Nicolae Roman

„Puterea noastră ca români – «Putem și nu mai vrem sau vrem, dar nu avem voie!»”

Ca orice activitate din domeniul agriculturii, și activitățile agricole din România sunt sub influența așa-ziselor schimbări climatice.

Pentru agricultura românească riscurile climatice se referă mai ales la perioadele prelungite de secetă, creșterea temperaturilor ambientale și scăderea drastică a precipitațiilor.

Se estimează că în 2020 România a suferit pierderi de 19,22 euro pe cap de locuitor.

Starea precară a sistemului de irigații a influențat 48% din suprafața agricolă a țării – 7,1 milioane de hectare, în Câmpia Română, sudul Moldovei.

Rata de funcționare de 11% a sistemului de irigații naționale pentru suprafața arabilă este sub performanțele din 1989, de 22% din suprafața agricolă și 34% din suprafața arabilă, și acoperă doar 3,1 milioane de hectare, în principal în zonele sus-menționate, care sunt puternic afectate de secetă. Anual, seceta este ascendentă în intensitate. Principalele cauze ale acestei situații sunt: eficiența hidraulică scăzută, costul tot mai ridicat al energiei electrice utilizate pentru pompare, infrastructura de irigații depășită fizic, tarifele mari ale apei preluate.*

Din aceste motive, trei sferturi din amenajările de irigații nu sunt funcționale și se degradează. În 3 august 2022, Guvernul a aprobat 1,5 miliarde euro fonduri pentru reabilitarea infrastructurii principale*