Sebastian-Ioan Burduja

„România bună într-o nouă Europă. Istoria se rescrie acum”

Probabil că va fi fost nevoie de o pandemie și de un război ca să vedem noua Europă pe care o invocăm de mulți ani. Ambele au apăsat pe răni deschise ale dezbinării europene, în momente diferite. Și totuși Europa a reușit să surprindă toate vocile care îi propovăduiau finalul, neputința, birocrația sufocantă și dezbinarea.

În fața pandemiei, Europa s-a dovedit mai rezilientă decât spera oricine, un răspuns fără precedent la o provocare fără

precedent, un mecanism de solidaritate pentru toate țările și o mobilizare rapidă. În fața războiului, după ușoare ezitări, din motive economice și diplomatice care au făcut subiectul multor dezbateri*, UE nu doar că a devenit casă pentru milioane de refugiați din calea războiului, ci și-a deschis brațele pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia*, arătând că există deschidere pentru un nou val de aderare.

Sigur că vor rămâne întrebări la care generațiile actuale de decidenți vor trebui să răspundă în fața celor viitoare. Și vor trebui să o facă mai bine decât au făcut-o înaintașii noștri. Suntem generația născută pe pace, am citit despre războaie în manualele de istorie și în cărți, am auzit povești de la bunicii noștri și am trăit convinși că noi nu vom mai vedea atât de aproape un război sângeros. Am primit o lume a dialogului, cooperării și păcii, pe care pare că am stricat-o. Vestea bună este că nu e totul pierdut. Mai avem speranță, umanitate și energie să o reparăm. Iar cel mai bun exemplu vine chiar de acasă, de la românii minunați care au arătat că în vreme de război nici măcar rănile din trecut nu mai contează.