Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·10 mai 2023
Camera Deputaților · MO 72/2023 · 2023-05-10
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Dan-Constantin Șlincu – declarație politică despre nevoia implementării sistemului progresiv de impozitare în România; – Bogdan Gheorghe Trif – declarație politică intitulată „«Otrăvirea» legumelor este un atentat la sănătatea românilor”; – Gabriel-Ioan Avrămescu – intervenție având tema „10 mai și nevoia republicii de a-i fi recunoscătoare monarhiei”; – Alin-Gabriel Apostol – declarație politică: „PSD, PNL, UDMR și dezvoltatorii imobiliari au pus ochii pe spațiile verzi”; – Denisa-Elena Neagu – declarație politică intitulată „Taxarea pe muncă trebuie scăzută cel puțin la nivelul anului 2022!”; – Sorin-Titus Muncaciu – declarație politică despre „încălcarea regulilor democrației la dezbaterile privind PL-x 145/2023”; – Dan-Cristian Popescu – intervenție făcând referire la tripla semnificație pe care o are ziua de 10 mai în istoria României; – Nicolae-Miroslav Petrețchi – intervenție având ca obiect celebrarea Zilei Europei; – Cristina Camelia Rizea – declarație politică având titlul „Amendă, nu închisoare, pentru tinerii vulnerabili!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „O nouă Europă, dar cu picioarele pe pământ!”; – Alexandra Huțu – declarație politică: „De Ziua Europei, PSD extinde reprezentarea femeilor în toate funcțiile politice alese”; – Ioan Balan – declarație politică intitulată „Statele din Uniunea Europeană trebuie să pună în aplicare lecțiile învățate din ultimele crize!”; – Laurențiu-Dan Leoreanu – declarație politică referitoare la noile legi ale educației; – Pollyanna-Hanellore Hangan – declarație politică având titlul „AMEPIP – agenție pentru Marcel Ciolacu”; – Beniamin Todosiu – declarație politică: „Cât de europeană și democratică este România?”; – Daniel-Liviu Toda – declarație politică despre libertatea presei;
· Declarații politice · adoptat
· other
Dezbaterea Proiectului de lege privind mobilitatea urbană durabilă (PL-x 47/2023; rămas pentru votul final)
· Consultare europeană
67 de discursuri
Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi! Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 10 mai 2023, dedicată declarațiilor politice.
Vom începe cu colegii din Grupul PSD și îl invit la microfon pe domnul deputat Dan-Constantin Șlincu.
Bună dimineața și vă mulțumesc, domnule președinte de ședință!
Stimați colegi parlamentari,
România are nevoie de impozitare progresivă pentru o economie modernă, cu potențial de creștere, care să fie în linie cu Uniunea Europeană și cu majoritatea economiilor moderne, de piață liberă din întreaga lume.
Dincolo de cifre și măsuri, aceasta este viziunea Partidului Social Democrat, pe care o susține și în fața partenerilor de coaliție, cu speranța că se vor alătura efortului de modernizare a economiei naționale.
PSD a propus partenerilor de guvernare adoptarea unor modificări ale Codului fiscal, care să aducă echitate și mai multă solidaritate socială și care să facă economia mai puternică. Nu putem continua cu un sistem fiscal învechit, care și-a demonstrat limitele și să ne așteptăm ca economia noastră să crească semnificativ. Realitatea din majoritatea țărilor din Uniunea Europeană și din lume arată că un sistem fiscal progresiv este piatra de temelie a unei economii moderne. Dacă o rată progresivă de impozitare este suficient de bună pentru cele mai puternice economii din lume, ar trebui să fie bună și pentru România.
Impozitul progresiv nu urmărește creșterea poverii fiscale la angajatori. În viziunea social-democraților, impozitul progresiv este necesar pentru a reduce decalajele sociale și pentru a construi o societate mai echitabilă. Când vorbim de impozitare progresivă, avem în vedere inclusiv supraimpozitarea veniturilor salariale mai mari decât ale Președintelui României, supraimpozitarea pensiilor speciale și scăderi ale obligațiilor fiscale pentru salariile foarte mici.
Cota unică este un model depășit. Niciuna dintre marile economii nu o aplică. Modelul a fost popular, după încetarea Războiului Rece, pentru fostele state din blocul sovietic. Multe dintre ele au revenit însă la cota progresivă, cum sunt: Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia. Singurele economii din Uniunea Europeană care mai au încă cotă unică sunt România, Bulgaria, Estonia.
Impozitarea progresivă este un model implementat în toate economiile dezvoltate. Toate aceste economii au o clasă de mijloc foarte puternică.
Aceasta este direcția spre care trebuie să ne îndreptăm. Cota progresivă înseamnă taxe mai mici pentru cei cu venituri mici și taxe mai mari pentru cei care obțin venituri mai mari. Este premisa pentru formarea unei clase de mijloc puternice, care reprezintă motorul cel mai puternic al economiei.
Vă mulțumesc.
Deputat al PSD Dan-Constantin Șlincu.
Mulțumesc, domnule deputat.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif, Grupul PSD.
Se pregătește domnul deputat Popescu, dacă este. Nu este. Dacă nu, se pregătește domnul deputat Avrămescu, Grupul PNL.
Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. „«Otrăvirea» legumelor este un atentat la sănătatea românilor”
PSD a susținut întotdeauna producătorii agricoli, prin programe speciale, subvenții și măsuri de sprijin financiar. Tocmai de aceea nu vom admite ca cei care încalcă legislația și folosesc substanțe chimice interzise în Uniunea Europeană, pentru a-și maximiza profitul, să beneficieze în continuare de subvenții din partea statului român.
În Programul „Tomata”, de exemplu, inițiat și implementat de guvernarea PSD, legumicultorii primesc o subvenție de câte 3.000 de euro pe mia de metri pătrați de solar. Este o sumă importantă, care ajută producătorii români să iasă timpuriu pe piață cu roșii românești curate și sănătoase.
Folosirea substanțelor chimice interzise este un atentat la sănătatea consumatorilor români. Vom fi intransigenți cu cei care practică aceste metode ilegale. Ministrul PSD al agriculturii a avertizat deja că producătorii agricoli care nu respectă cu strictețe condițiile programului, inclusiv în privința substanțelor chimice folosite, pierd subvenția, indiferent că este vorba de Programul „Tomata”, Programul „Usturoi” sau cel pentru legume.
Autoritatea Fitosanitară și-a intensificat verificările, astfel încât să nu existe legumicultor sau lot de producție necontrolat. Absolut toți producătorii înscriși în programele de sprijin ale Ministerului Agriculturii vor fi verificați, pentru că sănătatea cetățenilor români este cel mai important lucru! Vă mulțumesc.
Și tot Majestatea Sa spunea că „nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru”.
În acest weekend, întreg globul și-a îndreptat privirea către încoronarea regelui Charles al III-lea, un moment care a celebrat atât trecutul, cât și modernismul, care a scris o filă în cărțile de istorie, cu noi toți prezenți, chiar dacă din fața televizorului.
Este un exemplu de continuitate, un exemplu că regalitatea poate rămâne un model de decență, demnitate, adaptându-se noilor vremuri. Și câtă bucurie a adus nu doar britanicilor, ci și oamenilor din întreaga lume!
De ce? Nu doar pentru că astăzi monarhia continuă să fascineze, ci pentru că rămâne o punte între trecut și prezent, care asigură un viitor mai bun celor care o înțeleg și o apreciază la justa valoare. Și, chiar dacă sunt de mult apuse zilele când țara noastră era regat, sper ca măcar virtuțile monarhilor care ne-au condus să ne călăuzească în rolul pe care ni l-am asumat noi, toți cei prezenți astăzi aici!
Mulțumesc și eu, domnule deputat. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Avrămescu.
## **Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Istoria lumii este clădită, în momente de cotitură, din acte de curaj.
Istoria noastră ca stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil a început într-o zi de 10 mai. Ziua de 10 mai, cu tripla sa semnificație – venirea principelui Carol în principate, proclamarea independenței naționale și încoronarea regelui Carol, rămâne actul de naștere a unei națiuni puternice, drepte și neînduplecate în fața greutăților, a României.
Și, chiar dacă astăzi suntem o republică, consider că trebuie mereu să recunoaștem meritele și să oferim respectul cuvenit regilor României, care, deși proveneau de pe alte meleaguri, s-au dovedit mai români decât unii români, în special în clipele grele pentru țara noastră.
Să nu uităm că astăzi am primit o identitate și o ancoră ce întotdeauna ne vor reaminti de unde am plecat. Rămâne la latitudinea noastră să decidem încotro ne îndreptăm.
Vă spuneam la început despre acte de curaj. Și ce dovadă mai bună de curaj există decât asumarea responsabilității atunci când țara ți-o cere? În primii ani de domnie, pentru a gestiona instabilitatea politică internă, Carol I a făcut ceva pentru prima oară în istoria noastră. Timpurile o cereau. A stabilit rotativa guvernamentală, cele două partide înființate atunci – Partidul Național Liberal și Partidul Conservator – alternând la guvernare, o practică pe care, iată, o continuăm și astăzi, din aceeași dorință de „a realiza aspirațiile românilor și de a continua progresul țării noastre”.
Regele Mihai spunea că: „România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre. Ei, toți, au fost călăuziți de simțul datoriei, de curaj și de altruism. Vom pierde respectul și încrederea lumii față de România dacă vom continua să ne abatem de la aceste idealuri.” Ce mare adevăr!
Nu, nu, nu, nu, vă rog, așteptați. Domnul Brian Cristian.
Doamna Denisa-Elena Neagu.
Bine.
„PSD, PNL, UDMR și dezvoltatorii imobiliari au pus ochii pe spațiile verzi”
Dragi români,
Știu că vă apasă facturile actuale, știu că încercați să găsiți soluții pentru plata creditelor, știu că problema spațiilor verzi din orașele noastre nu este prioritară, dar, dacă nu luăm atitudine acum, copiii noștri vor trăi în niște ghetouri, cu blocuri imense, fără pic de spații verzi.
PSD, PNL și UDMR urmăresc dintotdeauna interesul privat, particular, în detrimentul interesului public general. Urmăresc cum să-și atribuie cât mai mulți bani, cum să extragă din România orice resursă posibilă, de la lemn, petrol și până la ultimul metru pătrat de spațiu verde.
Coaliția de guvernare are interese private în domeniul imobiliar. Vor să construiască pe orice bucățică de teren, în mod nesustenabil, fără să se gândească la un viitor și la haosul pe care îl lasă în urmă. Unde vor merge cu copiii noștri? Unde se vor duce bătrânii noștri la spital? Unde vor merge să joace fotbal tinerii noștri? Vor doar profit pentru ei și pentru cei care i-au sponsorizat să ajungă în Parlament.
Vor să ia orice bucățică de teren verde care nu este înregistrată în „registrul verde” și să-l transforme în construibil. Și bineînțeles că știu că aproape niciun spațiu verde nu este înregistrat. Vor să facă cu toată România cum au făcut cu Parcul IOR din București: să construiască în parc.
Dar nu se opresc aici. Coaliția de guvernare vrea să albească toate construcțiile ilegale. Da, da, exact așa. Au construit un bloc de P + 10 lângă dumneavoastră, deși în autorizația de construcție era P + 3?! Nu-i nicio problemă, vine PSD, modifică legea și albesc construcțiile ilegale, bagă construcțiile ilegale în lege. Este normal ca orașele și satele să se dezvolte, dar sustenabil. Construiești un cartier de blocuri, fă străzi, alei, școală, grădiniță, spații verzi! Construiește durabil, nu doar pentru profitul imediat al șmecherilor!
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Din partea Grupului USR, doamna deputat Neagu.
„Taxarea pe muncă trebuie scăzută cel puțin la nivelul anului 2022!”
În vara anului trecut, „Guvernul sărăciei” a decis: românii care realizează venituri suplimentare trebuie suprataxați.
Astfel, România a ajuns una dintre țările care au cele mai mari taxări pe muncă din Uniunea Europeană pentru veniturile obținute de persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau familiale.
Voi da un exemplu concret. Odată cu legea dată de coaliția de guvernare, din 75.000 de lei încasați anual de o persoană fizică autorizată, statul ia 30.200 de lei. Asta înseamnă peste 40%! Este incredibil de mult!
În Polonia se plătește un total de 27%, cu 13% mai puțin decât în România. În Grecia, pentru aceeași sumă, taxele sunt de 18%, cu 22% mai puțin decât la noi.
România, o țară cu o economie sub nivelul Poloniei și al Greciei, suprataxează veniturile independente. Acest lucru este împotriva tendințelor economice dintr-o țară în care mediul antreprenorial nu a ajuns încă la un nivel de maturitate și trebuie încurajat.
Consider că prin majorarea taxelor pentru veniturile independente actuala guvernare a pornit un atac împotriva micilor antreprenori. Noul nivel de taxare este menit să descurajeze dezvoltarea acestui segment și să ducă la trecerea veniturilor într-o economie subterană, de unde statul nu va mai încasa niciun leu.
De aceea, vom depune astăzi o nouă inițiativă legislativă menită să vină în sprijinul celor care vor să aibă venituri din activități independente. Prin aceasta propunem revenirea la nivelul de taxare din anul 2022, înainte de ordonanța care a crescut toate taxele.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc și eu, doamna deputat.
Din partea Grupului AUR, domnul deputat Silviu-Titus Păunescu.
Domnul Lilian Scripnic.
Doamna deputat Raisa Enachi.
Domnul deputat Sebastian-Ilie Suciu.
Dacă dumneavoastră credeți că știți mai bine decât ce e aici, vă rog să veniți să vă informați.
Domnul deputat Radu-Vicențiu Grădinaru. Domnul deputat Titus Muncaciu. Sunteți pe poziția 6, domnule Muncaciu. Deci colegii dumneavoastră nu au venit, deși s-au înscris. Vă rog, poftiți la microfon!
Stimați colegi,
Declarația mea politică se referă la faptul că alianța PSD–PNL–UDMR a încălcat toate regulile democrației, ieri, prin trecerea prin comisii, la Comisia pentru muncă și la Comisia pentru sănătate, a PL-x 145/2023. Nu a fost nicio dezbatere în Comisia pentru sănătate. S-a votat pe WhatsApp și au fost trei puncte – amendamente admise, amendamente respinse și votul general.
Așa ceva nu s-a mai pomenit din timpul pandemiei.
E adevărat că domnul Tătaru, în timpul pandemiei, a făcut exact același lucru. Adică comisia s-a întrunit pe WhatsApp. Nu a existat nicio dezbatere, numai vot pe WhatsApp.
Deși domnul Solomon, șeful Comisiei pentru muncă, a promis că pe data de 15 va avea loc o dezbatere despre acest 145, pentru că este contencios. Aici, prin acest PL-x, riscăm ca 80% din copiii României să fie eligibili pentru a trece pe un modul atașat adopției. Despre ce vorbim?
Nu avem... nu avem suficienți asistenți sociali pentru acești copii. Cine se va ocupa, cine va aplica legea? ONG-urile? Asta este ideea?
De ce s-a întâmplat ca o lege care a fost trecută în străinătate în același fel, în aceeași formă și prin care cetățenii români care au emigrat în străinătate au avut probleme, pentru că li s-au extras copiii din familie, să fie adoptată și de Parlamentul României? Nu, așa ceva nu se poate face decât democratic.
Or, felul în care dumneavoastră ați trecut prin Comisia pentru sănătate acest PL-x este rușinos! Nu se poate! Domnul Solomon, de la Comisia pentru muncă, a spus că pe 15 mai o să avem o dezbatere pe acest PL-x. Și ce aflăm? Că astăzi a fost trecut pe ordinea de zi. Nu e așa, domnule președinte?
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Îl invit la microfon pe domnul deputat Cristian Popescu, Grupul PSD.
Se pregătește Grupul minorităților.
Sunt trei vorbitori de grup, domnule Petrețchi.
Bună ziua! Declarație politică.
Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Declarația pe care o susțin astăzi în fața dumneavoastră este una care face apel la memorie și la istorie. Data de 10 mai este, fără doar și poate, una dintre cele mai importante zile din istoria modernă a României. Și asta întrucât este încărcată cu o triplă semnificație.
La 10 mai 1866 începe lunga și fabuloasa domnie a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, cel care va deveni ulterior cel dintâi rege al României. 11 ani mai târziu, la 10 mai 1877, România își proclamă independența față de Imperiul Otoman, pornind în sfârșit pe drumul său propriu.
După numai 4 ani, la 10 mai 1881, Parlamentul votează transformarea țării din principat în regat, iar principele Carol este încoronat rege al României.
V-aș ruga, dragi colegi, ca în acest an să privim Ziua regalității și prin perspectiva evenimentului de încoronare a regelui Charles al III-lea, un bun prieten al țării noastre. Și să înțelegem ce înseamnă puterea unui simbol, puterea tradiției, precum și dragostea unui popor pentru această instituție, considerată pe nedrept perimată.
În acest sens, vreau să vă reamintesc vorbele regelui Mihai, care ne spune atât de frumos: „Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenței, suveranității și unității noastre. Coroana este o reflectare a statului, în continuitatea lui istorică, și a națiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate și modestie.”
Și tot regelui Mihai îi datorăm și aceste cuvinte frumoase, la fel de actuale și în momentul celebrului său discurs din Parlamentul României, precum și la ani după: „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. Vom avea o șansă în viitor doar dacă ne vom asuma propria noastră răspundere. Nu va veni nimeni de altundeva să ne ofere binele.”
O să vă rog să concluzionați, domnule deputat.
...normalitatea a încercat timid să revină în viața noastră. A fost o mare bucurie pentru mine, un semn că nu sunt singur. Un semn că decizia mea a fost cea corectă și oportună. Un semn că din funcția pe care o ocupam am făcut exact ce am promis: lucruri pentru oameni, pentru liniștea și confortul lor fizic și psihic.
Astăzi vreau să vă mulțumesc tuturor celor care m-ați susținut în luarea acestei decizii. Nu aș fi putut rezista fără voi.
Domnule deputat, ați depășit cu foarte mult...
Vă mulțumesc. Dan-Cristian Popescu, deputat al PSD.
Mulțumesc.
Domnul deputat Petrețchi, Grupul minorităților naționale. Se pregătește doamna deputat Rizea, neafiliați.
Bună ziua!
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,
9 mai este o zi cu o multiplă semnificație pentru toți cetățenii români, o zi care a marcat destinul României de trei ori, și anume este Ziua Independenței, Ziua încheierii Celui de-Al Doilea Război Mondial și Ziua Europei.
Pe 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu rostea, pentru prima dată în plenul Adunării Deputaților, Declarația de independență a României. Al Doilea Război Mondial s-a încheiat în Europa pe 8–9 mai 1945, odată cu semnarea Actului de capitulare necondiționată a Germaniei, iar pe 9 mai 1950 ministrul francez de externe de atunci, Robert Schuman, propunea un plan ambițios de colaborare economică între Franța și Germania, punând astfel bazele Uniunii Europene.
În declarația politică de astăzi doresc să mă opresc asupra semnificației celui de-al treilea moment, în special asupra valorilor comune promovate de statele europene, care au înțeles că doar prin asigurarea unui climat de pace, cooperare, bună vecinătate și respect reciproc putem aduce prosperitate cetățenilor noștri.
În prezent, Uniunea Europeană este un spațiu al diversității, dar cu foarte multe valori comune, iar statele membre formează cel mai mare bloc comercial din lume, care oferă numeroase avantaje economice. Uniunea Europeană este lider mondial în domeniul sprijinului pentru dezvoltare pe plan internațional și este un adevărat motor al progresului în întreaga lume.
Uniunea Europeană rămâne determinată să-și continue eforturile în direcția liberalizării comerțului mondial, exportând produse și servicii la nivel global și, în același timp, asigurând cea mai mare piață de desfacere pentru produse din mai mult de 100 de state.
Mulțumesc și eu, domnule deputat. O invit pe doamna deputat Cristina Camelia Rizea. Se pregătește domnul deputat Silviu Macovei.
Mulțumesc, domnule președinte. Dragă tânăr,
Dacă ai fumat un joint de canabis, noi nu te vrem la închisoare. Preferăm reabilitarea!
## Dragi colegi deputați,
Legile draconice pe care partidele le propun în sfera consumului de droguri încă demonstrează că nu am învățat absolut nimic de la partenerii noștri din lumea civilizată. În timp ce lumea liberă și avansată a înțeles că războiul împotriva drogurilor nu poate fi câștigat prin condamnarea victimelor, noi preferăm, din populism, să încătușăm viitorul tinerilor noștri.
45% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani au consumat cel puțin o dată canabis. 6,1% din populația României, la fel. Cunoaștem beneficiile consumului în scop medicinal prea bine. Noi însă preferăm, în loc de amendă, să trecem la cătușe.
Circa 80% dintre capturile DIICOT vizează tinerii care consumă canabis în limita a 5 grame. Este ireal cât de multe resurse alocăm pe pedepse, când am putea lăsa DIICOT să se ocupe de traficanți, de adevărata problemă. E peste puterea de înțelegere a rațiunii, la fel cum preferăm să investim în măsuri draconice, în loc să investim în centre de reabilitare sau programe de informare și educare.
Proiectul de lege, pe care l-am depus alături de colegii mei deputați REPER, elaborat alături de Vlad Zaha, criminolog la Oxford și expert în politica drogurilor, propune
un lucru simplu: să începem să tratăm consumul de droguri drept o problemă de sănătate publică, nu una de politică penală.
Vreau să demontez, cu această ocazie, un mit. Dezincriminarea posesiei de canabis strict în limita a 3 grame pentru consum personal nu ar amplifica nivelul de consum. Dimpotrivă, studiile arată că o astfel de măsură ar reduce tentația asociată consumului. Și, nu, clar nu ar amplifica traficul. Dimpotrivă, o astfel de măsură permite orientarea atenției și resurselor instituțiilor responsabile către traficanți.
## Da.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Macovei. Se pregătește doamna deputat Huțu.
## Bună dimineața!
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „O nouă Europă, dar cu picioarele pe pământ!”.
„Pacea lumii nu poate fi păzită fără a fi depuse eforturi creative proporționale cu pericolele ce-o amenință!” Acestea sunt cuvintele scrise de ministrul francez de externe Robert Schuman la 9 mai 1950, în deschiderea declarației de constituire a ceea ce va deveni Uniunea Europeană.
Stimați colegi parlamentari,
Ieșind din trauma Celui de-Al Doilea Război Mondial, Europa începea să-și construiască un nou drum al păcii, unității și prosperității comune. După 7 decenii de la Declarația Schuman, Uniunea Europeană, deși mai extinsă și mai prosperă ca oricând, se află la răscrucea unor provocări uriașe: misiunea de salvare climatică, război la granița estică a Uniunii, pandemie și apoi inflație uriașă, tulburări sociale, excese de putere politică în interior și lipsa unor soluții viabile pentru viitorul tinerilor. Să nu ne mai amăgim: Europa se află într-o perioadă dificilă!
Dacă privim conflictul între pactul climatic și problemele de dependență energetică a Europei, ne dăm seama de o prăpastie uriașă între idealuri și realitatea concretă. Pentru a proteja natura, închidem în Europa mine de cărbune, dar, în același timp, unele țări europene importă petrol pentru industrie din țări neprietenoase! Țări europene cu nevoi ridicate de electricitate închid centralele nucleare doar pentru a ajunge dependente de importul de gaze naturale din Rusia. Oprim brusc producția de motoare clasice, în numele tranziției către automobile electrice curate, dar, în același timp, facem Europa dependentă de China, țară ce deține 90% din piața mondială de baterii electrice!
Vă rog să concluzionați.
...locul României este în Uniunea Europeană! Nu avem altă șansă de dezvoltare economică și socială decât alături de țările europene. Economia României nu ar fi putut performa niciodată, cu atât mai mult dacă nu ar fi fost în Uniunea Europeană.
Concluzionați, domnule deputat!
Accesul producătorilor români la piețele europene, miliardele de euro din fonduri nerambursabile, importul de tehnologie și investițiile directe...
Domnule deputat, e a treia oară când vă rog să concluzionați.
...au făcut în țara noastră succesul economic.
La mulți ani, Europa! La mulți ani României în Uniunea Europeană!
Mulțumesc.
Silviu Macovei, deputat al PSD.
Am o rugăminte către colegi: avem un regulament pe care trebuie să îl respectăm cu toții.
Eu înțeleg că depășiți, domnule deputat, dar nu cu un timp nelimitat.
Doamna deputat Huțu.
Vă rog.
Mulțumesc.
Bună dimineața!
Pentru anul 2023, tema stabilită de Uniunea Europeană pentru a celebra Ziua Europei este „Democrația în acțiune”, iar în această idee Partidul Social Democrat vine să contribuie și mai mult la asigurarea accesului și participării egale în procesul de luare a deciziei, prin extinderea reprezentării femeilor în toate funcțiile politice alese, instituind cota de reprezentare de 30% femei și pentru alegerile europarlamentare, precum și pentru scrutinul parlamentar.
Astfel, am semnat ieri, de Ziua Europei, alături de președintele PSD, Marcel Ciolacu, și de toate colegele deputați și senatori din PSD, amendamentele prin care devine obligatoriu ca, la toate tipurile de alegeri din România, minimum 30% dintre candidați să fie femei. Este o binevenită și binemeritată susținere a femeilor, care reflectă atitudinea și principiile PSD de promovare a echității, a deschiderii față de societate și pentru încurajarea competențelor și a implicării în politică, în deplină concordanță cu valorile europene.
Actualmente, amendamentele asumate de PSD completează astfel prevederile proiectului de lege inițiat de ministrul familiei, Gabriela Firea, aflat în dezbatere la Camera Deputaților și care instituia o cotă de reprezentare de minimum 30% a femeilor doar pentru alegerile locale și conducerea corporativă a întreprinderilor publice.
Introducerea cotelor minimale de gen în statele Uniunii Europene este o practică întâlnită la mai multe state: Franța, Belgia, Spania, Portugalia, Polonia, Irlanda, Slovenia, Croația sau Grecia și e dovedit că, acolo unde au existat astfel de reglementări, a crescut reprezentarea femeilor la nivel parlamentar.
Mulțumesc, doamna deputat.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ioan Balan, Grupul PNL.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
„Statele din Uniunea Europeană trebuie să pună în aplicare lecțiile învățate din ultimele crize!”.
10 mai 2023.
Pandemia de COVID-19, agresiunea barbară a Rusiei în Ucraina, criza energetică, criza prețurilor și unele incidente bancare ar fi trebuit să mobilizeze statele din Uniunea Europeană să pună în aplicare politici ferme de reducere a dependenței statelor membre de materiile prime din Asia, de resursele energetice din Rusia, de unele produse de care depinde producția industrială din Uniune.
La începutul anului 2020, la Bruxelles se formulau declarații corecte, care ne dădeau speranța că marile companii își vor întoarce producția în Uniunea Europeană, că vor face investiții aici, că vor elimina riscurile apărute pe lanțurile de aprovizionare.
Din păcate, acele declarații au rămas doar la stadiul de declarații. Industria europeană continuă să stea sub riscul aprovizionării cu semiconductori, care provin de pe alte continente, agricultura europeană are dificultăți, pentru că importurile extracomunitare continuă să-i pună în dificultate competitivitatea, iar unele sectoare de activitate, cum ar fi cel al producției de medicamente, nu mai fac față cererii, pentru că materiile prime esențiale nu se produc în Europa.
Stimați colegi,
România și-a exprimat disponibilitatea de a primi investitori europeni de mare anvergură, care să deschidă fabrici și să creeze locuri de muncă foarte bine plătite. Unele investiții chiar au venit în anul 2022, însă și de această dată noile unități de producție s-au instalat în vestul țării, la Arad, Oradea, Timișoara sau Satu Mare.
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Leoreanu. Se pregătește, din partea Grupului USR, doamna deputat Hangan.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Astăzi, în plenul Camerei Deputaților vom vota noua formă a legilor educației.
Reforma din educație este cea mai amplă reformă realizată în domeniul învățământului. Ea a fost însoțită de o amplă consultare la nivelul societății, prin implicarea societății civile, a asociațiilor părinților și profesorilor, precum și a specialiștilor din educație.
Proiectele legilor educației au fost în analiza partidelor coaliției și ulterior au fost dezbătute în Comisia pentru educație din Camera Deputaților, în urma căreia au fost aprobate o serie de amendamente și au fost aduse îmbunătățiri textului de lege. În urma aprobării acestei reforme, România va avea un sistem de educație mai bine adaptat la cerințele vremii și ale pieței muncii.
Va fi un salt spre educația modernă, care va permite dezvoltarea accelerată a țării. Este o reformă care pune în valoare elevul și traseul său educațional, vine cu măsuri de recompensare a efortului personal, precum și cu măsuri de combatere a abandonului școlar. Așadar, vorbim despre o reformă care vizează toate categoriile de elevi și studenți, oferindu-le accesul la o pregătire mai bună.
Este însă o reformă care va crește și calitatea educației, inclusiv printr-o mai bună pregătire și selecție a cadrelor didactice.
Reforma din educație este cu atât mai necesară cu cât semnalele potențialilor investitori în țara noastră arată că România este luată în considerare nu pentru forța de muncă ieftină, ci mai ales pentru forța de muncă bine pregătită, calificată.
Un aspect important este siguranța copiilor noștri. Astfel, Ministerul Afacerilor Interne lucrează în colaborare cu Ministerul Educației pentru ca elevii, copiii noștri, să se afle în siguranță la școală. În august 2022 a fost revizuit Planul național comun de acțiune pentru creșterea gradului de siguranță a elevilor și a personalului didactic și prevenirea delincvenței juvenile,fiind stabilite responsabilități clare pentru toate instituțiile și autoritățile implicate.
Mulțumesc și eu, domnule deputat. O invit la cuvânt pe doamna deputat Hangan. Se pregătește domnul deputat Todosiu, Grupul USR.
Mulțumesc. Doamnelor și domnilor,
Se pare că puneți în scenă o nouă fabricație marcă înregistrată PSD–PNL: structura numită pompos Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.
În timp ce românii sunt obligați să suporte taxe și impozite din ce în ce mai mari și să strângă cureaua, Nicu și Marcel vor să creeze, cu dedicație pentru Marcel, o agenție-mamut care va suge bugetul de stat de bani și va asigura controlul politic chiar și asupra administrațiilor locale din România.
Austeritate doar pentru căței – nu? – vreți voi, cei din Guvernul Nicu și Marcel!
Această propunere nefericită este încă un exemplu elocvent despre cum PSD și PNL așază interesele lor de putere deasupra celor ale românilor. Este și un atac asupra autonomiei locale, prin urmare, asupra democrației.
În mod clar, este un pas înapoi pentru România, care ar trebui să-și construiască instituții solide și independente și să le protejeze de influența politrucilor cu agende personale. Ar trebui să ne alarmeze pe toți când vedem cum puterea este concentrată în mâinile unui singur om, în cazul de față, Marcel Ciolacu, viitorul prim-ministru al României.
Este inacceptabil ca o singură persoană să aibă atât de mult control și atât de multă putere asupra companiilor de stat din întreaga țară, inclusiv asupra celor locale. Și nu este doar un atac asupra autonomiei locale și asupra democrației, ci și o insultă la adresa cetățenilor români.
Guvernul ne cere să susținem din banii noștri o agențieparazit, care va avea un impact extrem de negativ asupra economiei noastre, deja slăbită. Aceasta nu este o guvernare responsabilă, domnilor, este o formă de corupție care încurajează politicienii să se concentreze pe propriile lor interese, în detrimentul celor ale cetățenilor români.
Mulțumesc și eu, doamna deputat. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul USR.
Se pregătește, din partea Grupului AUR, domnul deputat Boris Volosatîi.
Stimate domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
Declarația mea politică are titlul „Cât de europeană și democratică este România?”.
În fiecare an, statele membre ale Uniunii Europene sărbătoresc, pe 9 mai, Ziua Europei. A reușit România, din 2007 și până în prezent, să fie cu adevărat o țară europeană?
Din păcate, din cauza guvernărilor toxice ale PNL și PSD, România devine o țară care se îndepărtează tot mai mult de valorile europene. Corupția este în continuare prezentă în instituțiile publice, banul public este furat fără jenă, interesul politic este mai presus de interesul public, iar penalii și plagiatorii sunt ancorați în funcții publice, protejați de partidele din care fac parte.
România reușește să surprindă Europa prin măsuri care lovesc statul de drept, slăbesc justiția și economia, creează diferențe între cetățeni sau favorizează infractorii.
Vă dau doar trei exemple care ar trebui să fie un semnal de alarmă privind devierea României de la parcursul european.
– Penalii în funcții publice sunt o realitate în România. Fiecare partid tradițional și-a protejat penalii aflați în funcții publice. În Parlament, USR s-a lovit de o opoziție puternică atunci când a promovat inițiativa privind interzicerea cetățenilor condamnați definitiv să mai ocupe funcții publice în instituțiile de stat. PNL, PSD și UDMR au format o coaliție care boicotează inițiativa „Fără penali”, astfel încât să nu fie aplicabilă.
– România a devenit o țară a specialilor, a bugetarilor și a pensionarilor de lux. Este singura țară europeană care își tratează cetățenii cu unități de măsură diferite. Astfel, România este împărțită în cetățeni obișnuiți și cetățeni speciali. A doua categorie este cea a privilegiaților cu salarii de mii de euro, cu pensii speciale și cu privilegii nesimțite. Coaliția de guvernare PNL–PSD se gândește chiar să sacrifice banii din PNRR pentru spitale, școli și autostrăzi doar ca să nu renunțe la pensiile speciale. Pentru a proteja specialii cu pensiile lor nesimțite de mii de euro pe lună, Guvernul ignoră cerințele Comisiei Europene, evită reformarea sistemul de pensii, ceea ce ar duce în final la pierderea banilor din PNRR.
Mulțumesc și eu. Domnul deputat Volosatîi? Nu este. O invit la cuvânt, din partea Grupului UDMR... Doamna Biró nu este. Domnul Petrețchi? A vorbit. Domnul Manea nu este. Domnul deputat Toda, din partea grupului neafiliaților.
Domnule președinte, Stimați colegi,
România ocupă un dezonorant loc 53 în clasamentul mondial al libertății presei, conform ultimului index publicat de „Reporteri fără frontiere”. Pentru a ne face o imagine mai clară, Republica Moldova sau Muntenegru, două state în care interferențele Moscovei sunt arhicunoscute, au o poziție mult mai bună în acest clasament.
Cum s-a ajuns aici? Este suficient să privim câteva dintre televiziunile de știri pentru a observa că banii partidelor de guvernământ dictează felul în care sunt analizate evenimentele. Avem posturi media și publicații gestionate de infractori fugari sau foști deținuți. Agenda lor este dictată de interesele acestor persoane certate cu legea și deseori nu fac altceva decât să conteste statul de drept și agenda europeană a țării.
Când fondurile atrase de către mass-media provin din finanțările partidelor, conținutul editorial și independența jurnaliștilor onești sunt afectate. Cine plătește dictează! Astfel s-ar traduce raportul dintre politicienii de la guvernare și o mare parte a mass-mediei interne.
Pe de altă parte, puținii jurnaliști de investigație care încearcă să își facă meseria cu demnitate devin ținta campaniilor de denigrare plătite și coordonate de unii politicieni. Cazul Emilia Șercan este definitoriu pentru presiunile la care sunt supuși jurnaliștii, precum și pentru incapacitatea organelor statului de a oferi protecție împotriva acțiunilor de kompromat. Iar serviciile secrete încep să își aroge atribuții în domeniul controlului conținutului media, o altă formă de atac la independența acesteia.
În consecință, trebuie să transparentizăm și să limităm modul în care Guvernul și autoritățile locale finanțează massmedia. Trebuie ca CNA să își facă treaba și să sancționeze derapajele unor jurnaliști. Trebuie să punem capăt distribuirii de fake news. Trebuie să le asigurăm protecție jurnaliștilor în fața acțiunilor defăimătorii. O presă independentă și puternică este garanția unui stat de drept!
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Din partea Grupului PSD nu e nimeni. Din partea Grupului PNL, colegii au vorbit. Grupul USR.
Ne întoarcem la domnul deputat Brian. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Proiectul de țară al președintelui, „România educată”, s-a transformat în „România eșuată”.
Nu poți propune reforme pentru învățământul românesc dacă privești spre trecut, și nu spre viitor. Și exact asta fac noile legi ale educației. Ne dau în spate cu cel puțin 20 de ani.
Nu poți numi educația domeniu strategic fără o finanțare adecvată și nu poți să numești educația domeniu strategic dacă nu ai un sistem care se concentrează pe obținerea competențelor viitorului.
Avem nevoie de curriculum adaptat la nevoile actuale ale elevilor și ale pieței muncii. Avem nevoie de planuri-cadru care să fie revizuite periodic, la fiecare 4 ani, tocmai pentru a evita predarea unor informații nefolositoare sau învechite.
E nevoie de adaptarea la prezent ori, altfel, copiii sunt obligați să se ghideze după definițiile trecutului.
Reforma din învățământ trebuie să vină cu soluții concrete și pentru salarizarea profesorilor și atragerea tinerilor în sistem. În momentul de față un profesor debutant are un salariu de doar 2.400 de lei net și noi spunem că ne dorim o educație performantă.
Din păcate, legile educației nu doar că sunt scrise privind spre trecut, și nu spre viitor, ci și, în loc să facă reforme, vin cu măsuri mai proaste decât în actuala Lege a educației.
În legea PSD–PNL nu există soluții pentru problema majoră a abandonului școlar din România. Profesorii vor continua să aibă salarii mici. Legea PSD perpetuează și stimulează sistemul de meditații, prin introducerea unui examen suplimentar de admitere la liceu. Elevii vor învăța în continuare ce au învățat și până acum, studenții vor fi nevoiți în continuare să se descurce singuri, să își găsească stagii de practică; legea PSD–PNL permite baronilor locali să controleze în continuare școlile prin membrii de partid. Și, poate cel mai grav lucru, coaliția de guvernare a dat la schimb albirea plagiatelor cu baronizarea învățământul universitar. Mă refer aici la mandate mai multe și mai lungi pentru rectorii din România.
Mulțumesc, domnule deputat. Grupul AUR? Nu. Grupul UDMR? Nu. Minorități naționale? Nu. Domnul Focșa.
Mulțumesc, domnule președinte.
Pentru astăzi aveam de gând să susțin o altă declarație politică, dar, văzând ce s-a întâmplat pe parcursul weekendului și ce se întâmplă astăzi, în urma deciziei Biroului permanent de a schimba ordinea de zi într-un mod abuziv, nu am cum să tac când văd atâta nedreptate și atâta trădare, obediență și tot ce înseamnă abandon al interesului național. Cu tot respectul pentru colegii pe care îi cunosc atât din PSD, cât și din PNL, cu care, de altfel, când ai discuții, îi vezi oameni, buni români, familiști, patrioți, nu pot să înțeleg această obediență față de liderul de grup, care lider de grup ascultă de președintele partidului, care președinte al partidului a bătut mâna cu președinții Comisiei Europene, ce trasează o altă linie politică pentru fiecare națiune.
România, când a aderat la Uniunea Națiunii Europene, a aderat la niște valori pe care ni le doream și văzusem că Uniunea Europeană le respectă. Iată că, doar pe parcursul ultimilor 10 ani, trăim cu tristețe mărturia unor fapte programate mai din timp de către tehnocrații din Comisia Europeană și supuse votului în Parlamentul European, iar parlamentarii noștri europeni, în număr de 33, se duc acolo și ridică mâna precum niște elevi la clasa întâi.
Dragilor, fac apel către dumneavoastră, către colegii pe care îi cunosc din PNL, din PSD, din UDMR, de la minorități, de la neafiliați, de la USR chiar: aveți grijă ce votați, pentru că PL-x 143, cu guvernarea corporatistă, PL-x 145, cu extragerea copiilor din familiile noastre, în mod abuziv, pe sistemul norvegian, Barnevernet, sau german, Jugendamt... Vă rog din suflet pe cei de la USR, gândiți-vă că mulți ați fost cununați în bisericile românești, ați jurat credință poporului român, când ați venit la acest pupitru, și lăsați prostiile, că am auzit adineauri un coleg de-al meu, mai înainte, de la USR, care spunea că AUR sau alții au dat mâna cu PSD.
Mulțumesc, domnule deputat.
Invit la cuvânt, din partea Grupului USR, pe domnul deputat Lazăr.
Se pregătește domnul deputat Giurgiu.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea politică: „Avem o lege, dar când o aplicăm?”
Astăzi o să discut despre modul în care domnul ministru Rafila, în calitate de ministru de resort, a înțeles să își asume obligațiile instituționale care îi revin în legătură cu operaționalizarea Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România.
În acest sens, după cum se cunoaște, începând cu data de 1 ianuarie 2023, a intrat în vigoare Legea nr. 293/2022, prin care a fost aprobat Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România, ce va trebui să fie implementat în perioada 2023–2030.
Conform prevederilor art. 2 din acest act normativ, Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire și combatere a cancerului la nivel național.
Totuși, deși, conform art. 3 din acest act normativ, îndeplinirea tuturor obiectivelor și a măsurilor cuprinse în Planul național de prevenire și combatere a cancerului reprezintă o obligație inclusiv pentru autoritățile administrației publice centrale, deci și pentru Ministerul Sănătății, această
instituție nu a înțeles să elaboreze nici până în prezent normele de aplicare a legii și de implementare a acestui plan național.
În scopul justificării acestei întârzieri, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, a precizat că: „Sunt necesare modificări și adaptări ale textului actual, punerea în acord a acestuia cu Planul european de combatere a cancerului, reformularea într-un cadru logic, care să întrunească criteriile unui instrument de planificare, completarea cu o analiză de situație a tuturor datelor existente în prezent, încât aceste norme, de care este nevoie și despre care se discută, să poată fi elaborate în mod corect și sustenabil.”
Mulțumesc, domnule deputat. Domnule deputat Giurgiu, doar o secundă! Domnule Toda, ați susținut partea de declarații? Atunci, e domnul Giurgiu.
Se pregătește domnul Ciubuc.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
„Ministrul mediului, Tánczos Barna, trebuie să oprească ilegalitățile Romsilva!”
## Domnule Tánczos Barna,
Ne-ați demonstrat că nu dumneavoastră conduceți Romsilva. Romsilva pare că vă conduce pe dumneavoastră. Romsilva Ilfov ne-a demonstrat cum poate submina cel mai mare concurs de ciclism internațional din sud-estul Europei.
Reprezentanții regiei au băgat un plug fix pe traseul pe care ar urma să treacă bicicliștii. Știți care a fost reacția ministrului mediului? A catalogat operațiunea ca fiind inadmisibilă. Adică exact zero măsuri.
## Domnule ministru,
Ar trebui să-l chemați imediat la minister pe directorul Romsilva Ilfov, Mugurel Ghinescu, să dea explicații. Nu ați făcut-o. Ați preferat să ieșiți cu o declarație insipidă, doar pentru a nu vă toca presa și reprezentanții ONG-urilor de mediu.
Nu ați reușit să ne convingeți că sunteți de partea societății civile. Ne-ați demonstrat că nici de data aceasta nu protejați cu adevărat pădurile. De ce spun asta? Pentru că Romsilva Ilfov a arat ilegal și contrar normelor silvice mai mulți kilometri de poteci din pădurea Snagov. Din păcate, nu este prima dată când Romsilva Ilfov pune bețe în roate competiției internaționale de ciclism „Prima Evadare”. Au făcut-o sistematic, aproape anual. Atât timp cât tolerați dezastrul făcut de angajații Romsilva în pădurea Snagov, înseamnă nu doar că sunteți de acord cu măsura luată de ei, ci că sunteți și complice. Și acesta este doar unul dintre cazurile în care ministrul acoperă mizeriile făcute de unii angajați ai Romsilva. De exemplu, a trecut un an de când proprietari de pădure și angajații Romsilva au bătut cameramani și activiști de mediu care încercau să scoată la iveală cum Romsilva acoperă tăierile ilegale făcute de mafia lemnului. Am solicitat oficial controale încrucișate la Direcția Silvică Suceava și la poliție. Nu s-a întâmplat nimic. Nu am auzit până acum ca Romsilva să fi luat măsuri în ceea ce-i privește pe angajații agresori. Nu am auzit ca Ministerul Mediului, condus de Tánczos Barna, să fi luat măsuri împotriva directorilor.
Mulțumesc, domnule deputat.
Îl invit la cuvânt, din partea neafiliaților, pe domnul deputat Ciprian Ciubuc.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi este „Suntem martorii neimplicați ai deznaționalizării românilor din Ucraina!”.
Suntem martorii lipsiți de inițiativă ai situației grave cu care se confruntă românii care trăiesc pe teritoriul Ucrainei, situație care s-a agravat de când a început războiul. Țara noastră și-a arătat solidaritatea față de etnicii ucraineni și a acordat ajutor necondiționat refugiaților din țara vecină, le-a acordat sume consistente familiilor refugiate și românii au fost extrem de ospitalieri cu aceștia.
Din păcate, observăm cum ucrainenii tratează la polul opus etnicii români și astfel se ridică justificat o problemă: care sunt statutul și drepturile minorității românești din nordul Bucovinei, Ținutul Herța, nordul și sudul Basarabiei?
În afară de situația extrem de gravă care s-a evidențiat în privința canalului Bîstroe, politicienii români sunt inerți în raport cu apărarea drepturilor fraților noștri, în condițiile în care mulți conaționali acuză autoritățile de la Kiev că susțin o politică de deznaționalizare a românilor – și așa și e! –,
cărora li se încalcă drepturile fundamentale, începând cu dreptul de a învăța în limba maternă în școlile românești și diminuarea până la extrem a numărului de școli cu predare în limba română.
După transformarea școlilor române în școli mixte, Guvernul Ucrainei pune acum în aplicare planul pentru dispersarea comunității românești – ceea ce este foarte grav –, ce locuiește compact în patru raioane din cele 11 ale țării, condiții în care conaționalii noștri nu vor mai avea un reprezentant al acestei minorități române în organele publice.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Vă mulțumesc și eu.
Dau citire colegilor care s-au înscris la cuvânt, să vedem dacă mai e cineva prezent.
Grupul PSD. Doamna deputat Goleac? Domnul deputat Chirilă? Domnul deputat Dumitrache? Grupul PNL. Domnul deputat Popa? Nu. Domnul deputat Năcuță? Nu. Grupul USR. Radu Tudor Ciornei? Nu. Grupul USR – domnul Păunescu? Domnul Scripnic? Doamna Enachi? Domnul Suciu? Domnul Grădinaru? Nu. Doamna Rozália Biró, Grupul UDMR? Nu. Domnul Manea, Grupul minorităților? Nu. Domnul Coarnă? Doamna Gavrilă? Domnul Lasca? Nu.
Prin urmare, dau citire colegilor care au depus declarații politice în scris.
Grupul PSD: Eugen Bejinariu, Ioan Vulpescu, Nicu Niță, Grațiela-Leocadia Gavrilescu, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Vasile Cîtea, Oana-Gianina Bulai, Romulus-Marius Damian, Cristina-Elena Dinu, Georgeta-Carmen Holban, Daniela Oteșanu, Mirela Furtună, Marian Rasaliu, Vasilică Toma, Ioan Mang, Daniel-Florin Ghiță, Radu-Marcel Tuhuț, Viorica Sandu, Adomnicăi Mirela.
Grupul PNL: Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Vetuța Stănescu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, IulianAlexandru Muraru, Elena Hărătău, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Marian Crușoveanu, George-Cătălin Stângă, Bogdan-Iulian Huțucă, Maria Stoian, Ervin Molnar, ȘtefanBucur Stoica, Christine Thellmann.
Grupul USR: Radu Panait.
Grupul UDMR: doamna Biró.
Și cu asta încheiem prima parte a ședinței de astăzi. Vă mulțumesc.
Două subiecte au acaparat pe alocuri dezbaterea publică în ultima perioadă, iar scopul cu care s-a întâmplat acest lucru nu pare a fi decât calculul electoral făcut de colegii de la PNL.
Mă refer, pe de o parte, la tema comasării alegerilor locale cu cele parlamentare și, pe de altă parte, la înverșunarea cu care colegii liberali insistă pe menținerea cotei unice de impozitare, în viitor, chiar dacă aceasta constituie un model depășit la nivel european, și nu numai.
În legătură cu tema comasării alegerilor, lucrurile sunt, la momentul actual, destul de simple – nu se poate. Nu este posibil acest lucru constituțional și nici nu cred că e necesar să se recurgă la anumite artificii legislative. Voturile se câștigă printr-un act eficient de guvernare, și nu prin manevrarea alegerilor, pentru ca partidele aflate la putere să își creeze un avantaj.
Ca discuție pur teoretică, pentru a avea alegeri locale și parlamentare comasate ar trebui ca, din punct de vedere constituțional, să fie îndeplinite anumite condiții. Mai exact, ar fi nevoie de instituirea stării de criză, pentru amânarea alegerilor locale, fie de demisia actualului președinte și declanșarea anticipatelor de către cel nou ales, pentru devansarea alegerilor parlamentare – anticipatele nu se pot organiza în ultimele 6 luni ale mandatului președintelui Iohannis, când au loc și alegerile locale.
Nu stă în picioare nici argumentul populist al reducerii cheltuielilor electorale, mult invocat în ultima perioadă, acesta fiind respins de CCR, pe motiv că o astfel de economie la buget nu justifică restrângerea unor drepturi constituționale. Decizia nr. 51/2012 este foarte clară în acest sens: „Importanța și necesitatea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare într-un context de criză economică – incontestabile, de altfel – nu se pot constitui însă în argumente care să susțină, în orice condiții, restrângeri ale exercițiului unor drepturi sau ale unor libertăți sau care să susțină măsuri de natură a afecta principii fundamentale ale statului de drept.”
O altă problemă ar constitui-o numărul mare de buletine de vot. Și tot CCR a argumentat că un număr de șase buletine poate determina dificultăți în exercitarea dreptului de vot, care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea acestui drept constituțional.
„PSD continuă să genereze noi forme de sprijin pentru fermieri”
„Bunăstarea are de atins fiecare familie de fermieri” reprezintă unul dintre crezurile și obiectivele principale ale PSD. Această afirmație nu este vreo dezvăluire inedită din interiorul partidului, pentru că măsurile luate de toți miniștrii social-democrați, de-a lungul timpului, din fruntea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-au dovedit singure eficiența, devoalând _ad litteram_ această strategie de sprijin constant, necesar creșterii eficienței economice a acestei ramuri de activitate.
Pe lângă tot ceea ce PSD a întreprins până acum pentru agricultură, respectiv măsurile implementate, venite în completarea celor comunitare, precum și lărgirea programelor de sprijin, țin să-i anunț pe toți investitorii din acest domeniu că și Ministerul Economiei le sare în ajutor. Colegul nostru Florin Spătaru, titularul acestui portofoliu ministerial, are în lucru o schemă de ajutor de stat pentru procesarea produselor agricole. Grație acestui nou suport financiar se va face și demarcația mai clară dintre producția agricolă și procesarea produselor alimentare, care este un proces industrial, deci mai puțin legat de domeniul cultivării pământului.
Însă aceasta nu este singura nouă veste bună destinată acestor întreprinzători. Un alt proiect de lege consacrat fermierilor a trecut deja de Parlament și mai trebuie doar să fie promulgat de șeful statului ca să intre în vigoare și să-și producă efectele pentru atragerea și încurajarea altor fermieri pentru investițiile în agricultură.
Această lege statuează racordarea, în mod gratuit, la energie electrică pentru agricultori. Mai concret, operatorii de distribuție vor fi obligați să asigure finanțarea și realizarea lucrărilor de proiectare și execuție a instalației de racordare a clientului final noncasnic, iar ulterior să-și recupereze costurile. Contravaloarea lucrărilor de proiectare și execuție a instalației de racordare va fi recunoscută în tarif de către ANRE.
Am avut privilegiul de a fi gazda celei de-a patra întâlniri a Grupului de lucru al Comisiei Europene în România, un eveniment de importanță majoră în combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești. Alături de premierul Nicolae Ionel Ciucă și secretarul de stat Irina Dumitrița Solomon, am primit peste 80 de oficiali din UE, Ucraina, Republica Moldova și alte organizații internaționale, consolidând astfel eforturile noastre comune în această direcție.
România a parcurs un drum lung în ultimele decenii, de la negarea Holocaustului, în anii ’90 și începutul anilor 2000, până la recunoașterea și comemorarea victimelor și a evenimentelor tragice ale trecutului. Grație personalităților precum Mihnea Constantinescu, foști președinți ai Federației Comunităților Evreiești, istorici, politicieni și diplomați, combaterea antisemitismului și memoria Holocaustului au devenit priorități guvernamentale. Katharina von Schnurbein, coordonatorul european pentru lupta împotriva antisemitismului și promovarea vieții evreiești, a fost esențială în creșterea vizibilității acestor eforturi în UE. Întâlnirea de la București a adus împreună reprezentanți din statele membre UE, Ucraina și Republica Moldova, precum și organizații naționale, europene și internaționale ale comunităților evreiești și experți. Această colaborare extinsă este esențială pentru a combate distorsionarea Holocaustului și falsul istoriei.
La întâlnirea din București participanții au avut privilegiul de a-l întâlni pe Octavian Fulop, un supraviețuitor al Holocaustului și al lagărelor de la Auschwitz și Mauthausen. Domnul Fulop este un exemplu de curaj, demnitate, suferință și speranță pentru toți.
„Petre Daea – ministrul vorbelor goale”
Este o certitudine faptul că la Ministerul Agriculturii este nevoie de o schimbare majoră de management, iar orice încercare a liderilor PSD de a-l proteja și menține în funcție pe actualul ministru Petre Daea este o imensă batjocură la adresa agriculturii și a profesioniștilor din domeniu. Haosul din acest minister trebuie să înceteze o dată pentru totdeauna, iar în fruntea acestei instituții trebuie adus un om capabil să gestioneze acest domeniu deosebit de complex, un specialist care să fie conectat cu adevărat la realitățile agriculturii românești.
După ce s-a făcut de râs la negocierile cu oficialii Comisiei Europene privind compensațiile financiare pentru fermierii români afectați de importurile de cereale din Ucraina, recunoscând public că nu cunoaște modul în care au fost realizate „calculele preliminare” prin care era stabilită suma care revenea României, acum, după ce a izbucnit un nou scandal în curtea sa, ministrul Daea amenință producătorii români de legume cu tăierea subvențiilor, doar pentru a arăta că este implicat și că are soluții pentru a limita introducerea pe piață a unor produse care nu sunt conforme. Asta în condițiile în care instituțiile din subordinea sa sunt incapabile să verifice în timp real produsele care sunt comercializate în piețe.
Este evident că nu are nicio strategie în această problematică deosebit de importantă pentru consumatorii români, fiind, totodată, cert că a fost luat total prin surprindere de ancheta autorităților, care a scos la iveală faptul că mai mulți legumicultori ar fi pus în vânzare legume stropite cu substanțe toxice și care aveau o concentrație până la de opt ori mai mare decât limita admisă.
„Ziua națională a egalității de șanse între femei și bărbați” În fiecare an, începând cu anul 2015, ziua de 8 mai este marcată drept Ziua națională a egalității de șanse între femei și bărbați, fiind instituită prin Legea nr. 23/2015 pentru promovarea egalității de șanse între sexe ca parte integrantă a politicii sociale.
Proiectul legislativ pentru instituirea acestei zile a fost inițiat de către mine, fiind adoptat de Senat la 9 septembrie 2014 și de Camera Deputaților, for decizional, la 11 februarie 2015. Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis la 6 martie 2015. Potrivit acestui act normativ, autoritățile administrației publice locale pot organiza manifestări și acțiuni specifice pentru a atrage atenția asupra discriminării și a efectelor acesteia asupra femeilor și bărbaților, iar Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.
UDMR a susținut și susține necesitatea implementării principiului egalității de șanse între femei și bărbați ca fiind fundamentul unei societăți echilibrate, în care se pot implementa obiectivele dezvoltării durabile. Odată cu modificarea statutului UDMR prin care s-a deschis posibilitatea înființării Organizației de Femei a UDMR, s-a creat cadrul necesar prin care, în decurs de jumătate de an, s-au înființat 23 de organizații județene, care cumulează peste 200 de organizații locale. Obiectivul principal al acestei rețele, care reprezintă interesele și prioritățile femeilor, a fost acela de a începe o activitate diversificată și modelată pe necesitățile concrete ale familiilor, ale femeilor, ale comunităților unde își desfășoară activitățile organizațiile locale.
„146 de ani de la proclamarea independenței României” Ziua de 9 mai are în conștiința poporului român, mai ales pentru noi, dobrogenii, o dublă semnificație: citirea Proclamației Independenței de Stat, la 9 mai 1877, în Parlamentul României și ziua de naștere a Uniunii Europene, la 9 mai 1950.
La 9 mai 1877, conform dorinței populației, armatei, opiniei publice, grupurilor politice și guvernului, are loc o sesiune extraordinară a Adunării Deputaților, unde avea să se proclame independența României. Parlamentul a adoptat declarația de independență în aceeași zi, principele Carol promulgând-o a doua zi, pe 10 mai, sub numele de „Proclamație”, și a dat ordin să fie publicată în Monitorul Oficial. Mihail Kogălniceanu, ministrul afacerilor străine, arăta că, fiind stare de război cu Înalta Poartă, legăturile cu puterea suzerană fiind rupte, „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”.
În aplauzele deputaților și ale mulțimii care participa la dezbateri, Kogălniceanu accentua: „În stare de război, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare. Avem domn de sine stătător. Însă, domnilor, aci se oprește travaliul nostru? Aci se oprește misiunea noastră? Am ajuns la scopul urmărit nu de azi, ci, pot zice, de secole și mai cu deosebire urmărit de la 1848 încoace? Mai întâi de toate, domnilor, să ne facem întrebare: ce am fost înainte de declararea războiului? Fost-am noi dependenți către Turcia? Fost-am noi provincia turcească? Fost-am noi vasali ai Turciei? Avut-am noi pe sultanul ca suzeran? Străinii au zis aceasta; noi nu am zis-o niciodată. Noi nu am fost vasali. Sultanul nu a fost suzeranul nostru, însă era ceva: erau niște legături _sui generis_ ; niște legături care erau slabe când românii erau tari; niște legături care erau tari când românii erau slabi.”
„De Ziua Europei, Republica Moldova primește un ajutor suplimentar de la Uniunea Europeană”
O veste foarte importantă a venit pentru frații noștri de peste Prut de la Uniunea Europeană, ieri, chiar de Ziua Europei. Parlamentul European a aprobat suplimentarea asistenței macrofinanciare pentru Republica Moldova cu 145 milioane de euro, astfel suma totală alocată Republicii Moldova pentru asistență macrofinanciară ajungând la 295 milioane de euro. Sprijinul va fi acordat în două tranșe și este condiționat de îndeplinirea unor reforme care vizează sistemul judiciar, statul de drept și lupta împotriva corupției, obiective esențiale pe care Republica Moldova va trebui să le îndeplinească pentru continuarea sănătoasă și normală a parcursului său spre integrarea euroatlantică.
Suplimentarea sprijinului pentru Republica Moldova este motivată de faptul că țara continuă să implementeze reforme, în timp ce se confruntă cu impactul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Republica Moldova a suferit din cauza crizei energetice și a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni raportat la populație. Noua asistență macrofinanciară pentru Republica Moldova a intrat în vigoare la 18 iulie 2022 și este disponibilă timp de doi ani și jumătate.
Sprijinul Parlamentului European pentru Republica Moldova este unul constant. Parlamentul European a adoptat, luna trecută, o rezoluție referitoare la situația din Republica Moldova. De fiecare dată, fără ezitare, europarlamentarii Partidului Național Liberal au susținut interesele celor din Republica Moldova, pentru că avem cu toții un interes comun. Ne dorim ca Republica Moldova să fie prosperă, dezvoltată, modernizată și rezilientă în fața oricăror provocări și amenințări.
„Românitatea balcanică are nevoie de sprijinul statului înrudit – România”
La 10 mai 1905 România a repurtat o strălucită victorie diplomatică. Ca urmare a presiunilor României, sultanul Abdul-Hamid al II-lea a emis celebra Iradea, prin care îi recunoștea pe românii din fostul Imperiu Otoman drept minoritate națională distinctă de greci și de alți ortodocși. Ca urmare a acestui fapt, Grecia a întrerupt relațiile diplomatice cu România, pe care avea să le reia abia peste câțiva ani.
Astăzi marcăm, pentru a doua oară, Ziua românității balcanice, sărbătoare instituită prin Legea nr. 156 din 7 iunie 2021.
Legea nr. 156/2021 prevede, între altele, că Ziua românității balcanice poate fi marcată de către autoritățile administrației publice centrale, precum și de către reprezentanțele României în străinătate prin organizarea și/sau participarea, în țară sau peste hotare, la programe și manifestări sociale, educative, cultural-artistice, științifice etc. dedicate acestei sărbători.
Între 4 și 5 milioane de vorbitori de limbă română există astăzi în Balcani: meglenoromâni, aromâni, daco-români, istroromâni sau persoane aparținând filonului cultural și lingvistic românesc, indiferent de apelativele folosite în privința lor: români, rumâni, armâni, vlahi, valahi, fărșeroți, caravlahi, morlaci, torlaci, șopani, ciribiri, cici, rudari sau băieși.
Pentru aceste milioane de români, de cele mai multe ori aflați în dificultate cultural-identitară extremă, România este sat înrudit și, în accepție europeană, le datorează sprijin în condițiile în care statele-gazdă nu le oferă drepturi și libertăți culturale elementare. Situația minorităților românești din Balcani este diferită de la un stat la altul.
„A venit momentul să credem cu adevărat în potențialul uriaș al țării noastre”
Noi, românii, am dovedit că, atunci când există consens în societate și credem cu toții în același ideal, putem învârti roata istoriei în favoarea țării noastre. S-a întâmplat la 1 Decembrie 1918, atunci când poporul român, ghidat de un ideal național, a întregit națiunea noastră. S-a întâmplat și acum mai bine de 30 de ani, atunci când, în fața tiraniei, ne-am unit cu toții forțele și am determinat căderea regimului comunist. Apoi, am avut un puseu de ambiție și consens în a intra în NATO și am aderat la Uniunea Europeană.
Niciuna dintre aceste realizări nu este meritul exclusiv al unui singur partid, al unui singur guvern, ci al unei predări de ștafetă de la unul la altul, în interesul național. Nu e ușor să găsești consens pe un proiect într-o democrație și cu atât mai greu într-una atât de tânără ca a noastră. Întotdeauna vor exista unii care vor vrea să profite de un moment sau altul, să câștige voturi și poziții pe termen scurt, uitând care este, de fapt, miza.
Astăzi avem nevoie, din nou, de unitate și consens pentru a putea trece cu bine peste perioada grea prin care trecem. Putem să fim generația care va reuși să treacă România printr-una dintre cele mai dificile perioade economice din ultimul secol, putem modela economia țării noastre astfel încât, pe viitor, să putem concura fără probleme cu cele mai dezvoltate state din Uniunea Europeană.
Putem să investim mai mult în sectorul care stă la baza dezvoltării societății noastre – educația. În acest sens, să stabilim standarde înalte și reforme serioase și ambițioase pentru școlile și universitățile noastre și să le oferim instrumentele de care au nevoie pentru a avea succesul dorit. Acest lucru îl facem, în aceste zile, cu legile educației, care se află în dezbatere în Parlament.
„2023 – Anul european al competențelor”
Piața muncii, la nivel mondial, este într-o continuă și radicală schimbare. Majoritatea meseriilor de astăzi vor dispărea în mai puțin de două decenii. Însă școala rămâne instituția care trebuie să ofere acele competențe și cunoștințe necesare în meseriile viitorului. Este nevoie de tineri care să îmbrățișeze cunoștințele legate de noile tehnologii, oameni care să știe să comunice, să fie empatici și să știe să
gestioneze situații de criză: să știe să facă ceea ce roboții sau inteligența artificială nu vor putea înlocui niciodată.
Astăzi, România este pe ultimul loc în UE în privința numărului adulților care urmează cursuri de formare profesională (1% din populația de 25–64 de ani). Aceasta în timp ce unul dintre obiectivele sociale ale Strategiei Europa 2030 este ca cel puțin 60% dintre adulți să urmeze cursuri de formare în fiecare an și cel puțin 78% să aibă un loc de muncă. În consecință, România va avea de parcurs un drum lung și foarte greu pentru atingerea obiectivelor.
La nivelul Uniunii Europene s-a înțeles faptul că investițiile în resursa umană înseamnă investiții în viitorul Europei și al fiecărui stat membru.
În acest sens, România, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a lansat în consultare publică ghiduri ale solicitantului pentru patru apeluri de proiecte ce vor fi finanțate prin Programul „Educație și ocupare” și prin Programul „Incluziune și demnitate socială” 2021–2027.
În total, 50.000 de tineri și 56.000 de angajați vor fi sprijiniți să se adapteze la nevoile reale de pe piața muncii în următorii ani.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#1208952. „Promovarea dezvoltării programelor de studii terțiare de înaltă calitate, flexibile și corelate cu cerințele pieței muncii – stagii studenți”, cu un buget de 68,96 milioane de euro. Beneficiarii eligibili în cadrul acestui apel sunt instituțiile de învățământ superior acreditate, angajatori publici sau privați, alte entități relevante.
· Dezbatere proiect de lege · respins
415 de discursuri
„Partidul Social Democrat a reușit în echipă!”
25 noiembrie 2021: coaliția de guvernare PNL–PSD– UDMR primește votul de încredere și are ca sarcină primordială cârmuirea țării.
În ciuda stigmatului negativ, pe care l-am resimțit de-a lungul timpului din partea unor partide rivale, PSD și-a asumat misiunea comună pentru binele românilor. Am înțeles că numai prin colaborare și unitate putem obține rezultate pozitive și durabile pentru societatea noastră la acest moment. Astfel, ne-am pus toate eforturile în a crea cele mai bune politici publice, în a asigura stabilitatea și prosperitatea pe termen lung a României.
PSD nu a mai fost ciuma roșie, partidul pe care trebuie să îl evite românii sau oaia neagră a scenei politice românești. Am fost un promotor al performanței politice, cu indicatori, cu cifre, cu grafice și cu efecte vizibile în casa fiecărui român.
Nouă ministere, 107 deputați și 47 de senatori, care au lucrat pentru a produce rezultate care să se vadă în viața fiecărui cetățean, în fiecare zi. Am luptat pentru creșterea nivelului de trai, pentru asigurarea accesului la educație de calitate, la servicii medicale adecvate și la oportunități de dezvoltare personală și profesională. Am promovat incluziunea socială și egalitatea de șanse, susținând solidaritatea și coeziunea în societatea noastră.
Creșterea salariului minim la un prag decent, investițiile în infrastructura rutieră, feroviară și navală, susținerea fermierilor români, în era secetei și a supermarketurilor, eforturile de apărare, în contextul războiului din Ucraina, înflorirea culturii românești, scăderea dobânzilor creditelor românilor, creșterea PIB-ului, acordarea de plafonări la energie, creșterea pensiilor, modernizarea și construirea spitalelor, crearea noilor locuri de muncă și programele pentru familiile defavorizate și pentru tineri au fost doar câteva dintre realizările guvernării echipei PSD.
Deși aflați într-o perioadă preelectorală, PSD a pus mai presus scopul final decât orice efort pentru capital electoral. Prin intermediul colaborării strânse cu ceilalți membri ai coaliției am reușit să implementăm măsuri concrete pentru a sprijini mediul de afaceri, pentru a crea locuri de muncă și pentru a încuraja investițiile în țară. Am acționat într-o manieră transparentă și responsabilă, promovând buna guvernare și gestionând cu atenție resursele publice.
PSD rămâne dedicat obiectivelor sale de a fi un jucător de echipă responsabil în cadrul coaliției guvernamentale și de a aduce beneficii reale pentru români. Vom continua să lucrăm cu determinare și pasiune pentru a consolida democrația, pentru a promova justiția socială și pentru a construi un viitor mai bun pentru toți.
Vă mulțumim pentru încrederea acordată și vă invităm să fiți alături de noi după rotativă, în acest parcurs comun către o Românie mai puternică și mai unită!
„Măsuri concludente pentru dezvoltarea antreprenoriatului și crearea de noi locuri de muncă”
Partidul Național Liberal și Guvernul Ciucă susțin convingător dezvoltarea antreprenoriatului autohton, prin adoptarea măsurilor adecvate în scopul asigurării condițiilor necesare pentru crearea de noi locuri de muncă.
În acest sens, vor fi înființate peste 1.400 de noi întreprinderi sociale, prin intermediul fondurilor europene, care vor determina constituirea unui număr estimativ de peste 3.000 de noi locuri de muncă, nu doar în zonele urbane, ci și în cele rurale.
În scopul realizării acestui deziderat, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat în consultare publică ghidurile solicitantului pentru apelurile de proiecte destinate economiei sociale, finanțate prin Programul „Educație și ocupare” și prin Programul „Incluziune și demnitate socială”, cu un buget total de peste 214 milioane euro.
Astfel, apelul de proiecte „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul urban” vizează îmbunătățirea accesului la piața muncii și măsuri de activare destinate tuturor românilor aflați în căutarea unui loc de muncă, în special tinerii, șomerii de lungă durată, grupurile defavorizate de pe piața muncii, precum și persoanele inactive, prin sprijinirea a 720 de întreprinderi sociale și crearea unui număr de 3.064 de noi locuri de muncă.
Programul urmărește, de asemenea, majorarea exponențială a investițiilor în dezvoltarea antreprenoriatului social, în special în domeniile care produc valoare adăugată ridicată. Acest proiect are în vedere inițierea unor scheme de sprijin și garanții pentru cei care doresc să devină antreprenori în domeniul economiei sociale. Totodată, investițiile țintesc stimularea economiei sociale și antreprenoriatului social, astfel încât să se creeze locuri de muncă pentru persoane vulnerabile, și nu numai.
„10 mai, zi de sărbătoare națională”
Ziua de 10 mai are mai multe semnificații istorice: este Ziua regalității, ziua în care Carol I începea, în 1866, o domnie de 48 ani, cea mai lungă din istorie. Este Ziua Independenței, fiindcă tot pe 10 mai, în 1877, România își anunța independența în fața Imperiului Otoman, iar pe 10 mai 1881 a avut loc încoronarea principelui Carol I ca rege al României, așadar, o altă semnificație istorică, încoronarea primului rege al României.
La 34 de ani după căderea comunismului, care a încercat să denatureze adevărul istoric cu privire la importanța acestei zile, trebuie să recunoaștem importanța acestei zile, fără de care Marea Unire și Ziua Națională de 1 decembrie 1918 nu ar fi fost posibile. Se împlinesc 146 de ani de la momentul în care Mihail Kogălniceanu rostea pentru prima dată în plenul Parlamentului Declarația de Independență a României.
Așadar, încurajez toți românii să celebreze în această zi România și pe toți cei care au contribuit la formarea statului român european de astăzi și să îi redăm zilei de 10 mai importanța cuvenită.
La mulți ani, România!
„Utopii neomarxiste”
„Orașul de 15 minute” este, la bază, un concept urban pe care columbianul Carlos Moreno, în prezent profesor în Franța, a început să îl dezvolte în 2010 și presupune că drumurile noastre de zi cu zi, cum ar fi cel până la școală, supermarket, spital, serviciu etc., să dureze 15 minute de mers pe jos.
O utopie!
Drumul spre iad este întotdeauna pavat cu intenții bune. Așa și această lege, care sună pompos: Legea mobilității urbane durabile. Legea, concepută direct din cercurile marxist-globaliste ale UE, inițiată de către Guvernul marionetă PNL–PSD–UDMR pentru a îngrădi drepturile și libertățile cetățenilor, a fost aprobată deja în Senat.
Proiectul de lege face parte din Planul național de redresare și reziliență, care conține clauze negociate în secret de clasa politică, de care aflăm doar în momentul punerii lor în aplicare. Totul a pornit cu mișcarea neomarxistă, cu Ghinea, cu USR, dar e îmbrățișat și de coaliția PNL–PSD–UDMR.
Aflăm mereu de clauze secrete ale PNRR. Una dintre ele este și votarea acestei legi, condiție pentru o tranșă de 30 de miliarde de euro.
În acest răstimp, ne-am împrumut cu 120 miliarde, deci cu mult mai mult decât putem primi prin PNRR.
Prin PNRR-ul conceput de către neomarxiștii de la USR și agreat acum de către alianța PSD–PNL–UDMR, ne-am asumat, de fapt, „dreptul” de mobilitate urbană durabilă, care ascunde proiectul „orașelor de 15 minute”.
România se grăbește să experimenteze măsuri neomarxiste, printre care și măsura de suprimare a dreptului la libera circulație a cetățenilor.
„Păstrarea numărului actual de paturi finanțate de stat, un gest de normalitate”
Guvernul României a aprobat Hotărârea Guvernului privind aprobarea Planului național de paturi pentru perioada 2023–2025, în vederea asigurării dreptului la ocrotirea sănătății.
Având în vedere contextul epidemiologic internațional și național, faptul că proiectele spitalelor regionale se estimează a fi finalizate după anul 2025, precum și limitarea impactului bugetar, actul normativ prevede, începând cu data de 1 iulie 2023, diminuarea numărului actual de 119.579 de paturi la 117.284 de paturi, la nivel național, pentru perioada 2023–2025.
Decizia Executivului, adoptată la propunerea Ministerului Sănătății, este motivată prin faptul că numărul total de paturi aprobat anual la nivel național reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, precum și cu sanatoriile și preventoriile, în condițiile
prevăzute în documentele legislative în vigoare, care reglementează acordarea asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
România a avut, în ultima perioadă, un număr de paturi care depășea media europeană. Din aceste considerente, numărul de paturi de spital, la nivel național, a scăzut de la 136.341 în anul 2010 la 119.579 de paturi în perioada 2017–2022, pentru a se atinge media la nivel european, nivel care se va menține în continuare, până în data de 30 iunie 2023.
Hotărârea Guvernului reglementează, de asemenea, modalitatea detalierii anuale, pe județe, a numărului total de paturi aprobat la nivel național, demers ce se va realiza printr-un ordin al ministrului sănătății, cu acordul prealabil al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, respectiv al ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, ce va fi publicat în Monitorul Oficial al României.
Sunt semnatar al Declarației de la Nairobi privind libertatea religiei sau a credinței și membru al Parlamentului României profund interesat de problematica drepturilor omului.
Suntem martori ai unor timpuri în care libertatea religiei sau a credinței este pusă sub semnul întrebării în țări precum Iran, Republica Populară Chineză, Pakistan, Arabia Saudită, în care diferențele de credințe și convingeri se transformă adesea în motive de discordie, în loc să fie surse de îmbogățire a pluralismului și diversității. Cred cu tărie că aceste drepturi, fundamentate în demnitatea și egalitatea fiecărui membru al familiei umane, trebuie să fie universal recunoscute și protejate.
Rolul nostru, ca reprezentanți ai poporului, este acela de a veghea la respectarea acestor drepturi. Avem o responsabilitate constituțională și morală să jucăm un rol semnificativ în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă din cauza religiei sau credinței sale.
Am semnat această declarație nu doar în nume personal, ci și ca un angajament față de poporul pe care îl reprezint de a acționa pentru implementarea acestei declarații și pentru a promova libertatea religiei sau a credinței pentru toți oriunde.
Recunoaștem că forme persistente de discriminare și abuz pe motiv de religie sau credință îi lasă pe indivizi, familii și întregi comunități marginalizate și excluse de la realizarea potențialului lor. Este responsabilitatea noastră, ca membri ai Parlamentului, să ne asigurăm că aceste drepturi sunt respectate și protejate, iar fiecare cetățean are posibilitatea de a se dezvolta și a contribui la societate în mod egal.
## „Ziua Europei. Ziua egalității de șanse între femei și bărbați”
Ziua Europei este un prilej important să reflectăm la valorile europene pe care le-am îmbrățișat și care ne ghidează în parcursul nostru istoric.
Diversitatea, toleranța, sprijinul reciproc și buna cooperare interstatală sunt numai câteva dintre principiile pe care statul nostru se bucură să le împărtășească.
Europa unită s-a clădit pe valori precum egalitate, libertate, reciprocitate.
Săptămâna aceasta, pe 8 mai, am sărbătorit Ziua egalității de șanse între femei și bărbați.
Societatea prezentului, societatea europeană are nevoie să echilibreze balanța de șanse și să reducă discrepanțele dintre statutul femeii și cel al bărbatului.
Accentuez acest lucru pentru că, deși nu este un subiect de dată recentă, inegalitățile de gen sunt încă o problemă pe agenda politică.
România a făcut deja o serie de demersuri în acest sens și știu că nu ne vom opri aici.
În Uniunea Europeană au existat și există în derulare strategii pe termen mediu și lung și un spectru larg de politici prin care statele membre s-au angajat să garanteze și să sprijine o reprezentare egală a femeilor și bărbaților în funcții de conducere, în politică și în administrație. Eforturile de combatere a discriminării au dat roade în timp, iar, în prezent, Europa este pentru femei una dintre cele mai sigure și echitabile regiuni din lume.
Egalitatea de gen, ca valoare fundamentală a Uniunii Europene, este un punct important și pe agenda țării noastre, iar politicile care promovează oportunitățile egale și echilibrul între bărbați și femei pe piața muncii au început să producă efecte.
„Reforma fiscală este necesară, dar nu trebuie făcută oricum!”
Partidul Național Liberal nu este numai cel mai puternic susținător al cotei unice de impozitare, ci este și partidul care, în anul 2005, a avut curajul să implementeze acest sistem fiscal. Cota unică de impozitare este cea care ne-a adus cele mai mari rate de creștere economică din Uniunea Europeană și cel mai rapid ritm de recuperare a decalajelor față de statele dezvoltate. Cu toate că există un acord unanim asupra beneficiilor acestui sistem fiscal, observăm că unii politicieni lansează în spațiul public ipoteze privind renunțarea la cota unică de impozitare, invocând, printre argumente, că nu aduce prea mulți bani la buget, că statul nu apasă suficient pe grumazul mediului privat, că ar fi un sistem fiscal perimat și așa mai departe. Sunt argumente lipsite de consistență și seriozitate și nu demonstrează decât dorința de a obține mai multe resurse la buget, deși mediul economic românesc este încă slăbit după crizele care s-au suprapus în ultimii ani.
Dacă nu învățăm din lecțiile istoriei, putem să repetăm unele greșeli. România a mai avut un sistem progresiv de impozitare și nu ne-a adus nimic bun, până când PNL nu l-a abandonat în anul 2005. Atunci, de ce să revenim la ceva care nu a funcționat? Dacă se dorește într-adevăr o reformă fiscală, atunci consider că aceasta ar trebui demarată de la o analiză aprofundată a impozitelor și contribuțiilor, precum și a excepțiilor numeroase de la regulă. Celor care sunt nemulțumiți de veniturile bugetare de anul acesta le-aș recomanda să numere sute de excepții de la regula generală care și-au făcut locul în actualul Cod fiscal. Unii plătesc impozit, alții nu, unii plătesc contribuții, alții sunt exceptați, unii plătesc TVA și accize, alții nu. La un simplu calcul, cei care plătesc impozite sunt mult mai puțini decât cei care sunt exceptați. Acest lucru este confirmat și de Comisia Europeană, care, atât prin PNRR, cât și prin comunicările cu Ministerul finanțelor, ne recomandă să avem o politică fiscală fără discriminări și reguli aplicabile tuturor, nu doar unora.
De asemenea, o reformă fiscală reală și utilă ar trebui să conducă la o mai bună finanțare a administrațiilor publice locale, în special la nivelul comunelor și orașelor mici din județele mai puțin dezvoltate. Cum să se dezvolte Orșova sau Reșița, când bugetul local nu este nici pe jumătate ca al unor comune din județul Ilfov? Cum să ai o infrastructură județeană de transporturi și sănătate modernă la CarașSeverin, când județul are printre cele mai mici disponibilități financiare, iar județele bogate devin și mai bogate, iar cele sărace continuă să se depopuleze?
„Legislația românească este suficient de strictă pentru ca o tragedie asemenea celei din Serbia să fie puțin probabilă”
Tragediile ce au lovit Serbia au produs un val de consternare și furie în toată lumea. Copii care acum făceau primii pași spre adolescență și viața adultă au fost luați de lângă părinții și prietenii lor de către niște minți tulburate. Este normal ca, în acest context, tot mai multă lume să își pună întrebarea dacă și în România poate avea loc o astfel de tragedie. Răspunsul nu poate fi unul simplu. Românii însă trebuie să știe că țara noastră are una dintre cele mai stricte legislații privind regimul armelor și munițiilor, circulația armamentului nefiind lăsată la voia întâmplării.
Comercializarea, deținerea ori confecționarea neautorizată a armelor sau a unor piese componente ale acestora constituie infracțiuni, potrivit articolelor 342–347 din Codul penal. Autoritățile române au informații despre toți deținătorii autorizați de arme letale din țară. Aceste informații sunt deținute de Registrul național al armelor, din cadrul Inspectoratului General al Poliției. RNA gestionează toate cărțile de identitate ale armelor letale și neletale, precum și
evidența deținătorilor acestora, persoane fizice sau juridice, române sau străine (dar cu activitate în România).
Astfel sunt acoperite toate situațiile, indiferent dacă este vorba despre un deținător privat cu permis de portarmă sau o instituție publică ai cărei angajați utilizează armament în cadrul atribuțiilor de serviciu.
Oamenii legii fac des controale la deținătorii de arme pentru a verifica dacă armele, muniția ori piese componente ale acestora sunt păstrate conform prevederilor legale. Instituțiile publice au un regim foarte strict de păstrare și de utilizare a armamentului. Trebuie să reținem că un permis de portarmă are o valabilitate de 5 ani, iar prelungirea lui nu se face automat, ci în baza unei examinări și a respectării tuturor condițiilor de la acordare.
## „9 mai – Ziua Europei”
„Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenință (...) Europa nu se va construi dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete, care vor genera, în primul rând, o solidaritate de fapt”, sunt cuvintele din preambulul declarației ministrului francez de externe Robert Schuman de la 9 mai 1950, mai actuale decât oricând, astăzi, când pacea și civilizația europeană au căzut victime agresiunii rusești.
Pentru noi, românii, Ziua Europei este una deosebit de specială. Ca națiune ce mereu a aspirat să fie parte a marii familii europene, după 45 de ani de teroare comunistă și cu foarte multe eforturi, România și-a câștigat dreptul de a fi parte în marea construcție care a pus Europa pe picioare după cel mai distrugător război din istorie, iar astăzi stă drept garant pentru dezvoltare, modernizare, prosperitate și șansa la un viitor pentru toți cetățenii europeni.
Provocările pe care le înfruntăm astăzi noi, statele membre ale Uniunii Europene, sunt multiple și se desfășoară pe mai multe paliere.
Chiar dacă, uneori, aceste provocări vin chiar din interiorul comunității noastre, cum ar fi comportamentul Austriei și Olandei față de România în dosarul Schengen, indiferent de originea pericolului, fie el extern sau intern, Uniunea Europeană trebuie să stea cât mai unită, dacă vrea să își atingă obiectivele ambițioase sau să avanseze procesul de integrare a statelor membre în cadrul structurii comunitare.
Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a fost și este unul dintre cele mai dificile examene pe care reziliența și coeziunea europeană l-au avut de dat în ultimele decenii. Sacrificiul făcut de soldații și civilii ucraineni nu este unul pe care doar datoria față de țara lor îl solicită. Trebuie să fim conștienți că în tranșeele din estul Ucrainei se dă o bătălie pentru Europa, o bătălie între libertate și teroare, între democrație și despotism. De aceea, România va rămâne consecventă cu poziția sa de a susține aspirațiile vecinilor noștri la un parcurs european, pentru că doar în Europa, împreună, putem realiza ceea ce separați ne-ar fi imposibil.
„Reprezentarea echitabilă a femeilor în politică”
Deși este obligatoriu, conform legii electorale, ca listele de candidați să cuprindă cel puțin o femeie, de multe ori această obligație nu este respectată. Or, atunci când este respectată, candidații femei sunt trecuți pe poziții neeligibile.
Deși în România ponderea femeilor este mai mare decât a bărbaților în societate, în politică numărul acestora este foarte redus.
De aceea, salut inițiativa domnului președinte Marcel Ciolacu de a promova un set de amendamente la actele normative în materie electorală prin care se stabilește ca un număr de minimum 30% dintre candidați să fie femei.
M-am alăturat și eu demersului și am semnat, astăzi, de Ziua Europei, alături de toate colegele deputat și senator din PSD, amendamentele prin care devine obligatoriu ca la toate tipurile de alegeri politice din România minimum 30% dintre candidați să fie femei!
Amendamentele completează prevederile proiectului de lege privind instituirea unei cote de reprezentare de minimum 30% la alegerile locale și în conducerea corporativă a întreprinderilor publice.
Îmi exprim convingerea că inițiativa se va bucura de sprijinul colegelor și colegilor din toate grupurile parlamentare.
Adoptarea acestor modificări ar duce la o reprezentare mai echitabilă a femeilor în politică!
„Măsuri necesare pentru protecția elevilor și cadrelor didactice în școli”
În săptămâna care s-a încheiat, s-au petrecut, e adevărat, în Serbia, evenimente care trebuie să ne dea mult de gândit. Două atacuri armate produse de elevi în școli, în care au fost folosite arme care le aparțineau părinților atacatorilor.
Violența a devenit molipsitoare și extrem de periculoasă!
Astfel de gesturi extreme, efect al labilității psihice, al frustrărilor, al lipsei de educație și supraveghere a atentatorilor, mediatizate pe canalele clasice, precum și fără nicio opreliște pe rețelele de socializare, îi transformă pe aceștia în idoli, în modele de urmat pentru cei asemenea lor.
Este greu să îi explici unui adolescent nemulțumit de sine că nu violența este calea pentru a ieși din anonimat. Dar nu imposibil!
Dacă nu facem urgent ceea ce trebuie, „România educată”, cea pe care ne-o dorim cu toții, va rămâne un simplu titlu de proiect, care nu folosește nimănui.
E adevărat, în România – slavă Domnului! – nu s-au folosit arme de foc în școli. Dar la București, într-un colegiu prestigios, un elev și-a atacat profesoara de japoneză cu un cuțit.
În colegiul meu, într-un sat cu oameni modești, copiii s-au rezumat la a-și umili profesoara de engleză prin gesturi și cuvinte obscene...
Ca să nu mai vorbim și despre traficul de droguri, în care, mai nou, elevii înșiși au devenit distribuitori, și că, în secolul al XXI-lea, îți trimiți copilul la școală, mănâncă un jeleu, se îneacă și nimeni nu știe să îi dea primul ajutor!
Oare ce, în ce școală și cât de repede va mai urma? Sunt semnale extrem de clare că lucrurile nu merg bine deloc.
„România de dincolo de granițe așteaptă să se întoarcă acasă!”
Diaspora reprezintă un atu pentru statul român. Românii din diaspora pot și trebuie să fie încurajați să contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării noastre.
Cei care fac parte din diaspora dau comunității noastre de peste graniță o putere foarte mare, iar vocea lor influențează viața rudelor, prietenilor lor din țară.
Cetățenii români care au părăsit țara se vor întoarce acasă doar dacă li se vor oferi perspective concrete privind deschiderea unei afaceri sau găsirea unui loc de muncă avantajos.
Pentru acești oameni trebuie să creăm oportunități, ca ei să revină acasă. Întoarcerea românilor acasă este o decizie personală, care depinde de mulți alți factori (piața muncii, sănătate, justiție, educație, infrastructură etc.). Dar, odată decizia luată, drumul trebuie să fie ușor, procedurile clare și rapide.
România se schimbă, iar cetățenii din diaspora pot contribui la accelerarea acestei schimbări a țării noastre.
Da, România încă nu e așa cum ne-o dorim, dar muncim zi de zi ca să o facem mai bună, iar fiecare cetățean al țării noastre poate contribui la schimbarea în bine a statului român.
Putem face asta începând prin a construi o relație corectă și echitabilă cu și pentru cetățenii români din străinătate. Sunt multe de făcut pentru cetățenii României aflați în afara țării. Aceștia sunt parte a unei Românii în care fiecare cetățean este la fel de important și trebuie să beneficieze de aceeași atenție și de sprijin din partea statului său.
România a învățat, în ultimii ani, ce înseamnă o diasporă puternică și cum trebuie să gestioneze legătura cu acești cetățeni.
„Suntem cu toții frați!”
Întreaga lume sărbătorește în fiecare an, la data de 8 mai, Ziua mondială a Crucii Roșii și a Semilunii Roșii. Ziua a fost stabilită în anul 1859 de către Comitetul Internațional al Crucii Roșii, iar data a fost aleasă în cinstea elvețianului Henry Dunant, părintele acestei mișcări umanitare.
Crucea Roșie a luat ființă după una dintre cele mai sângeroase bătălii, Bătălia de la Solferino. În urma confruntării, numărul morților și al răniților de pe câmpul de luptă a fost de peste 40.000. Henry Dunant, mișcat de atâta suferință, a adunat oameni din satul învecinat și împreună cu ei, timp de 3 zile, a îngrijit răniții. Vorbele lui – „Siamo tutti fratelli” (Suntem cu toții frați) – au deschis inimile voluntarilor, italieni, francezi și austrieci, care au îngrijit deopotrivă inamici și compatrioți.
Întors în Elveția, Henry Dunant a scris și a publicat cartea „O amintire de la Solferino”. Cartea propunea două idei care s-au dovedit de o importanță crucială: înființarea, în fiecare țară, a unei societăți de ajutorare a răniților pe timp de război, alcătuită din voluntari, și promovarea unui acord internațional care să protejeze soldații răniți pe câmpul de luptă și pe aceia care îi îngrijesc, oferindu-le, astfel, un statut neutru.
Ca urmare a acestei cărți, un an mai târziu, 12 șefi de stat au semnat prima convenție de la Geneva. Tot atunci a fost adoptată și emblema unei cruci roșii pe fundal alb, inversul steagului Elveției – cruce albă pe fond roșu –, cu scopul de a conferi statut neutru celor care asistau răniții și, astfel, de a asigura protecția acestora pe câmpul de luptă.
„Românii sunt cetățeni europeni de prim rang”
Am aniversat ieri, pentru a 17-a oară, Ziua Europei, după înălțătorul moment al aderării României în marea familie a țărilor membre ale Uniunii Europene.
9 mai este o zi de referință pentru națiunea română, care corespunde altor două momente remarcabile ale istoriei noastre bimilenare, fiind ziua unei triple sărbători: Ziua Europei, marcată anual începând din 2007, după aderarea României la Uniunea Europeană; proclamarea independenței de stat a României (1877) și victoria coaliției Națiunilor Unite în Cel de-Al Doilea Război Mondial (1945).
Avem astfel trei evenimente reprezentative din istoria României, iar prezentul ne găsește pe făgașul european ireversibil, unde ne este și ne-a fost dintotdeauna locul.
Uniunea Europeană s-a consolidat pe principiile unității, diversității, culturii, solidarității, dialogului și civilizației. Ziua Europei, cunoscută și ca Ziua Uniunii Europene sau Ziua Schuman, marchează declarația istorică din 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, care a inițiat un plan de colaborare economică între Franța și Germania, pentru a fi eliminate pentru totdeauna rivalitățile istorice dintre cele două țări.
România sărbătorește în acest an Ziua Europei cu demnitate, deoarece, mai ales în ultimii ani, am demonstrat că ne ridicăm la nivelul celorlalte țări membre, prin toate acțiunile politice, diplomatice și de securitate regională. Eforturile Guvernului PNL de a asigura o frontieră estică sigură a Uniunii Europene și a NATO, în contextul războiului derulat de Rusia în Ucraina, au fost concludente, concrete și au atras aprecierile conducătorilor europeni.
Nedreptățile, interesele personale, incompetența, mojiciile, vânzarea de neam și nepăsarea unei clase politice care conduce România de 33 de ani au făcut sâmbătă, 6 mai 2023, ca peste 15.000 de oameni adunați din toate colțurile țării să participe la o adunare populară prin care să-și manifeste dezacordul total față de legile care sunt în acest moment în circuitul legislativ al Parlamentului. Vorbesc despre:
– Legea „Barnevernet” – PL-x 145;
- Legea privind guvernanța corporativă – PL-x 143;
- Legea executărilor silite dispuse din străinătate cu
- semnătură electronică – PL-x 144;
– Legea „orașelor de 15 minute” – PL-x 47/2023, care este o invenție a fostei Securități și care, iată, este reînviată de nomenclatura neomarxistă și neocomunistă aflată în vârful unicului partid PSD–PNL–UDMR, susținuți de USR.
Durerile unor oameni, care, în alt context, nu pot fi cunoscute de politicienii care trăiesc în bulele lor de privilegii bugetare, au putut fi auzite în cadrul acestui exercițiu de democrație autentică.
Românii nu sunt de acord cu modul în care li se vinde viitorul, li se amanetează familia și li se îngrădesc libertățile de către niște personaje care primesc aceste directive în plic și care nu au discernământul necesar, demnitatea sau curajul să respingă propunerile antinaționale care aservesc complet România intereselor străine.
Protestul inițiat de partidul AUR dezvăluie și modul în care politicienii și-au aservit o bună parte din media națională. O adunare populară care mărșăluiește în mijlocul capitalei, strigând și revendicând libertatea și siguranța națională, a trecut efectiv neobservată de trusturi de presă care domină sectorul media al României. Doar câteva televiziuni au relatat evenimentul important care a avut loc în data de 6 mai 2023.
„Susținerea familiilor în creșterea copiilor”
Țara noastră se confruntă cu o criză demografică majoră, care se acutizează în fiecare an.
Această criză se manifestă pe mai multe paliere.
În primul rând, rata de reproducere este sub nivelul de înlocuire a populației, ceea ce înseamnă că numărul de copii născuți nu este suficient pentru a înlocui numărul persoanelor care decedează. Fenomenul este cauzat de o serie de factori, inclusiv dorința de a avea mai puțini copii, din cauza costurilor mari de creștere a acestora, preferințe culturale pentru familii mai mici, dificultățile de a îmbina cariera cu responsabilitățile de părinte etc.
Îmbătrânirea populației care rezultă din scăderea numărului de nașteri și din creșterea speranței de viață este o altă problemă majoră pentru România. Numărul persoanelor în vârstă este în creștere, în timp ce numărul tinerilor scade. Acest lucru poate crea dificultăți pentru sistemul de sănătate și de protecție socială, precum și pentru sistemul de pensii.
De asemenea, apare tendința de limitare a flexibilității bugetare, în condițiile în care bugetul de stat are mai puține venituri și creșterea economică tinde să sufere de pe urma unei încetiniri agravate de noile condiții demografice.
În Europa populația multor țări a reușit să crească, de cele mai multe ori doar ca urmare a efectelor directe și indirecte ale migrației. Europa suferă însă de pe urma unei asimetrii: multe dintre țările din est, inclusiv România, și din sud au suferit de pe urma unui brain drain și chiar a depopulării regionale prin migrația spre vestul și nordul continentului. Simultan, imigrația din afara Europei este departe de a fi un succes, existând probleme majore de integrare economică sau socială, care pot persista pe mai multe generații.
„10 mai 1877 – Ziua Independenței României”
„Așadar, trebuie să dovedim că, dacă voim să fim națiune liberă și independentă, nu este pentru ca să neliniștim pe vecinii noștri, nu este pentru ca să fim un popor de îngrijiri pentru dânșii; din contră, și încă mai mult decât până acum, să arătăm că suntem o națiune hotărâtă să ne ocupăm de noi, să ne ocupăm de națiunea noastră, să ne ocupăm de dezvoltarea ei, de dezvoltarea bunei stări morale și materiale, iar nicidecum ca să îngrijim, ca să neliniștim pe cineva.” Acesta este un fragment din discursul lui Mihail Kogălniceanu din cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaților din 9 mai 1877, când afirmă răspicat că România este un stat independent.
Cuvintele marelui om politic liberal și om de stat Mihail Kogălniceanu pe care le-am invocat reprezintă pilonii pe care România se sprijină în acțiunile ei interne și externe, înscrise astăzi în Constituția noastră. Libertatea, independența, democrația, unitatea și coeziunea națiunii au fost dezideratele care au dirijat acțiunea politică, militară, economică, culturală și administrativă a celor pe care astăzi îi considerăm părinții statului și ai națiunii române. 10 mai 1877, ziua în care regele Carol I proclamă independența noastră, a reprezentant un moment firesc în succesiunea evenimentelor ce au debutat la 1848 și au continuat cu 1859 și 1866.
Pentru noi, locuitorii Dobrogei, Războiul de Independență, 10 mai și pacea care a urmat la Berlin în 1878 reprezintă evenimentele decisive ce au determinat alipirea Dobrogei la vechiul regat, semnificația zilei de 10 mai fiind cu atât mai profundă.
Mai mult, succesiunea celor două date-simbol, 9 mai – Ziua Europei și 10 mai – Ziua Independenței României, precum și sincretismul semnificațiilor lor constituie dezideratul și interesul nostru național, și anume unitatea statelor din interiorul Uniunii Europene și a celor care doresc să fie parte din ea și dorința de a ne apăra independența și de a o respecta pe a altora, așa cum un principiu din dreptul internațional, afirmat de Kogălniceanu acum un secol și jumătate, spune: „Orice încălcare a principiului neintervenției și neamestecului în treburile interne și externe ale statelor constituie o amenințare pentru libertatea popoarelor, pentru suveranitatea, independența politică, integritatea teritorială a statelor și pentru dezvoltarea lor politică, economică, socială și culturală și compromite, totodată, pacea și securitatea internațională.”
„Rotativa guvernamentală nu va genera instabilitate!”
Subiectul declanșat de apropierea momentului în care se va face schimbarea ștafetei la vârful Guvernului, între PNL și PSD, este exploatat în cele mai bizare moduri de către opoziție și chiar și de unele pietre tari din rândurile liberalilor.
Opoziția își permite să lanseze o serie de manipulări și de dezinformări pe tema rotativei, chiar și cu riscul de a speria populația nu doar cu o așa-zisă instabilitate guvernamentală, ci marșând și pe ideea fantasmagorică cum că un vid decizional intern ar putea favoriza extinderea și în țara noastră a conflictului ruso-ucrainean. Spre deziluzia opoziției, dar în beneficiul tuturor românilor, se va realiza, la sfârșitul lunii mai, această rocadă guvernamentală, conform protocolului semnat în 2021, însă strict prin negociere.
Nu vorbim despre niciun fel de filosofii grele, asezonate cu jocuri de culise, așa cum visează opoziția, ci strict despre scadența unui protocol. În ciuda tuturor acestor foarte
numeroase variante de combinații de nume, propagate neasumat, dar la adăpostul pretinselor informații „pe surse”, pentru diferite portofolii, precum și a intoxicărilor care deja au ajuns să se bată cap în cap, PSD se concentrează și se ghidează exclusiv pe prevederile înțelegerii de acum un an și jumătate pe care o avem cu PNL și pe care trebuie să o respectăm atât noi, cât și partenerii noștri, astfel încât România să devină o țară cu premise și mai certe ca până acum.
Firește că UDMR-ului nu-i revin obligațiile rezultate din înțelegere, pentru că reprezentanții maghiarilor nu au semnat acel pact.
Dincolo de această convenție bilaterală, pe mine mă bucură faptul că, în pofida opoziției parlamentare, dar și a unor oponenți de profesie, majoritatea românilor apreciază foarte mult că PSD a acceptat provocarea de a guverna alături de principalul său opozant de dreapta, la finalul lui 2021. Și nu doar că oamenii evaluează pozitiv eforturile PSD, concretizate în beneficii și o gamă largă de măsuri protecționiste, venite în sprijinul tuturor categoriilor sociale, ci ne cer, în acest moment, să continuăm acest parteneriat guvernamental. Iar rotația premierilor chiar se va întâmpla. Tehnic, actualul premier își va depune mandatul, iar apoi totul va continua cu procedurile obișnuite pentru formarea unui alt guvern.
„Doar cu ajutorul fondurilor europene și al investițiilor private putem reduce decalajele interne de dezvoltare!”
Statistic vorbind, România reprezintă una dintre surprizele frumoase din grupul statelor fost comuniste care au aderat la Uniunea Europeană, reușind ca în 15 ani de la aderare, perioadă în care a traversat mai multe crize severe, să recupereze aproape jumătate din decalajele pe care le înregistram în anul 2007. Ultimele informații comunicate de Eurostat ne arată că România a depășit Ungaria, Portugalia, Grecia în ceea ce privește produsul intern brut pe locuitor, indicator care măsoară progresul economic al unei economii și care confirmă măsurile corecte luate în ultimii 3 ani de către guvernele conduse de Partidul Național Liberal. Cu toate acestea, cunoaștem cu toții că statistica are capcanele ei. În timp ce zone precum București–Ilfov, Cluj sau Oradea au un PIB/locuitor peste media Uniunii Europene, Oltenia și Bucovina se mențin în fruntea clasamentului ca cele mai slab dezvoltate regiuni din spațiul european.
Cauzele disparităților de dezvoltare între regiunile istorice ale țării sunt bine cunoscute – infrastructură de transporturi precară, agricultură încă slab modernizată, fabrici și locuri de muncă puține și plătite modest, un declin demografic sever, determinat de migrația tinerilor, investiții private puține și o rată mică de utilizare a fondurilor europene. În ceea ce privește progresul lucrărilor de infrastructură de transporturi, acesta se menține modest pe șantierul drumului expres Craiova–Pitești, iar Autostrada Sudului mai are de așteptat. Investițiile private se rezumă la Fabrica Ford și alți câțiva investitori străini și cam atât. În privința utilizării fondurilor europene, este evident că Oltenia este încă departe de a putea spune că a folosit toate resursele pe care le putea pune în slujba modernizării regiunii.
„Puterea noastră ca români – «Putem și nu mai vrem sau vrem, dar nu avem voie!»”
Ca orice activitate din domeniul agriculturii, și activitățile agricole din România sunt sub influența așa-ziselor schimbări climatice.
Pentru agricultura românească riscurile climatice se referă mai ales la perioadele prelungite de secetă, creșterea temperaturilor ambientale și scăderea drastică a precipitațiilor.
Se estimează că în 2020 România a suferit pierderi de 19,22 euro pe cap de locuitor.
Starea precară a sistemului de irigații a influențat 48% din suprafața agricolă a țării – 7,1 milioane de hectare, în Câmpia Română, sudul Moldovei.
Rata de funcționare de 11% a sistemului de irigații naționale pentru suprafața arabilă este sub performanțele din 1989, de 22% din suprafața agricolă și 34% din suprafața arabilă, și acoperă doar 3,1 milioane de hectare, în principal în zonele sus-menționate, care sunt puternic afectate de secetă. Anual, seceta este ascendentă în intensitate. Principalele cauze ale acestei situații sunt: eficiența hidraulică scăzută, costul tot mai ridicat al energiei electrice utilizate pentru pompare, infrastructura de irigații depășită fizic, tarifele mari ale apei preluate.
Din aceste motive, trei sferturi din amenajările de irigații nu sunt funcționale și se degradează. În 3 august 2022, Guvernul a aprobat 1,5 miliarde euro fonduri pentru reabilitarea infrastructurii principale a sistemului național de irigații până în 2027.
Măsurile propuse de Guvern, printr-un plan prelungit, până în 2027, pentru refacerea și dezvoltarea infrastructurii principale de irigații, care au avut până în prezent rezultate modeste, vizează: reabilitarea canalului magistral Siret–Bărăgan, modernizarea a 155 de amenajări de irigații viabile pentru 2,6 milioane de hectare, adică 190 de stații de pompare, 257 de stații de repompare, 8.334 de construcții hidrotehnice, 7.500 de kilometri de canale, 2.800 de kilometri de conducte, fiind planificat în trei etape, cu defalcarea obiectivelor sus-menționate. Au fost reluate solicitările în domeniu din PNRR, care au fost inițial respinse de Bruxelles, pentru că nu au putut demonstra că nu afectează mediul.
„Sprijin pentru tinerii fermieri”
Declarația mea politică face referire la măsura DR 30 „Sprijin instalare tânăr fermier”, proiect finanțat cu fonduri europene, una dintre cele mai așteptate submăsuri din noul Plan național strategic.
Conform art. 2 din R(UE) nr. 1.305/2013, „tânăr fermier este o persoană cu vârsta de până la 40 de ani inclusiv, până cel mult cu o zi înainte de a împlini 41 de ani la momentul depunerii cererii de finanțare, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații”.
Măsura DR 30 „Sprijin instalare tânărul fermier”, Planul național strategic 2023–2027, va fi deschisă în luna iunie pentru depunerea cererilor de finanțare.
Valoarea sprijinului este de până la 70.000 euro/fermier, sută la sută nerambursabil. Plata se efectuează în două tranșe și se va acorda după cum urmează: 75% la semnarea contractului de finanțare și 25% după implementarea planului de afaceri.
Scopul investițiilor în cadrul acestei submăsuri este de sprijinire a stabilirii, pentru prima dată, a tinerilor fermieri ca șefi/conducători unici ai unei exploatații agricole.
România se află pe locul 5 în Uniunea Europeană în topul agriculturii practicate de tineri fermieri de până în 25 de ani, arată datele Eurostat.
Creșterea numărului de tineri din agricultură este stimulată de nenumăratele fonduri europene.
Partidul Social Democrat a susținut și susține în continuare următoarea generație de agricultori români, nu doar pentru a consolida competitivitatea viitoare a agriculturii UE, ci și pentru a asigura însăși aprovizionarea cu alimente a României în anii următori.
Săptămâna acesta, pe data de 9 mai, am sărbătorit trei evenimente deosebite: Ziua Europei, Ziua Independenței, Ziua Victoriei.
9 mai este o zi specială, de trei ori istorică pentru noi, românii, și pentru România.
La 9 mai 1877 ne-am proclamat independența ca stat suveran. A fost încununarea strădaniilor și jertfelor făcute pe altarul libertății naționale. În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu, ca ministru de externe, declara în Parlamentul țării: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare, suntem națiune liberă.”
La 9 mai 1945 se încheia cea mai sângeroasă conflagrație a umanității, cel de-Al Doilea Război Mondial, în care România a plătit un greu tribut de sânge și suferință.
La 9 mai 1950 Declarația Schuman punea temelia construcției Europei unite, cel mai amplu proces politic din istoria modernă, care a adus democrație, libertate și prosperitate pentru sute de milioane de oameni.
Astăzi, în această zi istorică, România democrată, liberă și suverană, membră a Uniunii Europene și a NATO, privește cu încredere și optimism în viitor, cu toate că ne aflăm într-un context dificil, cu un conflict la granițele țării.
Tema din acest an, declarată de Uniunea Europeană, este „Democrația în acțiune”. Iar noi, PSD, cel mai mare și reprezentativ partid al țării, aflat la guvernare, transmitem tuturor că avem libertatea, dar și datoria de suflet de a ne servi țara și poporul, ca patrioți, în Europa și în lume.
La mulți ani, România! La mulți ani, Europa!
„Radiografia unui stat eșuat III – «Știi cine sunt eu?»”
În ultimele zile, opinia publică a fost martoră la telenovela tragi-comică declanșată de comportamentul de vechil călcat pe bătături, arătat de fostul boss de la DIICOT, actualmente vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii, stimabilul domn Daniel Horodniceanu. I-aș fi zis șef sau cum s-o fi numit el atunci, dar ce am văzut la TV a fost efectiv demn de comportamentul unui adevărat boss al zilelor noastre.
Rezumând factic, în timp ce opinia publică și unii dintre jurnaliștii dezavuează comportamentul său de boier vexat de obrăznicia supușilor, unele voci obiectează, spunându-ne argumentat că nu e chiar așa. De ce a fost înregistrată discuția? Cine a dat-o către presă? A fost făcută înregistrarea cu body cam? Care sunt circumstanțele opririi în trafic a magistratului? Care sunt dovezile care justifică oprirea în trafic? Aceste argumente, valide sau nu, sunt deja în spațiul public, unde fiecare deja are o opinie mai mult sau mai puțin cristalizată.
Tot în decursul acestor ani de democrație manifestă am mai văzut și alte acțiuni ale Dumnezeilor cărora contactul cu legea li se pare înjositor de-a dreptul. Vă amintiți cum un Cristian Boureanu bine alcoolizat a încercat să lovească, într-un acces de cocoșism feroce, un polițist?
Se vede că, uneori, atmosfera rarefiată a înălțimilor, prin care își duc veacul zeii ce sunt mai presus de lege, prin lipsa de oxigenare a creierului, îi determină să adopte atitudini greu de explicat, precum a fost fluturarea legitimației de deputat într-o șaormerie. Una peste alta, am asistat la un episod suprarealist, care, disecat din ce în ce mai fin, devine un soi de tragicomedie lugubră, în care doi polițiști locali, desprinși parcă dintr-un serial românesc longeviv, opresc pe motive de ochiometrie o limuzină ce pare foarte solvabilă – explicațiile neverificabile cum că au fost depășiți când rulau cu 50 de kilometri/oră și au văzut ei în oglinda retrovizoare că nu a fost efectuată semnalizarea regulamentară par desprinse dintr-o scenetă. Eroii fără de voie deschid camera video și filmează accesul de grandomanie al unui judecător al CSM.
„33 de ani de la Podul de Flori de peste Prut”
„Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul”, spunea Grigore Vieru. Și visul marelui poet s-a împlinit atunci când, pe 6 mai 1990, imediat după căderea comunismului, granițele s-au deschis peste Prut și sute de români au pășit, în țara lor, pentru prima oară. I-am așteptat cu drag și cu lacrimi în ochi, cu pâine și cu sare, cu brațele deschise, ca după un război care ne-a sfărâmat speranțele și ne-a nimicit lupta pentru întregirea neamului, pentru unitate și fraternitate.
Odată cu Podul de Flori, au ajuns acasă titani consacrați ai culturii – Doina și Ion Aldea Teodorovici, Grigore Vieru, Nicolae Dabija. Toți s-au stins cu idealul unirii în suflete. N-am fost însă suficient de solidari, suficient de români, suficient de curajoși să împlinim idealul unei generații atât de mărețe. Am rămas divizați, despărțiți și departe unii de alții, astfel încât am ajuns să uităm că, de fapt, suntem frați. Ce este prea mult sau prea greu atunci când vine vorba despre frații noștri?
33 de ani ne despart de evenimentul istoric, de necrezut, al Podului de Flori. Poate nu întâmplător, 33 de ani este chiar vârsta la care Mântuitorul nostru a murit pe cruce, vârsta la care și-a îndeplinit, prin suferință, prin moarte și Înviere, menirea pe pământ. Acești 33 de ani ne spun că este timpul ca noi să împlinim menirea noastră și să facem, din nou, România Mare!
Să ieșim în fața tuturor cu mândrie, purtând stindardul nostru, al unei țări complete, unite și puternice, al unor oameni fără frică și plini de dragoste de țară!
De ce abandonăm, astăzi, în uitare, însemnătatea Podului de Flori? Este datoria noastră să ne facem timp pentru ceea ce ar trebui să fie idealul nostru de căpătâi. Generația unirii trebuie să rămână vie, prin noi!
„Mediul de afaceri românesc merită mai mult!”
Situația mediului de afaceri din România este îngrijorătoare și ridică semne de întrebare cu privire la modul în care autoritățile sprijină antreprenoriatul și dezvoltarea afacerilor.
Declarația de ieri a președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, cu privire la demararea unei „revoluții a start-upurilor” în România pare a fi doar o promisiune fără substanță. Problema nu constă doar în lansarea unor programe de finanțare pentru start-upuri, ci și în implementarea celor existente.
Un exemplu în acest sens este Programul „Start-up Nation”, care a fost lansat anul trecut. A trecut un an de când programul a fost lansat, iar abia acum firmele acceptate la finanțare primesc scrisorile de acceptare și semnează contractele de finanțare. În plus, acest program pare să fi fost
utilizat pentru a finanța start-upuri ale căror antreprenori aveau capacitatea de cofinanțare de două-trei ori sumele primite prin ajutorul financiar nerambursabil. Astfel, acest program nu a fost creat pentru a ajuta antreprenorii aflați la începutul drumului, ci mai degrabă pentru a oferi un sprijin suplimentar antreprenorilor care au deja capital disponibil și afaceri în derulare.
Situația nu este cu mult diferită nici în cazul Programului „Femeia manager”. Probabil beneficiarii finanțărilor își vor primi banii abia în 2024, în preajma alegerilor. Pe lângă aceste probleme legate de implementarea programelor de finanțare, legislația din România nu pare să susțină antreprenorii, fie ei tineri sau nu. Plata contribuțiilor pentru angajații part-time la același nivel ca cei full-time este o măsură care nu ajută deloc antreprenorii și adâncește și mai mult criza forței de muncă.
„«România educată» trebuie să se îndrepte spre îmbunătățirea accesului la educație pentru copiii din medii defavorizate!”
România este țara cu cei mai mulți copii neșcolarizați, unul dintre motive pentru care astăzi există atât de mulți copii neșcolarizați fiind sărăcia, iar copiii nu au adesea acces la o educație adecvată, deoarece familiile lor nu își permit să îi trimită la școală sau să le ofere resursele necesare pentru a învăța. Un alt factor este lipsa de infrastructură educațională adecvată în anumite zone rurale, lipsa de învățători sau de resurse educaționale potrivite.
În anul 2010 România avea 100.000 de copii neșcolarizați – 50.000 în ciclul primar și alți 50.000 în cel gimnazial. În 2021 numărul lor a urcat la 200.000, iar în 2022 avem 250.000 de asemenea copii, declară expertul Băncii Mondiale pe probleme de educație – A. Sava.
Astăzi, avem profesori care nu corespund funcției pe care o ocupă, unii dintre ei neavând nici măcar nivelul de pregătire adecvat. Amintim aici despre profesoara din Vaslui ce preda limba engleza claselor primare, dar nu era în stare să lege două fraze în engleză! Cum este posibil să permitem acest lucru; sau doar pentru că acești copii sunt din mediul rural nu au aceleași drepturi la educație precum cei din mediul urban?! Educației nu i se acordă un rol principal, analfabetismul funcțional atinge cote maxime, iar o parte din vină o și au profesorii care nu își dau interesul, care acceptă un loc de muncă fără să aibă dorința de a-i învăța pe copiii noștri. Doar 11% dintre copiii României reușesc să înțeleagă ce citesc, adică din 3 milioane de copii puțin peste 300.000 reușesc să citească și să înțeleagă textul.
„Nemulțumirea fermierilor, pe seama cărora se face ieftinirea cu 20% a laptelui”
Reducerea prețului laptelui la raft este suportată de fermieri, susține Asociația Forța Fermierilor, care solicită Consiliului Concurenței să analizeze modul în care procesatorii și retailerii operează reducerea de 20%. PSD a fost mereu alături de producătorii români. Să nu uităm că „Fabricat în România” și „Cumpără românește” reprezintă piloni de bază ai programului de guvernare al PSD. Țara noastră nu poate rezista fără strategii coerente care să susțină antreprenorii, fermierii, producătorii români.
PSD solicită Consiliului Concurenței să intervină de urgență pentru corectarea mecanismului rezultat în urma inițiativei sale de mediere între producători, procesatori și marii comercianți. Este inadmisibil ca reducerea cu 20% a prețului laptelui să se facă pe seama producătorilor, iar comercianții să-și protejeze și să mențină adaosurile și comisioanele!
Nu prin împingerea în faliment a celor care asigură materia primă, laptele, se poate ajunge la un preț mai accesibil pentru consumatori! Reducerea cu 20% a prețului la raft pentru laptele românesc nu poate însemna dispariția celor care îl produc!
„Ziua Europei – celebrăm unitatea, diversitatea și solidaritatea cetățenilor europeni”
În urmă cu 73 de ani, Declarația Schuman punea bazele a ceea ce este astăzi Uniunea Europeană, o construcție care a păstrat pacea și a generat prosperitatea pe continent.
De 16 ani și România este membru cu drepturi depline al Uniunii. De aici au decurs și decurg, în continuare, o serie de beneficii de necontestat. Printre ele se numără mai multă democrație, libertate de mișcare, educare și muncă pentru români, fonduri externe pentru dezvoltarea țării, investiții străine directe și o piață mai mare de desfacere pentru produsele autohtone.
În cifre, evoluția din acești 16 ani arată astfel: produs intern brut de 284 miliarde dolari – 2021, World Bank, față de 174 miliarde dolari în 2007, PIB pe cap de locuitor 14.858 dolari, față de 8.360 dolari, salariu mediu net 4.270 lei – februarie 2023, INS, față de 1.042 de lei și o speranță de viață de 74 de ani – 2020, World Bank, față de 72 de ani.
În viitorul apropiat, avem șansa de a recupera decalajul rămas dintre România și statele europene vestice. Această șansă este Planul național de redresare și reziliență – adică finanțări europene în valoare de 30 de miliarde de euro. Prin PNRR putem moderniza infrastructura națională, unitățile școlare și pe cele spitalicești, putem digitaliza administrația și dezvolta o economie verde, sănătoasă și sustenabilă, pe termen lung.
Deși departe de a fi perfectă, Uniunea Europeană înseamnă stabilitate, siguranță, democrație și bunăstare. În acest moment, nu există, în regiune, o alternativă sociopolitico-economică mai bună, iar singuri, în mod evident, avem mai puține șanse pentru dezvoltare.
„Despre libertatea presei”
Doresc sa abordez un subiect care ar trebui să fie sensibil pentru orice societate ce se pretinde a fi democratică, și anume subiectul presei sau, mai bine zis, ce a ajuns și ce scopuri și interese servește așa-zisa presă liberă.
Astăzi, în loc de jurnaliști, avem propagandiști, în loc de profesioniști, avem slugi – experți în domenii vaste, în care nu au nicio pregătire.
Epidemiologii de ieri sunt experții militari de astăzi.
Presa nu mai pune întrebări și nu mai abordează subiecte stringente, nu mai provoacă cititorul să gândească.
Presa este strict preocupată de intoxicarea populației cu toate nonsubiectele care nu fac altceva decât să schimbe focusul de la adevăratele probleme și să distorsioneze percepția realității, iar apogeul degenerării media a fost marcat de ultimele scurgeri apărute, referitoare la grupările organizate pentru linșaj mediatic, unde presa este folosită în scopuri nu tocmai ortodoxe, iar statul se uită impotent și nu se sesizează.
Vreau să vă întreb, stimați colegi: ce poziție luăm vizavi de acest subiect?
Continuăm să ne uităm pasiv la schizofrenia mediatică din jurul nostru? Sau asigurăm adevărata libertate a presei?
Sâmbătă, 6 mai 2023, au avut loc proteste, la București, unde zeci de mii de români și-au manifestat activ nemulțumirea, iar presa noastră dădea știri despre încoronarea regelui Marii Britanii. Știți, dacă închidem ochii și astupăm urechile când arde casa, asta nu va opri incendiul, la fel și cu nemulțumirea românilor, prin nedifuzare și ascunderea adevărului, veți obține alienarea voastră față de propriul vostru popor!
„Să fim mândri că suntem români și europeni!”
România a aniversat ieri, pentru a 17-a oară, Ziua Europei, după integrarea în marea familie europeană. Ziua de 9 mai nu este doar Ziua Europei, ci semnifică alte două evenimente emblematice pentru națiunea noastră: Ziua Independenței, proclamată în 1877, și Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, în 1945.
Ziua Uniunii Europene este legată de declarația istorică din 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, care a propus un plan de colaborare economică între Franța și Germania, demers ce a stat la baza constituirii Uniunii Europene.
România militează pentru respectarea drepturilor cetățenilor români la nivelul celorlalți cetățeni europeni, deoarece încă mai există decalaje, atât între țări, cât și între oameni, mai ales din punctul de vedere al percepției. De altfel, mesajul conducerii liberale a Executivului este ca România să-și impună statutul de țară europeană, egală în drepturi cu toate statele occidentale, iar românii să fie considerați cetățeni europeni de prim rang.
Ziua Europei găsește astăzi România în plină anvergură, conferită de progresele remarcabile din ultima perioadă, precum și de consolidarea poziției noastre în NATO și Uniunea Europeană, mai ales în actualele circumstanțe ale regândirii securității geopolitice regionale.
Prezența României în Uniunea Europeană și în Alianța Atlanticului de Nord este extrem de importantă în actualul context european. Aniversarea a 17 ani de prezență a României în Uniunea Europeană este resimțită în creșterea nivelului de trai al românilor, în urma implementării măsurilor și îndeplinirii angajamentelor asumate prin programul de guvernare al Guvernului condus de PNL.
„Modelul liberal de administrație locală și investiții trebuie mutat în Oltenia!”
Sub guvernările liberale, România se dezvoltă. Cred că este important să le arătăm oamenilor că în țara noastră fondurile europene au făcut minuni, însă dezvoltarea nu arată la fel în toate provinciile istorice ale țării. Dacă vrem să dăm oamenilor exemple de bune practici, de administrații publice locale performante care au reușit să modernizeze infrastructura și serviciile publice și să crească standardul de viață al populației din comunitățile locale, nu ne vin în gând decât succesele notabile ale primarilor de la Oradea, Cluj-Napoca, Arad, dar și în multe alte localități conduse de primari liberali.
Este firesc să ne întrebăm de ce la Oradea sau la Cluj-Napoca aproape toate școlile, unitățile sanitare, străzile, muzeele și clădirile monument istoric sunt reabilitate, consolidate, curate și au devenit magnet pentru turiștii români și străini. Este normal ca noi, cei din Oltenia, să ne întrebăm de ce la Oradea sau la Cluj-Napoca primarii liberali și președinții liberali ai consiliilor județene au demarat proiecte majore de infrastructură pentru transporturi, fie că vorbim despre centuri ocolitoare, drumuri rapide sau chiar metrou, iar la noi sunt încă străzi pietruite. De ce acolo unde există administrație liberală, modernizarea, dezvoltarea și utilizarea fondurilor europene sunt posibile, iar Oltenia continuă să figureze în clasamentul nemeritat al celor mai slab dezvoltate regiuni din UE? Oltenia nu este cu nimic mai prejos decât celelalte provincii istorice ale țării, având din abundență și resurse, și oameni harnici pentru a se putea dezvolta. Grație eforturilor guvernelor PNL, în curând vom avea și un drum de mare viteză care să lege Craiova de Pitești, însă alte proiecte majore de infrastructură necesare dezvoltării Olteniei așteaptă să fie demarate cât mai curând.
„În curând principala cauză a sărăciei din România va fi lipsa școlarizării!”
Atât de mult a reușit președintele Iohannis să educe România, ca să parafrazez, ironic, un proiect educațional demarat pompieristic și cu o finalitate previzibilă, eșecul, încât, iată, dacă în anul 2010 aveam 100 de mii de copii neșcolarizați, în 2020 s-a dublat acest număr, iar acum, în 2023, am ajuns la un sfert de milion, țara noastră reușind contraperformanța de a se situa pe primul loc în ceea ce privește abandonul școlar în Uniunea Europeană.
Astăzi, banii de la buget sunt direcționați către alte sectoare, chiar dacă există o lege clară ce prevede ca educația să primească 6% din PIB, lege clamată la fiecare început de an de toate partidele care au majoritatea în Parlament! Poate că nu știți, dar profesorii au un salariu mediu mai mic decât salariu mediu pe economie din țară! Cam aceasta este, pe scurt, „România educată”. Suntem pe ultimul loc la cercetare în Europa, dar și la patente și inovații, la digitalizare și economie digitală, la ponderea celor cu studii superioare.
Trebuie să înțelegem, măcar acum, în al 12-lea ceas, că abandonul școlar este cea mai gravă formă de subminare a viitorului acestei țări, mai gravă, dacă vreți, decât distrugerea industriei de după 1990!
Trebuie să înțelegem că acești 250.000 de copii care nu se mai duc la școală vor reprezenta, din păcate, adulții care vor trăi fie din ajutoare sociale, fie din salarii minime sau pensii minime pe economie. Ei nu vor contribui la bugete și vor face numai munci necalificate și cu valoare adăugată scăzută!
Trag pe această cale un nou semnal de alarmă în privința sistemului educațional românesc care va deveni, în curând, principalul furnizor de sărăcie al României!
„9 mai, dovada puterii unității și solidarității statelor Europei”
Acum 73 de ani, toate statele lumii făceau eforturi enorme pentru a atenua efectele uneia dintre cele mai mari tragedii ale umanității, cel de-Al Doilea Război Mondial!
Nevoia de pace, de solidaritate, de unitate, de stabilitate și echilibru era mai mare ca oricând și întreaga lume era determinată să evite și să înlăture orice posibilitate a unui nou război. Și parcă nicicând omenirea nu a conștientizat ca atunci nevoia supremă a păcii mondiale.
Acum 73 de ani, în această zi pe care noi o sărbătorim astăzi, Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, avea să dea rostire uneia dintre cele mai importante și marcante declarații, care avea să schimbe fața și destinul Europei și a întregii lumi în demersurile lor spre unitate și pace.
La 9 mai 1950 se puneau bazele Uniunii Europene de astăzi!
„Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete, care să creeze în primul rând o solidaritate _de facto_ ”, spunea atunci Robert Schuman. Și, de atunci, de la primul pas care a însemnat crearea unei Comunități a Cărbunelui și Oțelului, ai cărei membri urmau să-și gestioneze împreună aceste două resurse, și până astăzi, când Uniunea Europeană reprezintă poate cea mai mare dovadă a puterii solidarității și dorinței pentru stabilitate, echilibru și pace în lume, iată că națiunile Europei demonstrează prin fapte că unitatea lor pentru aceleași valori și principii puse în practică în toate domeniile de activitate pot schimba lumea în bine.
Astăzi, planul ambițios și visul de pace și unitate de acum aproape un secol sunt realitatea noastră de astăzi, pe care avem responsabilitatea și datoria să o păstrăm, să o apărăm și să o ducem mai departe pentru cei care ne vor urma, prin fapte, prin acțiuni care să reflecte aceeași unitate, solidaritate și hotărâre pentru pace, bunăstare și dezvoltare.
„Guvernul va fi consiliat pe tema adaptării educației la inteligența artificială de un consiliu în care Ministerul Educației nu are nicio atribuție”
În cadrul declarației politice de astăzi doresc să aduc în discuție o acțiune guvernamentală ce își dorește să promoveze politicile europene privind consolidarea inteligenței artificiale în România, însă într-o procedură care nu implică una dintre cele mai importante entități privind dezvoltarea acestui domeniu și mai ales consolidarea unui proces de studiu referitor la implicațiile aplicațiilor acestui domeniu, și anume Ministerul Educației.
Mai exact, Guvernul va fi consiliat pe tema adaptării educației la inteligența artificială de un consiliu în care Ministerul Educației nu are nicio atribuție. În schimb, consiliul face parte dintr-un nou comitet pentru IA. Ministerul Cercetării spune că Ministerul Educației va fi „actor principal”.
Noul comitet, care funcționează sub patronajul premierului, are scopul să sprijine Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în domeniul inteligenței artificiale și să asigure cadrul de guvernanță în acest domeniu. Acesta include un „Consiliu de educație în IA”, ce are drept scop să ofere consiliere cu privire la adaptarea domeniului educațional în funcție de evoluția inteligenței artificiale, fără ca Ministerul Educației să aibă vreo atribuție în cadrul acestui for.
Referitor la atribuții, acest consiliu va avea ca atribuții principale să propună o strategie coerentă pentru dezvoltarea competențelor digitale în România, cu accent pe inteligența artificială, în mediul preuniversitar și universitar și în programele de învățare continuă, să înainteze „propuneri” cu privire la beneficiile și riscurile inteligenței artificiale și metodele de diseminare a acesteia și să promoveze dezvoltarea competențelor educaționale digitale prin programe de educație și instruire.
„Lipsa unei bune informări a românilor din diaspora face rău întregii țări!”
Este deja cunoscut efortul meu legislativ de a pune serviciile publice de radio și televiziune într-o relație mult mai strânsă cu cei peste 4,5 milioane de români care trăiesc astăzi în afara frontierelor țării. Deși sunt servicii publice, plătite din buzunarele fiecărui român, și au o misiune legală și constituțională de a asigura o bună informare a tuturor românilor, oriunde s-ar afla ei, acasă sau în străinătate, aceste două instituții sunt încă departe de rolul și scopul lor. Mai mult decât atât, ca servicii publice, posturile de radio și televiziune au obligația legală de a furniza cele mai corecte și cele mai actuale informații de interes pentru populația țării.
În absența unei informări corecte și imparțiale a românilor din străinătate, cetățenii români sunt nevoiți să se informeze despre ceea ce se întâmplă acasă, în țară, din surse care nu întotdeauna sunt demne de încredere. Ca deputat care se deplasează săptămânal în diaspora, vreau să vă avertizez că știrile false, intoxicările, promovate de partidul AUR, sunt mult mai prezente decât informațiile corecte. Sunt români care mă întreabă dacă e adevărat că în România se va mânca făină de insecte, că se vând străinilor ultimele resurse ale țării, că România este în colaps și că se votează legi pentru ca statul să îți fure copiii de acasă. Nu de puține ori sunt uimit cum propaganda antieuropeană și prorusă a liderilor AUR este mai prezentă în diaspora decât căile oficiale și corecte de informare ale statului român.
De aceea, doamnelor și domnilor, vă invit să susțineți demersul legislativ inițiat de mine și să susțineți ca serviciile publice de radio și televiziune să poată informa corect pe cât mai mulți români aflați în afara frontierelor țării.
„5 mai – Ziua limbii tătare”
În ziua de 5 mai, UDTTMR a organizat, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” din Constanța, un spectacol dedicat Zilei limbii tătare.
La eveniment, pe lângă membrii comunității, au participat reprezentanți ai administrației locale Constanța, președintele consiliului județean, copiii care frecventează cursurile de limba tătară organizate în cadrul Școlii Comunitare a UDTTMR, dar și soliști și ansambluri ale Uniunii.
În deschiderea evenimentului, au transmis mesaje președintele Uniunii, Gelil Eserghep, deputatul Varol Amet, subsecretarul de stat de la Departamentul pentru Relații Interetnice, Geafer Dincer, și președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu.
Vorbitorii au subliniat importanța păstrării limbii materne și a transmiterii acesteia către generațiile următoare, amintindu-le celor prezenți că limba maternă reprezintă fundamentul valurilor identitare și elementul definitoriu pentru orice etnie.
În localitățile în care locuiesc etnici tătari, sunt organizate diverse activități culturale legate de acest eveniment. Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România în fiecare an se implică activ în elaborarea unui program cât mai vast în ceea ce privește manifestările culturale desfășurate cu această ocazie.
În zona Dobrogei, filialele UDTTMR, cu prilejul Zilei limbii tătare, organizează o multitudine de evenimente culturale, însoțite de recitări de poezie, cântece, seminare despre identitatea și evoluția limbii tătare. Această zi este importantă pentru comunitatea tătară, întrucât ajută la conservarea și accentuarea valorilor și viziunii colective.
„Spitalul românesc – un risc iminent pentru bunăstarea colectivă, ce necesită soluții imediate și eficiente”
România are o infrastructură de sănătate subdezvoltată, în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană. Construcția de spitale noi a fost o raritate în ultimii 30 de ani, iar lipsa de investiții în modernizarea spitalelor și dotarea lor cu echipamente performante, precum și emigrarea medicilor agravează situația sistemului de sănătate. Reforma sistemului de sănătate este necesară de mulți ani, dar guvernele nu au acordat prioritate acestei probleme. Politizarea și corupția au afectat sistemul medical, iar resursele au fost gestionate necorespunzător. Frauda în utilizarea fondurilor europene și politizarea instituțiilor medicale sunt probleme serioase care împiedică dezvoltarea adecvată a sistemului de sănătate.
Pentru rezolvarea problemelor sistemului de sănătate din România, putem lua în considerare următoarele soluții:
– Investiții în infrastructură – este necesară alocarea de fonduri pentru construirea de spitale noi și modernizarea celor existente; infrastructura medicală trebuie să fie adaptată nevoilor actuale și să ofere condiții adecvate atât pacienților, cât și personalului medical.
– Dotare cu echipamente moderne – este esențială achiziționarea și actualizarea constantă a echipamentelor medicale și a tehnologiilor moderne, cum ar fi tomografele, RMN-urile, aparatele pentru susținerea funcțiilor vitale în secțiile ATI etc. Aceasta va îmbunătăți calitatea asistenței medicale și va reduce presiunea asupra sistemului.
– Reformarea sistemului de finanțare – este necesară o revizuire a modului în care se alocau și se cheltuiau fondurile în sistemul de sănătate. O mai mare proporție a bugetului trebuie direcționată către investiții în infrastructură și echipamente, în loc să fie concentrată exclusiv pe salarii. De asemenea, este importantă transparența și monitorizarea adecvată a utilizării fondurilor.
„Reforma sistemului educațional intră pe ultima sută de metri”
Astăzi, plenul Camerei Deputaților urmează să voteze cele două proiecte de lege ale educației. Acesta este primul
pas, înainte de pasul final la Senat, spre intrarea în vigoare a celor două acte normative, atât de importante pentru elevi, profesori și părinți. Reformele pe care le introduc aceste două legi sunt cele mai ample de la momentul adoptării Legii nr. 1/2011. Legile au fost însoțite de ample dezbateri și discuții la nivelul societății, prin implicarea mediului politic și de afaceri, a societății civile, a asociațiilor părinților, profesorilor, studenților, elevilor și a specialiștilor din educație.
Proiectele legilor educației au fost în analiza partidelor coaliției și ulterior au fost dezbătute în Comisia pentru educație din Camera Deputaților, în urma căreia au fost aprobate o serie de amendamente și au fost aduse îmbunătățiri textului de lege.
Va fi un salt spre educația modernă, care va permite dezvoltarea accelerată a țării. Este o reformă care pune în valoare elevul și traseul său educațional, vine cu măsuri de recompensare a efortului personal, dar și cu măsuri de combatere a abandonului școlar.
Așadar, vorbim despre o reformă care vizează toate categoriile de elevi și studenți, oferindu-le accesul la o pregătire mai bună. Schimbările introduse vor crește și calitatea educației, inclusiv printr-o mai bună pregătire și selecție a cadrelor didactice. Este important de reținut că noile legi ale educației, Legea preuniversitarului și universitarului, sunt cu atât mai necesare, cu cât semnalele potențialilor investitori în țara noastră ne arată că România este luată în considerare nu pentru forța de muncă ieftină, ci pentru forța de muncă bine pregătită, calificată.
„Un cod pentru societate”
Zilele acestea se află în dezbatere la Senat, urmând să ajungă și la Camera Deputaților, Proiectul de lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. În acest sens, doresc să atrag atenția asupra unor aspecte care nu ar trebui să fie neglijate.
În primul rând, trebuie să avem în vedere că acest cod va reglementa aspecte esențiale ale dezvoltării urbane și ale construcțiilor în România. Este vital ca acesta să fie elaborat în așa fel încât să protejeze interesele societății și ale mediului înconjurător, nu doar ale investitorilor imobiliari, pe care i-am văzut deosebit de activi în ultimele zile. Suntem cu toții conștienți de necesitatea de a dezvolta infrastructura și de a crește investițiile, dar nu trebuie să uităm că orice dezvoltare trebuie să aibă la bază principii și reguli clare care să asigure protecția patrimoniului natural și cultural. Să dezvoltăm orașe care să poată fi și locuite, nu doar construite.
În acest sens, doresc să subliniez importanța spațiilor verzi în cadrul acestui cod. Acestea nu ar trebui să fie considerate un lux sau o opțiune, ci un element esențial al vieții urbane. Spațiile verzi au o importanță majoră pentru sănătatea și bunăstarea noastră, contribuind la reducerea poluării și la îmbunătățirea calității aerului, la diminuarea zgomotului și a temperaturii în perioadele caniculare și la creșterea biodiversității.
De asemenea, trebuie să acordăm o atenție deosebită protejării monumentelor istorice și a patrimoniului cultural. Acestea sunt elemente esențiale ale identității noastre naționale și trebuie protejate și promovate, pentru a ne asigura că această moștenire unică va fi transmisă generațiilor viitoare. Multe dintre clădirile monument istoric sunt o parte importantă a moștenirii culturale a țării noastre și reprezintă o resursă valoroasă pentru turism și dezvoltarea economică. În același timp, așa cum realitatea ne-a demonstrat, aceste clădiri pot fi vulnerabile în fața dezvoltării necontrolate și a intereselor imobiliare.
## **Domnul Virgil Alin Chirilă:**
„Ziua Europei – «Democrația în acțiune»”
Săptămâna aceasta, pe data de 9 mai, am sărbătorit Ziua Europei, a cărei temă pentru acest an este „Democrația în acțiune”. Este un bun prilej pentru a redescoperi și analiza valorile europene și toate lucrurile care ne aduc împreună. Este un moment în care să reflectăm asupra drepturilor și obligațiilor care ne revin ca cetățeni europeni. În același timp, cred că trebuie să ne uităm în jurul nostru și să dăm dovadă de unitate și solidaritate, precum și să vedem cum ne putem implica în viitorul comunității noastre.
Așadar, pentru a beneficia de securitate internațională, stabilitate și pace pe termen lung este nevoie de un angajament continuu și autentic față de respectarea dreptului și a normelor internaționale, inclusiv a suveranității și integrității teritoriale a tuturor statelor.
În acest context, subliniez demersurile permanente ale PSD, pe plan european, pentru a determina o reacție de solidaritate a Uniunii Europene față de statele din prima linie care gestionează situația refugiaților, a transportului de cereale dinspre Ucraina, dar și a tranzitului de ajutoare către țara vecină.
România, prin reprezentanții social-democrați, a fost tot timpul printre inițiatorii acțiunilor prin care s-a solicitat Uniunii Europene mecanisme financiare și acorduri politice de susținere pentru statele europene care s-au aflat în relaționare directă cu Ucraina și care au avut și de suferit pierderi economice din cauza acestui conflict și a măsurilor care au trebuit luate pentru sprijinirea țării vecine. Este bine că până la urmă Comisia Europeană a înțeles că România a fost alături de Polonia, țara cu fermierii cei mai afectați de importul și tranzitul cerealelor ucrainene, și a decis acordarea unui sprijin mai consistent pentru compensarea pierderilor înregistrate de agricultura românească.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Doamnelor și domnilor deputați...
Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 189. Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.
Reamintesc programul de lucru: orele 10.00–12.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 12.00–12.30 – pauză; 12.30 – vot final; ședința Biroului permanent, la închiderea ședinței de vot final; ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
Liderii, dacă sunt intervenții la ordinea de zi?
Nu vă pot da cuvântul, domnule Simion.
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
De ce?
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vreau să stau pe scaunul acela, ca să vi-l pot da.
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Păi, ați zis: „Dacă sunt intervenții?” Da, sunt intervenții.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Nu sunt.
Intrăm pe ordinea de zi.
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Avem intervenții.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
1. Proiectul de lege privind mobilitatea urbană durabilă; PL-x 47/2023.
Potrivit prevederilor... Procedură de urgență. ( _Vociferări. Gălăgie.)_
Guvernul României?
Avem Guvern?
Vă rog.
Trecem peste dezbateri, stimați colegi.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Deci, George, mergi în bancă, ca să facem dezbateri, sau rămâne la votul final?
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Nu rămâne la niciun vot final.
## **Domnul Mihai Ioan Lasca**
**:**
Legea trebuie retrasă, sunt 27 de articole...
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Am înțeles. Mergeți în bancă și cereți ce vreți voi.
## **Domnul Mihai Ioan Lasca**
**:**
Sunt 27 de articole care trebuie anulate. Legea „Firea” trebuie aruncată la gunoi sau trimisă la Bruxelles! La revedere!
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Nu puteți face așa ceva! Trebuie să ne dea dreptul...
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
George, mergi în bancă?
**Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Nu. Ți-am cerut să intervin...
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Îți dau cuvântul să intervii.
Păi, mergeți în bancă și îți dau cuvântul.
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
...pe ordinea de zi.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Pe ordine. Doar mergi în bancă.
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**
**:**
Poți să supui votului ordinea de zi, exact. Hai că e calm! Hai că se calmează!
Vorbesc tare.
Următorul proiect.
Deci proiectul de lege rămâne la votul final.
Trecem peste dezbateri.
2. Propunerea legislativă privind personalul Curții Constituționale; Pl-x 267/2023.
Dacă doriți dezbateri, mergeți în bancă, vă rog. Dacă nu, rămâne la votul final și acesta.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**
**:**
Astea sunt dezbateri?
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
George, mergi în bancă și îți dau cuvântul.
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Domnule președinte, v-am cerut să intervin și ați spus „fără intervenții”.
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Trebuie să supui votului ordinea de zi.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Ascultă-mă,
Vot · Amânat
Dezbaterea Propunerii legislative privind personalul Curții Constituționale (Pl-x 267/2023; rămasă pentru votul final) 39–40
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**
**:**
Nu, hai că se calmează, e calm deja!
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Ai spus „fără intervenții”.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Îți au cuvântul; reluăm.
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Nu ești...
Să vină domnul Ciolacu, care este președintele acestei Camere!
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Nu îi facem noi programul lui.
**Domnul Ringo Dămureanu**
**:** Unde e Ciolacu?
**Domnul George-Nicolae Simion**
**:** Cum „nu îi facem noi programul”?
**Domnul Ringo Dămureanu**
**:**
Unde e Ciolacu la ora asta?
**Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Să vină aici! Să vină domnul Ciolacu! Și începem.
**Domnul Ringo Dămureanu**
**:** ...că mi-a promis la Iași...
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
George, mergi în bancă sau trec peste? E simplu.
**Domnul Ringo Dămureanu**
**:**
De ce a promis Ciolacu... proprietățile?
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Păi, atunci, mergi în bancă!
**Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**
**:**
Supui votului ordinea de zi, Șerban...
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Am trecut de ordinea de zi.
**Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Ai întrebat dacă sunt intervenții.
Am supus votului. Am trecut și de primul proiect.
O voce din sală
#242984## **O voce din sală:**
Cu 5 minute înainte ați introdus pe ordinea de zi un nou punct.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Mergi sau nu mergi în bancă? Poftim!
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Unde să merg în bancă?
Dă-mi voie să...
Dă-mi voie să vorbesc!
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Hai, mergi în bancă!
Măi, omule, dacă eu îți spun că îți dau cuvântul la dezbateri...
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**
**:**
Nu ne interesează, nu ne interesează, sincer. După ce ați încălcat în 100 de dăți regulamentul? Îl încălcăm și noi acum, gata, nu mai...
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Mergem la amendamente admise. Marginal 29. Vot!
Vot pentru amendament admis, marginal 29.
**Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**
**:**
Ce e asta? Ce e asta? La ce suntem? La ce suntem?
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Am spus o dată la ce suntem.
**Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**
**:**
Puneți proiectul pe... Să vedem și noi proiectul.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vot pentru amendament admis, marginal 29. Vot, vă rog.
Pentru – 3, contra – 124, 10 abțineri, 4 colegi nu votează. Amendamentul a fost respins. Nu mai sunt intervenții.
Propunerea legislativă rămâne la votul final.
**Domnul Mihai Ioan Lasca**
**:**
Românii din față nu vor pleca!
**Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
N-ați supus ordinea de zi votului!
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Am supus, George.
**Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
N-ați supus.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Ei, nu!
**Domnul Mihai Ioan Lasca**
**:**
Românii din fața Parlamentului nu vor pleca dacă nu retrageți legea!
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
George... George, mergi în bancă, să poți avea dezbateri! Că așa fac cu toate, e simplu.
## **Domnul Dumitru Coarnă**
**:**
Voi de ce nu ați făcut dezbateri ieri? Că eu am avut amendamente depuse. N-ați făcut nicio dezbatere.
## **Domnul Ringo Dămureanu**
**:**
Nu vă e rușine?
**Domnul Dumitru Coarnă**
**:**
Nu e adevărat!
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Dar știu eu ce au făcut la comisii?
## **Domnul Dumitru Coarnă**
**:**
Eu am amendamente la toate comisiile... ## **Domnul Ringo Dămureanu**
**:**
Nu vă e rușine?
**Domnul Dumitru Coarnă**
**:**
...la Comisia pentru muncă, la Comisia pentru sănătate...
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Ce nu e adevărat? Ce nu e adevărat?
**Domnul Dumitru Coarnă**
**:** Cum? Nu m-ați chemat ca să...
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Dar ce spun eu și ce îmi spui tu?
**Domnul Dumitru Coarnă**
**:** Dezbaterea o reluăm de la comisii.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Ce spun eu și ce îmi spui tu?
**Domnul Dumitru Coarnă**
**:** Reluăm dezbaterea de la comisii.
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Da.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Luați cuvântul, vă rog.
## **Domnul Mihai Ioan Lasca**
**:**
...în fața Parlamentului adunați-vă cât mai mulți! Legea privind legalizarea furtului de copii în România trebuie să fie retrasă!
Domnule președinte de ședință, ca lumea să înțeleagă, am cerut la începutul acestei ședințe să intervin.
Ați spus: „Există intervenții din partea liderilor?”
Eu am spus: da, vreau să intervin.
Și m-ați spus: nu, nu puteți interveni.
Dacă vreți să ne desfășurăm activitatea normal – lucru cu care suntem de acord, pentru că legile educației sunt foarte, foarte importante –, vă rugăm, respectați-ne și pe noi, cei din opoziție!
Pentru că ieri ați convocat o ședință online. Comisia pentru sănătate și-a dat votul pe WhatsApp. Acolo s-a desfășurat ședința Comisiei pentru sănătate.
Or, lucrul acesta nu este normal.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Da, bine. OK.
**Domnul Dumitru Coarnă**
**:**
De acolo reluăm. Păi, nu e așa.
## **Domnul Ringo Dămureanu**
**:**
Ați încălcat regulamentul...
în privința convocării! Convocare de comisie în 6 minute?!
În 6 minute?
Nerușinaților ce sunteți!
Cum să convocați ședința în 6 minute?
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vrei dezbateri la proiect?
## **Domnul Dumitru Coarnă**
**:**
Dacă voi nu înțelegeți că vă bateți joc de țara aceasta înseamnă că trăim în altă lume.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Nici nu mai vorbesc cu tine...
## **Domnul Dumitru Coarnă**
**:**
Păi, ce... să vorbim? Pentru că ieri la comisii n-ați chemat pe nimeni, ați votat în 20 de secunde și pe WhatsApp.
## Cum?
Așa arată trădarea! Uitați-vă la trădare și la trădători, așa arată, oameni buni! Uitați-vă la trădare și la trădători! Așa arată, uitați-vă la ei!
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Domnul Simion.
Dumneavoastră veți spune că s-au încălcat regulamentele.
Acum vreau să fac o propunere, domnule Simonis, pentru că n-ați supus ordinea de zi votului.
Voci din sală
#248643Dar nu se supune votului.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Nu, ordinea de zi și programul, pentru că ați modificat ordinea de zi.
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
N-am modificat nimic.
Nu este modificat...
Ați modificat, ați introdus...
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
...nimic, domnule Simion.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Domnule Andronache, ați introdus, la punctele 3 și 4, PL-x 143/2023 _(Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice_ ), respectiv PL-x 145/2023
.
Voci din sală
#249543S-a votat în plen.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
De ieri.
De ieri.
## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/30.V.2023
...aprobarea plenului.
Nu în plenul acestei Camere, Camera Deputaților. Solicitarea noastră este să retrageți de pe ordinea de zi PL-x 145. Și după aceea vom mai avea încă o solicitare.
Vă rugăm, supuneți votului, pentru că nu puteți să ne călcați chiar așa în picioare.
Voi supune votului, domnule Simion.
Mulțumesc.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Rugămintea este să vă luați colegii în bancă, ca să pot supune și eu votului.
**Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Nu, colegii mei rămân acolo...
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Nu înțeleg.
**Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
...pentru ce ați făcut ieri cu votul pe WhatsApp.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vot, vă rog, pentru propunerea domnului Simion.
19 voturi pentru, 141 contra, 32 de abțineri.
Propunerea a fost respinsă.
Vă rog, domnule deputat.
Deci... domnul Romeo de la Buzău spune să îl iau pe senilul ăla de acolo, iar domnul Pavel Popescu spune: „George, te-ai drogat astăzi?”
Nu, nu m-am drogat, nici astăzi și niciodată, domnule Pavel Popescu.
## **O voce de la USR:**
Eee!
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Dacă dumneavoastră răspundeți așa, făcând ședințe cu încălcarea regulamentelor...
, ședințe pe WhatsApp...
, dacă dumneavoastră ne jigniți, din partea noastră ce doriți, să respectăm regulamentele și să vă vorbim frumos la jignirile dumneavoastră?
O altă solicitare pe care vreau să o fac este retragerea de pe ordinea de zi a PL-x 143.
Vă solicităm lucrul acesta pentru că astăzi ați întrunit comisiile, Comisia pentru industrii, Comisia pentru agricultură și Comisia juridică, fără să anunțați membrii. Unele comisii au fost întrunite pentru ora 9.00, în condițiile în care anunțul s-a dat la 9.15.
Știți lucrul acesta, pot participa doar deputații și membrii comisiilor la dezbateri, dar pe aceste două legi nu ați făcut dezbatere în plen.
Și, de aceea, vă solicităm un vot de a retrage, pentru o săptămână, acest proiect de lege, de a discuta cum trebuie în comisiile raportoare și de a veni aici, în plen, cu participarea fizică doar a membrilor comisiei.
Asta am solicitat liderilor de grup.
Acesta este singurul lucru pe care îl vrem.
Dacă dumneavoastră considerați că această solicitare nu este normală și noi vom considera că este obligația noastră, este datoria noastră să nu respectăm Regulamentul Camerei Deputaților.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Este legală, domnule Simion. De aceea, o să o și
Vot · Respins
Dezbaterea Propunerii legislative privind personalul Curții Constituționale (Pl-x 267/2023; rămasă pentru votul final) 39–40
Propunerea a fost respinsă. Domnule Moșteanu, vă rog.
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**
USR a votat pentru scoaterea de pe ordinea de zi a acestui proiect, un proiect care e jalon PNRR, un proiect de care noi cu toții avem nevoie, România are nevoie. E vorba de guvernanța companiilor de stat, companii care sunt conduse prost, care pot fi conduse bine, care pot deveni performante, dar pentru aceasta ai nevoie de dezbatere.
Ce s-a întâmplat zilele acestea cu regulamentul nu a fost în ordine – am avut amendamente, n-am putut să ni le susținem.
Am votat pentru scoaterea de pe ordinea de zi.
Și fac un apel la toți parlamentarii, mai ales la cei mai noi, la primul mandat, și vă spun un singur lucru: îmi aduc aminte de primele zile în Parlamentul acesta și, da, atunci și noi am crezut că putem cu astfel de atitudini să oprim tăvălugul PSD, care pe vremea aceea era al lui Dragnea, dacă mai țineți voi minte...
, și de fiecare dată Curtea Constituțională, de fiecare dată când am atacat la CCR, pe procedură, Curtea Constituțională a respins.
Deci haideți să nu le dăm ocazia – și mă uit la cel de la AUR –, haideți să nu le dăm ocazia celor de la PNL și PSD să își treacă proiectele pe repede înainte și fără dezbatere! Avem tribuna aceasta și de aici ne vede toată România, haideți să o folosim!
Da, sunt niște proiecte delicate, la care se uită foarte mulți oameni. De la fiecare dintre noi au așteptări foarte mulți români.
Avem această tribună, avem acest microfon, haideți să-l folosim, să spunem, să vorbim cu toți românii, să spunem ce credem despre aceste proiecte! Pentru că altfel le vor trece fără dezbatere și nu trebuie să permitem asta!
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vă mulțumesc. Doamna Rizea, vă rog.
## **Domnul Mihai Ioan Lasca**
**:**
Eu eram înainte.
## **Doamna Cristina Camelia Rizea:**
Mulțumesc, domnule președinte. Câtă ipocrizie! Ieri, în Comisia pentru egalitatea de șanse...
domnul președinte a încercat să pună pe ordinea de zi...
un proiect, proiectul 145, pe care pe data de 4 aprilie l-am votat toți, în unanimitate, da?
Deci, repet, președintele de la AUR, domnul Dan Tanasă, a votat pentru PL-x 145...
## **Voci de la PSD:**
Bravo!
## **Doamna Cristina Camelia Rizea:**
...în unanimitate cu toți colegii și cu toți colegii de la AUR, da?
## **Voci de la PSD:**
Bravo!
## **Doamna Cristina Camelia Rizea:**
Și ieri, dându-și seama că ei se luptă împotriva acestui proiect, a încercat să-l repună pe ordinea de zi, fără acordul Biroului permanent, da? Deci încălcând Regulamentul Camerei Deputaților. Pentru că asta știe AUR să facă. Nu știe să respecte niciun regulament, nicio regulă; circ ieftin, atât. Asta este AUR – circ ieftin.
Mulțumesc, domnule președinte.
## **Voci de la PSD:**
Bravo!
Vă mulțumesc. Domnul Lasca.
## **Domnul Mihai Ioan Lasca:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Vreau să vă anunț că...
în fața Parlamentului...
Gata, gata, liniște acolo, lăsați certurile!
...în fața Parlamentului se află câteva mii de români...
care au venit să vă transmită mesajul de a retrage Proiectul de lege 145/2023, legea prin care vreți să legiferați furtul copiilor din România...
, separarea copiilor de părinții lor.
PNL, PSD, UDMR, USR...
și minoritățile, luați... țineți cont de ceea ce vă transmit românii din fața Parlamentului, nu-i ignorați, nu vă jucați cu furia poporului român!
Retrageți legea criminală – 145!
Știu că aveți în caietul de sarcină...
O voce din sală
#256664...sarcini!
Limba română!
## **Domnul Mihai Ioan Lasca:**
...de la Bruxelles, de la stăpânii voștri...
, știu că sunteți niște aserviți, o mare parte dintre voi...
, știu că aveți dreptul doar să decideți ce veți mânca la micul-dejun, dar acum retrageți legea, proiectul 145!
Românii sunt pe drum, se mai adună, se vor aduna zeci de mii de români în fața Parlamentului.
Nu vă jucați cu focul, stimați colegi! _(Vociferări. Gălăgie.) (Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)_
Vă rog.
## **Domnul Dumitru Coarnă:**
Mulțumesc, domnule președinte. Râdeți și oamenii mor de foame în case! Vorbim de patru inițiative...
Miliția!
## **Domnul Dumitru Coarnă:**
O să vină miliția și o să vă ia, să știți!
Eu am dus mulți ca dumneavoastră, v-am mai spus, mă întorceam singur. Îi urcam în dubă, îi duceam, îi lăsam și eu veneam acasă.
Da, așa o să vină să vă ia.
Sunt patru proiecte legislative care, practic, o să distrugă România:
– PL-x 47/2023 – „închisorile” de cartier, orașele de 15 minute;
– PL-x 143/2023, prin care transferați cu titlu gratuit toate resursele energetice ale României care sunt astăzi în proprietatea publică a statului. Ca să vă spun câteva din cele 240 de regii autonome – Salrom, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Portul Constanța, Romsilva – 4,2 milioane de hectare de pădure –, CEC Bank și încă 1.000 de întreprinderi cu capital de stat.
Dumneavoastră vreți ca în schimbul a 10 miliarde de euro, pe care nu știm dacă îi primim, care sunt granturi în PNRR...
, să cedăm miliarde, trilioane de euro.
Mai mult de atât, veniți cu PL-x 145/2023, prin care separați copiii de familii.
Iar la Senat este COM 695, prin care permiteți adopțiile copiilor români de cuplurile de homosexuali.
Eu știu că avem în sală, la PSD, mulți de tipul acesta...
, dar haideți...
Doamne ferește!
## **Domnul Dumitru Coarnă:**
...haideți să protejăm copiii României!
Eu știu că voi nu puteți face copii între voi, că n-aveți cum, cei din PSD – dacă vreți, pot să vă spun lista în direct. Încep cu litera a, cu b, de unde vreți să încep?
Încep de unde vreți.
Eu știu că sunteți homosexuali și ați văzut la televizor în grup ce ați făcut între voi...
, da?
Nu puteți avea copii.
Nu vă bateți joc de țara asta! (
Lăsați familia normală să trăiască în România cum a trăit de mii de ani!
O să vă vină rândul, trădătorilor! O să vă vină rândul!
Doamne-ajută!
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Domnul Focșa.
## **Domnul Dumitru-Viorel Focșa:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Este strigător la cer să vedem că ne comportăm ca în junglă. A ajuns Parlamentul României o junglă, da...
, doar pentru că nu mai faceți diferența între trădare și apărare de țară...
, între obediență și respectarea dreptului cetățeanului român.
Respectăm tot ce ne dictează cei de la Comisia Europeană, ca niște oi, nu mai gândim, nu adaptăm niciun COM care vine de la... nicio recomandare nu o adaptăm interesului național...
Și apoi ne certăm între noi, aici.
Copiii noștri vor avea de suferit.
Ce este rău în ceea ce cere aici, da?
Vă mulțumesc.
O voce din sală
#260481## **O voce din sală:**
Nevasta ta ce zice? Nevasta ta?
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Domnule Dancă, vă rog.
## **Domnul Ionel Dancă:**
Stimați colegi,
Și mă adresez în principal colegilor de la AUR.
Opriți circul, domnule Simion, ce e prea mult e prea mult!
Vă jucați cu fricile sociale ale oamenilor...
și manipulați isteric...
, o temă falsă, domnule Simion...
, chemați oamenii în stradă...
și nu este departe până când această manipulare poate să degenereze în acte violente.
Domnule Simion, opriți manipularea, opriți isteria, opriți circul! ( _Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)_
În realitate... ( _Vociferări. Gălăgie.)_ în realitate... ( _Vociferări. Gălăgie.)_ în realitate...
PL-x 145, așa cum v-am spus în comisie, domnule Simion, și erați de față... ( _Vociferări.)_ , așa cum v-am semnalat, acest PL-x 145 a fost votat în Comisia pentru egalitatea de șanse, cu votul membrilor AUR, în unanimitate.
## **Voci de la PSD:**
Bravo! Bravo!
O voce din sală
#261657## **O voce din sală:**
Trădare!
## **Domnul Ionel Dancă:**
Eu nu am participat la acest vot, fiind membru al Comisiei pentru egalitatea de șanse, și sunt împotriva acestui proiect de lege aberant și cer în același timp retragerea lui, pentru că este o aberație, dar una este ceea ce s-a întâmplat cu acest proiect de lege și alta este manipularea pe care o faceți.
## **Domnul Dumitru-Viorel Focșa**
**:**
Nu este nicio manipulare, domnule.
## **Domnul Ionel Dancă:**
## Opriți manipularea!
Acest proiect trebuie retras pentru că este o aberație cap-coadă...
, dar nu scoateți oamenii în stradă pentru teme false!
Opriți manipularea și circul!
Domnule Simion, vă rog.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
În primă instanță, primisem cinci e-mailuri, după aceea au venit 50 de e-mailuri din partea părinților îngrijorați...
legat de...
Observatorul Național al Copiilor.
Din partea cetățenilor, cu care voi nu vorbiți, care protestează în fața Parlamentului, și nu vreți să-i auziți.
Nu este nicio manipulare, pentru că, participând la ședințe, garantându-ni-se că pe 15 mai se va face o dezbatere legată de acest proiect, o dezbatere reală, domnul Adrian Solomon a promis acest lucru...
Voi ați votat „pentru” la comisie!
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
...ieri, în comisiile raportoare...
, în Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate...
, s-a adăugat un punct pe ordinea de zi, după ce s-au epuizat celelalte puncte, după ce s-au epuizat toate punctele, și mai dorim să discutăm un punct, așa s-a întâmplat, în 20 de secunde.
Și, atunci, vă întreb: dacă este manipulare, dacă speculăm noi fricile românilor, cum a spus domnul Dancă, care este graba? De ce doriți neapărat să treceți...
acest proiect de lege?
Explicați-ne normal, lucid, logic, cu un argument, care este graba pentru a trece astăzi PL-x 145 și nu mai are nimeni nicio problemă.
Dar în momentul în care votezi pe WhatsApp, își aduce lumea aminte de expresia aceea, vestită, „noaptea, ca hoții!”.
Dacă nu e nicio problemă cu această lege, de ce n-ați întrunit Comisia pentru sănătate, cu membri, dacă n-ați vrut să ia alții cuvântul, și să votați? Înseamnă că ceva este dubios cu acest proiect de lege. Și, de aceea, v-am solicitat retragerea de pe ordinea de
zi.
Și nu o să ne lăsăm, pentru că acei oameni – pe care – spune domnul Dancă... că îi manipulăm noi...
au ceva de spus în Parlamentul României și vocea lor nu se aude aici. Și trebuie cineva să facă cunoscută și vocea lor. Mulțumesc.
Domnule Simonis, vă rog.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Stimate colege, Stimați colegi,
Suntem în plenul Camerei Deputaților, acolo unde ar trebui să dezbatem legi și, cu argumente pro și contra, prin amendamente, eventual...
## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**
**:**
N-ai vrut niciodată dezbatere!
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
...eventual...
## **Domnul Mihai Ioan Lasca**
**:**
E manipulare că spunem românilor adevărul?
## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**
**:**
Le treci pe repede înainte!
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
...eventual, să corectăm inițiative, paragrafe, articole care pot fi și greșite.
Comportamentul acesta de tip stadion...
stadion...
, să nu mă pronunț, este pentru cu totul și cu totul alt context și altă...
sală.
Vă asigur...
vă asigur...
că tot ceea ce s-a întâmplat în comisii, zilele acestea, este perfect regulamentar.
## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**
**:**
Nu este!
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
După ce Grupul AUR...
a încercat și a reușit sistarea dezbaterilor...
Hoților!
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
...în mai multe comisii, scoțând din priză microfoane, displayuri, calculatoare, împingând angajații Parlamentului și ai comisiilor să plece din sală, pentru a încerca sistarea comisiilor...
**Domnul Ringo Dămureanu**
**:**
Mincinosule!
## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**
**:**
Vezi că dacă minți îți crește nasul, nu altceva, comunistule, PSD-istule!
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
...evident că, potrivit regulamentului, am găsit metode prin care să funcționeze această instituție, să dezbatem, să putem vota, nu să stăm prin concedii și pe la proteste, cum stați dumneavoastră!
În altă ordine de idei, în dimineața aceasta, între 8.30 și 10.00 a fost aprobat program de comisii de către Biroul permanent.
Cei care erau responsabili au fost la Parlament între 8.30 și 10.00. Cei care ați dormit prea mult...
sau cei care ați fost în fața Parlamentului, la proteste, ați chiulit de la comisii, e adevărat...
, dar nu e vina noastră.
Stimați colegi...
## **Domnul Ringo Dămureanu**
**:**
În ce termen ați convocat...?
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Stimați colegi, dacă cineva crede...
## **Domnul Ringo Dămureanu**
**:**
În 6 minute?
## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**
**:**
N-ai văzut în viața ta cum arată un glonț, vorbești prostii!
Mincinosule!
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
...niște extremiști. Niște personaje abjecte...
care nu fac altceva decât să provoace...
instigați de state ostile acestei țări.
Dacă cedăm acum...
, dacă ne intimidăm acum...
, dacă îi lăsăm să aibă succes...
, o vor ține așa de acum înainte și poate peste câteva săptămâni nu vom mai avea controlul atât de eficient și vor reuși să introducă și arme în Parlament.
Vreți să ne înscriem la asta?
Stimați colegi,
Dragi români...
Vă asigur că nimeni nu adoptă...
## **Domnul Antonio Andrușceac**
**:**
Mergeți și voi pe la școală, copii de sovietici!
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
...nici copii, nimeni nu vinde nici România...
, dimpotrivă, eficientizează companiile de stat – și trebuie eficientizate... _(Vociferări. Gălăgie.) –_ și nimeni nu permite luarea copiilor românilor!
Oameni buni,
Închei prin a vă spune așa: ieri după-amiază m-a sunat un cetățean care a început conversația cu mine înjurându-mă. Vă spun, pentru a vă capta atenția, că a încheiat conversația cu mine înjurându-l pe George Simion.
O voce din sală
#268809Pe Solomon!
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Pentru că de față cu mine, prin telefon, l-am rugat să-mi indice un articol, un paragraf, un cuvânt în legea aceea unde scrie că se pot da copiii. Un cuvânt dacă îmi dă cineva din legea aceea!
Nu povești...
, nu teorii conspiraționiste...
, nu nebunii și... și agresivitate!
Încă o dată...
Dacă există un text care este greșit scris, citiți-l, oameni buni, la microfon și îl eliminăm, atunci.
Cu toții ne dorim ca această lege să iasă într-o formă extrem de bună din Parlament...
, dar nu cu pumnul în gură!
Concret, veniți la tribună și spuneți ce anume din această lege...
**Domnul Ringo Dămureanu**
**:**
Cine v-a băgat pumnul în gură...?
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
...că prin astfel de metode, cu pumnul în gură, cu ocuparea locurilor președinților de ședință...
, cu introducerea de gloanțe și de arme în Parlamentul României...
, putem conduce ședințele Parlamentului este aberant.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
...permite preluarea copiilor!
## **Domnul Ringo Dămureanu**
**:**
...noi? Sau voi...?
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Vă spun doar așa...
Legea este Legea pentru prevenirea separării copilului de familie...
## **Domnul Dumitru-Viorel Focșa**
**:**
Nu, este Legea separării copiilor de familie!
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
...deci statul încearcă să găsească metode prin care copiii să rămână în familii, să sprijine familiile vulnerabile.
Despre asta e legea, oameni buni, nu despre separarea copilului. Dar AUR speculează o teamă a societății, cum spunea domnul Dancă mai devreme...
, și iată că oamenii, după ce le explici, înțeleg.
Vă rog, cei care protestați astăzi în stradă, citiți, oameni buni, legea și veți vedea că vă mint și își bat joc de voi!
## **Voci de la PSD:**
Bravo!
Domnul Apostol.
## **Domnul Alin-Gabriel Apostol:**
Dragi români...
Dragi români,
Adevărul este următorul.
AUR a votat pentru PL-x 145. Când au analizat mai bine și au realizat că au votat și că pot să extragă de acolo anumite frici ale dumneavoastră, s-au gândit să-l repună pe ordinea de zi.
Dragi români,
Această tehnică este patentată, este o tehnică putinistă...
stalinistă...
și AUR se folosește de ea să vă inducă...
să vă inducă frici.
Deci nu vă lăsați păcăliți! Pentru că acesta e singurul lor motiv – vor să crească electoral, speculând fricile dumneavoastră.
Iar coaliției de guvernare îi convine de minune...
, pentru că adevăratele probleme sunt mascate de aceste frici induse dumneavoastră și astfel ei își ascund proiectele nocive pentru țară.
Numai ieri s-a încercat trecerea PUZ-urilor la sectoare și astfel spațiile verzi să dispară. Dispar complet. Aceasta e o problemă reală a României, a orașelor mari, a Bucureștiului. Spațiile verzi vor dispărea, pentru că AUR face scandal pe niște nonsensuri.
Deci fiți atenți la problemele reale ale României, nu puneți botul la ceea ce manipulează AUR, prin tehnici putiniste, staliniste!
Domnule Orban, vă rog. _(Vociferări. Gălăgie.) (Discuții la prezidiu cu domnul deputat Ciprian-Titi Stoica.)_
## **Domnul Ludovic Orban:**
Domnule președinte de ședință, Stimate colege, Stimați colegi,
Această ședință e complet scăpată din mână.
Se dă cuvântul oricui...
și dacă are dreptul, și dacă nu are dreptul să vorbească.
Intervențiile pe procedură le fac liderii și viceliderii de grupuri parlamentare.
Eu am cerut cuvântul în baza unui articol din regulament, cu privire la o situație personală – acesta este singurul mod în care poți să ceri cuvântul, la începutul sau la finalul ședinței, ca parlamentar neafiliat –, ca să vă relatez ce am pățit, încercând să vin la activitatea parlamentară.
Spre deosebire, poate, de mulți dintre dumneavoastră, mie îmi place să merg cu metroul; mă dau jos la stația Izvor și traversez pe jos Parcul Izvor, așa cum am făcut și astăzi.
Erau patru pâlcuri de manifestanți...
, o parte dincolo de Izvor...
, o parte la intrarea din dreapta, o parte la intrarea din stânga și o parte la colț.
Nu mi s-a permis accesul în Parlament, ca deputat, de dispozitivul de jandarmi. Deși am solicitat în mod expres acest lucru jandarmilor de la poartă, spunându-le că este normal și firesc, ca deputat ce sunt, să mi se permită accesul nu pe poarta cu mașini, ci pe poarta de intrare a personalului, mi s-a interzis accesul.
Nepermițându-mi-se accesul, pe unde am intrat, am fost obligat, ca să pot să intru în Parlament, că trebuia să intru pe la Senat, să traversez strada Izvor, să mă duc pe Bulevardul Libertății. Acolo erau, v-am spus, patru grupuri de manifestanți.
Timpul! Timpul!
## **Domnul Ludovic Orban:**
În prima parte, până când jandarmii nu mi-au permis accesul, manifestanții din fața intrării... Nimeni n-a avut nimic cu mine, pentru că toți știu poziția mea publică, că legea – PL-x 145 – este o lege proastă și mi-am exprimat public lucrul acesta, adică nu aveau ce să aibă cu mine, din punctul de vedere al revendicării pe care o au.
Nepermițându-mi-se accesul, a trebuit să încep traversarea străzii Izvor, înconjurat și de niște jandarmi...
, înconjurat și de niște jandarmi.
Și nu doresc nimănui și nu doresc niciunui cetățean să pățească din partea nimănui ceea ce am pățit.
Am fost scuipat...
, am fost înjurat...
, am fost îmbrâncit, în repetate rânduri, am fost lovit _... (Vociferări.)_ , atât lovit la vedere, cât și lovit mișelește _... (Vociferări. Gălăgie.)_ , cu coate și cu picioare _... (Vociferări. Gălăgie.)_ , ca să înțelegeți că sunt niște bătăuși de profesie care sunt adunați acolo și care nu s-au mișcat natural împotriva mea, ci au fost provocați, asmuțiți să comită acte de violență împotriva mea.
## **O voce de la AUR:**
Mincinosule!
## **Domnul Gheorghe Șoldan**
**:**
De cine?
## **Domnul Ludovic Orban:**
Cine era acolo? AUR, cine? Marea majoritate a manifestanților sunt manifestanți AUR _... (Vociferări. Gălăgie.)_ , care au fost instigați să aibă un asemenea comportament violent, n-au făcut-o de capul lor, au fost pur și simplu instigați. Au fost parlamentari AUR prezenți acolo, au fost lideri AUR prezenți acolo, între manifestanți.
Singurului deputat... Și vă spun, a fost un deputat AUR căruia îi mulțumesc în fața dumneavoastră și vă rog să-l aplaudați, este Antonio Andrușceac, care a încasat-o și el, că a încercat să-i împiedice pe oameni să mă agreseze pe mine.
Acesta este adevărul care s-a petrecut acolo.
În declarația de presă pe care a făcut-o, un deputat care nu e... nu are niciun fel de legătură cu civilizația, cu dialogul și cu democrația – nici măcar nu mi-a permis să fac declarații de presă –, spunându-mi că mint...
, în condițiile în care uitați-vă la filmările care sunt date de televiziuni...
și care arată comportamentul agresiv, gratuit, nemotivat, împotriva unui om care, culmea!, susține punctele de vedere ale celor care au manifestat.
Așa ceva este împotriva firii!
Și de ce v-am spus lucrurile acestea? Democrația presupune diversitate de opinii.
Democrația presupune respectarea drepturilor și libertăților oamenilor.
Orice om se poate asocia în orice formațiune politică și poate să sprijine orice punct de vedere legal, dar trebuie să o facă în mod civilizat, spunând adevărul, fără incitare la ură, fără campanii de dezinformare organizate, în care sunt băgate minciuni în capul românilor, prin repetarea acestora sistematică, fără nicio legătură cu realitatea.
Aceasta nu e democrație. Nu așa susții un punct de vedere, prin adunarea golanilor, derbedeilor, bătăușilor, prin agresarea unor oameni pentru că au puncte de vedere diferite.
Astăzi am încasat-o eu...
, mâine, nu că orice parlamentar poate să o încaseze, ci orice cetățean care are altă opinie poate să o încaseze.
Și închei prin a transmite un mesaj celor aflați la putere.
În mare parte, acest comportament din ce în ce mai agresiv, din ce în ce mai violent se datorează modului în care guvernați, faptului că nu comunicați public, că disprețuiți cetățenii, că nu faceți dezbateri publice ca să prezentați conținutul actelor normative, că nu țineți cont de punctul de vedere al cetățenilor, că Parlamentul este suspendat și nu mai există nicio dezbatere parlamentară cu organizațiile neguvernamentale, patronatele, sindicatele, nu li se permite să vină, să fie implicate în procesul legislativ, că se dau pe bandă rulantă ordonanțe de urgență și că atunci când comiteți câte o nefăcută, așa cum e PL-x 145, care e o aberație conceptuală...
, preferați să nu explicați nimic public și să nu țineți cont de opiniile...
Vă mulțumesc...
...și de îngrijorările...
...domnule deputat.
## **Domnul Ludovic Orban:**
...exprimate de cetățeni.
Vă mulțumesc.
Și vă rog, vă rog, conducerea Camerei Deputaților trebuie să primească o explicație din partea conducerii Jandarmeriei.
Nu este posibil să creezi un dispozitiv în care, practic, tu să expui un cetățean riscului unor violențe.
Degeaba au venit patru jandarmi să mă protejeze, mai rău au incitat lumea. Că lumea..., când a văzut uniforme...
, s-a enervat mai tare.
Nu e normal și firesc să se întâmple așa ceva!
Și încă o dată, domnule președinte de ședință, aplicați regulamentul, așa cum spun și Guvernului, aplicați legea! O manifestație neautorizată – trebuie sancționați cei care au făcut această manifestație.
Cei care m-au lovit..., evident, o să cer filmări de la Jandarmerie și o să mă îndrept cu plângere penală împotriva lor.
Iar, pe de altă parte, nu trebuie uitat că acest comportament violent este, practic, determinat de discursul public al unora dintre acești parlamentari, care își imaginează că cu bâta, cu minciuna, cu înjurătura pot să facă dreptate în țara asta.
Nu așa se face dreptate!
Mulțumesc.
## **Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
## Bode, demisia!
Domnul Andrușceac, 30 de secunde, după care intrăm și în proiectul de lege.
## **Domnul Antonio Andrușceac:**
## Doamnelor și domnilor colegi,
Sunt regretabile, bineînțeles, orice acte de violență, atât fizică, cât și verbală, atât în interiorul Parlamentului, cât și în afara lui, dar să nu creăm precedente. Să nu creăm precedente nici în interiorul Parlamentului, prin lipsă de dezbatere, prin lipsă de colegialitate; să nu creăm precedente nici în afara Parlamentului, făcând ceea ce astăzi jandarmeria a făcut, așa cum ați auzit la domnul Orban.
Jandarmeria trebuia să asigure paza și intrarea parlamentarului pe cea mai scurtă cale de acces, nu să îl expună, trecându-l prin 3-4 grupuri de manifestanți. Era la poartă, trebuia să-i asigure intrarea pe acolo.
Rolul lor este acela de a proteja, nu de a încerca destabilizirea, în momentul în care lumea este furioasă.
Ce vreau să vă mai rog este...
, ce vreau să vă mai rog este să fiți atenți la Raportul Garlik. Este un raport asupra felului în care se legiferează în țara noastră. Suntem pe primul loc în topul rușinii, în acest raport, pentru că Guvernul nu înțelege, și nu vreau să jignesc pe nimeni, o noțiune simplă de dicționar: Guvernul este Executivul. Executivul în țara aceasta a dat peste 60% din legile care s-au adoptat în ultimul an. Știți câte a dat Parlamentul? 15%.
Parlamentul este Legislativul, gândiți-vă la asta! ( _Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)_
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vă mulțumesc.
Haideți să intrăm și în dezbaterea proiectului!
3. Proiectul de lege privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie; PL-x 145/2023; procedură de urgență.
Guvernul României?
Nu avem. Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru sănătate și familie.
## **Domnul Adrian Solomon:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Prezint raportul de înlocuire asupra Proiectului de lege privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie, prin promovarea principiului interesului superior al copilului și a respectării drepturilor copilului, promovarea bunăstării sociale, spirituale și morale, a sănătății fizice și mentale, pentru copilul expus riscului de separare...
Domnule Simion!
## **Domnul Adrian Solomon:**
...de familie...
**Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Am avut dezbateri cu societatea civilă.
5 minute.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Ați promis dezbateri...
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
5 minute – timp pentru dezbateri. Vot, vă rog.
158 de voturi pentru, 7 contra, 30 de abțineri, adoptat. Din partea grupurilor parlamentare.
Suntem în procedură de urgență...
Domnule Simion..., domnule Simion, mergeți...
Domnule Simion, nu v-am dat cuvântul, vorbesc cu dumneavoastră.
Domnule Simion!
Domnule Simion!
Mergem la dezbaterile pe articole.
La titlu dacă sunt intervenții? Nu.
Adoptat.
Amendamente admise, intervenții? Nu.
Adoptate.
La respinse dacă sunt intervenții?
Domnul Simonis! _(Vociferări. Gălăgie.) (Discuții la prezidiu.)_
Pentru amendamente respinse, domnule Solomon, vă rog.
## **Domnul Adrian Solomon:**
...promovarea, cu prioritate, a valorilor familiale, a menținerii în familie a copilului expus riscului de separare...
și integrarea lui în comunitate, participarea copilului _... (Vociferări.)_ , în funcție de vârsta și gradul de maturitate _... (Vociferări. Gălăgie.),_ și a familiei _... (Vociferări. Gălăgie.)_ la deciziile care îl privesc.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în 6 martie 2023.
La ședința Comisiei pentru muncă și protecție socială, deputații au participat conform listei de prezență.
Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi – două voturi împotrivă și două abțineri _... (Vociferări. Gălăgie.)_ , aprobarea prezentului _... (Vociferări. Gălăgie.)_ proiect de lege, cu amendamente, admise și respinse.
De asemenea, Comisia pentru sănătate a hotărât, cu majoritate de voturi, aprobarea proiectului de lege, cu amendamente admise și respinse.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Face parte din categoria legilor organice.
Comisiile propun...
plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise și respinse. Acestea se regăsesc în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Timp de dezbatere, domnule Solomon.
Domnul Solomon!
Domnule Solomon, propunere pentru timpii de dezbateri.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Mulțumesc...
## **Domnul Adrian Solomon:**
Propun plenului Camerei Deputaților ca de la amendamente respinse pozițiile 11, 17 și 19 să fie adoptate.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vot, vă rog, pentru amendament respins, marginal 11. 153 de voturi pentru, unu contra, 33 de abțineri, 4 colegi nu votează.
Amendamentul este admis.
Marginal 17, la amendamente respinse. Vot, vă rog.
154 de voturi pentru, 35 de abțineri, 6 colegi nu votează; adoptat.
Marginal 19, amendamente respinse.
Vot, vă rog.
155 de voturi pentru, 3 contra, 38 de abțineri, 6 colegi nu votează. Adoptat.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
## **Voci de la PSD:**
Bravo!
· Dezbatere proiect de lege
9 discursuri
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vă mulțumesc.
Raportul comisiei, vă rog.
## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa**
**:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Raport asupra..., raport comun al celor patru comisii.
Cele patru comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.
Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2016.
În urma examinării proiectului de lege, cele patru comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare.
În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Mulțumesc.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Ovidiu, timpul!
**Domnul Ștefan-Ovidiu Popa**
**:**
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Timp pentru dezbateri – 5 minute. Vot, vă rog.
158 _... (Vociferări.)_ pentru, 33 contra, două abțineri.
Adoptat.
Vă rog, domnule deputat.
Domnul Pavel, vă rog.
## **Domnul Pavel Popescu**
**:**
## Mulțumesc.
Este _... (Vociferări. Gălăgie.)_ , este fără precedent că în Parlamentul României ne aflăm astăzi în prima zi în care se dublează microfonul pupitrului și parlamentarii nu pot să se exprime de la pupitrul...
## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**
Bucurați-vă, dragi români, de această zi de 10 mai, ziua în care România a devenit stăpână pe destinele ei, și fiți mereu curajoși!
La mulți ani, români! La mulți ani, România!
Mulțumesc, domnule deputat.
Grupul USR, domnul Ștefan-Iulian Lőrincz.
PSD, PNL sau UDMR au fost permanent la guvernare după Revoluție, în toată această perioadă, și au pus în aplicare doar metode extractive pentru ei și specialii lor.
Vă mulțumesc.
Alin Apostol, deputat al USR.
România este încă la început de drum în ceea ce privește micile afaceri derulate independent, iar acestea ar trebui încurajate de stat.
Microantreprenoriatul este una dintre soluțiile care pot genera dezvoltare economică.
Anul trecut am depus un proiect de lege prin care activitățile persoanele fizice independente să fie recunoscute ca vechime în muncă.
Consider că economia României poate crește dacă știm să investim în mediul antreprenorial.
Legea pe care o vom depune astăzi constituie un pas în această direcție.
Mulțumesc.
E posibilă o asemenea ignorare, asemenea..., nici n-am cuvinte ca să spun..., de încălcare a democrației în Parlamentul României? Nu se poate ca o lege să treacă fără dezbatere, în Comisia pentru sănătate mai ales.
Acesta este protestul meu față de politica coaliției. Și sper ca, atunci când alegerile vor avea loc, să plătiți cu vârf și îndesat încălcarea democrației în Parlamentul României!
Sunt aici nu pentru a face o apologie, ci doar pentru a ne aminti împreună și a vă adresa același îndemn precum Majestatea Sa odinioară: să ne prețuim istoria, să o învățăm și să ne mândrim cu ea. Să fim curajoși, să ne luptăm pentru drepturile noastre, să ne asumăm ce trebuie pentru copiii noștri, pentru credința noastră și pentru țara noastră.
## _Nihil sine Deo!_
O să continui cu încă o scurtă declarație, pentru a mă încadra în timp.
Ne aflam în 2020, exact acum 3 ani. Isteria colectivă a cuprins totul, de la administrație la spitale, de la vlădică la opincă. O panică indusă pe fondul unei amenințări pe care nu o putem vedea, dar care plutește peste tot în jurul nostru. O situație cu care nimeni nu s-a mai întâlnit, dar pe care trebuie să o gestionăm. Cu atât mai mult în calitate de reprezentanți ai unei administrații publice locale.
În ciuda opreliștilor, piedicilor, teoriilor și specialiștilor care ne impuneau decizii absurde și ilogice, am reușit să vin cu o rază de normalitate și să decid redeschiderea parcurilor. Vă asigur că acest lucru nu a fost ușor, dar am fost primul care și-a asumat acest risc, pentru că am considerat că oamenii trebuie să aibă dreptul să se bucure de soare, de aer și de natură, de viață. Da, știu, am lezat multe orgolii, am contrazis politica din acea vreme și, da, știu că în spatele ușilor închise acest lucru m-a costat enorm, dar consider că am făcut ceea ce trebuie pentru oameni, pentru logică și pentru normalitate.
După 5-6 zile de controverse, după ce aceia care credeau că dețin adevărul absolut m-au presat în toate felurile, public sau prin amenințări directe, majoritatea comunităților din țară au început să adopte decizii prin care...
În momentul de față, statele membre ale Uniunii Europene cooperează cu guvernele din 150 de țări partenere din zonele în curs de dezvoltare, cu organizații internaționale și ONG-uri, oferind cetățenilor și rezidenților legali ai Uniunii Europene numeroase drepturi consfințite prin legislație din multe domenii.
Mai mult, instituțiile Uniunii Europene, împreună cu guvernele naționale, sunt principalul donator mondial de asistență pentru dezvoltare, conlucrează pentru promovarea bunei guvernanțe, iar, prin cooperare politică, practică și economică, Uniunea Europeană a avut un rol esențial în consolidarea păcii.
România a jucat și joacă în continuare un rol determinant în acest sens, depunând eforturi semnificative pentru asigurarea stabilității, securității, democrației, libertății fundamentale și statului de drept în această regiune a Europei.
Din păcate, ultimii ani ne-au determinat să reflectăm și mai mult asupra fragilității și importanței acestor valori și să observăm că trebuie să continuăm să depunem eforturi consistente pentru a le putea consolida și promova.
## Stimați colegi,
Îmi doresc ca astfel de celebrări să ne aducă mai aproape, să ne unească pentru atingerea obiectivelor majore de țară și consolidarea parcursului european și euroatlantic al României.
Trebuie să rămânem conștienți de faptul că, indiferent de ideologia politică, etnie sau religie, trebuie să contribuim la dezvoltarea durabilă a României și a Uniunii Europene în general, consolidându-ne eforturile pentru readucerea păcii în regiune.
La mulți ani, România! La mulți ani, Uniunea Europeană! Vă mulțumesc.
Nu discutăm despre legalizarea canabisului _per se_ , ci despre dezincriminarea posesiei pentru consum propriu în gramaj mic. Practic, excludem pedepsele penale pentru victimele acestui fenomen, facem tranziția către amenzi și programe de reabilitare și permitem instituțiilor ca, în loc să urmărească puștanii și să le amenințe viitorul, să se ocupe de problema reală: furnizorii.
Sper ca rațiunea, în al nouălea ceas, să învingă. Sper că veți sprijini acest proiect.
Mulțumesc.
Provocarea de securitate de la granița estică a Uniunii Europene a mobilizat țările membre în a ajuta Ucraina să facă față unei invazii barbare, cu tancuri și rachete. Empatia și dorința de a ajuta sunt înălțătoare, însă drama agricultorilor europeni în fața importurilor nediscriminatorii de cereale este o realitate dură și dureroasă! Principiile și idealurile mărețe sunt lumini călăuzitoare pentru oricare civilizație puternică, însă desprinderea de realitatea oamenilor obișnuiți riscă să înstrăineze elitele politice de cetățeni. Istoria ne spune că acesta este punctul în care încep ruptura socială și haosul.
Ca cetățean european, nu îmi doresc o Europă cu mai multe viteze. O astfel de invenție nu poate funcționa ca o Uniune în care toți suntem egali, cu drepturi egale. Avem mult prea multe exemple recente în care lipsa unității europene ne pune pe toți în pericol. Dorința de preamărire a cancelarului austriac privează de drepturi legitime popoare întregi din estul Europei. România și Bulgaria sunt ținute pe nedrept în afara spațiului Schengen. Tratatele europene spun clar că trebuie să fim în Schengen, dar acest veto abuziv și de neînțeles blochează voința majoritară a țărilor UE. Euroscepticismul a crescut brusc în România nu din cauze economice și nici din dezinformare, ci din injustețe, discriminare și lipsa sentimentului de respect reciproc.
Exemplele aroganțelor politice care pun în pericol unitatea europeană pot continua și cu premierul Ungariei. Admirația sa față de „puterea” absolută a liderului rus îl face pe Viktor Orbán să aibă vise revizioniste și să lanseze provocări periculoase. Toate acestea îl rup de realitatea europeană în care se află!
Am un mesaj pentru Guvernul de la Budapesta: țările noastre sunt legate una de alta și suntem obligați să avem consens! Ungaria nu poate sări peste România în brațele Rusiei, dar nici Rusia nu mai poate veni cu tancurile la Budapesta, așa cum a făcut-o în noiembrie 1956!
Stimați colegi parlamentari,
Acum, la ceas aniversar, de Ziua Europei, trebuie să ne gândim la aceste provocări ale Uniunii. Dar, mai mult ca oricând, trebuie să avem grijă și de viitorul României în UE. Să fie clar ca lumina zilei...
Cu toții ne dorim să facem țara noastră și Uniunea Europeană un loc mai bun de trăit. Iar amendamentul nostru se înscrie astfel sub umbrela angajamentului luat de actuala guvernare, din care PSD face parte, în ceea ce privește susținerea proiectului european. Toți pașii făcuți de PSD până acum, precum și colaborarea permanentă cu partidele social-democrate din țările membre ale Uniunii Europene reprezintă încă o probă a orientării, identității și convingerilor profund europene ale PSD.
Așa cum spuneam, cu toții ne dorim să facem țara noastră și Uniunea Europeană un loc mai bun de trăit. Dar pentru a influența viitorul Europei e nevoie de unitate și solidaritate în ambele sensuri, de la țările membre către comunitatea europeană și de la comunitate către fiecare stat.
De aceea, este important ca primul semnal de unitate și solidaritate la nivelul României să îl dăm chiar noi, cei pe care românii ne-au ales să-i reprezentăm.
Așadar, vă invit, dragi colegi, să începem să schimbăm felul în care ne văd românii și să dăm dovadă de unitate și solidaritate pentru România.
La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!
Deputat al PSD de Botoșani Alexandra Huțu.
Ar fi de dorit ca actualul ministru al economiei să facă cunoscută la nivel european atractivitatea mediului economic din Moldova: bogăția de resurse naturale de care dispunem, angajații harnici și foarte bine pregătiți, precum și faptul că, în scurt timp, autostrăzile nu vor mai fi o scuză pentru niciun investitor străin.
Avem nevoie în Moldova de investiții străine mari, poate chiar fabrici constructoare de mașini, care să determine efecte de antrenare în toată economia locală, de la Focșani și până la Siret.
De asemenea, prin creșterea consistentă a producției naționale vom reuși să ne desprindem tot mai mult de dependența de produse pe care astăzi Uniunea Europeană și România le importă de la mii de kilometri distanță.
Vă mulțumesc.
Ioan Balan, deputat al PNL.
Administratorii unităților de învățământ au obligația legală să ia măsuri pentru asigurarea cu pază, iar structurile Ministerului Afacerilor Interne acordă sprijin de specialitate în implementarea acestor măsuri preventive, în funcție de analiza de risc, cu privire la fiecare școală.
Printre altele, reprezentanții Poliției Române vor organiza constant sesiuni de informare a personalului școlilor, elevilor și părinților privind riscurile și consecințele faptelor de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase.
Un element central în prevenirea oricărui pericol pentru elevi este cadrul didactic, care, prin educație și implicare, poate contribui la creșterea gradului de conștientizare a riscurilor, a vulnerabilităților și a consecințelor în ceea ce privește portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase în școli.
Inspectoratele școlare județene vor susține cadrele didactice în integrarea activităților de prevenire a violenței și a consumului de substanțe interzise în mediul școlar, în cadrul orelor de consiliere și orientare școlară, respectiv a programelor extracurriculare, extrașcolare și „Școala altfel”.
De altfel, în perioada februarie–aprilie, în cadrul programelor naționale „Școala altfel”, specialiștii Ministerului Afacerilor Interne și-au intensificat activitățile și discuțiile cu copiii, elevii și profesorii referitoare la violența în școli și la efectele negative și pericolele consumului de substanțe psihoactive, fiind realizate peste 850 de acțiuni preventive antidrog, în 314 unități de învățământ din întreaga țară, de care au beneficiat aproximativ 25.000 de elevi și 1.409 cadre didactice. Continuăm, astfel, să avem grijă de copiii noștri, atât prin activitățile ministerelor cu atribuții în domeniu, cât și prin noile legi ale educației.
Vă mulțumesc.
Deputat al PNL de Neamț Laurențiu-Dan Leoreanu.
Cer Parlamentului României ca măcar în al doisprezecelea ceas să se concentreze pe obiectivele cetățenilor și să acționeze în interesul românilor.
Să arătăm, domnilor parlamentari, că suntem aici pentru cetățeni, și nu pentru politicieni. Este inadmisibil să cheltuim resursele statului pentru a crea un nou monstru birocratic, în loc să investim în educație, în infrastructură sau în sănătate.
Haideți, stimați colegi, să legiferăm pentru o Românie transparentă, eficientă și prosperă, nu pentru a crea încă o nouă agenție nocivă, care ne va târî în trecut! Mulțumesc.
– În România, „Noaptea, ca hoții” s-a transformat dintr-un slogan într-o realitate dureroasă. Alături de societatea civilă, păzim, zi de zi, statul de drept și încercăm să sesizăm public orice atac asupra democrației. Să nu uităm că actuala coaliție PNL–PSD a vrut recent să legalizeze furtul, dezincriminând abuzul în serviciu. Doar presiunea opiniei publice, a massmediei și a USR a făcut ca acest plan să nu fie dus la îndeplinire.
Sunt doar câteva exemple care ne determină să întrebăm: cât de departe este România de valorile europene? Cum poate rămâne această țară europeană și democratică cu o guvernare care protejează penalii, nu vrea să elimine pensiile speciale și sărăcește în fiecare zi românii, împrumutând milioane de euro pentru a acoperi găurile de la bugetul de stat?
Vă mulțumesc.
Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.
Vă mulțumesc.
Trist este și modul în care avem parte de dezbatere în zilele acestea. Practic, într-o zi în care ar trebui să ne concentrăm 100% pe niște legi importante, pe niște legi care vor ghida modul în care România va fi guvernată, modul în care se vor dezvolta viitoarele noastre generații, punem la pachet toate inițiativele pe care colegii noștri le-au pus în categoria teorii ale conspirațiilor, proteste care să acopere substanța dezbaterilor și, practic, în acest moment, cei de la guvernare, PSD–PNL, și-au dat mâna cu AUR să pună pe agenda publică alte subiecte mai sus decât legile educației.
Este trist și, din păcate, exact asta votează Parlamentul azi: proiectul de țară „România eșuată”.
Unde să dăm noi, neafiliații patrioți sau cei din AUR, mâna cu PSD, că noi ne batem ca familiile noastre să fie așa cum le-a lăsat Dumnezeu?!
Veniți-vă în fire, oameni buni, și vedeți ce veți vota astăzi, pentru că veți da socoteală în fața națiunii!
Vă mulțumesc frumos.
Deputat neafiliat de Constanța, secretar general al UNR.
Domnule ministru Rafila,
Sunt nevoit să vă reamintesc pe această cale că Planul european de combatere a cancerului face obiectul Comunicării Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din data de 3 februarie 2021. Această comunicare a fost transmisă Guvernului României cu aproape un an înainte de punerea în dezbatere publică, la data de 19 ianuarie 2022, a Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România și, respectiv, cu peste un an și 8 luni înainte de adoptarea de către Camera Deputaților, la data de 19 octombrie 2022, a propunerii legislative care a devenit Legea nr. 293.
Faptul că ministerul pe care îl conduceți nu a avut capacitatea să armonizeze, pe parcursul a 20 de luni, Planul național de prevenire și combatere a cancerului cu Planul european de combatere a cancerului nu reprezintă altceva decât o nouă palmă aplicată nemeritat pe obrazul pacienților care trebuie să beneficieze cu celeritate de servicii de natură medicală, socială și de susținere psihologică împotriva acestei crunte maladii.
Vă mulțumesc.
Deputat Lazăr Ion-Marian.
Alte nenumărate cazuri de tăieri ilegale de pădure se petrec sub nasul lor, cu știința și acordul silvicultorilor, dar prioritatea lor este alta: să oprească turele de biciclete prin pădure care îi deranjau la furat. În loc să facă ilegalități pentru oprirea unei competiții internaționale, statul ar trebui să atragă bani europeni pentru împăduriri și pentru a dezvolta trasee cicloturistice.
Romsilva preferă să distrugă puținele trasee existente, să ia dreptul românilor de a-și petrece timpul liber în pădurile, în zonele împădurite declarate prin lege ca fiind de agrement, asta în timp ce-i lasă pe șmecherii mafiei lemnului să facă sute de milioane de euro, bani negri din păduri furate, în fiecare an.
Domnule ministru Tánczos Barna,
Am o singură întrebare: când destructurați mafia lemnului? Nu de alta, dar momentan pare că o țineți în brațe. Sau vă ține ea pe voi?
Deputat al USR de Mureș Adrian Giurgiu. Vă mulțumesc.
Rădăcinile acestei situații sunt mai vechi și au legătură cu momentul înlăturării lui Viktor Ianukovici, la 23 februarie 2014, moment în care Rada ucraineană de la Kiev a abrogat Legea nr. 5.029-IV/2012 cu privire la principiile politicii lingvistice de stat în Ucraina. Astfel, a fost abrogat actul normativ în baza căruia limbile minorităților naționale aveau statut de limbi regionale pe teritoriile corespunzătoare, cum era și limba română.
În urma Pactului Molotov–Ribbentrop, pe teritoriile românești ocupate care astăzi sunt în componența Republicii Ucraina se află în prezent 450.000 de români și aceștia formează a doua minoritate națională din țara vecină, din Ucraina. Acest nivel demografic al românilor a rezultat în urma unui proces continuu de deznaționalizare și de eliminare, precum și ca urmare a faptului că nu li s-a aprobat statutul de popor autohton de către puterea legislativă.
Orașul Cernăuți, de exemplu, care a fost considerat printre primele orașe ale României Mari, azi este orașul care mai are doar trei școli cu predare în limba romană. În prezent, aflăm că Ucraina are un joc deosebit de periculos, prin recrutarea tinerilor români din regiunea Cernăuți, pentru a-i trimite în prima linie a frontului, în locul ucrainenilor.
În prezent, minoritatea românească din regiunea Cernăuți locuiește compact, în patru raioane: Herța, Hliboca, Noua Suliță și Storojineț, dar în condițiile reorganizării administrativ-teritoriale care se impune ar putea să nu mai existe aceste „raioane românești”. Această situație a fost identificată și arătată clar de reprezentanții comunității românești din nordul Bucovinei.
Prin trimiterea tinerilor etnici români pe front, în prima linie, în zona de est a Ucrainei, în baza ordinului de recrutare în masă, se încearcă diminuarea numărului românilor din regiunea Cernăuți, asta în condițiile în care tinerii ucraineni sunt retrași din zona fierbinte și li se acordă statut de refugiați.
Grav!
Aceste decizii ilustrează în mod evident intențiile statului ucrainean, printre care și acela de dispersare a majorității românești din regiunea Cernăuți. Aceasta, alături de interzicerea școlilor în limba română, este o acțiune concertată în opera de asimilare și de negare a identității românești din Ucraina. Un alt exemplu este situația în care unul dintre simbolurile Cernăuților, reprezentat de hrisovul lui Alexandru cel Bun de atestare a orașului Cernăuți, a fost eliminat din Piața Centrală și înlocuit cu steagul Ucrainei și stelele Uniunii Europene în 2022. Și așa începe ștergerea din memorie a adevăratei istorii românești.
În concluzie, ce fac autoritățile române, în afară de scrisori din partea Ministerului Afacerilor Externe sau vizite fără nicio finalitate, pentru situația etnicilor români de pe teritoriul Ucrainei? Cum acționăm pentru a apăra statutul și drepturile conaționalilor noștri, pentru a le apăra viața, libertatea de exprimare, limba română strămoșească și stabilitatea lor pe pământurile natale? Ce fac politicienii noștri pentru a-și apăra frații din nordul Bucovinei, Ținutul Herța, nordul și sudul Basarabiei? Nimic! Stau impasibili, în timp ce drepturile și chiar viața conaționalilor noștri sunt puse în pericol și istoria lor riscă să fie ștearsă.
Răspundeți, vă rog, la aceste întrebări dureroase, domnule ministru al afacerilor externe!
Deputat neafiliat, Circumscripția nr. 9 Brăila. Mulțumesc.
Cealaltă temă intens discutată se referă la varianta de înlocuire a cotei unice cu impozitarea progresivă, un model implementat cu succes în toate economiile dezvoltate. După același raționament electoral, colegii liberali neagă cu vehemență realitatea, insistând cu susținerea unui model de impozitare total depășit.
Important de precizat: toate economiile care se bazează pe impozitarea progresivă au o clasă de mijloc foarte puternică și aceasta este direcția spre care trebuie să ne îndreptăm și noi. Cota unică a crescut decalajele sociale din România și, după aproape două decenii de la implementare, 85% dintre salariații români câștigă sub nivelul salariului minim. Cota progresivă înseamnă taxe mai mici pentru cei cu venituri mici și taxe mai mari pentru cei care obțin venituri mai mari. Este premisa pentru formarea unei clase de mijloc puternice, care reprezintă motorul cel mai important al economiei.
Cota unică este, pur și simplu, un model depășit și niciuna dintre marile economii nu o aplică. Modelul a fost popular, după încetarea Războiului Rece, pentru fostele state din blocul sovietic, dar multe dintre ele au revenit la cota progresivă (Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia). Mai toate țările din Uniunea Europeană se bazează astăzi pe impozitarea progresivă, singurele economii din UE care mai au cota unică fiind România, Bulgaria și Estonia. Alte state din regiune care au cotă unică: Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia, Azerbaidjan. Nu este oare destul de clar modelul pe care ar trebui să-l urmăm?!
Cred, așadar, că este mult prea devreme să intrăm în logica de campanie electorală și consider că ar fi mai benefic să ne concentrăm mai mult asupra problemelor cu care se confruntă și se vor confrunta cetățenii români. Haideți să nu acaparăm dezbaterea publică cu teme false de discuție, precum comasarea alegerilor, și, de asemenea, să nu rămânem blocați în idei sau modele depășite doar din speranța de a puncta mai bine electoral în viitor!
Trebuie să menționez că termenul de realizare a conectării este de maximum 120 de zile de la data obținerii acordului sau a autorizației pentru instalația de racordare. Accentuez faptul că activele rezultate ca urmare a lucrărilor de branșare intră în proprietatea operatorului de distribuție de la momentul punerii în funcțiune a instalației.
În cazul în care în zona amplasamentului locului de consum există doar rețea electrică cu nivel de tensiune diferit, operatorii de distribuție concesionari au obligația să
asigure finanțarea și realizarea lucrărilor de proiectare și execuție doar a instalației a cărei lungime va fi de până la 2,5 kilometri, aflată pe teritoriul unității administrativ-teritoriale pentru care are concesiunea serviciului public de distribuție.
Pentru instalațiile de racordare care depășesc lungimea de 2.500 metri finanțarea diferenței de rețea cade în sarcina clientului final noncasnic.
În cadrul dezbaterilor din Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților, al cărei secretar sunt, am insistat și am obținut susținerea, prin vot, a colegilor mei privind impunerea gratuității prin excepție pentru realizarea branșamentelor necesare alimentării echipamentelor și agregatelor pentru irigații și pentru înființarea de noi stații de punere sub presiune, în beneficiul fermierilor, precum și al operatorilor economici care desfășoară activități încadrate în codul CAEN 01 – Agricultură, vânătoare și servicii anexe și codul CAEN 10 – Industrie alimentară.
Conform unui alt amendament, votat în comisie și adoptat și de plenul Camerei Deputaților, toți solicitanții viitori clienți finali noncasnici au obligația să utilizeze locul de consum și să păstreze destinația acestuia pe o perioadă de minimum 15 ani de la data punerii în funcțiune a instalației de racordare. Această condiție nu se dorește să fie una care să îi constrângă sub vreo formă pe cei care vor să-și orienteze interesele financiare către dezvoltarea sectorului agrar. Din contră, principalul ei scop este cultivarea stabilității și a consecvenței necesare de care și acest domeniu are atât de mare nevoie. Așadar, nu vorbim de niciun fel de coerciție, ci, pur și simplu, de o doză necesară de precauție pentru astfel de activități derulate, a căror predictibilitate este influențată, în cea mai mare proporție, de capriciile inerente climatice.
În cazul în care clientul final noncasnic nu respectă această prevedere privind desfășurarea investiției pe parcursul intervalului de 15 ani, acesta va fi obligat să restituie operatorului de distribuție contravaloarea lucrărilor de proiectare și execuție a instalației de racordare, proporțional cu perioada rămasă neutilizată, în mod gradual, în conformitate cu reglementările ANRE.
Salut adoptarea acestei legi indispensabile noilor investitori în domeniul agricol și îmi reafirm speranța că promulgarea urgentă a ei de către președinte va avea drept consecință și reorientarea către acest segment ocupațional a cât mai multor oameni de afaceri din sferele conexe de activitate.
România, a șasea cea mai mare țară din UE, are o datorie imensă față de comunitatea evreiască și de memoria ei. Consolidarea colaborării și angajamentul în combaterea antisemitismului, alături de partenerii noștri din UE, ne vor permite să facem față provocărilor antisemitismului în creștere și să promovăm valorile democratice și memoria Holocaustului.
În încheiere, aș dori să le mulțumesc secretarului de stat Irina Dumitrița Solomon și echipei sale pentru organizarea acestei întâlniri la București, un eveniment crucial în lupta împotriva antisemitismului și negării Holocaustului.
Iată că incompetența ministrului Daea și incapacitatea instituțiilor de control pe care le are în subordine – Direcția Agricolă, Direcția Fitosanitară și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor – pun în pericol viața românilor de rând. Este revoltător că niciunul dintre cei responsabili nu a fost în stare ca, la mai bine de o săptămână
de la deschiderea anchetei, să iasă public să precizeze dacă sunt comercializate în acest moment astfel de legume neconforme.
Acesta este un atentat la sănătatea și siguranța românilor care au ghinionul să achiziționeze și să consume produse care încalcă standardele de calitate!
Consider, în acest context, că este important ca situația să fie cât mai rapid lămurită, deoarece, prin lipsa totală de atitudine a factorilor decizionali din minister, nu vom face decât să-i determinăm pe români să-și piardă încrederea în produsele românești și să-și îndrepte atenția și mai mult către produsele din import.
Din păcate, afacerile legumitorilor cinstiți vor fi grav afectate și există riscul, domnule Daea, să îi aduceți în pragul falimentului! Faceți ce trebuie, domnule ministru, luând măsuri urgente și concrete pentru a crește atractivitatea produselor românești pe piață, iar, dacă nu sunteți în stare, mai bine vă dați demisia și lăsați pe altcineva, mai capabil decât dumneavoastră, să apere interesele agriculturii românești!
Pornind de la acele probleme și fenomene majore cu care se confruntă România și comunitatea maghiară din România, cum ar fi: procesele demografice, care indică o rată a natalității descrescătoare; fenomene de violență domestică accentuate; abandon școlar, cu rata aproape cea mai mare din UE; posibilități limitate de a lucra într-un loc de muncă care să aibă un orar flexibil, respectiv prietenos cu familia; prezența limitată a femeilor în structurile decizionale, atât în domeniul politic, prezență care, din păcate, arată o descreștere în ultimii ani, cât și în viața economică, ambele fiind departe de proporționalitatea existentă între femei și bărbați în societatea românească, de 51% femei și 49% bărbați, toate acestea necesită o muncă perseverentă și foarte concretă din partea noastră, a tuturor, pentru diminuarea acestor inegalități.
În ceea ce privește puterea femeilor în societate, atât de decizie, cât și economică, Institutul European pentru Egalitatea de Gen anunță un scor mediu, la nivelul Uniunii, de 57,2. România are doar 32,6 puncte, clasându-se pe locul 22.
În politică avem doar două femei ministru și sub 20% dintre scaunele din Parlament sunt ocupate de doamne. Proporția se păstrează și în rândul parlamentarilor europeni.
În domeniul economic reprezentarea femeilor în consiliile de administrație ale marilor companii, la nivelul Uniunii, este de 29,5%, iar în România sunt doar 13%.
Un raport Eurostat arată că doar 55% dintre românce lucrează, spre deosebire de bărbați, care muncesc în proporție de 74%, poate și din cauza disponibilității limitate, în ceea ce privește educația și îngrijirea copiilor în primii ani de viață, care contribuie la diferențele mari dintre femei și bărbați în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. De asemenea, în România asigurarea unor servicii de îngrijire de calitate și accesibile ar permite femeilor să facă alegeri profesionale.
Din perspectiva decalajului salarial, România este în fruntea Uniunii Europene, cu cel mai mic decalaj salarial între femei și bărbați.
UDMR consideră că femeile aflate în poziții de decizie, la nivel politic, economic și civic, au obligația de a susține și promova cât mai multe femei, prin angajarea acestora în mod direct, prin constituirea de mentorate și facilitarea accesului acestora în toate domeniile vieții. Țara noastră are nevoie de o implicare a femeilor în toate domeniile: în politici, inclusiv cele de sustenabilitate, în educație și cercetare, precum și în economie sau în politică, dar nu se poate cere implicare fără a se asigura un cadru adecvat pentru participarea femeilor în toate domeniile de activitate, un cadru care trebuie să ofere tratament egal, recompensă financiară similară și oportunități egale pentru a ocupa funcții de conducere și demnități.
Astfel, ziua de 8 mai, Ziua națională a egalității de șanse între femei și bărbați, poate și trebuie folosită pentru a pune în lumina reflectoarelor inegalitățile existente, analizarea lor și fixarea acelor obiective și planuri care trebuie urmate în scopul atingerii egalității reale a șanselor pentru femei și bărbați.
UDMR, prin organizația sa de femei, a avut realizări importante în acest domeniu, prin avansarea de inițiative legislative, demararea de activități în cadrul comunității, precum și schimb de experiență la nivel european și internațional, activități care au condus la o scădere a inegalităților. Totuși mai avem foarte mult de schimbat pentru realizarea acestui principiu.
Contăm pe parteneriatul colegilor bărbați din toate domeniile de activitate, precum și în sânul familiei proprii, fără de care nu vom putea duce la succes acest obiectiv.
Proclamarea independenței de stat a României a fost apogeul unei politici bine pregătite în toate detaliile sale. Era o nouă expresie a politicii românești de a pune Europa în fața faptului împlinit. Atitudinea puterilor europene față de proclamarea de către România a independenței naționale a fost, în general, rezervată și rece, mergând până la ostilitate, în cazul Porții și Marii Britanii. Cea dintâi a declarat că își păstrează „drepturile intacte” asupra României și-și rezervă mijloacele de a le pune în aplicare. Guvernul englez, considerând proclamarea independenței României „contrară tratatelor”, s-a pronunțat pentru măsuri de pedepsire.
Avem datoria de a păstra intact ceea ce am primit de la înaintașii noștri, pentru a putea da mai departe, la rândul nostru, un edificiu pentru care generații la rând s-au sacrificat și au luptat ca astăzi cu toții să ne putem spune că suntem români, iar țara noastră este România!
De la declanșarea războiului de către Rusia împotriva Ucrainei, Republica Moldova a fost o țintă constantă a șicanelor venite din partea Kremlinului, fie pe palierul energetic, fie prin amenințări directe cu invazia și cu distrugerea. În fața acestui context nou în care ne aflăm, România rămâne fermă pe poziția ei de a sprijini, cu tot ce are la dispoziție, Republica Moldova în demersurile sale de a se desprinde de un trecut și o influență externă care a ținut-o în subdezvoltare, departe de lumea euroatlantică, civilizată și prosperă, unde și noi, și moldovenii ne dorim ca Republica Moldova să fie.
Pe de o parte, două state balcanice – Grecia și Bulgaria – nu recunosc existența minorităților naționale pe teritoriul lor. Astfel, aromânii și meglenoromânii din Grecia – ca și cum nici nu ar exista. La fel, nici românii din Timocul bulgăresc, din Valea Dunării, aromânii din regiunea Blagoevgrad sau sutele de mii de rudari de limbă română din Bulgaria – ca și cum nu ar exista. Nici Republica Macedonia de Nord nu-i recunoaște
pe aromâni și meglenoromâni cu numele lor proprii și le atribuie apelativul de „vlahi”, sugerând lipsa înrudirii cu România. Republica Serbia contestă, pentru 90% dintre românii din această țară, locuitori în Văile Timocului, Moravei și Dunării, înrudirea cu România, inventând limba și cultura „vlahă”, diferită de cea română.
Pe de altă parte, Bosnia și Herțegovina este singurul stat balcanic care recunoaște oficial minoritatea română, iar limba română drept limbă minoritară și regională. De asemenea, Albania a recunoscut minoritatea aromână cu numele ei propriu. Și Croația recunoaște că istroromânii vorbesc un dialect al limbii române comune, iar băieșii vorbesc limba română, în felul acesta recunoscând dreptul statului român de a-și asista cultural cele două minorități înrudite ale sale.
Din păcate, România nu se implică activ în protejarea și asistarea minorităților sale înrudite din Balcani. Suntem nemulțumiți de faptul că Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni nu derulează proiecte proprii suficiente în beneficiul românilor din statele balcanice, în contrast cu modul în care acționează alte state din regiune și din Europa în raport cu minoritățile lor înrudite de peste hotare. Suntem nemulțumiți că acești români nu pot dobândi cetățenia română pe criteriul cultural-lingvistic. Suntem nemulțumiți de faptul că forurile europene, printre ale căror preocupări sunt și drepturile omului – Consiliul Europei, OSCE, Uniunea Europeană –, nu intervin pentru protejarea acestor minorități românești din Balcani de presiunile asimilaționiste ale statelor-gazdă.
10 mai, Ziua românității balcanice, este nu doar o sărbătoare, ci și un prilej de a reflecta asupra situației românilor din Balcani, de a discuta colegial și consensual, în baza interesului național, despre problemele acestor români și de a identifica soluțiile cele mai potrivite.
Aromânii, meglenoromânii, istroromânii, dacoromânii și persoanele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc sunt frații noștri. Ei au nevoie de sprijinul României, exemplar și eficient, asta dacă dorim ca și peste câteva decenii să putem vorbi despre românitatea balcanică.
Putem să investim mai mult în infrastructură și în cercetarea științifică, să unim România, de la nord la sud, de la est la vest, cu drumuri de mare viteză și căi ferate moderne. Să continuăm reforma în sănătate pentru a avea un sistem performant și eficient, iar în acest sens spitalele regionale, pentru care s-au semnat contractele, sunt cel mai bun exemplu.
Există, fără îndoială, un extraordinar potențial care poate face din România o adevărată putere a Uniunii Europene. Doar că avem nevoie de un proiect echilibrat și ambițios, care să fie definit de stabilitate, de valori democratice profunde și principii economice coerente, de decență și de respect reciproc, un proiect pe care doar PSD îl poate ghida.
El trebuie gândit pentru România anului 2030, dar mai ales pentru anii ce vor veni, pentru generațiile copiilor noștri, luând în considerare toate schimbările prin care trece societatea noastră, precum și provocările cu care se confruntă în context mai larg, regional și internațional.
Știu că sună ambițios, poate chiar grandios, dar ce e viața unei națiuni dacă nu gândești măreț?! Este un proiect la care putem lucra fiecare câte puțin, cât putem și apoi putem preda ștafeta celor care vin după noi. Are un mecanism simplu, extrem de simplu: finalizează ce ți-a predat cel dinaintea ta și pune fundațiile pentru cei care vin după tine!
Trebuie să ne oprim din a gestiona doar crize și să gestionăm și victorii pentru români!
Cu bună-credință pentru România, trebuie să creăm un proiect național integrator, bine ancorat în realitățile politice și economice naționale și europene, care răspunde complexității tuturor provocărilor cu care ne-am confruntat în ultimele 3 decenii: este necesar un proiect care va transforma societatea într-o cetate, unde vocea și interesele tuturor cetățenilor vor fi reprezentate cu demnitate și decență; va construi un mediu economic competitiv; va asigura securitatea cetățenilor în condiții de deplină libertate; va elimina abuzurile; va proteja interesele și securitatea națională; va dezvolta o politică externă coerentă; va milita pentru o arhitectură instituțională robustă și modernă; va consolida statul de drept, educația, sănătatea și va avea grijă de diaspora românească.
Sigur, nu e un drum ușor și nu e un drum scurt și e bine să știm lucrul acesta, pentru că așa e cinstit, dar e un drum pe care îl putem face împreună, dacă ne stabilim cu claritate unde suntem, unde vrem să ajungem, cum ajungem acolo și cine ne conduce.
Sunt lansate trei apeluri, în valoare totală de 283 de milioane de euro, prin Programul „Educație și ocupare”, care vizează următoarele tipuri de intervenții:
1. „Adaptarea serviciilor educaționale adresate elevilor și personalului didactic din învățământul profesional și tehnic – stagii de practică pentru elevi” – dispune de un buget total de 102,37 milioane de euro pentru sprijinirea a 40.000 de elevi din învățământul profesional, tehnic și dual pentru a participa la programe de pregătire practică.
Beneficiarii eligibili sunt entități ale economiei sociale, rețele, uniuni, federații din sectorul economiei sociale, furnizori de formare profesională autorizați, publici și privați, furnizori de servicii de ocupare acreditați, publici și privați, furnizori de servicii sociale, organizații sindicale și organizații patronale, asociații profesionale, camere de comerț și industrie, ONG-uri.
Obiectivele nou-înființatelor companii sunt rezolvarea problemelor sociale, precum reducerea sărăciei, îmbunătățirea accesului la educație sau îngrijire medicală, proiectele aferente acestor investiții urmând a fi lansate luna viitoare.
Salut lansarea finanțărilor special destinate realizării de noi întreprinderi sociale, cu încrederea atingerii țelurilor propuse, respectiv redimensionarea palierului economicosocial național și, implicit, creșterea calității vieții în comunitățile unde vor fi înființate.
Consider că economia socială reprezintă, fără îndoială, viitorul României, dezvoltarea antreprenoriatului social fiind baza de plecare în vederea elaborării unor afaceri viabile, precum și pentru crearea de noi locuri de muncă.
Nu în ultimul rând, inițiativa este salutară deoarece oferă posibilitatea românilor aflați în risc de vulnerabilitate și în situații defavorizate de a se integra pe piața muncii și a se îndepărta astfel de zona sărăciei.
Am deplină încredere că astfel de programe privind crearea de noi afaceri și locuri de muncă vor conduce la creșterea economică durabilă a României, precum și la instituirea unui trai decent al oamenilor.
De remarcat este faptul că numărul total prevăzut de paturi, aprobat la nivel național, nu include numărul de paturi aprobate pentru pacienții care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranță privative de libertate, precum și cele din penitenciarele-spital și cele destinate îngrijirilor paliative.
Reducerea numărului de paturi din spitalele finanțate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate este unul dintre dezideratele conducerii PSD a Ministerului Sănătății. Este vorba despre o decizie imperios necesară în acest moment, convenită după consultarea ministrului Alexandru Rafila cu toți factorii implicați, inclusiv cu autoritățile locale.
În niciun caz însă nu se pune problema închiderii unor unități spitalicești, reducerea numărului de paturi fiind motivată printr-o analiză fundamentată a nevoii de servicii medicale integrate pentru fiecare spital în parte.
Această măsură va conduce, automat, la simplificarea accesului cetățenilor la prestațiile medicale de calitate, deoarece evoluția medicinei nu presupune cantonarea pacienților în paturi de spital, ci investigarea, diagnosticarea și primirea unor tratamente complexe pentru orice problemă de sănătate.
Din aceste considerente, pentru acest an a fost păstrat numărul de paturi finanțabile de către CNAS, la nivelul fiecărui județ, însă, în prezent, sunt în continuă dezvoltare o serie de tehnici și tehnologii care permit tratamentul ambulatoriu eficient al majorității afecțiunilor.
Asigurarea implementării obiectivelor de dezvoltare durabilă, promovarea incluziunii grupurilor marginalizate, evitarea folosirii pretextelor religioase ca motive de limitare a drepturilor omului sau negare a accesului la servicii de sănătate, inclusiv reproductivă, sau la educație, colaborarea cu actorii societății civile și sprijinirea instituțiilor naționale în implementarea Agendei 2030 sunt doar câteva dintre acțiunile pe care ne angajăm să le realizăm.
Înainte de a fi parlamentari, suntem cetățeni ai acestei țări și ai acestei lumi. Avem o responsabilitate față de noi înșine și față de generațiile viitoare de a construi un viitor în care libertatea religiei sau a credinței este respectată și protejată. Avem nevoie să garantăm libertatea de conștiință a tuturor, să nu negăm viziunea despre lume a niciunui grup minoritar.
Este o misiune dificilă, dar esențială pentru crearea unei societăți juste și echitabile. Vă invit să vă alăturați mie în acest demers, pentru a asigura că niciun cetățean al României, nicio persoană din această lume nu este lăsată în urmă din cauza religiei sau a credinței sale.
Vreau să subliniez și importanța implicării tinerilor în acest proces. Tinerii sunt viitorul nostru și trebuie să asigurăm că vocile lor sunt auzite și că ei sunt implicați în procesele decizionale care afectează libertatea spirituală.
Pentru a realiza aceste obiective, este esențial să avem un cadru legal solid, care să favorizeze realizarea libertății de conștiință pentru toți. De aceea, ne angajăm să adoptăm legislația necesară pentru a crea, actualiza și dezvolta un astfel de cadru.
În încheiere, doresc să reiterez angajamentul meu și al colegilor mei de a ne asigura că dreptul la libertatea de gândire, conștiință și religie sau credință este respectat și protejat în România și în întreaga lume.
Această declarație este un pas important către acest obiectiv. Dar este doar un pas. Mai avem mult de lucru pentru a ne asigura că libertatea religiei sau a credinței devine o realitate pentru toți. Să ne unim eforturile și să ne dedicăm acestei cauze. Împreună putem construi o lume în care fiecare persoană este respectată și valorizată pentru credințele sale.
Femeile din România s-au afirmat, de-a lungul anilor, în funcții de conducere esențiale, în instituții publice, ministere și companii private. Și au făcut-o cu succes, construindu-și cariere spectaculoase, cărămidă cu cărămidă, cu multe sacrificii și efort, mai ales în încercarea de a obține un echilibru între viața profesională și cea personală.
Avem statistici recente care au plasat femeile din România pe primul loc în Uniunea Europeană la funcții de conducere, în industrii dominate de femei, și astfel am înțeles că, oricât de anevoios este, drumul către egalitatea de șanse nu este unul imposibil.
Avem aceleași statistici care ne arată că suntem printre țările fruntașe în privința procentului de femei în rândul IT-iștilor (meserie considerată pentru bărbați până nu de mult) și tot astfel am înțeles că acest drum are o singură direcție: tot înainte, tot mai sus, către valorificarea maximă a potențialului femeilor.
Astăzi, de Ziua Europei, să nu uităm că egalitatea de gen este puternic integrată în politicile UE, că aceasta a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani și că România are obligația să meargă pe același traseu.
Am să închei cu un citat al lui Nelson Mandela: „Totul e imposibil de făcut până când se face.”
La mulți ani, Europa!
Da! Reformă fiscală dorim cu toții, dar ea trebuie să fie stimulativă pentru cei care muncesc și contribuie onest, să conducă la diminuare, și nu la amplificarea poverii fiscale pe muncă, să fie stimulativă pentru antreprenorii și fermierii români și să asigure resurse pentru dezvoltarea comunităților locale.
Inventarea de impozite peste noapte, oricum s-ar numi ele, sau acordarea de scutiri de impozite în preajma alegerilor sunt acțiuni care nu aduc beneficii niciunui român.
Deci, din punctul de vedere al reglementărilor în vigoare, statul român a luat toate măsurile care puteau fi luate. Cu toate acestea, condiția omului este adesea patronată de impredictibil. Din păcate, oricâte legi, reguli, norme ar genera parlamentele și guvernele, nimeni nu poate controla acțiunea umană până într-acolo încât să prevină orice acte criminale pe care indivizi nereabilitabili le pot înfăptui.
Doresc să transmit sincere condoleanțe familiilor celor uciși în acele atacuri monstruoase din Serbia. Tragedia este una mare, iar șocul resimțit de națiunea sârbă va fi unul de lungă durată.
Statul român va continua să monitorizeze atent aspectele ce țin de regimul armelor și munților, în speranța că nu va trebui niciodată să trecem prin momentele dificile prin care trec vecinii noștri.
La mulți ani, Europa! La mulți ani tuturor celor care sunt sau se simt cetățeni europeni!
Nu era de ajuns că avem îngrijorător de mulți analfabeți funcțional, că ne confruntăm cu o criză reală a numărului și nivelului profesional al cadrelor didactice, că medicina școlară e doar o poveste ori că încă mai sunt atât de multe școli și grădinițe cu toaleta în curte, acum trebuie să ne temem, la propriu, și de faptul că violența în școli a ajuns o modă!
Sunt 100% pentru apărarea drepturilor copiilor!
Dar este de datoria noastră, ca legiuitori, și să (re)instaurăm autoritatea adulților care se ocupă de educația lor!
Și a instituțiilor!
Am auzit opinii conform cărora a controla ghiozdanul unui copil înainte de a intra în colectivitate ar fi o încălcare a vieții private și a intimității acestuia...
Serios?
Dar dacă în acel ghiozdan s-ar afla niște etnobotanice, care v-ar trimite propriul copil direct la UPU?!
Sau un cuțit, care v-ar putea răni propriul copil?
Știm, oare, exact, câți dintre deținătorii de arme sunt părinți?
Și în ce școli învață copiii acestora?
Și dacă aceștia își păstrează armele în siguranță? Inventariază, controlează cineva? Nu este de glumă!
Am încredere că, în cel mai scurt timp, Guvernul va așeza problema siguranței elevilor și profesorilor în școli pe agenda priorităților și că noi îl vom susține, legislativ, pentru ca măsurile pe care le va propune să devină obligatorii.
Este important pentru o țară ca cetățenii săi să fie mai uniți între ei, iar actuala guvernare a înțeles importanța menținerii legăturii cu cetățenii noștri din diaspora.
Cei ce fac parte din comunitățile de români reprezintă primii ambasadori ai României în statele în care au ales să locuiască.
Ne dorim să aducem diaspora alături de țară, pentru a fi ancora de stabilitate, securitate și, totodată, baza pentru accelerarea dezvoltării economice.
În anul 1901 Henry Dunant a devenit cel dintâi laureat al Premiului Nobel pentru pace.
Ca urmare a importanței pe care o are într-o lume ca a noastră, măcinată de conflicte, misiunea sa umanitară continuă și în prezent.
Activitatea Mișcării Internaționale a Crucii Roșii și a Semilunii Roșii se ghidează după șapte principii fundamentale: umanitate, imparțialitate, neutralitate, independență, voluntariat, unitate și universalitate.
Având în vedere validitatea acestor principii, mi-aș dori ca și noi, parlamentarii, să le putem aplica în viața noastră politică, pentru a ne putea spune unii altora din toată inima: suntem frați!
Numai astfel vom fi cu adevărat împliniți, iar rezultatele muncii noastre sunt sigură că vor fi mult mai însemnate și mai apreciate la nivelul întregii societăți. De aceea, cred că „lupta” politică nu trebuie să fie decât o luptă a ideilor, iar acestea trebuie să fie îndreptate întotdeauna spre binele și bunăstarea poporului român, ai cărui reprezentanți suntem.
Fie ca prin acțiunile noastre să prevenim și să alinăm suferințele sub toate formele, să protejăm sănătatea și viața, să promovăm respectul față de demnitatea umană, fără nicio discriminare bazată pe naționalitate, rasă, sex, religie, vârstă, apartenență socială sau politică.
Să nu uităm că avem același Creator și, prin urmare, suntem frați!
Sunt încrezătoare că, în perioada următoare, progresele țării noastre pe calea europeană vor fi dinamizate, astfel încât să ne putem valorifica la maximum potențialul uman și tradițiile cultural-istorice de care dispunem, pentru a deveni cu adevărat o națiune de prim rang în Europa.
Celebrarea Zilei Europei este un moment de unitate și solidaritate pentru toți românii, precum și de apreciere pentru generațiile care au făcut posibil ca România europeană să se bucure de toate privilegiile din prezent: democrație, libertate, dreptul la liberă circulație și la expresie.
Îndemn toți românii să fie toleranți și solidari în tot ceea ce fac, pentru că, în paralel cu măsurile Guvernului liberal pentru o viață mai bună, fiecare dintre noi trebuie să demonstreze că suntem cu adevărat cetățeni europeni. La mulți ani, Europa unită! La mulți ani, România!
Sistemul dictatorial prin care se încearcă a se menține păstrarea la putere a unei clase politice corupte își va găsi sfârșitul în propriile capcane pe care le întinde românilor.
Manipularea presei, îngrădirea libertăților, stricarea legilor educației, atingerea familiilor, vânzarea ultimelor resurse vor face ca furia populară să amendeze grav acest plan demonic de dezumanizare, la care și PNL–PSD–UDMR–USR au achiesat.
Nu uitați, românii au în gena națională lupta pentru libertate, așa cum ne spune chiar și un vers al imnului național: „Viață-n libertate ori moarte strigă toți!”
Sus, națiunea română!
Hristos pentru România!
Pe scurt, criza demografică are implicații serioase pentru viitorul economiei și al societății românești. Scăderea numărului de persoane active riscă să contribuie la o scădere pe termen lung a productivității și a creșterii economice, în timp ce îmbătrânirea populației poate crește presiunea asupra sistemelor sociale și stabilității fiscal-bugetare. Din păcate, în ultimii ani, departe de a se ameliora, criza demografică din România și din Europa este pe cale să se înrăutățească.
În acest sens, aș dori să salut activitatea Ministerului Familiei, care este pe ultima sută de metri în redactarea pachetului legislativ pentru creșterea natalității. Este un program sută la sută social-democrat, fiind realizat prin colaborarea a trei miniștri ai PSD, al familiei, al finanțelor și al muncii. Programul vine în întâmpinarea familiilor de tineri care, din motive materiale, amână decizia de a avea un copil, oferind un sprijin important pentru creșterea copiilor. De asemenea, oferă sprijin pentru femeile gravide, în vederea prevenirii afecțiunilor ce pot apărea în cursul sarcinii.
Printre aceste măsuri trebuie amintite reducerea TVA la 5% pentru produsele esențiale destinate copiilor – lapte praf, mâncare, îmbrăcăminte, produse de igienă pentru bebeluși, scaune auto pentru copii etc. – și două programe importante:
– Programul „Un copil, un zâmbet pentru viitor”, prin care se asigură un sprijin de până la 1.500 de lei pentru tratamentul stomatologic al copiilor;
– Programul „Sprijin pentru educația timpurie”, prin care statul va finanța cu 1.500 de lei/lună serviciile educaționale în grădinițe, creșe, afterschool, în cazul familiilor cu un venit maxim de 8.000 de lei/lună.
Sprijinirea gravidelor pe timpul sarcinii beneficiază de o atenție sporită. PSD propune voucherul „Materna”, în valoare de 2.500 de lei, pentru consultațiile și analizele necesare în timpul sarcinii și care nu sunt decontate în sistemul public de asigurări de sănătate.
Alte măsuri la care se lucrează vizează: cardul familiilor numeroase și cardurile pentru tineri care vor oferi reduceri în magazine, librării etc.; reducerea dobânzilor la creditele imobiliare pentru familiile numeroase; protecția mamelor care se întorc în câmpul muncii, prin garantarea locului de muncă cel puțin un an; un program de muncă flexibil pentru părinții cu copii cu vârsta de până la 3 ani; și sprijin financiar pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate.
Desigur, chiar dacă sunt binevenite, aceste măsuri nu vor fi de ajuns. Ele vor trebui completate și cu alte inițiative și proiecte pe termen mediu și lung. Mai mult decât atât, cred că viitorul guvern condus de PSD trebuie să pună în fruntea listei sale de priorități rezolvarea acestei crize demografice.
Următorul proiect de țară ar putea fi chiar acesta – găsirea celor mai bune soluții pentru a rezolva problema demografică în următorii 25 de ani. Este nevoie de o astfel de abordare strategică, pentru a redresa situația și pentru a ieși din ceea ce specialiștii numesc „iarna demografică”.
Cu acest prilej, noi, cei de la PSD, ne dorim să deschidem un nou capitol, mult mai bun, din viața tuturor românilor, prin acest gest politic major de a asigura funcția de premier și de a continua colaborarea cu liberalii, cel mai probabil într-o formulă mult îmbunătățită, în baza experienței lucrului în comun, nu doar schimbată parțial.
Dragi colegi și dragi români, sunt convins că întreg procesul de modificare a structurii Executivului va fi o decizie rapidă, necesară pentru creșterea economiei, pentru accentuarea stabilității investițiilor, pentru diminuarea în continuare a tuturor efectelor nocive generate de conflictul armat de la granița de est a României, precum și pentru accelerarea reformelor și a proiectelor demarate de Guvern, odată cu accederea PSD la Palatul Victoria, în 2021.
Și atunci, dar și acum, vă reamintesc că am făcut acest gest politic strict ca să-i protejăm pe români de consecințele nefaste care au decurs din seria crizelor medicale, umanitare și a recesiunii mondiale, dar și că rezultatele pozitive ale deciziei noastre nu au întârziat să apară.
Așadar, în ciuda a tot ceea ce se prognoza despre actuala coaliție PNL–PSD–UDMR, aceasta a funcționat cu mult mai puține scandaluri și sincope la nivel decizional decât își doreau și încă mai speră oponenții noștri.
Cu toate acestea, este foarte posibil ca acest tip de construcție politică să fie prima și chiar ultima rotativă. Este dificil să-ți asumi și să-ți afirmi public astfel de certitudini, având în vedere șansele minime care i s-au atribuit acestei alianțe, dar și fondul antecedentelor înțelegeri politice similare între dreapta și stânga, realizate după 1990, dar și în baza curentelor de gândire atât de diferite din interiorul PNL, unele dintre acestea ajungând să frizeze chiar și o falsă victimizare.
În rândurile liberalilor există o grupare care pretinde, fără argumente viabile, că PNL ar fi fost marginalizat, până acum, în cadrul coaliției. Iar de aici au rezultat și o serie de disensiuni în interiorul formațiunii liberale privind nominalizările lor în noul cabinet.
Nu același lucru se întâmplă și în PSD! Atât eu, cât și toți colegii mei social-democrați știm foarte bine că trebuie să continuăm să guvernăm din ce în ce mai performant, în folosul tuturor românilor, dar și faptul că 2024 va fi un an cu multe provocări. Pe lângă potențiala prelungire a războiului din Ucraina și rundele de alegeri de anul viitor, cu siguranță, vor figura pe agendele noastre, ale românilor, și diverse alte necunoscute, care clamează atât viteză de reacție, cât și cele mai bune hotărâri. Prioritare pentru PSD nu au fost și nu vor fi niciodată ambițiile sau doleanțele rezultate din orgoliile gigantești ale unor „grei” din fostul PNL și PDL, ci interesul nostru manifestat constant și grija noastră concretizate în cele mai potrivite hotărâri destinate nevoilor tuturor categoriilor sociale.
Obiectivul nostru este în continuare să susținem populația vulnerabilă, acordând o atenție suplimentară segmentelor active, respectiv salariaților cu venituri mici și medii, care contribuie prin muncă cel mai mult la dezvoltarea economică a țării.
Având în vedere că și românii ne apreciază demersurile conjugate, țin să le mulțumesc și pe această cale tuturor celor care au încredere în PSD! Împreună suntem și mai puternici și vom pune lucrurile în mișcare pentru toți românii!
Fără fondurile europene nerambursabile și fără fondurile aduse de investitorii privați, Oltenia nu va ieși din zona subdezvoltării, pentru că la bugetul național resursele pentru dezvoltare sunt puține, iar administrațiile publice locale au bugete modeste, care, în puține cazuri, depășesc cheltuielile curente de funcționare. Pentru că ne apropiem de un an electoral marcat cu mai multe rânduri de alegeri, mi-aș dori ca toate competițiile electorale din Oltenia să fie purtate pe proiecte fezabile de dezvoltare cu ajutorul fondurilor europene și pe strategii corecte de atragere a unor investitori străini puternici în regiune.
Doar astfel standardul de viață al oltenilor poate să-l ajungă din urmă pe cel de la București sau din statele dezvoltate ale Uniunii Europene.
Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare a scos la licitație un contract de 309 milioane de lei pentru reabilitarea lucrărilor de irigații.
Există Programul național pentru infrastructură principală de irigații, cu prevederi complexe: amenajarea de noi sisteme de irigații, mărirea suprafeței irigate, desecări și drenaje de noi terenuri, majorarea numărului de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații etc. Acesta va completa Planul național strategic cu investiții în structurile principale și secundare până la nevoile fermei.
Poate cineva să explice această situație paradoxală? Avem planuri, proiecte, o infrastructură care poate fi îmbunătățită, bani, dar mai ales avem nevoie de hrană obținută prin procese moderne, dar totul este imobil!
De ce trebuie să importăm și să consumăm cereale infestate, interzise în multe țări din Europa?
Afirm că sistemul de irigații este o altă resursă moștenită, distrusă și irosită!
Din păcate, toată această comedie sinistră nu face decât să întărească ideea statului eșuat, despre care vorbesc de ceva vreme. Într-o societate normală, oprirea în trafic este o acțiune a poliției rutiere, bazată pe o încălcare a regulilor de circulație, care poate fi justificată prin înregistrări video, nu prin declarații subiective, ce miros puternic a ciupeală.
În urma acestui incident, nu am încredere în niciuna dintre părți. Este una dintre acele întâmplări în care ambii combatanți, printr-un paradox aproape solomonic, ies în pierdere. Nu am încredere nici în buna-credință a eroilor din poliția locală, care, chipurile, nu îl cunoșteau pe magistrat, dar care, din întâmplare, au pornit filmarea, nici în domnul Horodniceanu, căruia acest acces de grandomanie publică îi anulează în fața mea toată bonitatea morală. Într-o societate normală, omul aflat într-o funcție mai înaltă nu și-ar fi declinat-o, dacă nu călătorea în interes de serviciu și o eventuală amendă ar fi fost contestată doar în justiție, fără acele tirade jenante în care s-au atins neverosimile probleme semantice, de genul folosirii corecte a locuțiunii prepoziționale „din cauza”. Am avut o confirmare tristă a faptului că busola morală a slujbașilor statului eșuat, de la cei mai de sus până la cei situați mai jos în lanțul trofic al subordonării, nu mai indică de mult puncte cardinale reale și corecte. Stimați potentați ai zilei, dacă încă aveți dubii și vi se pare că sunteți deasupra muritorilor de rând, repetați zilnic această mantră: nimeni nu e mai presus de lege!
Dacă tot nu veți reuși să înțelegeți sensul acestor cuvinte simple, dar care cântăresc extrem de greu, trezirea voastră va fi abruptă și brutală, exact așa cum o meritați!
Avem o obligație sfântă pentru înaintașii noștri! Avem o obligație sfântă pentru copiii noștri!
Pentru vechile hotare, pentru România Mare, Doamne, ocrotește-i pe români!
Uniunea Salvați România a propus o serie de măsuri pentru îmbunătățirea mediului de afaceri din România, printre care se numără și reducerea taxelor pe muncă. În acest sens, una dintre măsurile propuse de USR este „Zero taxe pe salariul minim”, care presupune eliminarea impozitului pe venit pentru salariile sub nivelul salariului minim pe economie.
În plus, USR a propus anularea suprataxării pentru salariile angajaților cu contracte part-time, care ar trebui să plătească contribuții la nivelul salariilor pe care le primesc. Această măsură ar putea fi de ajutor pentru antreprenorii care angajează personal part-time și ar putea încuraja creșterea numărului de locuri de muncă.
Ar fi ideal ca această coaliție de guvernare, PSD–PNL–UDMR, să se concentreze mai mult pe crearea unor programe de finanțare eficiente și durabile pentru start-upuri și să se asigure că acestea sunt finalizate și implementate cu succes. De asemenea, este necesară o strategie durabilă pentru dezvoltarea start-upurilor, digitalizarea procesului de înființare a unei firme și crearea unui mediu de afaceri favorabil și sustenabil în România.
De când copiii intră pe ușa unei școli, modul de învățare este mecanic și toți reușesc să treacă clasele cu note bune, deoarece profesorii nu își dau interesul să le explice în mod particular, să insiste asupra unei probleme. Încă din anul 2018, de când s-a înființat Programul „România educată”, se încearcă combaterea analfabetismului, dar nu se observă nicio îmbunătățire. Rata celor care nu știu să citească și să scrie este tot mare și este îngrijorător pentru anul 2023.
În școlile din România accentul nu se pune sub nicio formă pe dezvoltarea unui mod de gândire critic. Să vă fie rușine, ați făcut atâtea schimbări în sistemul de învățământ, dar niciuna în favoarea elevilor, inclusiv cu cele două legi ale educației! Vreți să vă remarcați, dar tot ce faceți este să puneți mai multă presiune pe elevi! Analfabetismul este o problemă majoră, iar, dacă nu facem ceva în această privință, în curând țara asta va fi condusă de o grămadă de incapabili care nu sunt în stare să se exprime! Vrem să ne comparăm cu celelalte țări din UE, dar nivelul traiului nu ne permite. Copiii noștri încă merg pe jos kilometri întregi prin noroaie pentru a ajunge la școală.
– Cum aveți de gând, doamnă ministru, să schimbați sistemul, când este vizibil că cel actual nu funcționează?
– Doamnă ministru, cum vor fi determinați elevii să fie atrași de activitățile școlare?
– Copiii din mediul rural, stimată doamnă ministru, sunt cei mai predispuși la analfabetism, din cauza condițiilor la care sunt supuși, a dezinteresului crescut al profesorilor, dar și a gândirii că munca fizică e mai importantă. Ce măsuri veți lua, doamnă ministru, pentru a combate această problemă? Greu de răspuns, la teorie stăm foarte bine, dar la implementarea soluțiilor, suntem deficitari.
Este regretabil faptul că în țară avem foarte mulți copii neșcolarizați sau care se confruntă cu probleme în ceea ce privește accesul la educație. Așa-zisul efort al Guvernului se observă din statistică și faptul că, de 33 de ani, vorbim doar despre a moderniza programele educaționale, despre a îmbunătăți formarea cadrelor didactice și despre a sprijini inovarea în domeniul educației, fără să realizăm nimic concret!
Este foarte important să acordăm atenție copiilor neșcolarizați, să le oferim sprijinul necesar pentru a le îmbunătăți situația și a avea acces la educație. Trebuie să îi sprijinim prin diverse forme, inclusiv programe educaționale adaptate la nevoile lor, acces la resurse educaționale, sprijin financiar și, acolo unde este cazul, social.
Pentru a reduce numărul de copii neșcolarizați, este necesară o abordare integrată, care să includă investiții în educație, eliminarea discriminării și inegalităților din sistem, îmbunătățirea infrastructurii, noi resurse educaționale, precum și dezvoltarea unor politici și programe educaționale adaptate la nevoile și contextele locale.
Educația este singurul mod prin care țara noastră va evolua, împreună, prin voință și implicare, trebuie să ne asigurăm că toți copiii au acces la o educație de calitate!
Peste trei sferturi dintre români consideră că viitorul țării noastre va arăta mai bine, din punct de vedere economic, dacă rămânem membri ai Uniunii Europene – sondaj INSCOP, aprilie 2023. Același lucru îl cred și eu și, în calitate de reprezentant al cetățenilor, aici, în Parlament, voi face tot ce va ține de mine pentru a consolida acest parcurs.
Dacă nu luăm nicio măsură, riscăm ca schizofrenia mediatică actuală să se extindă și să devină o maladie socială, unde realitatea este atât de distorsionată, încât vom avea o națiune lipsită de discernământ. Știm bine cu ce se termină distorsionarea realității mass-media, cel mai bine a demonstrat-o regimul comunist, de care, cu atât greu, ne-am debarasat, plătind cu sânge, acum mai bine de 30 de ani în urmă.
Oare chiar este necesar să călcăm pe aceeași greblă după 30 de ani? Oare asta ne dorim noi cu adevărat?
Sunt încrezătoare că politicile publice destinate creșterii calității vieții românilor vor continua, prin îmbunătățirea condițiilor din sănătate și educație, dezvoltarea infrastructurii, stimularea investițiilor, crearea de noi locuri de muncă, precum și preocuparea față de viitorul tinerei generații.
Sunt convinsă că țara noastră va continua procesul de modernizare și evoluție, prin valorificarea optimă a tuturor șanselor de a demonstra că suntem un partener egal pe scena europeană actuală.
Ziua Europei este o zi a unității noastre ca națiune, în care trebuie să cooperăm în spirit european, indiferent de orientările politice, pentru că, mai mult ca orice, Uniunea Europeană înseamnă unitate și solidaritate!
De asemenea, cred că trebuie să fim recunoscători tuturor generațiilor de până acum pentru contribuția fundamentală avută la câștigarea valorilor și principiilor de care azi ne bucurăm cu toții: libertate, democrație, liberă circulație, dreptul la exprimare.
De Ziua Europei, aș vrea ca toți românii să se implice în tot ceea ce fac, deoarece doar astfel putem duce România europeană spre dezvoltare, progres și modernitate!
Să fim mândri că suntem români și europeni, să demonstrăm asta în fiecare zi!
La mulți ani, Europa!
La mulți ani, România europeană!
De asemenea, modelul liberal de administrație locală trebuie să fie adus și la sud de Carpați, pentru că de dezvoltarea comunităților locale, de modernizarea serviciilor publice și extinderea rețelelor de utilități de bază depinde și interesul investitorilor străini de a deschide o fabrică nouă și de a crea locuri de muncă bine plătite.
Cu investiții publice de calitate, susținute din fonduri europene nerambursabile, vom putea să inversăm și tendința demografică negativă, care a afectat și afectează comunele și orașele mici din Oltenia. Nu-i putem judeca pe tinerii care își caută un loc de muncă mai bine plătit sau condiții mai bune pentru familia lor.
De aceea, îmi doresc ca prin investiții și administrație de calitate să le dăm argumente solide să nu mai plece, și chiar să se întoarcă acasă.
Suntem și rămânem parte a Europei și, împreună cu celelalte state europene, drumul nostru comun trebuie tratat la adevărata însemnătate.
Suntem mândri că suntem români și mândri că suntem europeni, mândri de contribuția noastră la Uniunea Europeană și datori să nu uităm niciodată că numai prin solidaritate putem să păstrăm pacea și, odată cu ea, identitatea proprie și comună.
La mulți ani, Europa!
La mulți ani, România!
Nu aș dori să fiu înțeles greșit, inițiativa este lăudabilă, consider că implicarea și dezvoltarea tehnologiilor privind inteligența artificială reprezintă un domeniu de viitor ce va integra într-un timp foarte scurt aplicabilități multifuncționale și interdisciplinare care vor genera plus de valoare în foarte multe domenii de activitate.
Cu toate acestea, nu trebuie să cădem total în capcana digitalizării și să ne bazăm pe un viitor conturat doar de roboți, pentru că și pentru aceștia vom avea nevoie de personal calificat care să fie pregătit, educat și instruit la un nivel profesional înalt, care să corespundă standardizării viitoare, și, mai mult decât atât, vom avea nevoie de cadre didactice care să creeze aceste noi generații.
Cu alte cuvinte, nu putem vorbi despre dezvoltare în orice domeniu fără educație, iar din acest punct de vedere solicit tuturor celor implicați să acorde atenția cuvenită acordării unui rol adecvat educației în această construcție pentru viitor.
Tătarii din România reprezintă 0,11% din populația țării și cei mai mulți dintre ei s-au stabilit în județele Constanța, Tulcea și, mai nou, în București. Tătarii dobrogeni au creat o cultură proprie inspirată din istorie și tradiții, în care sunt respectate atât sărbătorile naționale, cât și cele religioase. Deși mulți s-au născut aici, ei au fost crescuți și educați în spiritul religiei și culturii musulmane și încearcă la rândul lor să impună și generațiilor tinere acest mod.
Așa cum afirmau Stendhal – „Primul instrument al unui popor este limba sa” și Negip Hagi Fazâl – „Dacă vrei ca un popor să dispară, ia-i limba”, este imperios necesar să reflectăm la importanța limbilor și culturilor materne și să promovăm recunoașterea și utilizarea limbilor materne în lume, în special pe cele ale grupurilor minoritare. Limba maternă reprezintă identitatea națională și culturală a individului și este una dintre dimensiunile fundamentale ale ființei umane.
Tătarii din România sunt deciși să-și apere identitatea și să promoveze valorile lor spirituale, pe care le consideră nu doar un bun al lor, ci și un bun al României și al lumii întregi. Cu acest prilej, transmit și eu la mulți ani! _Tatar tilimiz kuni Qayirli Bolsin!_
– Îmbunătățirea condițiilor de lucru și atragerea personalului medical – este necesară crearea unui mediu de lucru atractiv pentru medici și personalul medical, prin asigurarea condițiilor adecvate, remunerație competitivă, reducerea birocrației și creșterea autonomiei profesionale. Promovarea și facilitarea formării și specializării continue a personalului medical sunt, de asemenea, importante.
– Combaterea corupției și politizării – este necesară o abordare fermă în combaterea corupției în sistemul de sănătate și asigurarea unei guvernanțe transparente și profesionale. Funcțiile de conducere trebuie să fie ocupate pe baza competențelor, și nu a afilierilor politice.
– Dezvoltarea serviciilor medicale de bază și îngrijirea primară – îmbunătățirea accesului la serviciile medicale de bază și promovarea îngrijirii primare pot contribui la reducerea presiunii asupra spitalelor. Investiția în centre de sănătate comunitare și extinderea rețelei de medici de familie ar putea asigura o gestionare mai eficientă și o direcționare adecvată a pacienților.
– Colaborare cu parteneri internaționali – România poate beneficia de expertiza și asistența tehnică a organismelor internaționale și a altor state, în dezvoltarea sistemului de sănătate. Colaborarea și schimbul de bune practici pot contribui la implementarea unor soluții eficiente.
În concluzie, este necesară o regândire a finanțării, funcționării și utilizării spitalelor, însoțită de investiții în infrastructură medicală și socială. Este imperativ să se construiască spitale noi și să se modernizeze cele existente, iar acest proces trebuie să fie însoțit de o abordare integrată care să ia în considerare multiplele aspecte ale sistemului de sănătate din România.
Este drept că aceste legi nu sunt perfecte, asta pentru că omul prin natura lui nu este și nimic din ceea ce el creează nu poate fi perfect. Însă ele sunt un mare pas înainte, care aliniază România standardelor anului 2023, dar mai ales o pregătesc să atingă și standardele care vor fi în anii din fața noastră. Este o lege aplicabilă prezentului, dar orientată către viitor.
Alături de reforma din justiție, care a dus la ridicarea MCV anul trecut, reforma din educație este o altă realizare a unui ministru din partea PNL. În acest fel, demonstrăm că PNL este partidul care nu doar declară că dorește realizarea reformelor importante pentru România, dar le și realizează.
În final, vreau să subliniez faptul că aceste obiective – protejarea mediului înconjurător și a patrimoniului cultural, dezvoltarea urbană durabilă și accesibilă – nu sunt incompatibile cu dezvoltarea economică și cu interesele imobiliare. Dimpotrivă, ele sunt necesare pentru a asigura o dezvoltare urbană echilibrată și sustenabilă în România.
Vă îndemn, stimate colege și stimați colegi, să acordați o atenție deosebită acestor aspecte și să adoptați un Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor care să reprezinte interesele societății și ale viitorului nostru comun.
În altă ordine de idei, alături de colegii mei de la PSD, am susținut toate demersurile pentru creșterea substanțială a investițiilor din fonduri europene. România folosește fondurile europene pentru a se dezvolta și pentru a combate efectele negative care afectează economia. Investițiile din fonduri UE
reprezintă 60% din totalul investițiilor publice. Vreau să reamintesc că a fost nevoie să vină PSD la guvernare ca să se rezolve Acordul privind fondurile europene acordate României pe exercițiul financiar 2021–2027, în valoare de 31,6 miliarde de euro.
În același timp, PSD și-a îndeplinit obiectivul politic de a proteja cetățenii români față de standardele duble practicate de unii comercianți din UE. Partidul Social Democrat a susținut în permanență că cetățenii români trebuie să se bucure de un tratament egal față de toți ceilalți cetățeni europeni. În acest sens, combaterea standardelor duble practicate de unii comercianți europeni în defavoarea consumatorilor români a reprezentat pentru PSD un obiectiv politic major, realizat prin actul normativ adoptat anul trecut în domeniul protecției consumatorilor.
Din păcate, am intrat în cel de-al doilea an de conflict la granițele țării noastre. Ce se întâmplă în Ucraina ne afectează pe toți, ca români și europeni. Lumea se schimbă și noi cu toții suntem nevoiți să ne adaptăm noilor realități. Asta înseamnă noi provocări și încercări nu doar pentru români și pentru economia noastră națională, ci pentru întreaga regiune, continent și întreg mapamondul.
România se află acum în prima linie a democrației occidentale și se bazează pe sprijinul NATO și al Uniunii Europene, pe susținerea SUA și a partenerilor europeni, pentru a o apăra împreună!
Vreau să reamintesc că PSD este partidul care a pregătit și realizat integrarea României în NATO și în Uniunea Europeană, două organizații care acum se dovedesc esențiale pentru securitatea economică, militară și socială a României.
România este un partener de încredere atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană. Calea noastră europeană este ireversibilă. Dar, în același timp, trebuie să avem curajul și demnitatea de a solicita partenerilor noștri sprijin pentru face față în noul context economic și social creat în urma conflictului din Ucraina. Așadar, solidaritatea și unitatea trebuie să vină din ambele direcții, de la noi spre UE, dar și de la instituțiile europene spre toți membrii comunității.
Astăzi, lucrăm împreună pentru a avea o Europă puternică și liberă, în care drepturile omului, democrația și statul de drept au întâietate.
Cu toții aspirăm la un viitor de pace, la o umanitate eliberată de amenințări și de violență.
Dumnezeu să binecuvânteze România și pe români!