Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·17 mai 2023

Declarații politice · respins

Daniel-Florin Ghiță

867 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 2 · marcant5 marcheri
Anti-pluralism: 2 · marcant3 marcheri
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

## „Remember: tunul de la Romtelecom”

În opinia unor analiști și a unor acționari, cel mai mare caz de corupție din România modernă, care a prejudiciat statul cu miliarde de dolari și pe care parchetul și justiția au refuzat să-l cerceteze*, este privatizarea companiei naționale Romtelecom, operatorul autohton de telefonie fixă. Consultantul privatizării a fost cunoscuta firmă americană Goldman Sachs, care a evaluat la un preț de 750 de milioane de dolari un pachet de 35% din acțiunile Romtelecom, nici măcar un miliard.

În aceeași perioadă, Polonia a scos la licitație Polski Telecom la un preț de 18 miliarde de dolari. Cumpărătorul Romtelecom nu a fost, cum s-a anunțat și cum se știe, compania de stat grecească OTE, ci un offshore, un pui, înființat de aceasta în Cipru cu câteva zile înaintea vânzării și care avea un capital social de numai 9.000 de dolari.

Contractul de privatizare și actele subsecvente acestuia au fost încheiate prin încălcarea Constituției României, sub cel puțin trei aspecte.*

În primul rând, în contract este stipulat caracterul secret al acestuia. În acest sens, se cuvine semnalat că senatorul liberal Nicolae Cerveni, un avocat cu notorietate în perioada respectivă, a solicitat prim-ministrului Radu Vasile contractul spre studiu, dar cererea i-a fost respinsă.

În contextul ședinței

În al doilea rând, deși Constituția prevedea că România are economie de piață, cumpărătorului i s-a garantat exclusivitatea pe piața telefoniei fixe pentru încă 3 ani, prin HG nr. 670/1998.

În al treilea rând, Romtelecom a fost scos de sub controlul Consiliului Concurenței, prin OUG nr. 25/1998. În urma scrisorii adresate celor două camere ale Parlamentului de către organizația neguvernamentală „Acțiunea pentru idealurile Revoluției”, dispoziția din ordonanța de urgență sus-menționată a fost respinsă de Forul legislativ.

Din prețul de 750 de milioane de dolari, a ajuns la bugetul de stat doar suma de 675 de milioane de dolari, întrucât un procent de 10%, 75 de milioane de dolari, a constituit comisionul, mai pe românește, mită, pentru șapte demnitari din comisia de privatizare, dintre care cinci au fost membri de frunte ai Guvernului, dintre care cinci au fost membri de frunte ai Guvernului PNȚCD–PNL–PD–UDMR, condus de premierul Radu Vasile. A fost prima mită substanțială oferită unor reprezentanți ai clasei politice românești*, care avea să fie depășită însă substanțial, după câțiva ani, de mita oferită în cazul privatizării Petrom de către OMV Austria.

Din banii încasați de statul român, aproape 10 milioane de dolari au fost achitați cu titlu de „onorariu de succes” consultantului Goldman Sachs, care subevaluase substanțial patrimoniul Romtelecom.

După semnarea contractului, statul român a cedat cumpărătorului cu titlu gratuit uzufructul pentru 16% din acțiuni, astfel că acesta a obținut controlul asupra 51% din acțiuni și a deținut majoritatea, patru din șapte, în Consiliul de administrație al Romtelecom; totodată, statul român a dăruit firmei grecești releul de la Cheia, din care a câștigat mulți bani, în urma retransmisiilor internaționale.

Pe de altă parte, ministrul de atunci al comunicațiilor, Sorin Pantiș, a emis niște condiții generale de aplicare prin care Romtelecom avea dreptul să majoreze tarifele fără limită, peste rata inflației, precum și să oblige abonații să plătească în avans un al doilea abonament, numit avans spre decontare. După emiterea acestor condiții, tarifele telefonice

au crescut enorm, impulsul crescând, de exemplu, de peste 100 de ori.

Organizația „Acțiunea pentru idealurile Revoluției” a acționat în judecată Guvernul, Romtelecom și alte instituții care jecmăneau populația.* În urma acestei acțiuni în justiție, s-a renunțat la avansul spre decontare, care a fost restituit, circa 20 de milioane de dolari, și a fost desființată taxa de service.

Un acționar persoană fizică, care este membru al organizației sus-menționate, a depus în data de 6 decembrie 2004 la PNA, ulterior DNA, o sesizare penală prin care a solicitat cercetarea, pentru luare de mită, a celor șapte demnitari care au făcut parte din Comisia de privatizare a PD, care au făcut parte din coaliția care a realizat privatizarea Romtelecom. PNA a declinat dosarul, în mod dubios, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție*, care l-a închis în scurt timp, dar nu a comunicat sesizantului soluția. Acesta a solicitat o copie de pe rezoluția de neîncepere a urmăririi penale și a constatat cu surprindere că Parchetul General a deturnat obiectul sesizării de la mita de 75 de milioane de dolari la comisionul de aproximativ 10 milioane de dolari încasat de consultatul Goldman Sachs, referitor la care s-a considerat că nu este faptă penală.

Sesizantul a atacat soluția la Înalta Curte de Casație și Justiție, care i-a admis plângerea și a dispus Parchetului General să efectueze cercetări asupra faptelor sesizate. Dar proaspătul procuror general Laura Codruța Kövesi, numită în funcție de președintele Traian Băsescu, la propunerea ministrului Monica Macovei și cu concursul liderilor PD, Emil Boc și Vasile Blaga, a atacat hotărârea Înaltei Curți, solicitând să nu fie continuate cercetările în cauză. Un complet de judecată condus de judecătorul Anton Pandrea, președintele Secției Penale a ÎCCJ, obedientul care îl scăpase pe Traian Băsescu de dosarul Flota, a admis recursul lui Kövesi și a interzis continuarea cercetărilor și recuperarea pagubei. Slugoii Kövesi și Pandrea ar trebui trași acum la răspundere penală1 2 3 pentru favorizarea infractorilor și 1 2subminarea economiei naționale1 2 3.1 2

Oricum, privatizarea Romtelecom trebuie anulată în justiție1 2, iar toți vinovații trebuie să răspundă penal.*

Marker

Cadru

Atac direct asupra independenței justiției, portretizând procurorii și judecătorii ca fiind obedienți politic și complici la favorizarea infractorilor.

„proaspătul procuror general Laura Codruța Kövesi... a atacat hotărârea Înaltei Curți, solicitând să nu fie continuate cercetările în cauză. Un complet de judecată condus de judecătorul Anton Pandrea... a admis recursul lui Kövesi și a interzis continuarea cercetărilor”

În context ↑

Anti-pluralismatac la justiție

Vocevoce proprieMarkerCadru

Delegitimarea magistraților ca 'slugoi' care subminează statul, cerând sancționarea lor penală pentru activitatea judiciară.

„Slugoii Kövesi și Pandrea ar trebui trași acum la răspundere penală pentru favorizarea infractorilor și subminarea economiei naționale.”

În context ↑

voce proprie

Marker

Cadru

Apelul este la restabilirea legalității și a interesului public, nu la interese de grup.

„privatizarea Romtelecom trebuie anulată în justiție, iar toți vinovații trebuie să răspundă penal.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul folosește termeni derogatori („slugoi”) la adresa unor persoane publice.

„Slugoii Kövesi și Pandrea ar trebui trași acum la răspundere penală”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Deciziile instituționale sunt caracterizate drept dubioase și malițioase, fără recunoașterea legitimității.

„PNA a declinat dosarul, în mod dubios, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul prezintă acțiunile adverse doar pentru a le denigra, fără a angaja raționamentul juridic din spatele lor.

„proaspătul procuror general Laura Codruța Kövesi... a atacat hotărârea Înaltei Curți, solicitând să nu fie continuate cercetările în cauză.”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul este o poziție fermă de acuzare, fără a propune o alternativă legislativă sau o mediere.

„privatizarea Romtelecom trebuie anulată în justiție”

În context ↑