Sorin Năcuță

România a primit din partea Comisiei Europene prima tranșă din Planul național de redresare și reziliență, în cuantum de 1,85 miliarde euro, parte din prefinațarea de 3,79 miliarde euro pentru acest an. Această primă tranșă va fi urmată, până la finalul anului, și de tranșa de prefinanțare de 1,9 miliarde euro din împrumuturile alocate prin program.

România are pentru anul viitor o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea unor condiții. Pentru anul 2021 și primul trimestru al anului 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane, din care cinci sunt deja îndeplinite:

1. Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – SA (CNIR).

2. Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G.

3. Creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate).

4. Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (spațiul privat virtual).

5. Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016).

Banii din PNRR se acordă în tranșe bianuale, în funcție de îndeplinirea obiectivelor (jaloane). În total sunt 507 jaloane, care trebuie realizate până la 31 august 2026. În total, România va beneficia de o finanțare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, pentru finanțarea reformelor și investițiilor. Mai exact, este vorba de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro și de un împrumut în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. Aceste investiții și reforme vor transforma profund economia României.1