive în pandemie și în criza energetică. Taxa de solidaritate a fost aplicată cu succes în domeniul energetic, în toate statele Uniunii Europene.

Dacă ne uităm în urmă cu doar câteva luni, la începutul acestui an, când au apărut primele raportări, România a ajuns să aibă un număr record de contracte de muncă active, și anume 6,68 de milioane, datorită măsurilor și politicilor competente promovate de miniștrii PSD.

Iată că se dovedește acum cât de hazardate au fost criticile celor care reclamau așa-zisele consecințe nefaste ale impozitării contractelor parțiale de muncă la nivelul salariului minim. La fel se întâmplă și acum cu taxa de solidaritate, care are ca rol principal o scădere a impozitării muncii angajaților, în special a celor cu salarii mici și medii, care au resimțit din plin creșterea inflației.

Vă mulțumesc. Doamna Viorica Sandu. Vă rog.

Bună dimineața, stimați colegi!

Astăzi voi vorbi despre faptul că „Venirea Partidului Social Democrat la guvernare a adus o creștere economică de aproape 5% în 2022, comparativ cu anul precedent”.

Datele publicate marți, 14 februarie, de Institutul Național de Statistică au confirmat faptul că venirea Partidului Social Democrat la guvernare a dus la o creștere economică de 4,8% în anul 2022, față de anul precedent. Acest lucru s-a văzut într-o ușoară redresare și creștere a nivelului de trai pentru cetățeni, dar și în programele de sprijin și oportunitățile de dezvoltare pentru companiile autohtone.

De altfel, acest procent depășește estimarea Comisiei Europene, care prognoza un plus de 4,5% pentru anul 2022. Creșterea salariilor și măsurile guvernamentale de sprijin pentru atenuarea impactului prețurilor ridicate la energie sunt doar două dintre elementele care au contribuit la creșterea produsului intern brut anul trecut.

Avem însă mult de lucru. Impactul inflației se resimte în puterea de cumpărare a românilor, iar încetinirea celorlalte economii din Uniunea Europeană, pe fondul crizei energetice și a războiului din Ucraina, sunt factori care ne afectează pe toți. Trebuie să continuăm investițiile prin PNRR, să implementăm proiecte de dezvoltare durabilă. Sprijinul financiar oferit cetățenilor din categorii vulnerabile este esențial pentru susținerea consumului, iar plafonarea prețurilor la energie este necesară pentru a asigura continuitatea micilor afaceri.

Conform datelor oficiale, România este cap de listă în ceea ce privește creșterea economică a țărilor din estul Europei. Asta arată că măsurile de redresare și promovare implementate de social-democrați și-au dovedit eficiența. În continuare ne concentrăm pe combaterea creșterii prețurilor la alimentele de bază, pe plafonarea prețurilor la energie și gaze, pe creșterea productivității în sectorul agricol, concomitent cu impunerea unor mecanisme care să protejeze categoriile vulnerabile și să combată specula.

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PNL, doamna deputat Cătălina Ciofu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

„Legea finanțelor publice locale trebuie să garanteze un buget echitabil pentru toate entitățile publice și autoritățile administrativ-teritoriale. Pentru că legea este obligatorie pentru toți!”

„Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”, prevede, cu întreaga greutate, solemnitate și fermitate necesare unui act normativ fundamental, temelie a întregii arhitecturi politico-juridice, sociale și economice a țării noastre, Constituția României.

„Nimeni nu este mai presus de lege” – continuă să fie, deși mai scurt, plin de conținut, dar mult mai ferm, în aceeași Constituție. În doar articolul 16 al său. Altfel spus, nici nu este nevoie de o lectură prea aprofundată și, prin urmare, mult prea sofisticată a acesteia. Cu alte cuvinte, o lectură de care până și un amator ar fi capabil, fie el și rău intenționat.

Și, cu toată această simplitate însoțită de o claritate dezarmantă a Constituției, în județul Bacău, cu poate singura excepție a anului trecut, fondurile provenite din bugetul consiliului județean se alocă, într-un mod pe cât de vizibil, pe atât de sfidător, aproape în exclusivitate unităților administrativ-teritoriale conduse de un singur partid. De parcă dumneavoastră, cei peste jumătate din cetățenii județului Bacău care ați avut alte opțiuni politice, inclusiv cea liberală, nu ați fi pe deplin cetățenii acestui județ.

Și mă doare acest lucru, dar știți de ce? Nu pentru că sunt unul dintre reprezentanții dumneavoastră din partea PNL, pentru că nu am niciun interes, nici personal, nici de partid, care să mă facă să doresc în mod special alocarea unor fonduri, ci mă doare, în principal, pentru că acest județ, Bacăul, pe care eu îl consider și îl numesc „acasă”, numără localități care, din cauza acestei injuste și profund fanariote alocări preferențiale a fondurilor, suferă. Suferă din cauza condamnării la subdezvoltare. Suferă din cauză că nu se pot duce la bun sfârșit obiectivele.

Vă mulțumesc. Domnule deputat Sorin Năcuță, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi este despre „Autostrada Moldovei, autostrada speranței!”.

Contractele pentru execuția celor trei loturi ale tronsonului Bacău–Pașcani, din autostrada Moldovei, A7, se vor semna astăzi, 15 februarie 2023, la sediul Ministerului Transporturilor.

Ne aflăm într-un moment istoric, când, după ani buni de promisiuni și așteptări, prima autostradă spre Moldova are finanțarea asigurată și contractele de execuție semnate. PDL-ul lui Traian Băsescu ne-a spus că România nu are nevoie de autostrăzi, USR-ul lui Cătălin Drulă ne-a spus că Iașiul nu depinde de autostrăzi, iar PSD-ul a vrut să demonstreze ani buni că A7 și A8 nu sunt fezabile. Cu toate acestea, astăzi, toți ne lăudăm cu aceste proiecte.

Sigur, suntem extrem de bucuroși că autostrada A7 a devenit un proiect cert și că executanții desemnați s-au apucat de lucru, dar nu trebuie să uităm că mulți ani regiunea Moldovei a fost ținută în izolare și departe de investiții, iar autostrada A8 a fost trecută mai la capătul listei de priorități în „Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru orizontul 2020–2030”.

Sectorul de autostradă Târgu-Neamț–Iași–Ungheni, extrem de important pentru întreg județul Iași, atât pentru dezvoltarea economică, cât mai ales pentru asigurarea unui trafic auto normal și sigur, pe întreg traseul Pașcani–Ungheni, a fost tratat cu lipsă de interes din partea Ministerului Transportului și Infrastructurii, fiind cu mari întârzieri la pregătirea documentației și fără finanțare asigurată.

Aceeași soartă o are și sectorul de autostradă A7, Pașcani–Suceava–Siret, unde ministerul încă se gândește dacă va fi autostradă sau drum expres, deși evenimentele prilejuite de conflictul armat din Ucraina, migrația și traficul greu ne-au demonstrat cât de importantă și utilă ar fi fost o infrastructură adecvată.

Vă mulțumesc. Doamna deputat Rodica-Luminița Barcari. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Cutremurul care a avut loc săptămâna trecută în Turcia și Siria ne-a afectat emoțional și ne-a pus pe toți pe gânduri. Astăzi, de la tribuna Camerei Deputaților, doresc să trag un semnal de alarmă cu privire la un fapt îngrijorător: sute de grădinițe, școli și facultăți își desfășoară activitatea în clădiri cu risc seismic. În cazul unui cutremur am avea parte de tragedii înfiorătoare. Așa că situația trebuie urgent rezolvată!

La nivel național, doar 6% din clădirile în care se află școli au fost expertizate. Dintre acestea, în jur de 600 de unități de învățământ din toată țara se află în clădiri cu risc seismic de grad I și II. 600 de unități de învățământ înseamnă sute de mii de elevi și profesori. Sute de mii de vieți aflate zi de zi în pericol iminent!

Grav este că 25% din unitățile de învățământ aflate în clădiri cu risc seismic, adică peste 150 de grădinițe, școli și facultăți, se află în București, potrivit ultimului raport al Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență. Cu toate acestea, în ultimii 30 de ani, în capitala României au fost consolidate doar 30 de clădiri, o medie deci de una pe an. Extrem de puțin!

Am solicitat deja, printr-o întrebare adresată Ministerului Educației, o analiză clară, la zi, cu privire la toate clădirile din țară în care funcționează unități de învățământ. Până când voi primi răspunsul, solicit de urgență întrunirea unei comisii comune, cu experți de la Ministerul Educației și Ministerul Dezvoltării, care să analizeze cât mai rapid cu putință această situație și să demareze expertizarea tuturor clădirilor în care învață elevii României.

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnul Bode se vrea și doctor în magie. Ne propune o realitate alternativă, cu idei țepene, în care hoția este virtute, eșecul este succes, anduranța dânsului la furat și învârteli sulfuroase devine puritate, iar a fi împotriva furtului instituționalizat este o dezertare.

Încearcă să se ascundă în spatele avalanșei de insulte și manevre legale ca să facă nevăzut un adevăr „vizibil”, în sfârșit – între ghilimele –, și de la Cotroceni: plagiatul este furt.

Domnul Bode se zbate disperat să arunce cu fente, fumigene, cu afirmații sforăitoare, să ne distragă atenția de la eșecul cu intrarea în spațiul Schengen, de la aranjamentele suculente pentru protectorul său.

Dar problema domnului Bode nu e că încearcă cu un zel și un limbaj de lemn ale unui secretar de partid ce ne amintește de o altă epocă, ci că nu poate vinde această realitate a unui om aflat în pragul maniei persecuției.

În timp ce domnul Bode îi face pe unii bezmetici, coaliția dânsului de guvernare nu sabotează România, doar îngroapă românii în sărăcie, cu excepția specialilor, bineînțeles, în scumpiri peste scumpiri, îi copleșește cu biruri după biruri, îngroapă țara în datorii pasate nonșalant generațiilor viitoare și încearcă să le ofere un eșec monumental precum ratarea intrării în spațiul Schengen drept victorie.

Ești bezmetic și „crizator” dacă spui adevărul, dacă demaști realitatea hoției și a rețelelor de sifonare a banului public, dacă îndrăznești să reamintești că unii sunt speciali, iar restul doar buni de plată, că românii se afundă în sărăcie pe zi ce trece, amărâți de o avalanșă de noi scumpiri și biruri.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Beniamin Todosiu. Vă rog.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul: „ANRSC se comportă abuziv și încalcă autonomia locală”.

De la tribuna Parlamentului României doresc să sesizez un comportament abuziv și o încălcare a autonomiei locale din partea Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice.

Cetățenii din mai multe județe ale țării s-au trezit peste noapte cu tarife la apă și canalizare crescute cu procente care depășesc, în unele cazuri, 60%. Majorările sunt impuse printr-un ordin al președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, emis în data de 10 februarie. Ordinul prevede ajustarea tarifară a prețului și a tarifului pentru serviciile de alimentare cu apă și canalizare la rata inflației și pentru accesarea unor proiecte europene prin POIM.

Chiar dacă, din punct de vedere legal, ANRSC are temeiul legal pentru a impune aceste ajustări de prețuri, modul în care acest lucru a fost făcut este abuziv și încalcă autonomia locală. Astfel, creșterile de prețuri sunt mult prea mari dintr-o dată și vor fi greu de suportat de cetățeni, în contextul în care se confruntă deja cu creșteri importante de prețuri la utilități, alimente, servicii și bunuri. Dacă amintim și creșterea inflației sau creșterea ratelor la credite, putem constata că nu este un moment prielnic pentru o creștere bruscă a prețului la apă și canalizare, servicii de strictă necesitate.

Spre exemplu, în județul Alba, prețul apei potabile va crește cu aproape 28%, în timp ce tariful la serviciile de canalizare se va scumpi cu 63%. La nivelul județului, administrațiile locale membre ale Asociației APA Alba au decis, prin hotărâri ale consiliilor locale, să respingă majorarea tarifelor la apă și canalizare. De asemenea, pe baza acestor hotărâri, Adunarea Generală a Asociației APA Alba, întrunită în data de 7 februarie 2023, a respins strategia privind tarifarea și formula de ajustare tarifară a serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare. Această hotărâre, fundamentată pe voința administrațiilor locale din județ, a fost comunicată și către ANRSC.

Vă mulțumesc. Grupul parlamentar AUR, Boris Volosatîi. Vă rog, domnule deputat.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Cer prim-ministrului României sancționarea ministrului Sorin Mihai Grindeanu, care se sustrage cronic controlului parlamentar, încălcând legislația!”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Membrii Guvernului au obligația de a răspunde întrebărilor și interpelărilor parlamentare în termenul legal de cel mult două săptămâni.

La 26 septembrie 2022 i-am adresat ministrului transporturilor și infrastructurii, Sorin Grindeanu, o întrebare parlamentară având ca obiect prioritizarea finalizării drumurilor de acces aferente podului peste Dunăre, situat între municipiile Brăila și Galați. Termenul pentru prezentarea răspunsului a expirat pe 19 octombrie 2022, fără ca ministrul Grindeanu să prezinte un răspuns.

Am reiterat întrebarea pe 15 noiembrie 2022, ministrul Grindeanu sustrăgându-se controlului parlamentar, din nou, prin eschivarea de a prezenta un răspuns la această întrebare.

Pe 18 ianuarie 2023 am reiterat întrebarea parlamentară, cerând să mi se răspundă prompt și explicit, în scris, indicând motivele încălcării repetate a termenului legal pentru prezentarea răspunsului.

I-am făcut cunoscut ministrului Grindeanu că în această situație ieșită din comun mă voi vedea nevoit să procedez în conformitate cu prevederile alin. (6) al art. 197 din Regulamentul Camerei Deputaților, declanșând procedurile legale care se impun. Ministrul Grindeanu s-a ostenit să răspundă pe 19 ianuarie 2023 întrebării din 26 septembrie 2022, deci la o distanță de 4 luni, fără a indica însă motivul încălcării grave a termenului legal pentru prezentarea răspunsului.

Vă mulțumesc. Nicolae-Miroslav Petrețchi. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Săptămâna viitoare, pe 21 februarie, celebrăm Ziua internațională a limbii materne, o zi cu o puternică însemnătate pentru toți cetățenii care își prețuiesc limba maternă.

Suntem cu toții de acord că limba maternă este unul dintre pilonii centrali ai unui popor, aceasta având un rol definitoriu în menținerea și promovarea valorilor sociale și culturale, motiv pentru care protecția drepturilor și libertăților persoanelor aparținând minorităților naționale face parte integrantă din protecția internațională a drepturilor omului și, ca atare, constituie un domeniu de cooperare internațională, fiind primul instrument multilateral cu forță juridică destinat minorităților naționale.

De altfel, țara noastră este primul stat care a ratificat Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale.

Astăzi, conservarea și promovarea limbii, tradițiilor și a culturii persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și posibilitatea utilizării limbii materne în diverse situații, de la relația cu autoritățile administrației publice locale și până la comunicarea interpersonală, contribuie la menținerea unui climat de pace și stabilitate, reprezentând exemple de bune practici pentru tot continentul european.

Din păcate, războiul din Ucraina ne-a arătat că trebuie să rămânem vigilenți la discursurile extremiste care tocmai în această perioadă încearcă să influențeze negativ, inclusiv factorul etno-lingvistic, care este esențial în existența conștiinței naționale.

Trebuie să acționăm ferm pentru a preveni orice încercare de folosire cu rea-credință a factorului lingvistic și de transformare a acestuia într-un instrument de dezbinare socială.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Daniel-Liviu Toda. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cutremurul de săptămâna trecută a îndoliat Turcia și Siria. Zecile de mii de morți și imaginile care vin de acolo ar trebui să ne dea serios de gândit. Natura poate fi ucigătoare și stă doar în puterea noastră să limităm efectele dezastrelor naturale.

Nu are rost să vorbesc acum despre ce ar însemna pentru București, pentru România, un seism de magnitudinea celui care a lovit Asia Mică. Știm câte clădiri cu bulină roșie avem și cum se verifică respectarea proiectelor noilor ansambluri rezidențiale. Cu siguranță, autoritățile noastre nu sunt mai serioase decât cele din Turcia.

Vreau astăzi să aduc în discuție felul în care ne pregătim pentru asemenea catastrofe. Cetățenii trebuie să fie informați cum să reacționeze atunci când se confruntă cu un dezastru. Alături de Inspectoratul pentru Situații de Urgență avem nevoie de voluntari antrenați și dotați corespunzător în fiecare oraș.

SALVO este compartimentul voluntar pentru situații de urgență care funcționează în subordinea primarului Timișoarei. Am participat în multe rânduri la acțiunile de prevenire și informare pe care SALVO le-a efectuat în Timiș. Colegii mei sunt o mână de oameni extrem de bine instruiți și inimoși, care își rup din timpul lor pentru a se antrena împreună și, în caz de nevoie, pentru a susține acțiunile Inspectoratului pentru Situații de Urgență Timiș. Ca nivel de pregătire, depășesc majoritatea formațiunilor profesioniste de protecție civilă din țară.

Totuși unor asemenea formațiuni de intervenție rapidă, chiar constituite din voluntari, trebuie să li se asigure o bază materială corespunzătoare și susținere din partea profesioniștilor angajați în structurile ISU. Din păcate, în orașul meu, implicarea voluntarilor nu poate compensa dezinteresul autorităților locale.

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Claudiu Manta.

## Mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi face referire la legile educației, care trebuie să constituie o prioritate, și nu o grabă.

Educația este domeniul care reunește societatea și generațiile, prin implicații sau preocupări diverse directe sau tangențiale față de ceea ce înseamnă școala, în general.

România are nevoie de noi legi ale educației – și subliniez acest lucru –, ele reprezintă o necesitate, dintr-o multitudine de factori: numărul mare de modificări curente ale legislației actuale, obiectiv ce constituie jalon prin PNRR, necesitatea organizării instituțiilor educaționale, atât publice, cât și cele private, la noi standarde. Poate că toate acestea n-ar fi fost atât de necesare dacă actuala Lege a educației n-ar fi fost adoptată în grabă.

Însă timpul nu poate fi dat înapoi, iar ceea ce ne rămâne de făcut este să încercăm să îndreptăm lucrurile, cu răbdare, atenție și deschidere, fiindcă educația nu trebuie să fie niciodată nici instrument, nici teritoriu de dispute politice. Educația trebuie să îl aibă în prim-plan pe cel ce învață, fie el preșcolar, elev, student ori alt tip de cursant.

Din păcate, din partea colegilor de guvernare se observă o grabă în adoptarea noilor prevederi legislative din ultima perioadă, deși, în „România lucrului bine făcut”, ar trebui să avem o Românie educată. Noile prevederi vor trebui apoi, credem noi, să fie implementate de la un anumit moment, cum ar fi acela al începerii anului școlar, spre exemplu, ori până atunci mai este cel puțin o jumătate de an, iar în privința conținutului acestor legi lucrurile ar trebui să fie și mai clare.

Stimați colegi,

Vă mulțumesc. Doamna deputat Georgeta-Carmen Holban. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se referă la noile molecule introduse pe lista medicamentelor compensate și gratuite care vor contribui esențial la îmbunătățirea sănătății românilor.

Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională proiectul unei noi hotărâri de Guvern prin care se va permite introducerea pe lista medicamentelor compensate și gratuite a unui număr de opt noi molecule, din care două sunt aprobate pentru noi indicații terapeutice. Aceste noi medicamente care vor fi disponibile în România sunt destinate, cu preponderență, pacienților cu afecțiuni oncologice, diabet zaharat și boli rare. Pentru toate cele opt medicamente ministrul PSD al sănătății, domnul Alexandru Rafila, a emis decizii de includere condiționată și a încheiat contracte cost-volum.

Moleculele pentru care au fost emise de către ANMDMR decizii de includere necondiționată în lista medicamentelor compensate și gratuite au fost trimise comisiilor de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății, în vederea estimării consumului. În perioada imediat următoare aceste medicamente vor fi incluse în lista generală printr-o hotărâre de Guvern.

În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, împreună cu colegii mei, am susținut aceste decizii luate de către conducerea Ministerului Sănătății. Reamintesc că anul trecut au fost introduse, prin trei hotărâri de Guvern, un număr de 76 de molecule noi, ceea ce a reprezentat o creștere elocventă față de anul 2021, când au fost introduse doar 56 de molecule noi.

Acest fapt demonstrează fără echivoc preocuparea activă a conducerii Ministerului Sănătății pentru dinamizarea procedurii de includere a noilor cuceriri din domeniul farmaceutic pe lista autohtonă a medicamentelor compensate și gratuite, ceea ce se va transpune, implicit, în îmbunătățirea accesului pacienților la terapii inovative, în optimizarea succesului tratamentelor și, nu în ultimul rând, în creșterea speranței de viață a românilor.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Ioan Vulpescu. Vă rog.

## Mulțumesc.

## ICR „Isterizează Cultura Română” tot mai mult.

Altă semnificație a acestui acronim eu nu îi mai găsesc. Misiunea ICR este aceea de a promova cultura română în străinătate. Nimeni nu poate face asta însă prin șefi străini de cultură. Mă tem că ICR a devenit în ultimul timp mai mult un creator de conținut pentru TikTok și un subiect de bășcălie. Dacă a fost ceva compromis din imaginea ICR, acel lucru este relevanța. ICR a devenit un soi de agenție de turism, care exportă forme de impostură managerială peste graniță.

„Operațiunea Lisabona” – să o numim așa, în spiritul ironiei deja create în jurul acestui episod – este doar cea mai flagrantă speță.

Am fost șocat să constat, la dezbaterea din Parlament pe bugetul din 2023, că reprezentanții ICR sunt mulțumiți pentru că au o relație bună cu Ministerul Finanțelor. Cum se traduce această declarație? Că sunt mulțumiți că au puțini bani la dispoziție pentru promovarea culturii române. Nu e un secret că resursele sunt sub nivelul așteptat și normal. ICR a fost creat după modelul institutelor Cervantes, Goethe, Francez. Comparați bugetele și veți vedea cât de străini suntem de lumea normală. Suntem străini Occidentului nu pentru că ne aflăm geografic aici, ci pentru că ne aflăm niciunde în domeniile în care ar trebui să contăm. Dacă există o vină a partidelor pentru impunerea unor manageri în fruntea instituțiilor de cultură, care nu sunt persoanele potrivite pentru acestea, fără îndoială, ea există și este cunoscută, dar trebuie să amintim că propunerile care se fac pentru pozițiile de conducere în filialele ICR sunt făcute de președintele ICR, nicidecum de partide. ICR Lisabona și alte numiri suprarealiste, care au nedumerit și revoltat lumea culturală, reprezintă deja cazuri pierdute. Importantă e bătălia mai mare, pentru obrazul ICR, ca ansamblu. Ne ajustăm însă speranțele în acord cu timpurile pe care le trăim.

Vă mulțumesc. Domnul Nicu Fălcoi. Vă rog.

## Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice este „Industria de apărare românească, între știrile de breaking news de la DNA și opacitatea totală a actualilor decidenți”.

Zilele acestea s-a desfășurat la Bruxelles reuniunea miniștrilor apărării NATO, prilej cu care aliații au aprobat și dezbătut o agendă dominată de prioritățile asumate la Madrid anul trecut, dar și de evoluțiile recente.

De departe, cel mai important mesaj al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost cel legat de capacitatea țărilor noastre de a face față unei duble provocări. Prima: asigurarea munițiilor și materialelor de război la stocuri suficiente, în măsură să satisfacă standardele NATO, și a doua: accelerarea livrărilor de ajutoare militare către Ucraina.

Secretarul general al NATO a scos în evidență carența cu care ne confruntăm, precum și faptul că avem aliați care și-au consumat o serie importantă din rezervele de muniție.

Evident că aș putea să mă întreb și cum stăm noi la acest capitol, dar nu mă aștept la un răspuns din partea actualului Guvern, aflat în plină negociere pentru rotația asumată.

Tot secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat îngrijorarea justificată că asigurarea unor stocuri absolut necesare de materiale de război dintre cele mai diverse, precum și înzestrarea cu sisteme de luptă vor implica decizii majore și rapide.

„Suntem într-o cursă a logisticii”, a declarat Jens Stoltenberg, subliniind că „viteza va salva vieți”. La Bruxelles, miniștrii au decis asupra unui nou nivel de ambiție pentru planificarea apărării NATO și să abordeze modalități de creștere a capacității industriale de apărare și de reaprovizionare a stocurilor.

Vă mulțumesc. Domnul deputat George Șișcu. Vă rog.

Bună dimineața! Vă mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi, 15 februarie 2023, se intitulează „Urmează un test uriaș de maturitate politică. Am încredere că îl vom trece!”.

Observăm o serie întreagă de dezbateri aprinse în spațiul public, alimentate, din păcate, de așa-zise informații pe

surse, menite să pună sub îndoială faptul că, la mijlocul acestui an, protocolul coaliției de guvernare va fi respectat. Cred că suntem într-un moment suficient de complicat pentru a-l mai adânci cu discuții sterile despre funcții. Am demonstrat în ultimul an că putem guverna în această formulă, că putem implementa reformele necesare pentru respectarea termenelor din Planul național de reziliență, că le putem asigura românilor vulnerabili ajutorul de care au nevoie și, mai presus de orice, că putem asigura stabilitate într-una din cele mai complicate zone geografice, cu războiul la granițele noastre.

În niciun moment nu s-a pus problema ca noi, liberalii, să denunțăm ceea ce am semnat atunci când am creat această alianță de guvernare alături de PSD, o guvernare menită să treacă România prin această furtună. Nimeni nu ar putea să-și permită acum să arunce la coș toate lucrurile bune pe care le-am reușit împreună, de dragul punctării în plan electoral. Orice câștig de moment în politică este repede pierdut în fața realității. Iar aceasta ne arată că echilibrul de astăzi, creat prin multă muncă și prin compromisuri importante de ambele părți în planul guvernării, se poate dovedi extrem de fragil, prin evoluțiile complexe de la o lună la alta în plan geopolitic și economic.

Cu o inflație galopantă, cu prețuri la energie exorbitante, atenția românilor este în cu totul altă parte. A începe acum o bătălie politică în care să fie scoase armele și în care să ne duelăm verbal de dimineața până seara ar însemna, efectiv, să arătăm dispreț față de cei care ne-au trimis în Parlament sau în Executivul țării pentru a-i ajuta, pentru a le rezolva problemele, nu pentru a arunca țara în haos!

Vă mulțumesc. Ion-Marian Lazăr. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ministerul Sporturilor, încotro?”. ## Stimați colegi,

Încă de la înscăunarea sa, controversatul ministru al sportului a suscitat atenția opiniei publice cu o serie de acțiuni și declarații ieșite din decor.

O să încep prin a aminti indelicatețea săvârșită de actualul ministru în cadrul turneului național de prezentare a Strategiei naționale pentru sport, când a postat pe contul său de Facebook clipuri înregistrate în limba maghiară, cu subtitrare în limba română.

Acest demers a determinat virulente reacții și a trecut în derizoriu munca unei echipe întregi de specialiști care a lucrat la elaborarea acestei strategii.

Este, de asemenea, stranie imposibilitatea ministrului de a recita un singur vers din Imnul național al României, cu ocazia unui interviu acordat în luna martie a anului trecut, precum și nesocotirea reglementărilor Uniunii Europene în ceea ce privește adoptarea Ordinului Ministerului Sportului nr. 500/2022.

Este demn de menționat și scandalul iscat între conducerea Federației Române de Hochei pe Gheață și domnul Carol-Eduard Novák, care a convocat în data de 15 februarie 2023 o adunare excepțională la sediul Ministerului Sportului, ca urmare a suspendării de către această instituție a executării hotărârii adoptate la 15.09.2022 în Adunarea Generală Ordinară de Alegeri a Federației Române de Hochei pe Gheață.

Acest scandal a culminat în data de 14.02.2023 cu înregistrarea de către Federația Română de Hochei pe Gheață a unei plângeri penale pentru abuz în serviciu, pe numele ministrului sportului și a unor funcționari din minister, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Sebastian-Ilie Suciu. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Măsuri preventive în cazul unui cutremur”.

Cu toții am văzut zilele trecute consecințele devastatoare ale cutremurelor din Turcia și Siria. Eu, sincer, cred că orice om de bună credință a empatizat, involuntar, cu cei ce au avut de suferit de pe urma acestui cataclism.

Acest cutremur ne-a adus aminte și ne-a făcut să reflectăm la cât de fragile și ușor de curmat pot fi viețile umane în fața naturii.

Acest cutremur ne-a dat ocazia să punem pe pauză jocurile politice internaționale și să redescoperim latura noastră umană, oferind ajutoare și sprijin celor ce se află în impas, indiferent de orientarea politică, religie sau rasă.

Tot cutremurul ne obligă să învățam din greșelile altora și să ne luăm măsuri preventive aici, la noi acasă. Nu putem prezice și nici opri un astfel de cataclism, dar putem diminua consecințele lui, prin a evalua starea și gradul de rezistență la seism a clădirilor, precum și instruirea populației în legătură cu modul de a acționa în caz de cutremur.

Propun să începem cu sectorul medical, pentru că este „călcâiul lui Ahile” al fiecărei guvernări. Aici avem de-a face cu o densitate crescută de oameni vulnerabili și, oricum, nu este un secret pentru nimeni cât de vechi sunt clădirile și în ce hal este infrastructura spitalicească. Deci propun evaluarea gradului de risc al clădirilor din sectorul medical, clasificarea acestora în funcție de riscul la seism și instruirea personalului medical despre modul de acționare în caz de cutremur.

Vă reamintesc că alaltăieri, 13 februarie, a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 5 grade în apropiere de Târgu Jiu, iar, la câte spitale au luat foc în ultimii ani, ne mai lipsea și un cutremur ca să ne trezească la realitate!

Haideți totuși să nu stăm cu mâinile în sân și să dăm vina pe forța naturii, haideți să luăm măsuri de prevenție, până nu e prea târziu!

Vă mulțumesc.

Sebastian Suciu, deputat AUR de Sibiu.

Vă mulțumesc. Domnul Manea. Vă rog.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Am urmărit cu interes dezbaterile din ultima perioadă privind identificarea unor soluții pentru reducerea abandonului școlar.

Abandonul școlar a fost și continuă să fie una dintre cele mai serioase și mai grave probleme cu care România se confruntă.

Fenomenele de abandon școlar și părăsire timpurie a școlii reprezintă realități serioase, complexe, generate de o multitudine de cauze, adesea suprapuse, care necesită, în consecință, o diversitate de modalități de rezolvare și combatere.

Din păcate, stimați colegi, România rămâne lider în topul Eurostat, cu cea mai mare rată a abandonului școlar și cu cei mai mulți tineri care au abandonat timpuriu școala: peste 215.000 de copii și tineri.

Situația stă și mai rău în mediul rural, unde peste 23% dintre elevii intrați în școală în urmă cu 8 ani au renunțat la cursuri până la terminarea gimnaziului.

Stimați colegi,

Cei mai mulți copii care provin din comunitățile de romi din România au abandonat școala sau se află în risc de abandon școlar. O parte și mai însemnată din rândul acestor copii nu sunt cuprinși încă în sistemul de învățământ și evident că nu sunt și nu apar sub nicio formă în statistica Ministerului Educației cu privire la abandonul școlar.

Trebuie să fim conștienți de următorul fapt: copiii care astăzi nu merg la școală peste doar câțiva ani vor deveni adulții României, fără școală, fără competențe, fără abilități practice, fără meserie, fără locuri de muncă, adulți ce se vor afla în situația de a nu se putea întreține și, nu în cele din urmă, vor fi în situația de dependență de ajutoarele și prestațiile sociale.

Mulțumesc.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă, vă rog.

## Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

România are resurse, are oameni și are nevoie de energie pentru a se dezvolta, însă, pentru a avea cu adevărat succes, are nevoie de o viziune și de un plan.

Ministerul Energiei și Guvernul nu par să aibă un plan și o viziune pentru sistemul energetic național. Nu avem o strategie energetică națională și deci cum putem să avem așteptarea de a avea succes?

Nimeni nu știe ce se întâmplă la Ministerul Energiei, ce capacități avem, ce potențial avem, care sunt riscurile, ce ambiții avem, ca țară, unde vrem să ajungem. Tot ce avem este un ministru care iese din când în când și ne spune că „vorbim de niște capacități” și „se vor face”..., ceva, cândva, undeva. Nimeni nu își asumă responsabilitatea, nimeni nu are răspundere. Ce capacități vom avea până în 2030–2050? Cum le vom finanța? Care vor fi resursele energetice pe care le vom folosi? Care sunt ambițiile noastre, ca țară? Cât de independentă și sigură va fi România? Care sunt riscurile țării noastre în acest domeniu?

Ungaria are o strategie energetică națională – foarte realistă și foarte ambițioasă. Ungurii recunosc că resursele lor sunt foarte limitate, însă nu se dau la o parte de la a avea ambiții mari, de la a depune toate eforturile pentru ca țara lor să fie independentă energetic și chiar au ambiții de a fi exportatori de energie. Asta înseamnă să ai o viziune, să ai un plan.

Polonia are o strategie energetică națională pentru 20 de ani, până în 2040. Polonezii recunosc că ce au este cărbune și biomasă și trebuie, într-adevăr, să importe gazul și țițeiul, însă strategia lor națională începe prin a recunoaște că au ambiții de a reduce emisiile de carbon, de a avea o țară independentă energetic și toate acestea trebuie făcute cu o tranziție justă și solidaritate. Asta înseamnă că nu trebuie să lași oamenii fără locuri de muncă și zone întregi devastate din punct de vedere economic și social, așa cum este la noi Valea Jiului. Iată deci o strategie energetică responsabilă!

Vă mulțumesc. Domnule Rasaliu, vă rog.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică din această dimineață are legătură cu piața muncii.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Cele mai recente date de pe piața muncii ne arată încă o dată cât de vitală este reducerea taxării muncii, o taxare susținută pe deplin de Partidul Social Democrat. România se confruntă cu o forță de muncă îmbătrânită, firmele din țara noastră își doresc angajați autohtoni, dar nu prea mai au de unde să îi ia. Românii pleacă să lucreze în străinătate, iar antreprenorii se văd nevoiți să angajeze cât mai mult personal din Asia. Este, de altfel, și cazul firmelor care activează în HoReCa din județul Brașov, județ din care provin. Din ce în ce mai multe companii se confruntă cu o criză de forță de muncă, iar angajarea personalului din Asia reprezintă, culmea!, singura opțiune. Există însă și aici foarte multă birocrație, care tergiversează mult momentul angajării. De foarte multe ori, pregătirea profesională a celor care vin din afara țării este cu mult sub pregătirea profesională a angajaților autohtoni.

Datele arată că anul trecut Guvernul a aprobat un contingent de 100.000 de muncitori străini, iar pentru acest an cererea a crescut la 140.000. Din păcate, prognozele arată că România ar putea pierde în continuare 2,7 milioane de angajați până în 2050. Este nevoie, așadar, de reechilibrarea taxării muncii, în raport cu capitalul. Prin taxe mai mici pe muncă vor crește veniturile populației active. Ținând cont de faptul că țara noastră se află de mulți ani într-un proces de declin demografic, politica Partidului Social Democrat este îndreptată punctual în direcția aceasta, în scopul stabilizării forței de muncă pe piața națională.

Vă mulțumesc. Domnule Țepeluș, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Ziua de 15 februarie a dat țării noastre doi mari români: pe Spiru Haret, matematician, astronom și pedagog, care a pus bazele învățământului modern românesc, și pe Titu Maiorescu, avocat, critic literar, eseist, pedagog, mentor al gândirii interbelice, prin care cultura noastră s-a conectat la valorile europene, membru fondator al Academiei Române. În onoarea acestora, prin adoptarea Legii nr. 21/2022, astăzi sărbătorim pentru al doilea an Ziua națională a lecturii.

Ziua națională a lecturii reprezintă un răspuns la tendința tot mai crescută de a ne baza în special pe cei mai tineri, pe o lume a imaginii, a exprimării și informării din foto-video și mai puțin din cuvântul scris, așa cum arată studii ale Eurostat și INS, efectuate de-a lungul ultimilor ani.

Deși acest fapt nu este un lucru rău, el nu este totuși suficient pentru o formare completă a educației, pentru o îmbunătățire permanentă a nivelului de cunoștințe și o raportare corectă la lumea care ne înconjoară.

Copiilor, tinerilor nu li se mai formează la fel de mult ca în trecut înclinația să caute lectura, să își construiască propria lume, aceștia nu mai găsesc la fel de ușor plăcerea de a petrece timp într-o bibliotecă, în căutare de noi comori literare, nu li se mai pun bazele îndrăgostirii de cărți. Iar acest lucru, din păcate, se simte în capacitatea lor de a comunica, în puterea de a înțelege un text scris și de a extrage esența, ideile principale.

La Buzău, județul pe care am fost ales să îl reprezint, aceste neajunsuri au fost înțelese, iar autoritățile, alături de instituțiile de învățământ, au demarat programe care încurajează lectura. Unul dintre acestea, „Buzăul citește”, dăruiește cărți elevilor – 80.000 de cărți donate elevilor de la clasa I la clasa a XII-a până acum –, prezintă prin intermediul rețelelor de socializare sugestii de lecturi potrivite pentru copii și tineri, organizează evenimente care au în centrul lor lectura, iar programul a primit deja aprecierea celorlalte municipii din țară.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Brian Cristian, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Puterea unui stat se vede în vremurile de criză și mai ales în modalitatea în care se comportă instituțiile sale în vremuri de criză, și mai ales în modul cum îi tratează pe cei vulnerabili. Și mă refer aici la cetățenii ucraineni, pentru că țara noastră a sprijinit Ucraina, atât prin eforturile statului român, cât mai ales prin eforturile societății civile.

Spuneam de la această tribună de multe ori cum voluntari stăteau în vamă, cum voluntari mergeau dincolo de graniță cu resurse, cu ajutoare pentru cetățenii ucraineni și spuneam că toate aceste eforturi erau bine văzute în comunitatea internațională și ne arătau în ochii colegilor, în ochii europenilor, ca un stat puternic.

Din nefericire, vedem că în aceste zile avem parte și de profitori de război. Și sunt convins că știți cu toții despre situația din județul Maramureș – și nu doar din județul Maramureș – privind deconturile false pentru ajutorarea ucrainenilor. Mă refer la acel program 50/20 privind banii pentru cazare, respectiv mâncare pe care statul român îi plătește către refugiați.

Ce se întâmplă, practic? Sunt cetățeni români care, cu complicitatea autorităților locale, dar și a celorlalte instituții, declară pe propria răspundere faptul că au în locuința lor sau în alte spații de cazare cetățeni ucraineni și, doar cu o simplă declarație pe propria răspundere, pot să deconteze sume colosale.

Știți situația din comuna Petrova, comună în care s-au decontat și în care Inspectoratul de Poliție Maramureș a confiscat suma de aproximativ 3 milioane de lei. Este aberant faptul că într-o localitate în care, dacă ar fi să facem un calcul simplu am vedea că populația respectivei localități aproape s-a dublat, nimeni nu a luat măsuri timp de luni de zile și doar în momentul în care populația localității ar fi trebuit să crească de vreo trei, patru ori, doar atunci s-au sesizat organele competente.

Vă mulțumesc. Oana-Silvia Țoiu. Vă rog.

Ministerul Familiei are astăzi în ședința Guvernului o cerere pentru 237 de posturi noi. O să depășească doamna ministru Firea mia de subalterni.

Asta n-ar fi o problemă dacă acest minister, această echipă uriașă, ar genera valoarea pentru care există, dacă am avea proiectele pentru tineret, dacă am vedea scăzând gradul de sărăcie și vulnerabilitate în rândul copiilor, dacă am vedea familiile protejate sau victimele violenței domestice protejate acasă, dacă am vedea acest minister cerând și de la celelalte ministere de resort, cum e cazul MAI-ului, pe violența domestică, responsabilitate.

Ce știm însă – și asta este o discuție publică în audieri și cu doamna ministru – este că în primele 9 luni ale anului trecut, din tot bugetul ministerului, au reușit să consume peste 90% din categoria salarii și sporuri, însă când ne uităm la proiectele pentru tineret, cele care chiar trebuiau să ajungă în teren, care trebuiau să ajungă la tinerii care aveau nevoie de ele, pentru că, nu-i așa, avem o rată mare de șomaj în rândul tinerilor, un procent mare de NEET, de tineri care nu sunt în educație, în formare profesională sau angajare, deci o mare nevoie pentru aceste programe, până în septembrie anul trecut fusese consumat din acest buget de proiecte doar 1,3%.

Dacă nici asta nu este dovada clară a unui minister care există doar pentru sine însuși sau pentru doamna ministru, nu știu ce e. Să plătești salariile, bonusurile din 90% din banii pe care i-ai avut la îndemână, însă, când te uiți la ce iese din munca acestor oameni la nivel de proiecte, să știi că nici măcar n-au fost cheltuiți banii, nu mai vorbim de rezultatele lor, e destul de clar că deja era muncă puțină, cu rezultate puține și cu oameni mulți.

Domnule deputat Făgărășian, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Potrivit celor mai recente evaluări ale autorităților publice din România, aproximativ 160.000 de copii români au cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate. De asemenea, unu din trei copii români este expus riscului de sărăcie sau excluziune socială. Din anul 2003, de când a fost eliminat regimul vizelor pentru români, autoritățile române nu au făcut nici măcar efortul de a afla câți copii trăiesc cu dorul părinților plecați peste hotare și câți sunt supuși privațiunilor materiale și riscului de a abandona școala. Abia în urmă cu câțiva ani s-au realizat niște statistici vagi, făcute de ochii lumii, incomplete, pentru a se mima grija pentru ei, fără să se elaboreze politici, fără să existe o preocupare pentru starea lor materială și pentru modul în care ei reușesc să meargă la școală. Abia după venirea PNL la guvernare s-au implementat primele proiecte-pilot, cu finanțare europeană nerambursabilă, care s-au demonstrat un succes.

## Stimați colegi,

Mă bucur să vă anunț că, ieri, alături de colegii mei liberali, am depus la Parlament o propunere legislativă prin care acordăm dreptul instituțiilor publice, școlilor, spitalelor, ONG-urilor și cultelor religioase să atragă finanțări europene și să deruleze programe speciale pentru copiii cu părinți plecați în străinătate. Pentru realizarea acestui obiectiv, am identificat și o finanțare de 150 de milioane de euro, bani nerambursabili, din sursa FSE+ – Fondul social european Plus –, „Incluziune și demnitate socială 2021–2027”, pentru a susține astfel de activități. Un prim pas este de a ajuta, în mod real, cel puțin 20.000 de copii, care să fie sprijiniți prin asemenea proiecte. Pentru copii vor fi elaborate măsuri pentru pregătirea școlară suplimentară și servicii sociale, psihologice și juridice adaptate.

Vă mulțumesc.

Domnule Coarnă, vă rog.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică intitulată „Șansa de a reda românilor resursele naturale, dar și demnitatea”.

Dragi români,

De aproape două luni de zile se discută în spațiul public despre privatizarea frauduloasă a Petromului, despre clauzele profund ilegale din contractul de privatizare a OMV Petrom și despre implicațiile acestui demers iresponsabil început de binomul Ion Iliescu–Adrian Năstase și continuat de toți cei care au reprezentat puterea politică în România.

De aproape două luni de zile, reprezentanții puterii, domnul Klaus Werner Iohannis, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Virgil Popescu – nemuritorul ministru al energiei –, nu scot un cuvânt pe acest subiect.

Privatizarea OMV Petrom a fost în dezavantajul României, care, pentru o resursă estimată în 2004 la peste 100 de miliarde de dolari, a primit modica sumă de 669 de milioane de dolari, din care a plătit și 500 de milioane de dolari taxa de mediu. În final, prin cozile de topor, România a cedat firmei austriece un patrimoniu evaluat la peste 100 de miliarde de dolari, pentru care a primit infima sumă de 169 de milioane de dolari. OMV Petrom a primit tot: 100% din petrolul românesc și exploatarea acestuia, 50% din producția de gaze naturale și tot ce înseamnă active – conducte și magistrale de transport, terenuri și clădiri, arhiva și baza de date. Ținând cont de prețul plătit de firma austriacă, nu se poate vorbi despre o achiziție, ci doar despre un cadou pe care statul român, din motive știute doar de către decidenții vremii, a înțeles să îl facă. Evident, în defavoarea românilor și României.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Au mai depus declarații în scris:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: domnul deputat Mihai Weber, Eugen Bejinariu, Nicoleta Goleac, AnaMaria Cătăuță, Nicu Niță, Adrian Alda, Ștefan Mușoiu, Ioan Mang, Oana-Gianina Bulai, Vasile Cîtea, Daniel-Florin Ghiță, Romeo-Daniel Lungu, Raluca Giorgiana Dumitrescu, Daniela Oteșanu, Laurențiu-Daniel Marin, Silviu Nicu Macovei, Romulus-Marius Damian, Mirela Furtună, Florian-Claudiu Neaga, Radu-Marcel Tuhuț, Daniel Tudorache, Elena Stoica, Cristina-Elena Dinu, Vasilică Toma, Ana-Loredana Predescu și Dan-Constantin Șlincu;

– PNL: Oana-Marciana Özmen, Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Ervin Molnar, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Iulian-Alexandru Muraru, Florin Alexe, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Elena Hărătău, Vetuța Stănescu, Maria Stoian, Ioan Balan și Bogdan-Iulian Huțucă; – USR: Denisa-Elena Neagu și Radu Panait; – AUR: Antonio Andrușceac, Raisa Enachi, Mircia Chelaru, Silviu-Titus Păunescu, Radu-Vicențiu Grădinaru și Vasile Nagy;

– Grupul parlamentar al minorităților naționale: DragoșGabriel Zisopol;

– neafiliați: Mihai Ioan Lasca, Cristina Camelia Rizea, Dănuț Aelenei, Dumitru-Viorel Focșa, Oana-Alexandra Cambera și Bogdan-Alexandru Bola. Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

„Hoții au mușcat rău din noi!”

La sfârșitul anului 2004, Petrom a fost privatizat, iar compania austriacă OMV AG, companie în care Gazprom deținea acțiuni și interese, devine noul acționar majoritar. Compania a trecut printr-un amplu proces de reorganizare.

Președinte al României era nimeni altul decât Ion Iliescu. Vă mai amintiți sloganul „Nu ne vindem țara!”?

Premier era Adrian Năstase, Dan Ioan Popescu era ministrul industriei și resurselor, Valer Dorneanu președinte al Camerei Deputaților, iar Nicolae Văcăroiu președintele Senatului.

Astfel, grupul austriac OMV a preluat o participație de 33,34% din capitalul Petrom.

Petrom s-a vândut atunci cu un preț mult subevaluat, întrucât nu exista concurență la bani.

Petrom mi s-ar fi părut normal să nu se privatizeze așa cum s-a privatizat. Nu poți să cedezi tu, statul, monopol din mâinile tale în mâini private. Dar, dacă tot au decis privatizarea – pentru că, practic, în ceea ce privește țițeiul, compania Petrom are monopol, că ce mai au restul este foarte puțin –, în primul rând, trebuia separată producția de exploatare de distribuție și făcute companii separate, care să fie privatizate fiecare. Dar s-a trecut, după cum v-am spus, un monopol din mâinile statului în mâini private. În aceste condiții, Petrom era extrem de interesantă pentru multă lume.

La vremea respectivă, Petrom avea rezerve cunoscute de un miliard de barili de țiței. La prețul de atunci al țițeiului, la condițiile geologice din România și la ceea ce se întâmpla aici, se putea vinde țițeiul cu 10 dolari barilul.

Deci numai țițeiul din pământ, la vremea respectivă, valora 10 miliarde de dolari. Înainte de privatizare, cu un an sau doi, chiar compania OMV a venit în România, la Petrom. S-au oferit pentru 80 de stații de benzină, pentru 80 de benzinării pe care voia să le cumpere, 80 de milioane de dolari. Deci un milion de dolari pe benzinărie.

„PSD a transformat agricultura românească într-una competitivă, dar și ecologică”

Agricultura românească a evoluat, în ultimul timp, extrem de mult. Se găsesc, în continuare, o grămadă de cârcotași care născocesc numai neajunsuri pentru acest domeniu principal de activitate, însă datele statistice îi contrazic. Mai mult, să-ți recunoască un principal competitor eforturile concretizate, prin creșterea tuturor culturilor de cereale, este încă o dovadă în plus că agricultura a fost atent și foarte bine gestionată ori de câte ori acest domeniu a fost condus de PSD. Iar când spun competitor mă refer la vecinii noștri din sud, bulgarii. Aceștia ne-au declarat, recent, liderul incontestabil în Balcani în ceea ce privește exporturile de cereale. Aprecierea aceasta se bazează pe un studiu

aparținându-i lui Borislav Gheorghiev, unul dintre economiștii Camerei de Comerț bulgare.

Potrivit observațiilor sale, realizate pe o perioadă începând cu 2002, respectiv cu 5 ani înainte de aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană, și care inventariază inclusiv și recoltele anului trecut, se remarcă faptul că ambele țări și-au crescut producțiile de cereale la hectar. Altfel spus, în ciuda criticilor și a opoziției manifestate de o parte mai reticentă a investitorilor în agricultură față de politicile Bruxelles-ului, destinate acestei zone de activitate, economistul din țara vecină remarcă îmbunătățirea stării sectorului, precum și augmentarea cantităților de roade. În studiul său, Gheorghiev a făcut o comparație în natură (în tone) pentru exporturi, importuri și sold pentru toate țările balcanice. Iar de aici a rezultat că, în ultimii 22 de ani, în paralel cu inovarea tehnologică și chiar și cu schimbările de paradigmă națională privind agricultura, în funcție de cerințele Uniunii Europene, România a rămas lider absolut al Balcanilor în privința cerealelor, secondată de Bulgaria, apoi de Serbia.

În discursul public românesc al ultimului deceniu și jumătate au fost aprig blamate generații întregi de politicieni. Generația celor dinaintea mea și generația mea. Am fost numiți inadecvați, depășiți, chiar indezirabili. Pe unicul criteriu al vârstei, s-a creat și instalat o paradigmă nouă, cea a nevoii de tineri, de politicieni proaspeți care să preia administrarea țării. Aproape că se instalase percepția, la o parte din electorat, că lipsa de experiență politică constituie virtute și că anii îndelungați petrecuți în serviciul public constituie, de fapt, un mare inconvenient.

Li se reproșa unor oameni de 50 de ani, de 60 de ani și mai mult că nu consimt să plece acasă, să se retragă, astfel încât „oamenii noi din politică”, tinerii de 30 sau 35 de ani, să poată prelua țara și să conducă totul, „altfel”.

Conflictul ideologic care a subminat vigoarea românilor s-a bazat, în bună măsură, pe dorința de a instala abrupt tot ce e nou, în locul a tot ceea ce a fost, pe segregația de vârstă, pe blamul generic administrat politicienilor cu experiență. Să fi fost activ mulți ani în politică, să fi avut demnități publice în ultimii 20 de ani, să fi avut mai multe mandate de parlamentar, să fi fost decident în anii din urmă păreau, în retorica publică, acum un deceniu, o vinovăție suficientă la orice acuză. Să fii tânăr aspirant la roluri politice părea aproape echivalent cu ideea că ești merituos. Vârsta, cu cât mai necoaptă a celor avizi de demnități publice, ajunsese să pară, în sine, o virtute suficientă pentru orice rol. Gălăgia demolatoare din spațiul românesc nu selecta exemple ale țărilor cu democrații robuste, SUA, UK, Germania, Franța, acolo unde oamenii care servesc domeniul public sunt cu atât mai valoroși cu cât au mai multe decenii de activitate politică la vârf. Nu ne inspiram din modele parlamentare unde senatorii de 60, de 70 sau chiar 80 de ani constituie referința de valoare și sursa de soluții bazate pe înțelepciune, cunoaștere și viziune, alegeam să prezentăm doar modelele de prim-miniștri, președinți sau alți aleși în vârstă de 30 sau 40 de ani. Părea că neîmplinirile societății românești provin din faptul că administrarea țării e așezată greșit, de majoritatea electoratului, în mâinile unor oameni cu început de păr alb.

„Parlamentarii Forța Dreptei remediază prostia și minciunile USL-ului”

Manipulările și minciunile venite de la PSD și PNL parcă nu mai încetează. Anul trecut, toxica alianță USL 2.0 anunța, prin portavocea Guvernului de păpușari, că românii care sunt părinți o vor duce mai bine, că vor avea salarii mai mari.

De ce? Pentru că ei vor acorda o deducere de 100 de lei din salariu fiecărui angajat părinte care are în întreținere un copil de până la 18 ani (înscris la școală sau grădiniță). Doar că, în realitate, părintele primește fabuloasa sumă de 10 lei, nu de 100 de lei, cum mințeau politicienii PNL și PSD. Bravii manipulatori au uitat să spună oamenilor că scutirea de impozit pe venit se aplica sumei de 100 de lei extrase din baza totală impozabilă, adică salariul net. Așa că suma finală este de 10 lei pe lună, nu 100, probabil pentru a preveni îmbogățirea peste noapte a unui număr prea mare de români care ar fi beneficiat de această sumă. Deoarece minciuna are picioare scurte, iar manipularea incompetenților care conduc această țară trebuie să înceteze, am depus, alături de colegii mei parlamentari din Forța Dreptei, o inițiativă legislativă de modificare a Codului fiscal, prin care suma reală care rămâne angajatului pentru fiecare copil înscris la școală să fie de 100 lei/lună, nu bătaia de joc la care îi supune USL 2.0 acum pe români. În plus, am precizat în inițiativa noastră legislativă că de această deducere vor putea beneficia și cei care realizează venituri din activități independente sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală. Aspect pe care USL 2.0 „uitase” să îl completeze.

Țin să menționez, la final, că această propunere de proiect de lege a venit în urma petițiilor primite și a întâlnirilor pe care le-am avut cu constănțenii, care nu înțelegeau de ce nu se respectă promisiunea făcută. Ceea ce nu știau ei și nu știu majoritatea românilor este că promisiunea era, de fapt, o țeapă bine mascată. Din păcate, nu este și nu va fi singura lor minciună de acest fel. Credibilitatea acestei toxice coaliții de guvernare este aproape de zero. Forța Dreptei reprezintă alternativa sănătoasă la acești mincinoși și hoți, care mint românii cu vorbe dulci.

„Ministerul Finanțelor trebuie să aducă clarificări urgente privind aplicarea taxei de solidaritate pentru marile companii”

Ultimele săptămâni au fost marcate de numeroase discuții privind aplicarea taxei de solidaritate pentru companiile mari din România, cazul concret fiind reprezentat de întrebarea dacă OMV Petrom ar trebui să plătească o astfel de taxă, în cuantum de 1% din cifra de afaceri. Așa cum a precizat inclusiv Președintele României, Klaus Iohannis, Ministerul Finanțelor trebuie să clarifice dacă OMV Petrom va plăti taxa de solidaritate în România, pentru că actul normativ trebuie clarificat de inițiator.

Ministerul Finanțelor este instituția abilitată și responsabilă de elaborarea și implementarea acestei obligații financiare, precum și de conformarea sa cu normele legale naționale sau europene. Prin urmare, tot Ministerul Finanțelor trebuie să vină cu o soluție la problema creată. Pasarea responsabilității către Ministerul Energiei este neavenită, în condițiile în care această instituție nu a fost consultată de Ministerul Finanțelor.

Partidul Național Liberal consideră imperios necesară clarificarea acestei situații incerte, deoarece nu ar fi corect ca unele companii din domeniul energetic să plătească această taxă, iar altele nu, și pentru că profiturile companiilor din energie au fost obținute în urma unor creșteri exagerate de prețuri, care au fost achitate de toți românii.

Un alt motiv e unul cu implicații mult mai adânci și privește capacitatea statului român de a impune legea. Dacă statul nu poate să își impună propria legislație, avem în față un lanț de probleme. De aceea, oricine, persoană fizică sau juridică, trebuie să știe că în România legea, așa cum a fost ea gândită de autoritățile statului, nu este facultativă.

„Legile educației trebuie dezbătute temeinic, pe îndelete!” În ultimele zile, subiectul referitor la legile educației a revenit în dezbaterea publică. Perspectiva PSD asupra acestor legi este că sunt proiecte mult prea importante, ce trebuie dezbătute temeinic, pe îndelete!

Acest lucru l-am afirmat încă din toamna trecută, atunci când i-am solicitat public ministrului educației de la acel moment să prelungească dezbaterea cu privire la legile educației, astfel încât să existe o consultare lărgită a tuturor factorilor vizați de modificările propuse.

Însă legile educației vin să aducă o reformă sistemică, nu doar intervenții punctuale! Tocmai de aceea este necesară o analiză atentă asupra lor, nu trebuie trecute pe repede înainte.

Este destul de simplu să înțelegem că, așa cum îi educăm pe copiii noștri, exact așa se vor vedea schimbările la nivel de societate și de țară, în viitor. Cum poți crea viitorul unei națiuni dacă nu ai grijă de educația celor mai mici?

Consider că educația din România are nevoie de stabilitate și de coerență în măsurile care vor fi întreprinse în perioada următoare. Orice schimbare nepotrivită poate să bulverseze cursul unor proiecte care au fost demarate. De aceea opinia tuturor celor implicați în sistemul de învățământ este foarte importantă.

Un nou pachet de legi ale educației este necesar, cu toții suntem de acord. Legea educației, pe care o avem din 2011, are deja peste 100 de modificări, amendamente, completări; putea să mai capete încă 20, 30, 50. Dar era un lucru benefic? În felul acesta nu ai putea avea o abordare integrată, care să vizeze totul, de la preșcolari la gimnaziu și liceu, cu aplecare și spre zonele dezavantajate.

„Protejarea patrimoniului de efectele dezastrelor naturale”

Cele două cutremure care au lovit Turcia și Siria au produs nu doar pierderi însemnate și de neînlocuit de vieți omenești, ci și numeroase distrugeri materiale.

Suntem solidari cu poporul turc și transmit și pe această cale sincere condoleanțe familiilor victimelor și însănătoșire grabnică persoanelor rănite!

Efectele devastatoare ale acestor seisme au lovit puternic infrastructura și au distrus monumente istorice de o valoare inestimabilă. Printre ele, și un important monument din patrimoniul mondial UNESCO, castelul Gaziantep, una dintre cele mai bine conservate cetăți din Turcia. Castelul Gaziantep datează de aproximativ 2.000 de ani și este o atracție turistică, vizitată anual de aproximativ jumătate de milion de turiști.

Desigur, România este departe de Turcia, iar unda de șoc a cutremurelor nu a produs pagube materiale și umane țării noastre. Mai mult decât atât, Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP) arată că principala diferență între cutremurele care s-au produs în Turcia și cele care au loc în zona seismică Vrancea este că cele din Turcia au fost de suprafață, în timp ce în România au loc, în general, cutremure de adâncime. De aici și amploarea distrugerilor, care este mult mai mare în cazul seismelor de suprafață.

Bilanțul distrugerilor din Turcia și Siria m-au determinat să readuc în discuție nevoia stringentă de a proteja patrimoniul cultural din România.

Patrimoniul cultural este definit, în legislația în vigoare, ca fiind format din totalitatea bunurilor care reprezintă o mărturie și expresie a valorilor, credințelor, cunoștințelor și tradițiilor naționale, indiferent de regimul de proprietate al acestora – Legea nr. 182/2000.

„Taxa de solidaritate – măsură pentru susținerea românilor”

În calitate de reprezentant al românilor, susțin cu tărie că taxa de solidaritate de 1% pentru marile companii este necesară pentru a scădea taxele salariaților cu venituri mici și medii.

În acest context economic dificil pentru majoritatea cetățenilor, marile firme pot plăti măcar 1% din veniturile lor pentru a susține salariații cu venituri mici și medii care muncesc din greu și contribuie cel mai mult la dezvoltarea economică a României.

La momentul actual, toate IMM-urile și multe companii mari cu capital românesc plătesc taxe de 1% din venituri, iar acest lucru nu i-a condus nici spre faliment, nici spre o mărire nejustificată a prețurilor.

Replica companiilor care afirmă că se va perturba mediul de afaceri și vor crește prețurile este o exagerare nefondată. PSD este de partea salariaților cu venituri mici și medii, care au fost afectați de inflație și sunt îngrijorați cu privire la starea lor materială.

Măsura propusă ar avea ca efect firesc scăderea impozitării muncii, astfel încât veniturile românilor să crească și aceștia să nu fie cei care ispășesc pe propria piele pedeapsa crizelor cu care ne confruntăm în această perioadă. Cu siguranță că taxa de solidaritate ar contribui decisiv la implementarea unui nou prag de impozitare pentru angajații cu venituri mici și medii, iar pentru România este necesar ca acest lucru să se întâmple cât mai repede cu putință.

Prin această poziționare se dovedește din nou că pentru Partidul Social Democrat pe primul loc sunt oamenii și economia românească.

„Noua lege a educației va favoriza competențele și meritocrația”

Prin pachetul legislativ al educației, PNL sprijină reformarea tuturor domeniilor din învățământul românesc. În mod prioritar, reforma școlilor doctorale este un deziderat al formațiunii noastre politice, ce se va putea realiza, în primul rând, prin clarificarea și transparentizarea mecanismelor de atestare a studiilor doctorale. În accepțiunea liberală, susținem adoptarea unei proceduri unitare de acordare a diplomelor și titlurilor de doctor, dar, în același timp, și de anulare a acestora.

În vederea eliminării oricăror disfuncționalități și controverse legate de acest subiect, devenit delicat în România, PNL propune, în mod clar, ca deținătorii unui titlu de doctor să nu mai poată renunța voluntar la titlul sau la diploma de doctor.

De asemenea, susținem ca diploma de doctor să se acorde de către instituția organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD).

Nu în ultimul rând, dorim ca toate tezele de doctorat să devină automat documente publice, care vor fi disponibile spre consultare, alături de anexele aferente, pentru 90 de zile calendaristice, înainte de susținerea publică, pe o platformă națională de profil.

Potrivit propunerii înaintate de PNL, în această situație vor fi definitivate procedurile net îmbunătățite de răspuns la sesizările de plagiat, analizele acestor cazuri urmând a se efectua la nivelul fiecărei universități în parte, în timp ce contestațiile vor rămâne în dezbaterea și analiza CNATDCU. În acest fel, CNATDCU va rămâne garantul calității și originalității tezelor de doctorat.

Nu în ultimul rând, este de menționat faptul că CNATDCU își va păstra, în mod echitabil, atribuțiile avute în prezent privind abilitarea conducătorilor de doctorat sau realizarea unor standarde minimale cu privire la acordarea diplomelor de doctor.

Am decis să vă vorbesc despre politica de management și activitatea Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia.

Știu că pare anormal, că de obicei suntem aici, la tribuna Parlamentului, pentru a critica, dar m-am gândit că putem privi și jumătatea plină a paharului.

De obicei, o instituție a statului care funcționează nu trebuie lăudată. Asta e menirea ei, să funcționeze. Și pentru asta există Parlamentul, să legifereze mecanisme de funcționare corecte, însă, în România, ne-am obișnuit să nu mai vedem asta. Auzim peste tot doar: „avem agenții care blochează proiecte europene, administrații care sabotează finanțări guvernamentale și funcționari care își închipuie că sunt statul român” ș.a.m.d.

Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia este, în context, o oază de normalitate într-un sistem pe care vrem să-l îndreptăm de mai bine de 30 de ani. Îmi permit să apreciez asta în calitate de parlamentar ialomițean și reprezentant al unui județ care a beneficiat constant de atenția reprezentanților acestei agenții și de fondurile gestionate prin intermediul lor. Iar pentru a da și rigoare

acestei declarații îmi permit să avansez și o cifră estimativă. În Ialomița se derulează în acest moment 46 de proiecte sprijinite direct de către Agenția Sud-Muntenia, iar valoarea lor totală se ridică la 460 de milioane de lei.

Însă nu asupra a ceea ce se întâmplă doresc să va atrag atenția, ci asupra a ceea ce urmează să ne ofere Agenția Sud-Muntenia în următoarea perioadă. După cum probabil știți, la acest moment, sunt în dezbatere primele ghiduri de finanțare pentru ciclul financiar 2021–2027. Lista cuprinde șase ghiduri care vizează creșterea competitivității microîntreprinderilor și întreprinderilor mici din Regiunea Sud-Muntenia, promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin investiții în clădiri publice.

Este, fără îndoială, un demers care implică eforturi uriașe din partea responsabililor agenției. Dar nu doar a lor! Suntem aici, în Parlamentul României, pentru a facilita implementarea tuturor acestor proiecte nu doar în Regiunea Sud-Muntenia, ci în întreaga țară.

„Introducerea de impozite noi în România va afecta economia și pe români!”

Economiile statelor Uniunii Europene continuă să fie marcate de puternice riscuri și incertitudini determinate de toate crizele care s-au manifestat în ultimii 3 ani: pandemia de COVID-19, agresiunea barbară din Ucraina, criza energetică, inflația accelerată, criza semiconductorilor, blocajele din lanțurile de aprovizionare și așa mai departe. Îngrijorător este și faptul că Germania, motorul economic al Uniunii Europene, a înregistrat deja o scădere economică în ultima parte a anului trecut, iar alte state dezvoltate din UE sunt într-un mare risc de a intra în recesiune. În acest context, ne-am trezit că unii „specialiști” nerecunoscuți de pe la noi au început să deschidă discuții iresponsabile asupra pedepsirii companiilor, asupra unor impozite minime pe cifra de afaceri și asupra renunțării la cea mai bună măsură fiscală adoptată de România în ultimele 3 decenii – cota unică de impozitare. Falsul patriotism pe care cred că îl manifestă cei care propun asemenea măsuri nu are nicio logică, ci, dimpotrivă, aceste scenarii fiscale sunt toxice și pentru firmele din România, și pentru români.

Actuala coaliție de guvernare și-a asumat că nu va introduce niciun impozit nou și nu le va majora pe cele existente și s-a ținut de promisiune. Mai mult decât atât, bugetul pentru anul 2023, propus de Nicolae Ciucă, a fost fundamentat pe actualul cadru fiscal, nefiind necesare noi biruri aplicate românilor sau firmelor românești. Chiar și actualul ministru al finanțelor a recunoscut că nu este nevoie să se majoreze impozite sau să se introducă altele noi, pentru că bugetul a încasat mai mulți bani din creșterea accelerată a prețurilor.

„România are nevoie de schimbarea legislației funcționării și finanțării parcurilor industriale”

România are nevoie de transferarea unităților economice de la stat către autoritățile locale, fapt ce presupune modificarea legislației actuale, care nu mai este actuală, cel puțin nu din perspectiva parcurilor industriale.

Noua legislație trebuie obligatoriu să se adreseze tuturor structurilor de afaceri existente în România, respectiv parcurile industriale, parcurile științifice, incubatoarele de afaceri și clusterele industriale.

În logica firii și a desfășurării lucrurilor, incubatoarele de afaceri trebuie să funcționeze în parcul industrial unde societățile își creează noi structuri de afaceri, ceea ce nu se întâmplă, din păcate, decât rareori.

Mai mult, reprezentanții acestor structuri economice care funcționează în parcurile industriale sunt vitregiți, momentan, de ceea ce înseamnă accesul la fondurile structurale, în sensul eligibilității.

În realitate, parcurile industriale sunt considerate societăți mari datorită faptului că acționariatul este al primăriilor sau al consiliilor județene, iar cota de cofinanțare pentru accesarea de fonduri europene în ceea ce privește reabilitarea siturilor economice este de 50%.

De asemenea, parcurile industriale care funcționează pe suprafețe mai mici de 10 hectare nu au posibilitatea de exprimare, în sensul în care din veniturile pe care le colectează abia își plătesc angajații, neavând, practic, niciun aport la dezvoltarea parcului industrial. Specialiștii susțin că mărimea optimă a unui parc industrial trebuie să fie de cel puțin 20 de hectare.

În opinia mea, este necesar ca autoritățile publice să înțeleagă importanța acestor structuri de afaceri, iar societatea administrator să aibă o poziție mult mai vigilentă.

„Statul român trebuie să rezolve problema încadrării în muncă a persoanelor cu dizabilități”

Din punctul de vedere al incluziunii sociale, România încă are o serie de probleme rămase nerezolvate, care persistă de ani buni și, ca atare, sunt foarte bine cunoscute. Un exemplu elocvent este cel al încadrării în muncă a persoanelor cu dizabilități, capitol la care, din păcate, suntem din nou codașii Europei.

Studiile de specialitate arată că doar 17% din cele peste 800.000 de persoane cu dizabilități existente în prezent în România au un loc de muncă, fie și pentru câteva ore zilnic, fapt reprobabil și, în același timp, regretabil pentru o țară care se respectă.

Faptul că statul român nu reușește să integreze în piața muncii această categorie de persoane, mai ales pe cele care au și resurse în acest sens, constituie un punct nevralgic, având în vedere situația din celelalte state ale Uniunii Europene. Procentul redus al angajării persoanelor cu dizabilități este motivat de către autorități de pregătirea inadecvată a acestora, precum și de oferta extrem de precară de pe piața muncii.

Cu toate acestea, în România continuă să persiste informarea deficitară privind posibilitățile existente în vederea încadrării în muncă a persoanelor cu dizabilități, oferta redusă de locuri de muncă destinate acestei categorii sociale fiind însă un motiv insuficient pentru ca oamenii respectivi să nu poată fi ajutați să se integreze.

Trebuie remarcat faptul că persoanele cu dizabilități care doresc să se integreze sau să se reintegreze pe piața muncii au acces gratuit la procedurile de evaluare și orientare profesională, indiferent de vârstă, tipul și gradul de handicap.

## „Frații Tate”

Averea și faima fraților Tate au devenit un subiect de interes în România, mai ales că acum se cunosc și metodele prin care aceștia și-au dobândit „celebritatea”.

Analizând spusele acestora, Andrew și Tristan Tate nu au fost întotdeauna bogați, existând perioade, conform propriilor afirmații, în care urmăreau persoanele la KFC pentru a verifica dacă nu cumva le-au rămas resturi. Deci întrebarea care trebuie pusă acum tuturor instituțiilor din România care ar fi trebuit să protejeze cetățenii și statul este: cum de au devenit ei subit atât de înstăriți, încât să își permită bunuri pe care cetățenii cinstiți ai acestei țări nu le-ar putea agonisi într-o viață de muncă?

Născuți în Statele Unite ale Americii, cei doi frați s-au hotărât să vină în România, să își deschidă un studio de videochat, dat fiind faptul că legea este atât de permisivă, încât puteau să realizeze ce își doreau cu o mare ușurință. Tinerele din cadrul studioului erau exploatate atât fizic, cât și psihic. Andrew Tate chiar susținea, la un moment dat, că au ales România datorită criminalității reduse, dar și că șansele unui atac scad atâta timp cât nu te pui cu cine nu trebuie.

Trăim într-o perioadă în care naivitatea este la limite mari, mai ales în rândul tinerilor și, mai ales, a tinerelor, care cad în capcanele unor astfel de persoane, care le promit o mulțime de lucruri, și care, în cele din urmă, ajung să fie abuzate sexual, trimise în altă țară să întrețină relații fără voia lor. Unele fete erau ademenite să vină în România cu promisiuni că o să se mute împreună, că o să fie împreună mereu, ca mai apoi acestora să le fie interzisă interacțiunea cu alte persoane, în afară de ei, și, chiar mai mult, le era interzisă părăsirea locuinței. Ulterior, erau obligate să facă și alte lucruri fără voința lor și, pe deasupra, erau și ștrangulate, bătute – victime ale abuzurilor sexuale.

## „Perspectivele economice ale României sunt îmbucurătoare”

De la debutul crizei generate de pandemia de COVID-19, continuată astăzi de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și instabilitatea regională pe care această acțiune nesăbuită a adus-o, economia țărilor europene a fost succesiv lovită și afectată de evenimente imprevizibile.

Pentru a face față în continuare acestor efecte negative asupra economiei, instituțiile abilitate ale statului român trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a menține stabilitatea economică a țării și a atenua impactul pe care îl resimt cetățenii români. În acest context, decizia Băncii Naționale a României de a menține rata dobânzii de politică monetară transmite un mesaj de optimism privind evoluția inflației. Prin mesajul pe care îl transmite, BNR ne spune că inflația a ajuns într-un punct maxim, iar de acum încolo, dacă nu intervin alte turbulențe pe piețele externe, rata inflației ar urma să scadă simțitor.

Pe baza acestor estimări, rata anuală a inflației este așteptată să coboare la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent. Acest lucru înseamnă o încetinire și chiar o scădere, în unele cazuri, a prețurilor la diverse produse.

Totodată, în motivarea deciziei sale, BNR arată că România are în continuare o creștere însemnată a PIB. Chiar dacă acest avans economic a început să-și reducă din viteză, din cauza incertitudinilor generate de războiul din Ucraina, România rămâne o țară cu o creștere economică importantă în regiune.

Economia României ar urma să înregistreze o creștere de 2,5% în 2023 și de 3% în 2024, în timp ce rata inflației se va situa la 9,7% anul acesta și la 5,5% anul viitor, conform estimărilor Comisiei Europene.

„PNRR trebuie renegociat pentru a se adapta la realitățile actuale”

Planul național de redresare și reziliență reprezintă un pachet coerent de investiții publice și reforme, o oportunitate unică de dezvoltare pentru România, pe termen lung.

Astăzi totuși toată lumea implicată în acest proces privind PNRR-ul, atât din România, cât și din UE, trebuie să accepte contextul total diferit în care ne aflăm acum față de momentul elaborării acestui mare proiect european.

Așa cum a menționat și președintele Klaus Iohannis la Consiliul European, România este interesată de flexibilizarea procedurilor, care să ducă la o implementare mai eficientă a PNRR de către toate statele, nu doar de țara noastră. Această poziție este una legitimă, în condițiile în care PNRR-urile statelor membre au fost aprobate înaintea războiului din Ucraina și a crizelor generate de acest război, în special în domeniul energiei. O serie de ajustări deci sunt justificate și ele vor fi luate în calcul de către Partidul Național Liberal.

Totodată, flexibilitatea solicitată de președintele Klaus Iohannis nu se referă exclusiv la PNRR, ci și la programe precum REPowerEU, care au în vedere modernizarea durabilă a economiilor, inclusiv prin investiții în domeniul energiei. Noi vom susține ca această flexibilitate în implementarea PNRR și a REPowerEU să însemne investiții cât mai mari în domeniul energiei, care să asigure independența noastră energetică pe termen mediu și lung, care să ne pună la adăpost de orice pericole pe care țări asemenea Rusiei sau Belarusului le reprezintă pentru pacea și liniștea din Europa.

De asemenea, vom susține direcționarea unor fonduri mai mari către IMM-uri, într-un context în care acestea au fost lovite de crizele suprapuse din prezent. Rigiditatea nu va ajuta pe nimeni, iar acest lucru trebuie înțeles și la București, și la Bruxelles. Dacă vrem să atingem scopurile pe care cu toții le urmărim, creșterea rezilienței în fața pericolelor externe și a crizelor interne a statelor membre UE, dezvoltarea și modernizarea lor etc., trebuie să conștientizăm nevoia de adaptare la diferitele contexte care se succed.

„PSD susține românii care au nevoie de ajutor”

Partidul Social Democrat își respectă ideologia de stânga și luptă pentru promovarea drepturilor persoanelor aflate în situații vulnerabile.

În acest sens, PSD consideră că sprijinul social trebuie să ajungă la cei care au nevoie, în special la familiile cu mulți copii sau la cei care nu pot munci.

Din păcate, există o categorie nu foarte numeroasă de români care abuzează de sistemul de asistență socială. Dacă persoanele care aplică pentru venitul minim de incluziune sunt apte de muncă, dar refuză consilierea, cursurile de calificare și locurile de muncă oferite de AJOFM, atunci înseamnă că nu au nevoie de venitul minim de incluziune. În aceste condiții, este normal ca ajutorul social să nu mai fie acordat acestor persoane; el nu trebuie să fie o formă de întreținere a celor care pot, dar nu vor să muncească!

Persoanele care sunt apte din punct de vedere legal și al sănătății de muncă vor fi înscrise automat la AJOFM. Vor fi chemate la AJOFM, vor fi consiliate acolo, vor fi calificate în vederea ocupării unui loc de muncă. Dacă refuză acest lucru înseamnă că nu au nevoie de venitul minim de incluziune.

Aceste proceduri au fost deja adoptate prin aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea venitului minim de incluziune, inclusiv cu prevederea privind persoanele apte de muncă, termenul de aplicare fiind 1 ianuarie 2024.

Persoanele apte de muncă și care refuză calificarea în muncă nu vor mai primi venitul minim de incluziune. Pentru românii care nu pot munci sau se află în situații vulnerabile, PSD va continua să promoveze măsuri active în favoarea lor.

„Mesajul ministrului adjunct de externe al Republicii Elene, domnul Andreas Katsaniotis, adresat elenilor și filoelenilor din diaspora cu ocazia sărbătoririi Zilei mondiale a limbii elene”

Îmi revine deosebita onoare să vă aduc la cunoștință mesajul ministrului adjunct de externe al Republicii Elene, domnul Andreas Katsaniotis, adresat elenilor și filoelenilor din diaspora cu ocazia sărbătoririi Zilei mondiale a limbii elene – 9 februarie.

„(...) Ia priviți ce lucru minunat este să constatăm că, de pe vremea când a vorbit Homer și până astăzi, vorbim, respirăm și cântăm în aceeași limbă. (...)

Adevărate cuvintele marelui nostru Seferis...

De la «Micenele de aur» și «Linearul B», de la discursul lui Homer și marii tragedieni, până astăzi, în era informației, tehnologiei digitale și a rețelelor sociale, limba greacă este vie și activă, producând istorie, cultură și știință.

Pe parcursul milenarei ei călătorii, limba noastră a fost prezentă când evangheliștii au vestit în greacă venirea lui Hristos în lume, când îndepărtata Oceania a fost denumită după titanul fiu al lui Uranus și al Geei. A fost prezentă și atunci când «Elementele» lui Euclid din Alexandria au fost traduse ca prima carte occidentală în limba chineză, dar și când vocea greacă a devenit «phone»...

Greaca este deci o limbă universală, care a urmat o cale sintetică și fructuoasă și își continuă parcursul – permanent îmbogățită – în lumea modernă. Medicina și teologia, tehnologia și filosofia, toate roadele intelectului uman se încadrează în ea.

Limba noastră este acea linie imaginară care unește gândirea milenară greacă cu preocupările de astăzi. Este cheia înțelegerii lumii contemporane. Este un bun universal, de înaltă valoare culturală, care ne aparține tuturor. Iar noi, privilegiați continuatori ai unei limbi cu admirabilă atemporalitate și ecouri globale.

Greci din străinătate,

Prieteni ai Greciei din fiecare colț al pământului, limba noastră este lumea noastră. Și noi, păzitorii și mândrii săi protectori, hotărâți să continuăm să vorbim, să gândim, dar, da, și să visăm și în limba greacă...” Pentru conștientizarea importanței limbii elene în păstrarea identității etnice, precum și a rolului său în cadrul culturii universale, în România, Propunerea legislativă privind instituirea Zilei limbii elene... A fost legiferată ca zi festivă prin Legea nr. 204/2018 și a fost pentru prima oară sărbătorită la București de către Uniunea Elenă și invitații acesteia în anul 2019.

„Peste 3 miliarde de euro destinați protecției mediului!” Voi vorbi despre importanța investițiilor în protecția mediului în România.

În primul rând, trebuie să înțelegem că mediul este una din cele mai importante resurse pe care le avem. Acesta oferă oportunități de dezvoltare și susține viața tuturor organismelor. De aceea, este esențial să investim în protecția mediului, pentru a asigura o viață sănătoasă și prosperă pentru generațiile viitoare.

Alocarea de fonduri pentru acest domeniu poate avea un impact pozitiv asupra economiei, deoarece se pot crea locuri de muncă și oferi oportunități de afaceri. De asemenea, investițiile în acest domeniu pot ajuta la reducerea costurilor de mediu și la creșterea productivității. Investițiile în protecția mediului pot contribui la reducerea poluării și la prevenirea schimbărilor climatice. Ele pot ajuta la conservarea resurselor naturale și la prevenirea pierderilor de biodiversitate. De asemenea, se pot preveni sau reduce efectele dezastrelor naturale.

Totodată, alocarea de fonduri pentru protecția mediului poate ajuta la îmbunătățirea calității vieții, la reducerea poluării aerului și a apei, la creșterea accesului la apă potabilă curată și la reducerea riscului de îmbolnăvire.

România trebuie să investească pe mai departe în protecția mediului, pentru a asigura o viață mai bună pentru generațiile de azi, dar și cele de mâine.

Administrația Fondului pentru Mediu asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor și programelor pentru protecția mediului. AFM are în derulare, în acest moment, 13 programe de finanțare destinate acestui obiectiv. Vorbim de fonduri alocate protecției mediului în valoare de peste 3 miliarde de euro. Acest programe sunt: Programul „Casa verde fotovoltaice”, Programul „Rabla clasic”, Programul „Rabla plus”, Programul pentru casarea autovehiculelor uzate, Programul „Rabla flote”, Programul iluminat public, Programul microbuze electrice, Programul „Prima conectare” – PNRR, Programul de realizare a pistelor pentru biciclete, Programul eficiență energetică în clădiri publice, Programul „Fabrici de reciclare” – PNRR, Programul „Rabla pentru electrocasnice”, Programul privind educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului.

„Să-l celebrăm cum se cuvine pe fondatorul statului român modern, Alexandru Ioan Cuza!”

La finele săptămânii trecute, respectiv în data de 11 februarie, s-au împlinit 157 de ani de la înlăturarea odioasă și rușinoasă de la putere a domnitorului fondator al României moderne, iar în 15 mai a.c. se vor împlini 150 de ani de la trecerea sa în eternitate.

Născut la 20 martie 1820, la Bârlad, Moldova, și decedat la 15 mai 1873, în Heidelberg, Germania, Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.

Prin alegerea sa ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, și al Țării Românești, la 24 ianuarie 1859, a fost înfăptuită unirea celor două principate române. A fost nominalizat în ambele principate de către Partida Națională, care milita pentru unire, într-un context politic extern favorabil (după Războiul Crimeii) și în urma unui compromis între principalele partide ale vremii, liberal și conservator.

Ales domnitor, Alexandru Ioan Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către puterea suzerană (Imperiul Otoman) și puterile garante și apoi pentru desăvârșirea Unirii Principatelor Române, prin înfăptuirea unității constituționale și administrative. Aceasta s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format statul român unitar modern, adoptând oficial numele de România, cu capitala la București, cu un singur parlament și un singur guvern. Domnia lui Cuza-Vodă a fost caracterizată de o nerăbdătoare dorință de a ajunge din urmă Occidentul, dar efortul domnitorului și al sprijinitorilor săi a întâmpinat rezistența forțelor conservatoare și a inerțiilor colective.

„Importanța lecturii la bunul mers al societății”

Începând cu anul 2022, prin Legea nr. 21/2022 a fost instituită ziua de 15 februarie ca Ziua națională a lecturii. Legea, mai mult decât necesară, a fost o contribuție a Legislativului la o mai mare conștientizare a importanței lecturii în viața fiecăruia dintre noi și, implicit, la bunul mers al societății. În același timp, ea a venit în sprijinul Executivului și autorităților administrației publice centrale și locale în vederea asigurării unui suport legal pentru acordarea sprijinului material, financiar și logistic bibliotecilor, muzeelor, instituțiilor de învățământ, organizațiilor neguvernamentale, editurilor, precum și altor instituții cu atribuții în domeniile educației și culturii, pentru organizarea de evenimente de încurajare a lecturii. După cum știm, de-a lungul anilor au apărut diferite statistici, unele elaborate de Eurostat sau de alte instituții prestigioase din străinătate și din România, în care puteam vedea că țara noastră nu este, din păcate, printre statele care acordă o importanță prea mare lecturii și culturii, în general.

De exemplu, conform unui studiu efectuat între anii 2008 și 2015 de către Eurostat în 15 dintre statele Uniunii Europene, românii, alături de austrieci și italieni, petrec în medie 5 minute pe zi cu cititul cărților, situându-se astfel pe penultimul loc, pe primul loc fiind Estonia, cu 13 minute, iar pe ultimul loc Franța, cu doar două minute.

Firește, scăderea lecturii în rândul populației nu este un fenomen singular, care se petrece doar în România. În studiul amintit mai sus, Eurostat mai arată și că un procent de 1,1% din cheltuielile totale de consum a fost alocat de către cetățenii europeni pentru cărți și ziare, acestea aflându-se în scădere de la an la an: de exemplu, în anul 1995 acestea se situau la 1,8%. Acest fapt confirmă conexiunea dintre obiceiurile de citit și evoluția societății în ansamblu.

Situația tragică prin care trec Turcia și Siria, țări în care cutremure devastatoare au dus la pierderea a mii de vieți nevinovate, nu poate să stârnească în noi decât sentimente de solidaritate și de ajutorare. În același timp, ar trebui să fie și un semnal de alarmă pentru propriul nostru sistem, defectuos și din acest punct de vedere, al gestionării situațiilor de criză.

Probabil fiecare român care a urmărit știrile referitoare la catastrofele recente s-a întrebat dacă nu cumva, la un moment dat, și noi ne vom confrunta cu astfel de calamități. România este în continuare supusă unui mare risc seismic. Cei de la putere, care ar trebui să știe clar măsurile necesare în cazul confruntării cu astfel de dezastre, sunt o apă și un pământ, iar planul lor de urgență ar fi, pur și simplu, un haos, cum, de altfel, se definește și întreaga lor guvernare!

Deși politicienii și-au asumat să poarte pe umeri responsabilitatea unui întreg popor, rămân nepăsători față de siguranța românilor. Există sute, poate chiar mii de clădiri care nu au fost controlate de instituțiile statului în vederea unor avize reale de stabilitate în fața unui cutremur de intensitate semnificativă. Spre exemplu, la Botoșani ultimele expertize asupra clădirilor cu risc seismic au fost făcute cu ani în urmă.

Desigur, la Botoșani una din lozincile politice cu care PSD și-a câștigat mandatul a fost „la periferie, ca în centru”, dar, mai degrabă, centrul de interes al orașului pare să prindă ușor-ușor contur de periferie subdezvoltată. Există clădiri vechi, blocuri întregi de locuințe care n-au fost reabilitate niciodată, în care trăiesc bătrâni, părinți și copii ale căror vieți, în contextul unui cutremur, ar fi într-un pericol iminent! Doar privind din stradă la aceste blocuri peisajul este unul înfiorător, care nu te-ar putea duce nici măcar cu gândul la sentimentul de siguranță.

„Prin renegocierea PNRR, solicitată de Președintele României, putem corecta erorile grave lăsate moștenire de USR!”

Solicitarea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, adresată Consiliului European de la Bruxelles privind flexibilizarea unor prevederi din PNRR și renegocierea unor condiționalități oferă României șansa de a corecta toate erorile grave pe care le-au făcut foștii miniștri ai USR când au întocmit, în mare secret, acest document strategic. Inițiativa președintelui oferă României șansa de a salva miliarde de euro, care, altfel, s-ar pierde, pentru că domnul Ghinea și domnul Drulă au dat dovada supremă de incompetență când au scris, în taină, împreună cu ONG-uri și firme prietene, pe ce să utilizeze România fondurile europene din acest mecanism financiar european.

Cel puțin în ultimii 3 ani agricultorii români au fost zdrobiți de seceta severă care le afectează culturile de cereale și de legume. Cu toate acestea, USR nu a prevăzut în PNRR nici măcar un euro care să meargă către infrastructura de irigații. Consider că o prioritate în renegocierea alocărilor investiționale care se pot realiza prin PNRR ar trebui să vizeze îmbunătățirea infrastructurii agricole din țară, pentru a-i proteja de capriciile vremii pe cei care trudesc în agricultură și pentru a-i ajuta să nu mai ducă vacile la abator, ci să producă lapte și să fie competitivi în fața tăvălugului de produse care vin din import.

De asemenea, fanteziile gălăgioșilor incompetenți din USR privind transportul feroviar ar trebui să fie supuse renegocierii sistemice. Nu au trecut decât câteva zile de când a fost anulată cea mai mare achiziție din PNRR, de peste 4 miliarde de lei, achiziția de trenuri alimentate cu hidrogen, pentru că niciun constructor nu a fost interesat. O parte dintre noile trenuri ar fi trebuit să circule în Moldova, către Suceava și Siret, dar nu vor ajunge prea curând.

În contextul în care populația și firmele mici din România se confruntă cu o creștere substanțială a prețurilor, principiul unei taxe de solidaritate pe veniturile marilor companii este o măsură absolut necesară.

Această taxă de solidaritate nu vizează decât companiile mari, cu venituri mai mari de 100 de milioane de euro, care își diminuează artificial profiturile, cu scopul precis de a-și reduce obligațiile față de bugetul de stat. Aceste firme ar trebui să plătească, la fel cum plătesc firmele mici din România, un impozit pe profit echivalent cu măcar 1% din cifra de afaceri.

Companiile mari nu ar trebui să speculeze situația economică actuală și să se îmbogățească pe seama celor care muncesc din greu, ci, din contră, să fie solidare cu categoriile cele mai vulnerabile și să contribuie la creșterea nivelului de trai în țara în care își desfășoară activitatea.

Banii strânși din taxa de solidaritate vor susține creșterea veniturilor salariaților. În România, peste un milion de angajați sunt plătiți cu salariul minim pe economie, ceea ce este profund incorect. Munca depusă de fiecare angajat trebuie să fie plătită corect, iar colectarea suplimentară de taxe din

această sursă ar putea conduce la implementarea unor proiecte care să susțină politici de reducere a taxării pe muncă.

Banii din taxa de solidaritate vor susține și două domenii fundamentale pentru România – sănătatea și educația. Educația este singura soluție pe care o au categoriile vulnerabile pentru a putea ieși din spirala sărăciei. Iar programele prin care elevii din medii defavorizate să aibă acces la educație de calitate pot schimba radical fața României. Sănătatea este un alt domeniu important în care vor ajunge banii plătiți de marile companii ca taxă de solidaritate. Pentru că nu trebuie să uităm că un angajat sănătos este un angajat productiv!

„România nu poate sta indiferentă la destabilizarea Republicii Moldova!”

Am urmărit cu extrem de mare îngrijorare ultimele declarații și avertismente legate de securitatea Republicii Moldova din partea Președintelui Ucrainei și, mai ales, pe cele transmise de președintele Maia Sandu.

Volodimir Zelenski a declarat joi, 9 februarie, în cadrul reuniunii Consiliului UE, că serviciile speciale ucrainene au reușit să obțină un document care conține planul rușilor față de Republica Moldova. Iată ce a transmis președintele ucrainean de la Bruxelles: „Am interceptat un plan al serviciilor secrete ruse pentru distrugerea Republicii Moldova. Documentul arată cine, când și cum va distruge democrația Republicii Moldova și va prelua controlul asupra Republicii Moldova. Când am primit documentul și am înțeles de unde vine, am avertizat imediat Republica Moldova.”

Luni, 13 februarie, președintele Maia Sandu a confirmat ferm existența unui plan concret de destabilizare a Republicii Moldova: „Planul pentru perioada următoare presupune acțiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici. Prin acțiuni violente, mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții, ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău.”

Vă reamintesc faptul că Federația Rusă a mai întreprins acțiuni subversive pe teritoriul Republicii Moldova chiar în toamna anului trecut, începând cu organizarea de proteste, cu potențial violent, și până la planificarea unor acțiuni de sabotaj.

În aceste condiții, România nu doar că are interesul de a sprijini o țară soră în a se proteja de orice ingerințe externe în politica proprie, constituțională, dar țara noastră este, practic, obligată să trateze cu maximă seriozitate amenințările la adresa stabilității Republicii Moldova. Tulburări politice, sociale și chiar acțiuni destabilizatoare în Republica Moldova ar pune o presiune și mai mare asupra securității flancului estic al NATO și a graniței orientale a Uniunii Europene, datorii care cad în sarcina țării noastre.

„«Solidaritatea» ministrului Popescu”

La sfârșitul lunii octombrie 2019, atunci când a fost propus pentru prima dată ministru și era audiat în cadrul comisiilor reunite ale Parlamentului, domnul Virgil Popescu declara cu nonșalanță că nu vede nicio problemă între mandatul său de ministru al energiei și faptul că soția sa administrează mai multe benzinării deținute de compania OMV-Petrom. „Nu există niciun interes între a administra o stație și a face politica energetică a unei țări. Eu nu cred în lucruri de genul ăsta și vă rog să trecem peste acest subiect”, a spus atunci Virgil Popescu, încercând să treacă rapid peste un subiect sensibil din CV-ul său.

De mai bine de 3 ani în Guvernul României și în fruntea Ministerului Energiei, domnul Popescu a reușit, din păcate, să dovedească, cu vârf și îndesat, că acțiunile sale mint mai tare decât vorbele sale. Nu trebuie să fii expert în domeniul energetic ca să vezi că, de 3 ani de zile, politica ministrului Popescu este sistematic îndreptată împotriva interesului național.

Împreună cu colegii săi de „dreapta”, a „reușit”, în 2020, o liberalizare dezastruoasă a pieței energiei, în defavoarea consumatorilor români, dar în interesul speculanților de pe piață. Anul trecut a „reușit”, apoi, să nu facă aproape nimic atunci când ne-a lovit criza internațională și abia intervenția hotărâtă a PSD la guvernare a făcut ca populația să nu sufere de pe urma intereselor și credințelor domnului ministru.

Astăzi, ni se arată un alt exemplu care vine să contrazică vorbele domnului Popescu despre incompatibilități și conflictul de interese – taxa de solidaritate pentru companiile energetice care au câștigat nesimțit de mult de pe urma crizei.

„Finanțare semnificativă pentru accelerarea procesului de digitalizare a IMM-urilor”

Încă de la începutul pandemiei, foarte multe companii din România au accelerat procesul de digitalizare, atât pentru a face față perioadei respective, în vederea continuării activității în parametrii doriți și cât mai optimi, cât și pentru a avea o comunicare eficientă și sigură cu angajații lor.

După acești doi ani dificili pentru economie se observă în continuare o tendință în creștere în zona digitalizării. Se dezvoltă în continuare aplicații noi, se optimizează procesele curente, precum și modernizarea soluțiilor IT vechi pe care le aveau companiile.

În prezent, tot mai mulți operatori economici alocă bugete considerabile pentru transformarea digitală, în vederea accelerării procesului de automatizare și implementare a noilor tehnologii, înțelegând că transformarea digitală poate ajuta la reducerea substanțială a costurilor și la îmbunătățirea eficienței activităților desfășurate.

Prin adoptarea noilor tehnologii, companiile își eficientizează procesele, automatizează anumite sarcini de rutină și, de asemenea, obțin informații relevante despre apetitul și comportamentul clienților.

Un exemplu edificator este sectorul bancar, care, din cauza pandemiei, a intensificat semnificativ adopția de soluții software personalizate, custom software, ceea ce a condus la îmbunătățirea experiențelor digitale ale clienților, creșterea eficienței operaționale, dezvoltarea de noi produse și servicii, o mai bună gestionare și analiză a datelor etc.

Mai ales pentru industriile aflate sub presiune, soluțiile software personalizate au putut face diferența, răspunzând semnificativ provocărilor și ajutându-le să devină mai puternice și mai prospere.

„Statul va cumpăra teren agricol care va fi pus la dispoziția tinerilor fermieri!”

După ani de zile în care terenurile agricole au fost vândute către străini, are loc prima inițiativă a statului de a cumpăra terenul agricol românesc, care va fi pus la dispoziția tinerilor fermieri ca să producă hrană sănătoasă pentru consumul cetățenilor români.

Îl felicit pe ministrul agriculturii, Petre Daea, pentru demararea acestui proiect cu dublă componentă.

Fără costuri suplimentare la bugetul de stat, inițiativa Ministerului Agriculturii atinge simultan trei obiective majore:

– independență energetică din surse regenerabile;

- asigurarea terenurilor și producției agricole pentru

- consumul intern;

- sprijinirea tinerilor fermieri.

Mecanismul propus prin ordonanța de urgență prevede că Ministerul Agriculturii va concesiona, pe o perioadă de până la 49 de ani, terenurile neviabile din punct de vedere agricol pentru dezvoltarea de parcuri fotovoltaice.

Astfel, se obține mai multă energie solară, pentru atingerea obiectivului României de a deveni independentă energetic și de a folosi energie curată.

Din fondurile obținute, Ministerul Agriculturii va achiziționa terenuri agricole viabile, care ulterior vor fi concesionate

tinerilor fermieri. Este o modalitate prin care crește producția internă de produse agricole și se consolidează securitatea alimentară pentru cetățenii români!

„Despre omul cumsecade și realitatea zilei!”

„Un abecedar bine învățat este mai de preț decât un masterat trucat!” – C.M.

Am afirmat de atâtea ori, fie din postura omului academic, fie din cea de persoană publică, faptul că modelarea socialmorală trebuie practicată în toate componentele unei societăți cât de cât caracterizate prin maturitate și sănătate socială, sub autoritatea unor minime bareme de morală cetățenească. Dacă modelul nu este cultivat din sămânța propriului model de viață înnobilat cu sinteze superioare ale exemplelor universale și pus undeva sus, într-o ideație înălțătoare, apare riscul ca el să coboare în utilitar, să devină banal sau chiar să cadă în trivial, precum vedem mai peste tot, în ecuația fără soluție a zilei: vedeta fabricată, cocota fudulă, țeparul sârguincios, fițosul penibil, fotbalistul trucat, ultrașul multifuncțional, dealerul de droguri, șeful de clan sau macho de centură!

S-a exhibiționat pe toate planșele idioților cu ștaif că trebuie să acceptăm ceea ce ne dă străinătatea, ca și cum această străinătate ar fi un eden, un cristal al sublimei purități, în care trebuie să ne topim natura proprie. Nu au putut înțelege sau poate că și-au interzis calculat să accepte că nu poți fi un bun european până nu ești mai întâi de toate un bun român! Și nu doar ca etnie..., ci și ca reprezentat al unei civilizații încântătoare, al unei lumi de profundă creație și aport spiritual la dosarul imprescriptibil al umanității vechi și celei recente. Și, atunci, au lăsat totul la libera șezare a unei reforme fără de sfârșit, încât s-a ajuns la o definitivă „abrambureală” educațională – care a dat și porecla unui ministru, poate mai puțin vinovat în intenție, dar tot atât de falimentar în realizări, pentru că a rămas captivul sistemului ticăloșit. Este deja o realitate recunoscută că la noi educația se face acum fără modelare, iar modelele, câte sunt și așa cum sunt, provin din alte societăți și au o idealitate tot mai scăzută sau definitiv precară. Spațiul mediatic și autoconsacrații formatori de opinii produc și ne propun, în special, modele de polițiști care defectează, detectivi rebeli și atipici, mafioți și „killeri” plătiți, magnați conspiraționiști, militari curajoși într-un război fără cauză, dar finalitatea nu merge mai departe de un „game over” și eliminarea adversarului.

„Crizele umanitare amenință securitatea globală”

În preajma împlinirii unui an de la momentul în care coordonatele securității regionale europene au fost alterate brusc și violent, prin invadarea Ucrainei de către Federația Rusă, echipajele de intervenție ale ONU și ale statelor vecine Turciei și Siriei lucrează neîncetat pentru a salva victimele cutremurelor devastatoare.

Crizele au capacitatea de a schimba _statu-quoul_ curent și a reorganiza prioritățile pe agenda de securitate a fiecărui stat în parte. În plus față de criza energetică și economică creată în urma războiului, un agent rămâne în continuare cel mai vulnerabil în fața amenințărilor: individul. De aceea, răspunsurile în fața crizelor actuale de pe tot globul, fie că vorbim despre conflicte interne sau externe, ar trebui axate, în principal, asupra populației și a dreptului de a nu trăi în frică.

Experții, cunoscând atașamentul față de aparențe și imagine al lui Vladimir Putin, preconizează o formă de aniversare a războiului pregătită de Moscova. Din păcate, chiar și după două războaie mondiale, am ajuns să avem de-a face cu anumiți conducători care cred cu tărie că moartea a aproape 150.000 de militari ruși – propriul lor popor – nu este doar justificabilă și legitimă, dar trebuie cumva și celebrată. Persistența conflictului riscă să divizeze încă o dată lumea, amenințând o asemănare periculoasă cu structura securității globale din timpul Războiului Rece. Ar fi trebuit să fie făcute progrese, ar fi trebuit ca acest secol să fie refocusat asupra individului și bunăstării sale, ca toate statele să aibă un țel comun care să ne apropie sub semnul securității colective. Din păcate, au existat și se pare că vor exista întotdeauna forțe atașate de vechea arhitectură regională, care cred că doar granițele trebuie apărate și că victimele produse sunt cantitate neglijabilă. Secolul acesta trebuia să fie dominat de tranziția de la securitate militară tradițională către cea umană. Retorica dominantă trebuia să se axeze pe drepturile omului, pe dezvoltare umană, pe consolidarea și extinderea comunității internaționale și crearea de oportunități în plan economic. În schimb, Federația Rusă a adus din nou imagini cutremurătoare – ale tunurilor, soldaților răniți și ale sutelor de refugiați nevoiți să fugă din calea invaziei – în casele noastre.

Dezastrul umanitar din Turcia și Siria, în urma unora dintre cele mai puternice cutremure înregistrate vreodată în Levant, a dus la moartea a 25.400 de persoane și rănirea a peste 85.300.

Am fost la Ambasada Turciei în România să prezint condoleanțele mele și ale Iașiului poporului turc, greu încercat de cutremurele de la începutul acestei săptămâni.

În prezența ES ambasadorul Özgür Kıvanç, am semnat în cartea de condoleanțe deschisă de Ambasada Turciei la București în memoria victimelor acestei tragedii.

Gândurile noastre sunt alături de cele două popoare, iar țara noastră, printre primele care au acordat sprijin umanitar și medical, va continua să ajute prin toate instrumentele posibile.

Guvernul condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă a răspuns prompt tragediei care a lovit Turcia și Siria. România a fost prima țară care a ajuns în zona din Turcia afectată de cutremur și a trecut imediat la sprijinul populației și autorităților locale. Ulterior, România a suplimentat numărul echipelor de salvare, respectiv a trimis și propriile echipamente de salvare, astfel încât operațiunile să fie unele rapide și eficiente.

Totodată, în plan intern, prim-ministrul Nicolae Ciucă a cerut accelerarea programelor de consolidare a clădirilor cu

risc seismic. În prezent, Guvernul promovează două astfel de programe: unul cu fonduri bugetare și altul cu fonduri din PNRR. Tragedia din Turcia și Siria ne-a reamintit cât este de important să fim pregătiți pentru astfel de cataclisme.

Dar, pe lângă aceste măsuri guvernamentale pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, trebuie o mai mare presiune pe autoritățile locale și instituțiile guvernamentale din teritoriu, cum ar fi Inspectoratul de Stat în Construcții, ISC, să fie mai stricte în privința autorizării și recepției ansamblurilor rezidențiale.

„Este inadmisibil să ne încălcăm angajamentele!”

Tematica rotației guvernamentale a fost pusă în prim-plan încă din debutul acestui an, astfel încât eșecul integrării în Schengen să fie diminuat spre minim. Nu a procedat PSD în acest fel, la fel cum noi, social-democrații, nu am renunțat nicio clipă să continuăm să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru îndeplinirea acestui deziderat național cât mai repede anul acesta.

Și în Parlamentul European, și aici, în Camera Deputaților, și în Senat, alături de toți colegii parlamentari ai PSD, facem lobby și mai susținut și facem uz de orice tip de instrument diplomatic pentru includerea României, alături de Bulgaria, în acest spațiu. Și prin aceste demersuri conjugate probăm faptul că PSD își respectă cuvântul dat și angajamentele luate atât în fața românilor, cât și a partenerilor de guvernare, indiferent că acestea vizează creșterea calității vieții prin dezvoltarea economiei sau rotația guvernamentală!

Ne-am obligat, la sfârșitul lunii noiembrie a anului 2021, să intrăm la guvernare alături de PNL și UDMR, în baza unor principii ferme. Pentru noi, condițiile în baza cărora am acceptat să ne raliem cu aceste partide de dreapta au rămas niște norme de conduită fixe. În schimb, alții tind să le flexibilizeze, după bunul-plac și în detrimentul unei administrări eficiente a statului, care să ofere, la fel ca în dificilul 2022, o doză mare de predictibilitate atât pentru investitori, cât și pentru restul populației.

Nu înțeleg această nouă strategie, total neproductivă, mai ales că anul trecut a fost unul plin de provocări la nivel național și regional, iar coaliția de guvernare PSD–PNL–UDMR–minorități a demonstrat că este o construcție care poate trece peste dispute politice, atunci când interesul general o cere.

„Organizația Mondială a Sănătății a lansat un nou ghid de prevenție”

Profit de oportunitatea declarației politice din această săptămână pentru a sublinia importanța lansării unui nou ghid de prevenție de către Organizația Mondială a Sănătății, acțiune care va aduce noi îmbunătățiri asupra sistemelor de sănătate din întreaga lume, dar mai ales în cadrul statelor membre ale UE.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, numărul persoanelor care acordă atenția cuvenită evoluției stării sănătății personale este în creștere în Uniunea Europeană, însă foarte mulți dintre acești oameni nu cunosc care sunt factorii care contribuie la creșterea riscului de a dezvolta boli precum cancer, diabet, boli cardiovasculare sau alte boli netransmisibile, care conduc într-un final la aproximativ 90% din toate decesele înregistrate în regiunea europeană a OMS. Studiile din domeniu relevă faptul că 95% dintre pacienți nu primesc niciun sfat cu privire la riscurile bolilor netransmisibile, atunci când merg la o consultație.

În acest context, Organizația Mondială a Sănătății a lansat un nou ghid de prevenție, intitulat „Intervenții scurte integrate împotriva factorilor de risc ai bolilor netransmisibile, în asistența primară”, lansat în comun de două birouri ale OMS, ca parte a proiectului BRIEF.

Obiectivul Ghidului BRIEF este de a veni în sprijinul cadrelor medicale în încercarea acestora de a spori gradul de conștientizare a pacienților cu privire la expunerea acestora la anumiți factori de risc precum fumatul, băuturile alcoolice, excesul consumului de zahăr prin intermediul băuturilor carbogazoase sau lipsa unui program normal de odihnă.

„Autoritățile din România ar trebui să învețe și să înțeleagă din drama imensă care încearcă poporul turc!”

Apreciez faptul că România a fost printre primele state din Europa care au trimis în Turcia echipe de salvatori, pentru a salva vieți și pentru a sprijini poporul turc să treacă peste această tragedie enormă. Chiar dacă noi privim de la televizor imaginile dezastrului, cred că ne-am pus cu toții mai multe întrebări. De ce s-au prăbușit așa ușor construcții care păreau noi, moderne și solide?

Care ar fi dimensiunea dezastrului, dacă un eveniment ca cel din martie 1977 s-ar repeta în România?

Ce putem face să ne protejăm familia de la un asemenea dezastru?

Vreau să cred că autoritățile publice din România nu vor trece peste tragedia din Turcia la fel de ușor ca în alte situații, suspinând și crezând că „la noi nu se poate întâmpla așa ceva”!

România are zeci de mii de clădiri istorice și sute de mii de locuințe, unele dintre ele și cu o vechime mai mare de 100 de ani, care nu au nevoie de un seism atât de puternic ca cel din Turcia pentru a declanșa o dramă.

Poate că unele clădiri mai vechi arată bine din stradă, fiindcă au mai beneficiat de mici lucrări de reabilitare a fațadelor sau de cosmetizări, cu polistiren, ale stării înaintate de degradare. Asta nu înseamnă că structura lor de rezistență este una sigură. În unele funcționează școli, în altele spitale sau instituții publice. Alte clădiri se văd de la distanță că sunt pericole publice, pentru că, prin crăpături, se pot vedea amploarea degradării și riscul de prăbușire.

Aș mai adăuga faptul că nici toate clădirile noi nu ne inspiră cea mai mare încredere, în condițiile în care Inspectoratul de Stat în Construcții mai închide câte un ochi la constatări de neconformitate, iar creșterile mari de prețuri ale materialelor de construcții i-au îndemnat pe unii constructori să mai taie din „rețetele” tehnice care țin de structura de rezistență a clădirilor.

„Introducerea taxei de solidaritate și scăderea impozitării muncii, susținute de Partidul Social Democrat!”

Declarația mea politică se referă la introducerea unei taxe de solidaritate pe veniturile marilor companii și sprijinirea populației vulnerabile prin scăderea taxelor pe salarii.

Partidul Social Democrat susține introducerea unei taxe pe solidaritate care să vizeze exclusiv companiile mari, cu venituri de peste 100 de milioane de euro, care își diminuează artificial profiturile, cu scopul vădit de a-și reduce obligațiile față de bugetul de stat. Măsura propusă de PSD se referă la firmele cu venituri foarte mari, care au obligația de a plăti un impozit pe profit echivalent cu măcar 1% din cifra de afaceri, așa cum plătesc toate firmele mici din România. Partidul Social Democrat este de acord cu menținerea

impozitului pe profit de 16%, însă valoarea acestuia plătită de marile companii nu trebuie să fie mai mică de 1% din cifra lor de afaceri.

De asemenea, Partidul Social Democrat susține reducerea impozitării muncii și creșterea veniturilor angajaților. Creșterea veniturilor românilor este necesară, astfel încât aceștia să poată trăi decent.

Partidul Social Democrat are obiectivul de a sprijini populația vulnerabilă, cu o atenție suplimentară acordată categoriilor active, respectiv salariații cu venituri mici și medii, care prin munca lor contribuie cel mai mult la dezvoltarea economică a țării.

Obiectivul privind scăderea taxelor pe aceste salarii are ca rezultat creșterea veniturilor românilor, astfel încât să rămână mai mulți bani în buzunarele angajaților.

În aceste vremuri grele, cu crize suprapuse, nu este corect ca factura să fie plătită de angajați, în timp ce marile companii prosperă și au profituri imense. Pentru Partidul Social Democrat, pe primul loc sunt românii și economia românească.

„PSD susține măsuri pentru scăderea impozitării muncii, în special la angajații cu venituri mici și medii, pentru a ajuta sistemul de educație, care pregătește viitoarea forță de muncă a României”

După ce PSD a propus scăderea impozitării muncii, am văzut mai multe declarații publice din partea PNL, care propune scăderea CAS cu 5%, deși cred mai degrabă că se referă la o scădere cu 5 puncte procentuale, pentru că reducerea cu doar 5% ar fi aproape nesemnificativă.

Dar trebuie să remarc că sunt și situații în care disputele politice obligă partidele să își amintească de alegători și să adreseze mesaje și uneori chiar soluții către cetățeni.

PNL s-a declarat de acord cu PSD că e necesară o scădere a impozitelor și taxelor pe muncă. Este un punct comun de la care putem pleca mai departe, cu speranța că vom ajunge să și realizăm un astfel de deziderat.

Așadar, PNL și PSD sunt de acord cu scăderea impozitării muncii! Salut acest prim pas comun!

În pasul doi vorbim despre cum poate scădea impozitarea muncii. Iar PNL propune o scădere cu 5 puncte procentuale a CAS. Foarte bine!

Însă măsura este doar pe jumătate comunicată sau, mai degrabă, doar pe sfert.

În primul rând, PNL ar trebui să vină cu două completări, care să spună:

– Cum se aplică această scădere a contribuțiilor pentru pensii, astfel încât să nu se diminueze pensiile la care contribuie cei care muncesc în prezent.

– De unde propun liberalii să se ia bani pentru a se completa scăderea cu 20% la bugetul de pensii, astfel încât să se poată plăti pensiile care sunt acum în plată.

Știți cum se spune – doar populiștii zic să se scadă taxele fără să spună de unde vor completa banii! Eu nu zic că liberalii sunt populiști – am încă răbdare să ne spună de unde vor lua 20% din bugetul de pensii pentru a plăti pensiile din prezent.

„Legile educației nu sunt Dosarele X!”

Doamna ministru Ligia Deca, desecretizați noile legi ale educației naționale!

Profit de această ocazie pentru a-mi exprima dezamăgirea și surprinderea, întrucât, după 4 luni de la preluarea mandatului de ministru al educației, doamna Ligia Deca încă nu a publicat o formă consolidată a legilor educației.

Această tergiversare nu face decât să creeze confuzie și neîncredere în societate, dar mai ales în rândurile cadrelor didactice, ale părinților și ale elevilor, cei care sunt „beneficiarii” direcți ai reformei din educație.

Se dezbat diverse ipoteze în spațiul public, cu impact major în dinamica sistemului de învățământ, dar, întrucât nu există nici măcar un draft publicat, ne putem trezi că vorbim despre subiecte și teme care, în fapt, nu există, care nu au acoperire în noile legi.

Chiar dacă toate calendarele și termenele lansate în spațiul public au fost depășite, îmi exprim speranța că se fac eforturi la nivelul Ministerului Educației pentru o formă consolidată a noilor legi ale educației, o formă care sper să armonizeze punctele de vedere transmise de către asociațiile de elevi, asociațiile de părinți și de către sindicatele din învățământ.

Mi-ar părea rău ca noile legi ale educației să devină marfă de schimb, obiectul unor eventuale negocieri politice, cu toate că acesta este singurul motiv care poate justifica absența totală din spațiul public a noilor legi, dar și a ministrului educației.

„PNL, partidul bipolar”

PNL, partidul bipolar – votează pentru impozitarea muncii part-time, apoi inițiază un proiect de lege pentru eliminarea supraimpozitării ei.

După ce anul trecut, printr-o ordonanță, Guvernul PSD–PNL–UDMR a hotărât supraimpozitarea contractelor part-time, acum vine un deputat al PNL să ne spună că au depus un proiect de lege pentru eliminarea acestei supraimpozitări!

Știm că doriți să păreți că vă pasă de românii care muncesc, dar realitatea este total alta – dacă era așa, ați fi luat în considerare atât avertismentele mediului de afaceri, cât și argumentele pe care noi, cei din USR, le-am adus în comisiile de specialitate, prin care am subliniat că măsura este una proastă. V-ați fi gândit la toți românii care mai au un al doilea loc de muncă, ca să facă față scumpirilor! Dacă era așa, știați că micii întreprinzători nu aveau cum să susțină plata contribuțiilor la acest nivel pentru angajații lor part-time! Dumneavoastră ați preferat să îi considerați pe toți românii care au un loc de muncă part-time hoți.

Aceasta este doar una dintre măsurile pompieristice luate de coaliția de guvernare, pentru a crește pe termen scurt încasările la bugetul de stat, o încercare de a scoate bani de peste tot. Domnilor din Guvern, știți ce ar face diferența? Eliminarea pensiilor speciale. Doar de acolo ați economisi vreo 12 miliarde de lei.

Noi considerăm că munca, în orice formă legală, trebuie încurajată, și nu suprataxată. USR pledează de mult pentru măsura „Zero taxe pe salariul minim”, măsură care ar avea un impact imediat asupra bunăstării românilor. Beneficiile aplicării acestei măsuri ar fi: diminuarea lipsei forței de muncă, reducerea inegalităților de venit și a discrepanțelor dintre regiuni și, cel mai important, ar aduce mai mulți bani în buzunarele românilor plătiți cu salariul minim.

De ceva timp îl tot văd pe președintele USR, domnul Cătălin Drulă, atacându-l pe ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu. Ceea ce mă surprinde este că aceste atacuri se referă, în multe cazuri, la faptul că ministrul Grindeanu nu ar fi semnat la timp nu știu ce contract pentru atribuirea lucrărilor pe nu știu ce segment mic de autostradă.

Poate sunt și astfel de situații, că, din câte știu, nimeni nu este perfect. Dar m-aș fi așteptat la mai multă decență și, aș spune, mai multă înțelepciune din partea președintelui USR, fost ministru al transporturilor, supranumit „ministrul zero kilometri”.

Spun că mă așteptam la mai multă înțelepciune pentru că, în general, se spune că nu este bine să-ți ataci adversarul în punctele lui forte sau, cel puțin, nu în domeniile în care tu nu ai nicio realizare.

Și acum vă rog să vă puneți cu sinceritate următoarea întrebarea: ce îl îndreptățește pe domnul Drulă să-l atace pe ministrul Grindeanu, care a semnat anul trecut contracte pentru modernizarea infrastructurii rutiere de 23,8 miliarde lei, adică de 4,5 ori mai mult decât a semnat domnul Drulă în tot mandatul său și mai mult decât valoarea totală a contractelor semnate în precedenții 5 ani?

Repet, 23,8 miliarde de lei contracte semnate de domnul Grindeanu, 5,23 miliarde de lei semnate de domnul Drulă! 23,8 miliarde de lei semnate de Grindeanu, 21,9 miliarde semnate de toți predecesorii săi din ultimii 5 ani.

În același timp, 91% din fondurile PNRR alocate pentru infrastructura feroviară au fost deja angajate prin proiecte și contracte semnate de ministrul PSD al transporturilor. Din 3,4 miliarde de euro alocate în PNRR infrastructurii feroviare, au fost semnate contracte care în total însumează 3,1 miliarde de euro. Sunt 126 de contracte în execuție, până la acest moment, de modernizare și de reparare a infrastructurii feroviare.

„Sarabandă pe bani publici la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene”

Se pare că risipa banului public, indiferent că sursa este Planul național de redresare și reziliență sau bugetul național, este regula generală în toate instituțiile statului român!

Iar astăzi o să vă dau un singur exemplu: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. În ultimele 7 luni, aici s-au creat 731 de posturi noi, cu salarii pentru funcțiile de execuție de 6.000-7.000 de lei și de peste 10.000 lei pentru șefii de servicii. La toate aceste se adaugă, desigur, și alte facilități, de la tichete de vacanță la mașină de serviciu, până la obligația facultativă – ca să fac haz de necaz – de a semna în condica de prezență, într-un minister în care oricum nimeni nu se grăbește să vină la serviciu pe cât se grăbește să plece de la serviciu!

O întreagă pleiadă de directori generali, directori, șefi de servicii, șefi de birouri plus încă trei secretari de stat și doi subsecretari de stat, dar și doi secretari generali adjuncți, desigur, fiecare cu cabinete de consilieri, mașini, șoferi, telefoane – totul bine plătit din sacul fără fund al taxelor și impozitelor noastre, dar și al îndatorării țării, adică îndatorarea noastră, a copiilor și nepoților noștri, doar pentru a recompensa găști de partid prin toate aceste sinecuri.

Constat cu tristețe că nimeni din presa pe care partidele de la guvernare o plătesc, ce ironie!, tot din banii noștri, ca să prezinte România într-o lumină favorabilă, iar clasa politică s-o înfățișeze sub cele mai bune auspicii, nu amintește despre această veritabilă sarabandă pe bani publici! Nimeni nu este curios să vadă cum se organizează concursurile de angajare, să citească CV-urile câștigătorilor concursurilor, să vadă care sunt indicii de performanță care li se cer și cum sunt îndepliniți aceștia!

„Persoanele apte de muncă și care refuză calificarea nu trebuie să mai beneficieze de venitul minim de incluziune”

Sunt complet de acord ca ajutorul social să susțină toate persoanele care, din motive de sănătate sau de vârstă, nu pot munci. Și, da, pentru ele, noi, social-democrații, suntem datori să inițiem cât mai multe măsuri sociale de protecție și de sprijin. Dar nu o să fiu niciodată de acord ca persoanele care sunt apte de muncă, însă refuză consilierea, cursurile de calificare și locurile de muncă oferite de AJOFM, să beneficieze de venitul minim de incluziune. Cât se poate de simplu și de clar: cine este apt de muncă și refuză să muncească nu are nevoie de venitul minim de incluziune!

Procedurile, care au fost deja adoptate prin aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea venitului minim de incluziune, inclusiv cu prevederea privind persoanele apte de muncă, trebuie aplicate și vor fi aplicate întocmai, în așa fel încât până la 1 ianuarie 2024, termenul lor final de implementare, inclusiv constituirea bazelor de date aferente, să devină regula, nu excepția!

Toate persoanele apte de muncă pot și trebuie să se întrețină din munca proprie, nu de pe urma ajutorului social, care trebuie folosit pentru cei care au cu adevărat nevoie de el!

„Partidul Social Democrat susține reforma pensiilor speciale”

Profit de oportunitatea acestei declarații politice pentru a aduce lămuriri asupra evoluției proiectului privind diminuarea sau renunțarea la pensiile speciale, subiect care a stârnit multiple controverse în ultimii 20 de ani, dar care nu a înregistrat până de curând niciun rezultat în maniera așteptată de cetățeni.

Partidul Social Democrat a înțeles pe deplin și a acționat constant în remedierea acestor anomalii create de liberaldemocrații anilor 2000, atunci când astfel de beneficii au fost inventate și acordate magistraților.

Actualul proiect, depus de Guvern în Parlament, va fi completat cu amendamentele necesare, care să reflecte forma finală a raportului Băncii Mondiale. Ca toate aceste modificări să prindă contur este nevoie de o asumare comună în cadrul coaliției, este necesară o dezbatere, la care să participe atât miniștrii implicați în acest proces, cât și premierul.

Sunt multe ministere cu responsabilități în privința pensiilor speciale: Ministerul Afacerilor Interne – pentru polițiști și ofițeri de informații, Ministerul Justiției – pentru magistrați, Ministerul de Externe – pentru diplomați, Ministerul Apărării Naționale – pentru militari, Ministerul Transporturilor – pentru personalul navigant din aviație. Ministerul Muncii este coinițiator al Proiectului de lege privind pensiile speciale, la fel și celelalte ministere care gestionează pensii speciale. Ministerul Muncii a fost integrator al materialelor primite de la ministerele de linie.

Amendamentele care vor configura forma finală, în acord cu raportul final al Băncii Mondiale, nu pot fi făcute și însușite fără participarea efectivă a fiecărui ministru care gestionează pensii speciale, iar aceste amendamente trebuie apoi integrate la nivelul premierului și asumate de toți actorii politici implicați.

„Comuna Vladimirescu”

Comuna Vladimirescu este situată în județul Arad, în partea de sud-est a Câmpiei Aradului, iar teritoriul administrativ al comunei are o suprafață de 12.230 ha. Din punct de vedere administrativ, comuna este alcătuită din patru sate: Vladimirescu (sat reședință de comună) și cele trei sate aparținătoare – Horia, Cicir și Mândruloc.

Localitatea face parte din Regiunea de Dezvoltare Vest, este situată la o distanță de 7 kilometri față de municipiul Arad și se învecinează la nord cu localitățile Zimand și Sântana, la sud cu localitățile Fântânele și Frumușeni, la est cu localitățile Șiria, Covăsânț, Ghioroc și Păuliș și la vest cu municipiul Arad și comuna Livada.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vladimirescu se ridică la 10.710 locuitori, în creștere față de recensământul anterior, din 2002, când se înregistraseră 10.649 de locuitori.

Comuna Vladimirescu este străbătută de principalul drum transeuropean, E68, de drumul județean Arad–Sebiș și de o rețea de drumuri comunale și, din punct de vedere feroviar, de linia ferată dublă internațională Arad–București.

Prima atestare documentară a localității datează din anul 1752. Economia comunei este puternic influențată de evoluția economică a municipiului Arad. Datorită apropierii comunei de municipiul Arad, în ultimii ani s-a înregistrat o creștere importantă a sectoarelor economice terțiar și secundar, fiind cea mai dezvoltată unitate administrativ-teritorială din județul Arad, după numărul de agenți economici prezenți în localitate.

Industria chimică, industria alimentară, industria ușoară, comerțul și transporturile dețin ponderi importante în spectrul economic al comunei.

„Guvernul condus de PNL continuă să aibă grijă de persoanele vulnerabile”

Printre principalele funcții ale unui stat modern se află obligația sa de a-și proteja cetățenii în fața oricăror pericole, fie ele de natură militară, economică sau socială. Însă statul trebuie să aibă o grijă suplimentară față de cei vulnerabili în fața vicisitudinilor vremurilor pe care le trăim sau le putem trăi în viitor.

De aceea, Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă asigură un sprijin concret românilor din categoriile vulnerabile, pentru a putea face față creșterilor de prețuri în această perioadă. Aproape 1,2 milioane de persoane au primit pachete alimentare cu produse românești, printre beneficiari aflându-se familii și persoane singure cărora le este stabilit, prin dispoziție scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat, familii beneficiare de alocație pentru susținerea familiei și persoane sau familii aflate temporar în situații critice de viață, respectiv victime ale calamităților, persoane dependente sau în alte situații asemănătoare stabilite prin anchetele sociale și care se află în situații deosebite de vulnerabilitate, precum și persoanele care locuiesc în așezările informale.

Pachetele conțin 12 alimente de bază (făină albă de grâu, mălai, paste făinoase, ulei, zahăr, orez, conserve cu carne de vită, conserve cu carne de porc, conserve cu pate de ficat de porc, borcane cu compot de fructe, gem de fructe, gem de fructe dietetic) și provin exclusiv de la producători din România. Proiectul finanțat prin Programul operațional „Ajutorarea persoanelor defavorizate” (POAD), cu un buget total de 235 milioane euro, presupune livrarea a 7.133.112 de pachete, adică 170.000 tone de alimente, în șase tranșe, prima dintre acestea fiind acordată în perioada iunie–august 2020. Cele șase tranșe cuprind în total: 35.000 de tone de făină; 28.000 de tone de mălai; 28.000 de tone de orez; 14.000 de

„Taxa de solidaritate nu este doar necesară, ci este obligatorie!”

Fiecare forță politică din Parlamentul României declară în fața alegătorilor săi că dorește adoptarea unor legi în interesul românilor, care să promoveze interesul național. Însă, de fiecare dată când PSD dorește să promoveze astfel de legi, se trezește o minoritate care să conteste aceste proiecte și să sară în apărarea unor entități care au profituri ce nu pot fi imaginate în nicio economie de piață bazată pe principii sănătoase.

Este adevărat că statul nu trebuie să intervină într-o economie de piață corectă. Dar statul este obligat să intervină atunci când, sub acoperirea economiei de piață, apar unii care profită de războaie, de crize economice sau de slăbiciunea unor politicieni pentru a se îmbogăți pe spatele salariaților și al pensionarilor. Ca oameni politici responsabili, nu putem asista nepăsători doar pentru că există anumite grupuri de interese care doresc ca această economie de junglă să continue.

Indiferent de doctrina partidului din care facem parte, că suntem în opoziție sau la guvernare, nu putem tolera supraprofiturile realizate de marile companii din energie. Sute de mii de companii românești plătesc 1% din cifra de afaceri fără să crească prețurile, în timp ce companii străine profită din plin de contextul actual și plătesc un impozit pe un profit diminuat artificial, prin inginerii fiscale, care nu reprezintă nici măcar 1% din cifra lor de afaceri.

Nu putem accepta, ca români, în primul rând, și apoi ca politicieni responsabili, ca, în timp ce majoritatea românilor și companiilor românești se zbat pentru a-și duce traiul de pe o zi pe alta, companiile străine să câștige în România mai mult decât oriunde în altă parte a lumii și, drept mulțumire, să refuze să ofere o mică parte din acest câștig țării unde au avut oportunitatea să facă aceste afaceri atât de profitabile.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 155.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru: orele 10.00–11.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 11.00–11.30 – pauză; 11.30 – vot final, prezență fizică; la încheierea ședinței de vot final – ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților, urmată de ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Stimați colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi sunt observații.

Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

8. Proiectul de lege pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii; PL-x 767/2022. Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Reprezentantul Comisiei pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Solomon?

Raportul. PL-x 767/2022.

Bună dimineața!

Stimați colegi, Domnule președinte,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, urmărindu-se instituirea ca zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează a zilelor de 6 ianuarie – Botezul Domnului și 7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.

Proiectul a fost adoptat de Senat în 7 decembrie 2022. Camera Deputaților este Camera decizională.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenții? Nu.

Trecem la...

Domnul Seidler.

## Mulțumesc.

Nu există niciun fel de studiu de impact asupra pieței muncii atunci când modificăm Codul muncii și instituim încă două zile libere care vor fi plătite de angajatorii din România.

Lasă că... crizele succesive au săpat la baza activității antreprenorilor, angajatorilor din România. Fără niciun fel de justificare, alta decât una politicianistă, se introduc două zile libere noi. Alta decât cea politicianistă, pentru că acest proiect de lege ar fi putut fi adoptat la fel de bine la finalul anului trecut, pentru a putea fi aplicat în acest an, doar că acest an nu este unul electoral. În schimb, anul viitor, 2024, va fi un an electoral. Acesta este singurul motiv pentru care doriți să acordați încă două zile libere plătite de angajatorii din România.

Beneficiarii principali vor fi pilele, relațiile și cunoștințele actualei guvernări, ale acestui guvern al scumpirilor, pentru că angajați în continuare mii și mii de oameni la stat dintre pilele, relațiile și cunoștințele voastre.

Pentru a vă asigura că aceștia vă vor vota în continuare, acesta fiind singurul vostru obiectiv, le mai dați și încă două zile libere plătite.

Nimic nu justifică suplimentar o asemenea măsură.

Dacă ar fi existat vreun argument obiectiv în acest sens, l-ați fi scris în expunerea de motive sau l-ați fi exprimat vreodată, undeva. Nu există!

Încă o dată, singurul scop este unul politicianist, anul viitor, de când această măsură ar urma să fie aplicată, fiind un an electoral.

Vă mulțumesc. Domnul Coleșa.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, într-un fel, antevorbitorul meu are dreptate. Legile se adoptă de majoritatea guvernamentală fără niciun studiu de impact, pe de o parte.

Pe de altă parte, numărul zilelor libere bazate pe sărbători religioase este mai mic în România decât în restul țărilor din vestul Europei, care sunt mult mai laicizate decât România.

Ca atare, salutăm aceste două zile libere – Botezul Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul –, chiar dacă ele nu au un studiu de impact, însă așteptăm ca, pe lângă aceste măsuri, care, într-adevăr, din punctul de vedere al Guvernului, se încadrează în cele politicianiste..., am vrea ca ele să fie dublate într-adevăr de o doctrină conservatoare.

Iar atunci când vine vorba de ideologia de gen, de exemplu, care este forma, denumirea academică a ideologiei LGBT, să avem aceeași poziție și să nu ni se spună că nu o adoptăm doar pentru că poporul încă nu este pregătit. Deși, în acest caz, nu este vorba de asta.

Mai mult, atunci când vine vorba de studiu de impact, când este vorba de legi politicianiste de felul acesta, nu este nevoie de niciun studiu de impact asupra bugetului; în schimb, atunci când eu, personal, propun legi prin care să-i degrevăm de sarcini fiscale pe cei care au mulți copii, mi se spune că nu sunt bani la buget și că impactul bugetar este prea mare pentru a fi suportat.

Deci o dublă măsură evidentă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. Articole admise? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune; PL-x 519/2022; procedură de urgență.

Guvernul României? Vă rog.

## **Domnul Marius-Ilie Stanciu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Marius Stanciu, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2022, prin care se instituie modificarea și completarea Legii nr. 196/2016, în sensul constituirii venitului minim de incluziune din două componente, respectiv prin consolidarea doar a venitului minim garantat și a alocației pentru susținerea familiei, completarea prevederilor legii cu alte categorii de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei sau persoanei singure, admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri și fără susținători legali care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidențiale, actualizarea nivelurilor de venituri și a cuantumurilor componentelor acordate. Ministerul Muncii susține raportul Comisiei pentru muncă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului, vă rog.

## Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2022, prin care se instituie modificarea și completarea Legii nr. 196/2016, în sensul constituirii venitului minim de incluziune din două componente, respectiv prin consolidarea doar a venitului minim garantat și a alocației pentru susținerea familiei, completarea prevederilor legii cu alte categorii de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri și fără susținători legali care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidențiale, actualizarea nivelurilor de venituri și a cuantumurilor componentelor acordate.

A fost adoptat de Senat în septembrie 2022. Face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este Camera decizională.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din raport.

Vă rog să propuneți..., domnule președinte, timpul pentru dezbateri.

3 minute.

Vot – 3 minute, timp de dezbateri, vă rog.

119 voturi pentru, unu contra, două abțineri, doi colegi nu votează.

Adoptat.

Din partea grupurilor dacă sunt intervenții?

Doamna deputat Țoiu, vă rog.

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Venitul minim de incluziune este una din reformele pe care le-am avut, ca USR, în programul electoral și pe care le-am negociat în programul de guvernare și, apoi, în Planul național de redresare și reziliență.

Este, de altfel, unul dintre jaloanele pe care România trebuie să le îndeplinească ca să poată să absoarbă parte din acești bani europeni.

Este important însă să ne uităm și sincer la situația în care suntem acum. Venitul minim de incluziune era lege finalizată, adoptată și promulgată încă din 2016, cu concursul tuturor partidelor politice de la acea vreme.

## 2016, da?

Primul moment în care cineva din România va ajunge să primească acest venit minim de incluziune, pe măsurile continue de amânare ale actualului guvern, este 2024 – 8 ani mai târziu de la momentul în care toate documentele tehnice, tot planul era făcut la acel moment împreună cu Banca Mondială; 8 ani de așteptare pentru cei mai vulnerabili dintre români.

Și Guvernul acesta mai face ceva groaznic. Pentru că nu a reușit să se înțeleagă, în haosul pe care l-a creat pe energie, nu a reușit nimeni din Guvern, pare-se, să se înțeleagă cu domnul ministru Virgil Popescu și, în haosul din energie, singurul lucru pe care a fost în stare să-l facă a fost să scoată din venitul minim de incluziune tot ce înseamnă ajutor de încălzire, tot ce înseamnă ajutor pentru cei mai vulnerabili dintre români. Pentru că erau toate trei beneficiile la început, în 2016.

Practic, ce înseamnă asta este că nimeni nu va primi sprijinul din VMI decât mult mai târziu decât va avea nevoie și că, în momentul în care îl va primi, a rămas din VMI doar o bucățică destul de fragilă, parțială, față de planul inițial. Asta în condițiile în care știm că 40% din copiii României sunt în risc de sărăcie pentru că familiile lor nu primesc sprijinul de încadrare în muncă de care au nevoie sau de standard de viață decentă, astfel încât copiii să poată să învețe acasă într-un loc călduros, nu în frig.

Vă mulțumesc. Domnul Coleșa.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc.

Nu pot să nu remarc decât – și să repet ceea ce am spus și în alte dăți – că trebuie să așteptăm, nu?, ca 40%, ca 50% din copiii României să fie cu risc de sărăcie și să le dăm acești bănuți, acești bani, care, de multe ori, încurajează nemunca – de foarte multe ori, să fim cinstiți –, iar cei care au mulți copii și muncesc să nu fie degrevați de sarcini fiscale.

Am zis-o și o zic de mii de ori: cei care au mulți copii trebuie să fie degrevați de sarcini fiscale.

Presiunea pe care am pus-o asupra Guvernului s-a concretizat în precedenta modificare, complexă, a Codului fiscal, unde am avut supraimpozitarea muncii, și într-o deducere suplimentară pentru fiecare copil, care în ce a constat? 100 de lei...

s-au scăzut din calculul impozitului pe venit pentru fiecare copil. Asta înseamnă 10% din 100 de lei, câte 10 lei pentru fiecare copil.

Atât a înțeles Guvernul actual să degreveze părinții cu copii – câte 10 lei pentru fiecare copil! Și vorbim de oameni care muncesc.

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt intervenții?

Nu.

Adoptat. Articole admise, de la 1 la 71? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

14. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 794/2022.

Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu prezentul proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 190 și a art. 191 din Legea nr. 134/2010.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Domnule deputat Ilie Victor, vă rog.

## **Domnul Victor Ilie:**

Acest proiect face parte dintr-un lung șir de proiecte care sunt menite să scape de răspundere primarii și alți conducători de instituții publice.

În paralel cu proiectul privind creșterea pedepselor pentru protestatari, avem clar mesajul clasei politice care este acum la conducerea României: să scăpăm primarii de răspundere.

Este o falie tot mai mare între clasa politică conducătoare și cetățeni.

Dragi colegi,

Aveți grijă, poate nu mai aveți pe cine conduce în țara asta, dacă vă rupeți complet de nevoile cetățenilor. Rămâne să nu mai aveți de la cine lua taxe, să vă îngrășați conturile cu diverse para-ndărături.

Concret, ce se spune în acest proiect de lege. Ni se spune că un cetățean, dacă se judecă cu o instituție publică pentru un drept al său și judecătorul nu poate să-i recunoască acel drept pentru că-i lipsesc niște înscrisuri, cere acele înscrisuri... De la cine? De la autoritatea publică, de la primărie, de la instituție. Și primăria, primarul nu-i dă acele înscrisuri și, astfel, el nu poate să-și realizeze dreptul său legal.

Ce înseamnă acest lucru?

Proiectul zice: nu se mai amendează primarul sau conducătorul instituției, se amendează instituția. Adică tot cetățeanul plătește pentru indolența sau abuzul funcționarului public. Este inadmisibil așa ceva. Este un principiu în contenciosul administrativ, care exista încă din Legea nr. 26/1990, că funcționarul public trebuie să răspundă el însuși, altfel cetățeanul nu este în poziție să-și realizeze drepturile.

Vă rog, cântăriți cu atenție, eu știu că trebuie să vă protejați primarii, dar în primul rând suntem chemați aici să protejăm cetățenii.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Tanasă Dan, vă rog.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Sunt titularul câtorva sute de acțiuni în justiție, am câteva zeci de dosare câștigate pe Legea accesului la informații de interes public, am obligat mai multe primării să comunice informații de interes public, am câteva zeci de dosare câștigate definitiv și irevocabil pe obligația de a face..., am obligat primăriile să respecte legea în nenumărate cazuri și există numeroase cazuri în care am obligat autoritățile publice locale să plătească anumite amenzi.

Spre exemplu, am reușit..., mă rog, „am reușit”: primarul municipiului Miercurea-Ciuc, groful UDMR, Ráduly Kálmán Róbert, a plătit o amendă de 75.000 de lei pentru că a refuzat să pună în executare o sentință definitivă și irevocabilă. Din fericire, în actualul context legislativ, personajul a achitat această amendă din propriul lui buzunar. A plătit 75.000 de lei, a fost executat silit de ANAF din portofelul lui.

Ceea ce ne spune această prevedere propusă de coaliția de guvernare este ca acești bani pe viitor să fie plătiți din fonduri publice. Adică să nu mai plătească primarul, să fie executată instituția.

În mod evident, AUR va vota împotriva unei astfel de reglementări legislative.

Și constatăm că în continuare grija coaliției de guvernare este furtul. Pentru că aceasta este o formă de furt din banul public.

Mulțumesc.

Domnule Andrușceac, vă rog.

## Stimați colegi,

Nu putem deține funcții de conducere fără să ne asumăm responsabilități.

Nu putem să pasăm responsabilitățile, din dreptul celor care iau decizii, pe umerii cetățenilor.

Eu o să vă vorbesc, pe scurt, din experiența trăită în calitate de consilier la sectorul 4...

## **Voci de la USR:**

Consilier USR!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună**

**:**

Consilier USR la sectorul 4!

## **Domnul Antonio Andrușceac:**

...atunci când instanța a hotărât ca un anumit director – și n-o să dau nume, din spirit de colegialitate față de cineva care, mă rog, are rude în zona aceea –, deci s-a imputat prin hotărâre judecătorească plata unei sume încasate în mod ilegal de un director, de-a lungul mai multor ani, și, în loc ca acest lucru să fie și acest prejudiciu să fie recuperat de la cel care l-a produs, s-a hotărât ca banii să fie plătiți de cetățeni.

Vi se pare corect?

Mergem mai departe cu asemenea practici?

Vrem putere, vrem putere de decizie, trebuie să ne asumăm și responsabilități.

AUR va vota împotriva acestui proiect.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat.

Articole admise? Nu.

Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final.

16. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2022 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 762/2022; procedură de urgență.

Guvernul României?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, urmărindu-se reglementarea acordării unei majorări salariale personalului din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, personalului implicat în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență, precum și personalului Corpului controlorilor delegați din cadrul Ministerului Finanțelor care derulează activități la ordonatorii de credite care gestionează fonduri europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență.

Ministerul Muncii susține raportul Comisiei pentru muncă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comisia pentru muncă? Vă rog, domnule președinte.

Și să faceți propunere și pentru timpul de dezbatere după.

Mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2022, care prevede modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017, în sensul instituirii acordării unei majorări salariale personalului din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, personalului implicat în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență.

Proiectul a fost adoptat de Senat în 7 decembrie 2022. Face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din raport.

Propun 3 minute pentru dezbatere.

3 minute – timp pentru dezbateri. Vot, vă rog.

143 de voturi pentru, 3 contra, o abținere, un coleg nu votează.

Adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare? Doamna Alexandru Violeta, vă rog.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Pentru mine este clar – și bănuiesc că și pentru dumneavoastră – că s-a pus cruce, această coaliție a pus cruce oricărei discuții despre performanță în administrația publică.

Nu vedeam un loc mai potrivit decât în zona în care se administrează fonduri europene să se înceapă folosirea în România a indicatorilor de performanță în administrația publică locală și centrală, în cazul de față. Care este rațiunea pentru care măriți cu până la 50% veniturile celor care lucrează în proiecte europene, indiferent de numărul de proiecte pe care aceștia le gestionează sau în care sunt implicați – deci unul are șapte, unul are un singur proiect; și e același lucru pentru dumneavoastră, că, vorba aceea, curg bani din taxele și impozitele oamenilor, și nu de la fiecare dintre dumneavoastră, respectiv toți acești reprezentanți ai Guvernului, secretari de stat și miniștri.

Deci această generozitate a dumneavoastră este făcută fără niciun pic de grijă pentru a stabili cine merită și cine nu în administrație.

Și mai am o întrebare, de final.

Dacă nu ni se va accepta următoarea cerere de plată, dacă vom avea probleme cu plățile pe care Comisia le va face, ca urmare a proastei implementări a PNRR, se vor da banii înapoi? Aceștia pe care cu generozitate îi acordați unor oameni pe care nu i-ați evaluat, ca să vedeți cine merită, cine se străduiește și cine stă acolo așteptând să vină ziua de salariu și uitându-se la dumneavoastră cum dați încontinuu bani, fără număr, fără niciun criteriu de performanță.

Deci, dacă vor fi probleme cu PNRR, veți fi de acord – și mă uit la coaliția majoritară – ca acești bani să se dea înapoi, din moment ce n-au fost cheltuiți cu atenție și în sensul în care România chiar să vadă niște schimbări în urma implementării PNRR? Sau dăm, dăm fără număr, indiferent de performanța din administrație?

Mulțumesc. Domnule Seidler, vă rog.

Finalizați, vă rog, domnule deputat!

Ministerul va modifica o lege. Absolut neconstituțional! O practică de-a dreptul dictatorială!

Vă rog să finalizați!

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

Desființați Parlamentul, că oricum nu vă mai trebuie!

Axinia Adrian, vă rog.

## **Domnul Adrian-George Axinia:**

Mulțumesc, domnule președinte.

AUR nu susține acest proiect de lege, pentru că AUR nu susține sinecurile, angajările netransparente, creșterile salariale în domeniul reglementat fără nerespectarea unor indici clari de performanță.

De exemplu, la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în 7 luni s-au înființat deja 731 de posturi noi, cu o grilă de salarizare ce începe de la 6.000-7.000 de lei pentru posturile de execuție și de peste 10.000 de lei pentru șefii de servicii, plus trei secretari de stat, plus doi subsecretari de stat, plus doi secretari generali adjuncți, fiecare cu cabinete, mașini, șoferi, telefoane, consilieri.

Asta nu înseamnă simplificare, debirocratizare și digitalizare!

E clar deja pentru toți cetățenii români că actuala majoritate este de fapt „coaliția scumpirilor”. Dar, pentru o parte privilegiată de angajați la stat, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, acest lucru se va dilua, pentru că în timp ce românii câștigă mai mulți bani decât anul trecut, însă cu valoare mai mică, deci, de fapt, au mai puține venituri reale atunci când merg la cumpărături, pentru câțiva privilegiați vor crește sporurile.

Mergeți, vă rog, în circumscripțiile voastre și spuneți-le oamenilor că nu ați tăiat pensiile speciale, dar ați crescut sporurile pentru unii dintre angajații de la stat. Mergeți prin țară și spuneți adevărul, spuneți ceea ce veți vota și vedeți care va fi reacția oamenilor. Pentru că adevărul din acest proiect de lege este că, în ciuda faptului că nu vă atingeți deloc de pensiile speciale, deși e jalon PNRR, veți crește sporurile unor angajați de la stat, și nu, așa, cu un procent, două, le veți dubla sporurile.

Prin același proiect de lege, într-un dulce stil clasic deja, faceți ca toată această lege să fie neconstituțională.

Citiți, vă rog, dacă nu mă credeți, înainte să votați, raportul la această lege și veți găsi un art. III, nediscutat la Senat, – dar asta este o chestiune de procedură, nu prea vă interesează –, prin care creșteți numărul angajaților de la stat cu 1.231 de posturi. Și asta cum? Prin lege, dați dreptul Guvernului să modifice, fără procedură parlamentară, o lege, și nu orice lege, Legea bugetului de stat.

Dar, bine, dacă n-ați înțeles, accentuez! Prin această lege dați dreptul ministerului, adică Guvernului, să modifice o lege nu prin ordonanță de urgență, ci direct.

A nu știu câta oară, stimați colegi, aflăm aici că Parlamentul a introdus dictatura legii.

Suntem singurii chemați în țara asta sau trimiși aici ca să facem legea. Și prin lege noi spunem că Guvernul trebuie să opereze niște modificări într-o anexă la Legea bugetului.

De ce? Pentru că după aprobarea Legii bugetului de stat a intrat în vigoare o lege pe care am votat-o noi anul trecut, cam cu un an de zile în urmă, pe care a contestat-o USR la Curtea Constituțională, a fost declarată constituțională și în cele din urmă s-a promulgat.

Ce vină au cultele că trebuie să aștepte până în august sau septembrie, la rectificarea bugetară, să-și poată completa nevoile de personal neclerical, pentru că niște funcționari din minister nu pot opera modificările din anexa bugetului, așa cum spune legea aprobată de noi? Legea nr. 379, cred.

Prin urmare, dacă e o problemă de bicameralism, liderii pot decide să retrimită proiectul întreg la Senat și săptămâna viitoare să-l dezbată cu tot cu amendament și Senatul și, atunci, eliminăm chestiunea aceasta. Dacă e o chestiune doar de rânză politică, să ne arătăm noi mușchii aici, cum blocăm țara asta de fiecare dată, puteți să faceți în continuare acest „sport”. Dar v-am atras atenția, domnule Seidler, împreună cu colega dumneavoastră, când ați vrut să faceți aceleași modificări la niște inițiative privind indemnizația pentru bunici, că aceleași probleme de bicameralism le aveți și voi în amendamentele pe care le faceți. Și, dincolo de lucrul acesta, chiar deputații sunt emasculați cu totul de inițiativa legislativă, dacă n-au avut cei de la Senat intuiția să deschidă ei dezbaterea pe o anumită problemă? Noi chiar nu putem iniția niciun amendament dacă n-a fost în capul Senatului?! Chiar așa de lamentabilă a ajuns această Cameră, suntem chiar de mâna a doua?!

Vă mulțumesc.

Domnule Tanasă, nu vă pot da cuvântul, ați avut un vorbitor. E procedură de urgență.

Drept la replică, domnule Seidler.

## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**

Sigur că se pot propune amendamente. Dar îmi pare rău că trebuie să fac un curs de constituționalitate în plenul Camerei Deputaților. Se pot depune amendamente la o Cameră care nu au fost discutate la cealaltă Cameră dacă acele amendamente privesc fondul legii.

Acest amendament n-are nicio legătură cu Legea salarizării.

Uitați-vă la titlul PL-x-ului, dacă mai e afișat!

Vă rog să-l reafișați!

Și este o modificare la Legea bugetului de stat, care se adoptă în plen reunit.

Sigur că puteți să retrimiteți la Senat, să acoperiți problema de bicameralism, adică de procedură. În timpul ăsta ați fi inițiat un proiect de lege de modificare a Legii bugetului de stat, ar fi trecut de plenul reunit.

Haideți să fim serioși! Haideți să nu mințim poporul aici, de la acest microfon, mai ales când în justificarea acestui amendament adoptat ieri în comisie scrie clar că se crește numărul de posturi cu 1.231 de posturi și că această cheltuială va fi acoperită la rectificarea bugetară.

Evident că are impact bugetar! Evident că vă deranjează procedura parlamentară prevăzută de Constituție! Evident că, dacă s-ar putea să guvernați fără Parlament și fără Constituție, este exact ceea ce v-ați dori!

Încă o dată, sunteți dincolo de limitele democrației! Asta vă doriți! Ăsta-i adevărul! Asta arătați prin asemenea proceduri și nici măcar nu e prima dată!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Bine, Seidler!

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. La articolele admise, de la 1 la 11? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

20. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 456/2022.

Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Nu.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare. Prin proiect se preconizează asigurarea unui cadru de audiere sigur pentru copil, persoană vătămată sau martor, fără a se aduce vreo atingere integrității psihoemoționale a acestuia și pentru a evita o posibilă retraumatizare a sa.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

21. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și pentru modificarea Legii nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare; PL-x 549/2019/2021.

Din partea inițiatorilor?

Doamna Tulbure, sunteți inițiator?

Comisia pentru sănătate, Comisia juridică și Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului.

Raport comun asupra reexaminării Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și a Legii nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare

În conformitate cu prevederile art. 140 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu cererea de reexaminare a legii. Legea adoptată de Parlament are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 143/2000, precum și a Legii nr. 194/2011, în sensul redefinirii noțiunilor de „substanțe aflate sub control național” și de „droguri”, al majorării pedepselor pentru o parte dintre infracțiunile prevăzute în cuprinsul celor două acte normative, precum și al incriminării deținerii de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără drept, în scop de consum propriu.

Cererea de reexaminare la solicitarea Președintelui României a fost înaintată Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, în data de 22 iunie 2021.

În urma finalizării dezbaterilor asupra cererii de reexaminare formulate de Președintele României, a punctului de vedere susținut de reprezentanții Guvernului, precum și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a legii.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor organice.

Vă rog, doamna Tulbure.

## **Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:**

## Stimați colegi,

În cazier e o etichetă pe care scrie „copil cu probleme”. Asta vrem pentru viitorul unui tânăr care consumă sau deține o cantitate mică de droguri?

Statul are menirea de a înfunda și de a învinui sau de a susține și educa tinerii?!

Vorbim de cetățeni aflați în dezvoltare, majoritatea dintre ei cu un viitor onorabil și cariere de succes în față. Sunt diamante neșlefuite, din care această țară ar putea culege multiple roade.

E vorba despre tineri precum copiii dumneavoastră. Ei sunt zilnic condamnați, de multe ori doar pentru că au fumat o țigară cu marijuana.

Discrepanța dintre faptă și pedeapsă este tot mai mare. Nu investim în educație și sprijin, dar creăm infractori. Nu investim în prevenție.

Strategia de a mări pedepsele pentru posesia de substanțe, ca măsură de combatere a consumului de droguri, nu va funcționa și avem dovezi în acest sens.

La această concluzie au ajuns majoritatea țărilor din UE și din lume care au încetat să se lupte cu morile de vânt.

Suntem noi mai inspirați decât ei cu aceste proiecte legislative scoase parcă din anii ʼ80?! Sincer, mi-e greu să cred!

Soluția pentru combaterea consumului de droguri nu este înăsprirea pedepselor, ci dezincriminarea!

Dacă vrem cu adevărat să combatem consumul de droguri, atunci trebuie să susținem dezincriminarea consumului de minimum 3 grame pentru consum propriu și să finanțăm centrele de reabilitare pentru foști consumatori și dependenți.

Câți tineri cunoașteți dumneavoastră care sunt condamnați, au cazier pentru o țigară fumată în parc? Gândiți-vă la viitorul acestora, care vor merge spre o facultate, vor merge spre o carieră cu un cazier din cauza unei țigări.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Doamna deputat Intotero, vă rog.

Nu semănați cu doamna Intotero, domnule Coleșa!

Consider că orice propunere care vine să combată aceste fenomene în extindere, din păcate, în țara noastră, în rândul tinerilor este binevenită.

Categoric, e foarte important ca învățământul să beneficieze și pe noile legi ale educației ne dorim să beneficieze de o extindere și o creștere a numărului de consilieri școlari, de specialiști din sănătate, în fiecare instituție de învățământ cu personalitate juridică. Rolul acestora este acela de prevenție.

Dar, în egală măsură, vreau să le reamintesc colegilor pe care îi văd foarte vocali, de aici, de la tribuna Parlamentului, faptul că zi de zi aflăm, prin intermediul mass-mediei, al jurnaliștilor, de cazuri, din păcate, de elevi din școala generală care sunt duși la spital și care sunt depistați că au consumat astfel de substanțe, și unele dintre aceste substanțe achiziționate chiar din preajma instituțiilor de învățământ sau în instituțiile de învățământ.

Deci e nevoie de mai mult și, da, poate chiar și de creșterea acestor pedepse.

- Personal și Grupul parlamentar al PSD vom vota pentru. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Coleșa.

## Mulțumesc.

Și Grupul AUR va vota acest proiect de lege și nu susținem în niciun caz dezincriminarea consumului de droguri, pe de o parte. Dar nu numai dezincriminarea consumului de droguri, prin care ni se spune că acest flagel ar fi o cale de luptă împotriva acestui flagel, a consumului de droguri, dar nici dezincriminarea prostituției, prin care ni se spune, de exemplu, același lucru, că va rezolva o problemă. Practica țărilor care au făcut asta nu dovedește acest lucru, ci contrariul.

Dacă ne uităm la Olanda, care a dezincriminat, într-adevăr, consumul de droguri și prostituția în anumite zone, în acele zone a crescut exponențial criminalitatea legată de consumul de droguri și prostituție. În niciun caz nu a rezolvat problema.

Dar, pe de altă parte, constatăm că conducerea României din ultimii 33 de ani a eșuat lamentabil în lupta cu aceste probleme, în special consumul de droguri.

Într-adevăr, se consumă în licee, se consumă chiar și în școli generale, se consumă de către studenți, se consumă de către toată lumea și probabil cauza este lipsa de valori, pe care noi nu suntem capabili să le arătăm tinerilor. Lipsa de valori, lipsa de ceva bun duce la eșec și soluția este asta: valorile tradiționale, valorile perene, care nu se schimbă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule deputat Szabó Ödön, vă rog.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Urmărind această dezbatere, se pare că nu avem același contact cu realitatea.

În momentul de față, dacă vedem la televiziunile de știri o știre despre un accident, de cele mai multe ori cauza nu mai este alcoolul, cei care produc accidente sunt cei care s-au drogat.

Uitați-vă la statisticile din ultimii ani, cum au evoluat accidentele provocate de către persoane care au consumat substanțe psihoactive, inclusiv droguri de mare risc.

În acest context, cea mai mare responsabilitate o are și statul, care ar trebui să urmărească traficul de droguri din România, ar trebui să urmărească acele rețele care ajung într-adevăr aproape de școli, ar trebui să urmărească acea zonă infracțională. Și, într-adevăr, se fac victime între copii și ar trebui să avem centre de reabilitare, ar trebui să avem centre în care să asigurăm recuperarea acestor copii și un sprijin pentru familii, pentru că pentru cei care au copii care sunt atrași în această zonă a drogurilor este o traumă a întregii familii, nu doar a acelui copil, ci a întregii familii.

În acest context, sprijinul pentru aceste familii, sprijinul pentru acești copii într-adevăr trebuie crescut. Dar nu aceea este direcția, în care spunem: „Domnule, dacă nu putem să facem ceva împotrivă, haideți să o legalizăm!”

Eu nu cred că aceasta este direcția. Instituțiile statului abilitate trebuie să meargă și să lupte cu această infracționalitate din țara noastră.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule deputat Lupu Andrei, vă rog.

## **Domnul Andrei-Răzvan Lupu:**

## Stimați colegi,

Invocați valorile tradiționale ale statului român.

Ei bine, valorile tradiționale ale statului român nu includ pușcăria; pușcăria, ca soluție pentru droguri.

În momentul ăsta veți vorbi, poate, cu orice specialist în domeniu, cu oameni de la DIICOT, cu oameni de la poliție și vă vor spune că în România avem între 500.000 și un milion de consumatori de droguri în fiecare an. Unde o să băgați la pușcărie toți oamenii aceștia?! Sau facem niște legi la mișto, ca să pară că o să-i speriem cu ceva!

Are în momentul ăsta România capacitatea să urmărească penal, să trimită în judecată și apoi la închisoare toți oamenii care în realitate încalcă legea? Dacă nu, înseamnă că facem legea asta degeaba!

Adevărata soluție pentru a preveni consumul de droguri este educația. Și nu doar educația, ci și centrele de reabilitare, pentru cei care deja consumă.

Problema drogurilor în România nu este o problemă de infracționalitate, ci o problemă de sănătate publică.

Nu suntem în stare să o combatem pentru că nu avem în acest moment un sistem de sănătate suficient de dezvoltat.

Trebuie să schimbăm mentalitatea, așa cum au făcut-o toate statele vest-europene. Nu să ne imaginăm că-i băgăm la închisoare și am rezolvat problema, pentru că, uite, nu o rezolvăm, ci să ne întrebăm cum facem ca oamenii ăștia să fie din nou sănătoși și din nou integrați în societate. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Stoica Ciprian, vă rog.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc.

## Dragi colegi,

Sunt de-a dreptul siderat că unii dintre antevorbitorii mei, care au trăit o bună bucată din viața lor în statele vesteuropene, vin și ne propun măsuri de relaxare.

Nu, dragilor, acolo nu a funcționat!

În Marea Britanie, înainte să aterizezi la Luton, simți miros de marijuana.

În Londra este mirosul care predomină aproape peste tot!

-

Despre ce vorbim aici?!

Trebuie să avem o toleranță zero la consumul de droguri, dacă vrem să avem o națiune sănătoasă și prosperă.

Aceasta este soluția! Într-adevăr, trebuie axate mai multe planuri pentru prevenire. Da? Trebuie să facem educație în școli, trebuie să reintroducem polițiștii de proximitate, jandarmii care să patruleze în zona școlilor, pentru a preveni contactul direct dintre consumatori și dealeri.

Sunt soluții, dar și coerciția este una dintre ele. Vă mulțumesc.

## **Domnul Antonio Andrușceac**

**:**

Bravo, Titi!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, legea rămâne la votul final.

Domnul Roman. N-am văzut! Vă rog.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

E un subiect extrem de important și extrem de delicat.

Am fost la discuții, în perioada vacanței parlamentare, în mai toate localitățile județului din care provin și am constatat cu tristețe că fenomenul consumului nu mai este doar unul urban.

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Ai dreptate!

Noi suntem un județ de munte, un județ cu două zone de munte, foarte multe cătune, și acest fenomen, din păcate, a intrat până în ultimul cătun din zona muntelui.

Foarte mulți dascăli mi-au spus că au foarte mulți copii cărora li se face rău la școală din cauza consumului.

Până ajung la partea medicală, până ajunge testul la medicină legală, din pozitiv e negativ, pentru că se scurge o perioadă îndelungată de timp.

Pe de altă parte, poliția e foarte clar că nu face față. Cei mai mulți sunt depistați în trafic.

Pe de altă parte, DIICOT, când prinde vânzătorul, stă foarte mult în anchetă, să vadă și unde duce „hidra”. În acest timp, foarte multe vieți sunt puse în pericol. E adevărat că sancțiunea crescută nu înlătură fenomenul, dar e importantă, ca semnal.

Pe de altă parte, e foarte clar că, dacă nu venim, în paralel, cu o educație adecvată, prin primării, prin consilii județene, prin biserici, și dacă nu vom face toți un efort comun în acest sens, acest flagel se va dezvolta și nu va fi combătut prin creșterea sancțiunilor.

Fiind un pas important, totuși noi vom vota și vom susține acest proiect de lege, însă apelul meu către Ministerul de Interne și către DIICOT este să aloce toate resursele necesare, să vină în Parlament să ne spună de ce au nevoie, pentru ca ai noștri copii să aibă o șansă în plus în fața traficanților de narcotice și de substanțe psihotrope.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Sistăm dezbaterile aici. La 11.30, vot final. Mulțumesc.

4. Proiectul de lege privind modificarea art. 20 alin. (5) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat; PL-x 463/2022.

Vot, vă rog.

- 258 de voturi pentru, un vot contra, două abțineri. Adoptat.

5. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă; PL-x 794/2022. Vot, vă rog.

178 de voturi pentru, 82 contra, o abținere. Adoptat.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2022 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și pentru stabilirea unor măsuri financiar-bugetare; PL-x 762/2022.

Vot, vă rog.

180 de voturi pentru, 78 contra, două abțineri. Adoptat.

Domnule Simion, vă rog.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

O rugăminte, pe procedură. Domnul Fifor este aici?

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Sunați-vă și voi, mergeți la un teatru...

Doamnelor și domnilor deputați, începem ședința de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vot, vă rog.

220 de colegi prezenți, suntem în cvorum.

Punctul 1. Proiectul de hotărâre pentru prelungirea termenului prevăzut la art. 11 alin. (1) din Hotărârea Camerei Deputaților nr. 75/2021 pentru înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind achizițiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României; PHCD 5/2023.

Vot, vă rog.

245 de voturi pentru, 8 contra, o abținere, un coleg nu votează.

Adoptat. Domnule Andrușceac, vă rog. Nu mai...?

2. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 82/2022 privind înființarea Comisiei speciale a Camerei Deputaților pentru automatizarea și viitorul muncii; PHCD 4/2023.

Vot, vă rog.

258 de voturi pentru, 3 contra.

Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 21/2020 privind Codul aerian; PL-x 170/2022.

Vot, vă rog.

256 de voturi pentru, un vot contra, o abținere. Adoptat.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Nu, domnule Moșteanu, e o întrebare cât se poate de legitimă, pentru că domnul Fifor nu este în sală, dar apare... votând.

Ori e o greșeală cu sistemul de vot...

, ori cineva votează pentru dumnealui.

## **Domnul Antonio Andrușceac**

**:**

Ori e invizibil. Și-a luat costumul invizibil.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Deci este domnul Fifor aici, în sală? Uitați-vă, consultați...

votul.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

7. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 456/2022.

Vot, vă rog.

268 de voturi pentru. Adoptat.

Legi organice. Adoptări.

8. Proiectul de lege pentru completarea alin. (1) al art. 139

din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii; PL-x 767/2022. Vot, vă rog.

- 193 de voturi pentru, 65 contra, 8 abțineri. Adoptat.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune; PL-x 519/2022.

Vot, vă rog.

- 254 de voturi pentru, 10 abțineri. Adoptat.

Doamna Țoiu, vă rog.

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu:**

Vă mulțumesc.

Noi am votat „pentru” pentru că este jalon PNRR, dar vă reamintesc că existența documentului, a hârtiei, a legii în Monitorul Oficial nu înseamnă îndeplinirea jalonului, ci faptul că în anul următor trebuie să intre încă 190.000 de familii în plaja de sprijin pe care o presupune venitul minim de incluziune și, mai ales, trebuie să renunțăm la a împovăra beneficiarii cu birocrație inutilă, la a împovăra asistenții sociali, care ar trebui să facă cu adevărat servicii sociale, în același mod.

Și vă arăt un exemplu, foarte scurt. Acesta... ( _Arată un document.)_ , care are 14 pagini, este formularul pe care trebuie să-l completeze oricine, în acest moment, pentru venitul minim garantat, care este până la maximum 142 RON/persoană, și pentru ajutorul de încălzire pe bază de lemne, de exemplu, în această iarnă.

14 pagini!

Trebuie să explice câte flori au în grădină, cât in pentru fibră au reușit să facă sau câtă cânepă, câte iepuroaice de prăsilă au.

Dacă, de exemplu, au un aparat de tăiat lemnul acționat mecanic, un fierăstrău, asta înseamnă că nu mai au dreptul la acest ajutor. La fel cum – ceva ce am discutat, de altfel, în Comisia pentru muncă, semnalat corect de domnul președinte Solomon –, dacă au o mașină veche sau o motocicletă veche în curte, oricât de frig ar fi în casă, oricât de mică ar fi sursa veniturilor lor, nu mai au dreptul, de exemplu, de la primărie, nici la ajutorul de încălzire cu lemne.

Deci ca să înțelegem de ce e extrem de important să fie nu doar o foaie și o lege în Monitorul Oficial, ci reformă reală, în teren.

La fel cum aș ruga colegii de Parlament din PSD să-i aducă aminte domnului ministru Budăi că reforma mare pe care a anunțat-o, că beneficiarii de ajutor social nu-l vor mai primi dacă refuză un loc de muncă, este deja o obligație legală de mult timp și datoria dumnealui e să verifice asta.

Astăzi votăm venitul minim de incluziune, pentru că, în calitate de ministru, am scos de pe „hold” o lege votată în anul 2016 și la care s-a lucrat foarte mult în Parlamentul României și am introdus-o în Planul național de redresare și reziliență, devenind astfel obligație pentru Guvernul aflat în momentul de față în mandat.

Așadar, prin acest venit minim de incluziune încercăm să aducem un sprijin în plus celor care sunt foarte amărâți în România.

Din nefericire, în momentul de față, noi, ca stat, în continuare facem foarte puțin pentru amărâții din România.

Dacă mă uit pe cifre, avem 6,2 milioane de persoane deprivate din punct de vedere material, iar rata deprivării materiale severe este de 15,2%.

Așadar, creșterea numărului de beneficiari de sprijin din partea statului și creșterea cuantumului pe care statul îl oferă acestor beneficiari, acestor oameni amărâți, reprezintă un ajutor. Și este bine că în sfârșit am îndeplinit acest jalon din PNRR și vor crește și cuantumul, și numărul de beneficiari.

Dar, în același timp, nu putem să ne permitem să ne oprim aici, dacă nu vom ajunge ca asistența socială în România să urmeze beneficiarul, așa cum funcționează în sănătate, în educație, și toți banii pe asistență socială să se ducă exact acolo unde sunt cei în nevoie, aceștia să fie identificați în modul cel mai corect, să creștem numărul de asistenți sociali în cadrul primăriilor și, în felul acesta, radiografia statului cu privire la cei care sunt în nevoie să fie una exactă.

Tot în acest proiect am reușit să includ ca obligație în PNRR și faptul ca bazele de date, în momentul în care radiografiem segmentele de oameni în nevoie, să fie suprapuse...

Încercați să finalizați...

...pentru că nu putem...

Domnule Manea, vă rog.

...vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucur că în această ordonanță de urgență apar, pentru prima dată, spun eu, o serie de condiționalități pentru primirea venitului minim garantat.

Într-adevăr, venitul minim privind incluziunea se constituie atât din alocația pentru susținerea familiei, cât și din venitul minim garantat care este acordat familiilor, potrivit Legii nr. 292/2011.

Partea bună este cea legată de faptul că persoanele care erau asistate social – și din cadrul comunității pe care o reprezint nu sunt puține, sunt foarte mulți beneficiari de VMG – acum vor fi condiționate să devină cetățeni activi, cu referire la ocuparea locurilor de muncă pe piața forței de muncă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna deputat Turcan Raluca, vă rog.

...să ne uităm doar la o declarație stufoasă privind venitul... ajutorul social, venitul minim garantat, și să nu ne uităm și pe bazele de date de la ANAF sau pe bazele de date de la primării. Și, în felul acesta, când vii cu un ajutor, acesta, da, să valoreze și să-i ajute pe oamenii respectivi să trăiască decent.

Acesta este un plus care figurează prin..., fiind votat un amendament pe care l-am discutat în Comisia pentru muncă și protecție socială.

Închei spunându-vă că este un pas înainte.

Dar, vă rog, asistența socială trebuie reformată.

Și sper ca al patrulea jalon în PNRR, pe care l-am inclus când eram ministrul muncii, să fie îndeplinit cât mai rapid – termenul este finalul acestui an –, astfel încât, da, statul român să-și trateze decent și civilizat oamenii aflați în nevoie.

Nu în ultimul rând, impactul acestei măsuri este unul semnificativ. O mare parte din aceste ajutoare se plătesc de primării. E foarte important ca decidenții, cine vor fi ei în momentul când se va face bugetul pe anul 2023, să aloce banii pentru asistență socială la primării, astfel încât aceste ajutoare să poată să fie plătite.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Tanasă Dan, AUR, vă rog.

Așa apare aici, că vreți să interveniți.

## **Domnul Dan Tanasă**

**:**

Era doamna ministru, de aceea...

La sfârșit.

## **Domnul Dan Tanasă:**

A, da! Corect, corect, corect, scuze!

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Uite, acesta e momentul în care ai imaginea demagogiei în politica românească!

Să te lauzi, să vii, ca ministru, după atâția ani de zile în politică, atâția ani în care ai activat în politică și ai activat la cel mai înalt nivel în politică�

Peste 6 milioane de români au plecat din România și acum vii la pupitrul..., vii la microfonul Camerei Deputaților și spui că dai venit minim de incluziune la câte... alte 6 milioane de români!

Adică acesta este felul în care face politică PNL-ul, bineînțeles, cot la cot cu UDMR și cu PSD: ține-i pe oameni în sărăcie și dă-le tichete, pentru căldură, pentru aia, pentru aia, dă-le tichete, dar ține-i în sărăcie!

Este rușinos, este rușinos că, după 33 de ani de guvernare PNL–PSD–UDMR, 6 milioane de români, milioane de români au nevoie de venit minim de incluziune, alte câteva milioane de români au nevoie de sprijin pentru facturi la încălzire, alte câteva milioane au nevoie de sprijin pentru alimente de bază!

Asta este rușinos, nu e un titlu de glorie!

Asta ca să nu mai spun, repet, că sunt deja – statul român a recunoscut oficial – 6 milioane de români care au plecat din România pentru că, pur și simplu, nu se poate respira aici cu o guvernare PSD–PNL–UDMR.

Doamna deputat Alexandru, vă rog.

Eu am să fiu foarte scurtă.

Eu sunt pentru muncă, stimați colegi.

Eu sunt pentru a le da un semnal angajatorilor care își caută cu disperare forță de muncă. Dacă intrați în contact cu dânșii, ați auzi chiar de la dânșii că își caută cu disperare oameni să muncească.

Eu sunt pentru a nu da un semnal de creștere a cuantumului și de mărire a numărului celor care beneficiază de asistență socială, sunt pentru scăderea, orientarea exclusiv pentru cine se dovedește, fără formulare de o sută..., de acestea, formulare din acestea, complexe, care dau o marjă primarului să încadreze la floare, la găină, la... dacă are mașină etc.

Sunt pentru a face odată ordine – și aș fi făcut, dacă nu venea pandemia, în 2020 – și orientarea exclusiv către cei care realmente nu pot.

În acest moment ne facem că nu vedem. Oamenii din business își caută forță de muncă, iar noi încurajăm plata și mai mare, și mai multă, pentru cât mai multe persoane, de ajutoare și de tipuri de sprijin social.

Noi o luăm pe direcția greșită, să știți.

Discursurile acestea, cu „îmi smulg haina, îmi dau sacoul jos de grija omului amărât” – „Amărâții noștri...!” –, sunt niște discursuri populiste.

Îi identifici pe aceia care într-adevăr au nevoie și tu, primar, faci ceva concret, nu 142 de lei, cât e venitul minim garantat, sau 160, faci ceva concret.

Faci prin PNRR, introducând servicii sociale, care înseamnă masă, care înseamnă sprijin medical, care înseamnă orice fel de sprijin pentru cine într-adevăr nu mai poate și nu poți să fii o brută, să-i ceri să muncească.

Dar noi acum facem populism, să știți.

Vă rog să finalizați.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

...de la ANOFM, ci realmente de a fi sprijiniți, că au nevoie de sprijin, să meargă către angajatorii care îi așteaptă cu brațele deschise, că au nevoie de oameni să muncească. Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

## Vă mulțumesc.

10. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și pentru modificarea Legii nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 549/2019/2021.

Vot, vă rog.

215 voturi pentru, 47 contra, 5 abțineri. Adoptată.

Legi organice. Respingeri.

Doamna Cambera, vă rog.

## **Doamna Oana-Alexandra Cambera:**

## Stimați colegi,

Ați mai votat o dată proiectul acesta de lege, în 2019, și s-a întors în Parlamentul României cu o cerere de reexaminare.

Nu știu câți dintre dumneavoastră, care ați votat pentru acest proiect de lege, ați citit cererea de reexaminare, pentru că, dacă, poate, o citeați, vedeați că avem și o strategie națională de combatere a consumului de droguri – Strategia națională antidrog 2013–2020 –, probabil făcută și de PSD, și de PNL, în care nu se menționează că trebuie să băgăm toți tinerii la pușcărie.

Și aș vrea să vă citesc din această cerere de reexaminare:

„Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, dependența de droguri este considerată boală cronică ce necesită asistență medico-psiho-socială specializată.”

„Potrivit documentului, direcțiile de acțiune ale reducerii cererii de droguri sunt prevenirea consumului de droguri (...) și asistența consumatorilor de droguri.”

„Pe de altă parte, reducerea ofertei de droguri se realizează printr-o serie de obiective, printre care se numără dezvoltarea și consolidarea sistemului instituțional și legislativ privind combaterea ofertei de droguri (...).”

Este menționată, de altfel..., sunt menționate și soluțiile propuse de Organizația Mondială a Sănătății.

Și, date fiind aceste aspecte menționate, acest proiect de lege s-a reîntors spre reexaminare, pentru că venea în contradicție cu Strategia națională antidrog 2013–2020.

Timp de doi ani nu am mai avut o strategie. A fost elaborată una nouă, 2022–2026, în care credeți-mă că nu scrie că trebuie să băgăm la pușcărie toți tinerii. Sunt aceleași direcții pe care refuzați să le aplicați și preferați să votați în mod populist un proiect de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

11. Propunerea legislativă privind deconspirarea urmașilor lucrătorilor Securității care ocupă demnități sau funcții publice prin completarea Ordonanței de urgență nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității; Pl-x 680/2022.

Vot, vă rog.

159 de voturi pentru, 103 contra, o abținere. ( _Aplauze.)_ Se întoarce la comisie.

Vă rog, domnule Năsui.

Domnul Năsui!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să se consemneze, practic, că, fiind o lege organică, trebuia să aibă o altă majoritate.

Prin urmare, raportul de respingere se întoarce la comisie. Poate...

Asta am comunicat deja...

...de data aceasta...

...domnule deputat...

Poate de data aceasta...

...fiți mai atent!

Lăsați-mă să explic votul...

Păi, eu vă las...

...vă rog frumos.

...dar explicați ce trebuie, nu îmi spuneți cum să-mi fac treaba...

Da, explic ce...

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

...că am anunțat asta.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Lasă-l să explice votul!

Domnule președinte,

Dacă vreți să faceți o... adăugare, puteți să veniți, de la această tribună. Deocamdată mi-ați dat...

Eu nu fac o adăugare...

Văd că...

...dumneavoastră ați făcut o adăugare...

...trece timpul meu de...

...la ce am spus eu.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

...de explicare a votului.

Rugămintea este să faceți ceea ce a spus deja și președintele PSD, anume să susțineți acest proiect, să treacă și să avem în sfârșit un registru care să deconspire toată Securitatea care exista înainte de 1989.

Practic, este o justiție istorică, care s-ar face pentru toate victimele fostei Securități și pentru toată teroarea la care a supus România.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

12. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 613/2022.

Vot, vă rog.

227 de voturi pentru, 34 contra, 4 abțineri, un coleg nu votează.

Adoptată. ## Doamnelor și domnilor deputați,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 15 februarie 2023, s-au depus la Secretariatul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 21/2020 privind Codul aerian; PL-x 170/2022; adoptată în procedură de urgență;

2. Legea privind modificarea art. 20 alin. (5) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat; PL-x 463/2022; adoptată în procedură de drept comun;

3. Legea pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 794/2022; adoptată în procedură de drept comun;

4. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2022 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și pentru stabilirea unor măsuri financiar-bugetare; PL-x 762/2022; adoptată în procedură de urgență;

5. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 456/2022; adoptată în procedură de drept comun;

6. Legea pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii; PL-x 767/2022; adoptată în procedură de drept comun;

7. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune; PL-x 519/2022; adoptată în procedură de urgență;

8. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și pentru modificarea Legii nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare; PL-x 549/2019/2021; adoptată în procedură de drept comun.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|451815]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 19/28.II.2023 conține 52 de pagini.**

Prețul: 260 lei