Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 8 martie 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să îi retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputați – PSD, 3 deputați – PNL, doi deputați – USR, un deputat – AUR, un deputat – UDMR, un deputat al minorităților naționale și un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat RomulusMarius Damian, Grupul PSD.

Nu este.

Domnul Bogdan Trif?

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

„Turismul trebuie să redevină o prioritate națională”

Partidul Social Democrat a făcut o prioritate din sectorul turistic. Cât a fost la guvernare a reușit să transforme cele mai mari taxe și impozite din Europa în cea mai redusă taxare, resuscitând această industrie, care se afla în pragul colapsului. Exemplul cel mai elocvent în acest sens este TVA-ul de doar 5% pentru sectorul turistic.

Tot PSD a introdus voucherele de vacanță, greșit înțelese de mulți critici ai acestei măsuri, care au văzut în ea doar o măsură socială. Voucherele de vacanță au fost un ajutor dat direct industriei turistice, în proporție de 95% privată și în majoritate cu capital românesc, pentru că aceste vouchere au putut fi cheltuite doar pe teritoriul României, banii intrând efectiv în acest sector.

Acest fapt a determinat foarte mulți români să nu-și mai petreacă vacanțele în afara granițelor țării. Cu alte cuvinte, banii produși în România să nu se mai cheltuiască în altă țară. Cei care totuși au ales altă destinație decât România și-au scurtat concediile în străinătate și au optat să petreacă o parte din vacanță în România.

Infuzia de bani în industria turistică, prin voucherele de vacanță, a avut consecințe extrem de benefice: hotelurile și pensiunile au fost ocupate în proporție tot mai mare, acest fapt determinând angajarea mai multor oameni în structurile de cazare și în restaurante, cumpărarea mai multor produse alimentare, de igienă și produse din industria vinului, unde România excelează.

Mai mult, măsura noastră i-a obligat pe proprietarii de hoteluri și pensiuni să investească în modernizarea și extinderea structurilor de cazare, astfel încât să devină cât mai atractive. Așadar, această măsură nu a însemnat doar „ajutorarea unor funcționari publici”, cum greșit a fost interpretată de unii critici ai PSD, ci a sprijinit efectiv întreaga economie, nu doar sectorul turistic. Atât investitorii din turism, cât și statul român au ieșit în profit în urma aplicării acestei măsuri, sumele colectate la bugetul de stat fiind tot mai mari.

Vă mulțumesc. Domnul Florin Piper-Savu? Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică se intitulează „Agricultura, motor important al economiei românești”.

Stimați colegi,

Viitorul României este legat de agricultură. Agricultura este, poate, cea mai importantă resursă pe care România o are, un motor important al economiei românești.

PSD a pus de fiecare dată în centrul deciziilor sale agricultura românească și tot ce ține de producția autohtonă.

După aprobarea celor două programe pentru susținerea legumiculturii, Guvernul României, la propunerea ministrului PSD al agriculturii, a aprobat săptămâna trecută alte două acte normative în sprijinul fermierilor.

Fermierii români au nevoie de stabilitate în activitatea lor, astfel încât să poată face investițiile necesare pentru a obține producții de calitate, la un nivel ridicat.

Prin hotărârea Guvernului au fost aprobate plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic pentru anul de cerere 2021.

Peste 810.000 de fermieri care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru accesarea ajutoarelor naționale tranzitorii vor avea la dispoziție circa 225 de milioane de euro.

Cuantumul sprijinului acordat fiecărui fermier, precum și bugetul destinat acestor măsuri au fost majorate. Pentru sectorul vegetal a fost prevăzută o alocare bugetară dublă față de anul trecut, iar pentru zootehnie bugetul alocat are o creștere de peste șase ori față de anul trecut.

Singura posibilitate ca România să devină un stat puternic, un stat important și care să dea cetățenilor ei bunăstare este accentul pe agricultură.

Vă mulțumesc. Domnul Virgil Alin Chirilă? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se intitulează „România are nevoie de acțiune pentru protejarea cetățenilor”.

Stimați parlamentari,

Dragi colegi,

Pe 24 februarie 2022, adică exact în ziua în care Federația Rusă începea invazia iresponsabilă în Ucraina, prim-ministrul Nicolae Ciucă anunța măsurile stabilite la nivel de Guvern și de coaliție pentru protejarea cetățenilor și a populației față de creșterea prețurilor la energie electrică și gaze naturale.

Fiecare dintre partenerii la guvernare și-a făcut treaba: PSD a pus soluțiile pe masa Guvernului, dintre care o mare parte au fost agreate în coaliție. Partenerii noștri au analizat propunerile pe care le-am făcut și au luat decizia. Premierul Nicolae Ciucă, în calitate de șef al Guvernului, și-a asumat aceste decizii și le-a anunțat public.

Există un singur lucru care depindea exclusiv de Ministerul Energiei, condus de un ministru al PNL, anume: redactarea actului normativ care să transpună în lege toate măsurile agreate în coaliția de guvernare.

De la anunțul domnului prim-ministru privind măsurile din sectorul de energie s-au întâmplat foarte multe lucruri de natură să ne îngrijoreze.

Prețul barilului de petrol a ajuns la 139 de dolari americani, adică cu 44% mai mult față de anul trecut. Prețul gazelor naturale a crescut și el, la aproape 2.400 de dolari pe 1.000 de metri cubi.

Inflația în Uniunea Europeană crește cu peste 6% în acest an, iar România va fi, cu certitudine, cu mult peste această medie. Cresc și dobânzile, pe fondul instabilității din regiune.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Grupul parlamentar al PNL, doamna Christine Thellmann. Vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Putem să apărăm România prin legi bune și necesare”.

Legile sunt instrumente prin care statul se dezvoltă și, totodată, se apără, la nevoie. Un stat puternic este un stat cu legi bune, care să îi pună la dispoziție mecanismele necesare pentru a acționa.

Ne întrebăm cu toții, zilele acestea, ce putem face să ne apărăm de război, de riscurile și de consecințele acestuia, să ajutăm refugiații, să ne apărăm drepturile și libertatea. Îngroziți de scenele de război din Ucraina, de crimele comise în rândul civililor ucraineni, ne dorim ca noi să trăim în continuare într-o lume liberă, în pace, după valorile democrației. Ce putem face concret noi aici, în Parlament, sunt legile de care România are nevoie pentru a răspunde corespunzător noilor provocări de securitate, alături de statele aliate din Uniunea Europeană și NATO.

Mă bucur să văd că facem pași în acest sens și că începem să aducem îmbunătățiri ale legislației naționale în domeniul securității. Parlamentul a adoptat săptămâna trecută Codul comunicațiilor electronice. Astfel, țara noastră își îndeplinește obligația de a transpune directiva europeană în domeniu. Prin această lege, România își consolidează securitatea cibernetică și are instrumente de răspuns adecvat la posibile atacuri cibernetice, un risc în creștere semnificativă pe fondul războiului din Ucraina. Eventuale atacuri cibernetice ar putea viza infrastructura critică, precum energia, sănătatea, transporturile, finanțele sau comunicațiile. De asemenea, legea reglementează că accesul la date poate fi permis strict în scopuri judiciare, sub control judecătoresc. De asemenea, sunt prevăzute proceduri clare pentru combaterea criminalității informatice, care fac posibilă o mai bună protejare a minorilor de abuzurile online.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Domnul Robert Sighiartău? Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Cea mai importantă resursă a României”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Suntem cu toții îngrijorați de războiul groaznic declanșat de Putin în Ucraina, în imediata noastră vecinătate. România și românii au dat dovadă de un admirabil spirit de solidaritate și omenie față de poporul ucrainean, încercat de atâtea suferințe.

Cu toate acestea, obligația noastră, a oamenilor politici responsabili, este să punem în siguranță viitorul liber al copiilor, să avem o Românie mai puternică și să începem rezolvarea serioasă a tuturor crizelor care ne vulnerabilizează. O problemă de viață și de moarte a națiunii noastre este declinul demografic al României. Cea mai importantă resursă a unei națiuni sunt oamenii.

De 32 de ani, specialiștii ne avertizează tot mai alarmant că România se depopulează. Este o dramă națională care se accentuează de la an la an. România a ajuns să piardă anual aproape 140.000 de locuitori, adică echivalentul unor orașe precum Sibiu sau Pitești, neluând în calcul numărul celor care migrează în diasporă.

În 2020 am pierdut 143.000 de locuitori și am avut, din păcate, cel mai mare declin natural al populației din Uniunea Europeană.

În 2021, pierderea de populație este estimată la aproximativ 150.000 de locuitori.

Perspectivele sunt sumbre, dacă nu luăm măsuri consistente și curajoase. România va ajunge, în 2050, la doar 15 milioane de locuitori. Toate aceste date sunt estimări realiste ale specialiștilor.

România se stinge! Să stăm resemnați și să acceptăm pasivi condamnarea la declinul națiunii noastre?

Vă mulțumesc.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu? Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația de astăzi se intitulează „Investițiile în apărarea țării nu mai pot întârzia!”.

Pacea de care se bucură țara noastră în aceste vremuri tulburi pare să nu ne ferească de tragedii. Săptămâna trecută, pe 2 martie, căpitanul Costinel Iosif Niță, pilotul unui MiG-21 LanceR, s-a prăbușit în județul Constanța, în apropiere de localitatea Cogealac, în timpul executării unei misiuni de patrulare aeriană de rutină. Pierzându-se legătura între pilot și turnul de control, o misiune de căutare-salvare a decolat de urgență de la baza „Mihail Kogălniceanu”. Din păcate, veștile terifiante nu s-au oprit. Elicopterul militar tip IAR 330, la bordul căruia se aflau șapte militari români, a pierdut legătura radio cu baza și s-a prăbușit în zona localității Gura Dobrogei. În total, opt vieți nevinovate curmate mult prea devreme. Cu toții erau oameni tineri, având o viață întreagă înaintea lor. Aceștia au lăsat în urmă familii distruse, copii care se vor întreba de ce nu mai vin tații lor acasă. Nimeni nu își poate închipui durerea pe care apropiații o resimt acum.

Avem o datorie morală față de acești soldați, iar acea datorie este de a ne asigura că moartea lor nu a fost una în van. Este imperioasă o intervenție rapidă și eficientă, pentru ca astfel de tragedii să nu mai aibă loc vreodată pe teritoriul României. În acest moment, o comisie a Statului Major al Forțelor Aeriene și Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Constanța cercetează împrejurările în care s-a produs tragedia. Dacă aruncăm o privire asupra aparatelor de zbor, vom observa că elicopterul IAR-330 Puma nu dispunea de tehnologie de degivrare a palelor rotorului, iar avioanele de tip MiG-21 LanceR se află în serviciul Armatei Române de peste 40 de ani, cu modernizări operate în 1997 și 2002. Concluzia cred că o putem trage cu toții. Modernizarea capabilităților Armatei Române nu mai poate aștepta nici măcar o clipă. Cu fiecare secundă care trece, viețile a sute de militari sunt puse în pericol, pentru că își îndeplinesc datoriile zilnice în aceste sicrie zburătoare.

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al USR, doamna deputat Pollyanna Hangan.

Vă rog, doamnă, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Dacă România nu a știut să îi păstreze pe români acasă, are acum o șansă, deși venită într-un context tragic, să ofere o oportunitate celor care vin de peste granițe în țara noastră în aceste clipe de restriște.

Am depus săptămâna trecută un proiect de lege privind facilitarea încadrării pe piața muncii și ajutor financiar pe perioadă determinată pentru refugiații din Ucraina. Această inițiativă legislativă depusă în procedură de urgență își propune să ajute și să valorifice resursa umană impresionantă sosită în țara noastră, care cuprinde inclusiv etnicii români din țara vecină.

Românii sunt al treilea grup etnic din Ucraina, potrivit ultimului recensământ, un grup care numără peste 400.000 de oameni. Cu siguranță, mulți dintre refugiații care vor rămâne în țara noastră vor fi din această comunitate. Unii poate au rude aici, alții au prieteni sau, pur și simplu, se vor simți în siguranță într-o țară a cărei limbă deja o cunosc. Este vital să le arătăm fraților noștri că suntem deschiși să îi ajutăm, dincolo de a le oferi cazare și mâncare. A-i sprijini să se integreze pe piața muncii din România ar reprezenta un câștig atât pentru ei, cât și pentru România, deopotrivă. Gândiți-vă la aptitudinile și determinarea cu care acești oameni vor crește valoarea forței de muncă din țara noastră și, totodată, la faptul că îi putem susține, în acest fel, să aibă o existență demnă. Nimeni nu își dorește să aștepte să primească ajutor și vedem asta inclusiv la mulți dintre cei sosiți de peste graniță, care uneori refuză ceea ce li se oferă gratuit și vor să plătească pentru servicii sau ne sfătuiesc să oferim ajutorul pentru alții care vor veni după ei și nu vor avea deloc posibilități.

Vă mulțumesc. Doamna deputat Denisa Neagu? Vă rog.

## Mulțumesc.

„Laserul de la Măgurele, între reușită și eșec!”

Cel mai mare proiect de cercetare al României din ultimii 30 de ani, laserul de la Măgurele, pare un proiect care a intrat într-un con de umbră. Un proiect cu o valoare de 350 de milioane de euro, din care am primit 80% de la Comisia Europeană încă din 2012, riscă să nu fie finalizat.

Laserul de la Măgurele a atins cea mai mare putere din lume. Aceasta este echivalentă cu a zecea parte din întreaga putere a Soarelui, concentrată pe un milimetru.

Acest proiect de cercetare este unul dintre puținele de după 1989 care a avut rezultate notabile. Printre aceste rezultate se numără cele din domeniul medical, cercetările putând influența imagistica medicală și îmbunătăți metodele de tratament al cancerului.

În 2009 am primit rolul principal pentru a construi o infrastructură paneuropeană, ELI-NP, alături de Cehia și Ungaria. Dar bineînțeles că nu ne-am putut lua rolul în serios.

Acum, dacă nu accelerăm finalizarea unor componente ale laserului până în 2023, România va dispărea de pe harta cercetării internaționale. România a reușit să facă greșeli majore în demararea și implementarea proiectului. Iar acum suntem la un pas de a-l pierde definitiv.

Drumul prost prin centura de sud a capitalei a izolat laserul de lumea civilizată. Autoritățile române nu s-au grăbit prea mult cu avizele necesare. De exemplu, cel de la Apele Române a întârziat aproape 9 luni. Adăugând birocrația și aranjamentele de contractare politizate, România a asigurat întârzieri majore în proiectul laserului.

Și, ca și cum toate acestea nu au fost de ajuns, am reușit să intrăm într-un conflict cu EuroGammaS, care trebuia să ne livreze un fascicul laser gamma. S-a ajuns la rezilierea unilaterală de către partea română a contractului, ceea ce a generat excluderea României din proiectul paneuropean de cercetare. Nu am primit nici măcar statut de observator.

## Vă mulțumesc.

Domnul deputat Sorin Muncaciu, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Declarația politică se referă la războiul mass-media împotriva noastră.

În ultimii doi ani am asistat la un adevărat război informațional. Psihopații care conduc această lume au lansat împotriva noastră o armă biologică, un virus rezultat în urma unor cercetări de tip „Gain to Function”. Rezultatul a fost o pandemie pentru al cărei antidot au fost lansate vaccinurile m-ARN, o profilaxie mai rea decât boala în sine.

Dar cel mai grav atac asupra noastră este războiul mass-mediei asupra conștiinței noastre. În fiecare zi suntem bombardați cu știri create special cu scopul de a avea un impact emoțional, frică și consternare. Acest aflux mediatic zilnic se referă la realități cotidiene, dar paradoxale în esența lor. Astfel, pandemia a fost o absurditate. Războiul din Ucraina este o absurditate. Pe același tipar, este o absurditate sistemul financiar mondial. Este o absurditate controlul statelor asupra cetățenilor. Este o absurditate!

Dacă noi acceptăm această lume irațională, atunci acceptăm și fărădelegile și atrocitățile împotriva umanității. Astfel, suntem gata să consimțim la aceste monstruozități împotriva unor grupuri sociale. Este exact ce doresc psihopații care conduc această lume, anume să ajungem să comitem barbarii unii împotriva altora.

Astfel de grozăvii au fost: suspendarea drepturilor fundamentale ale omului, vaccinarea compulsivă-forțatăobligatorie, atacul mediului medical asupra pacienților nevaccinați, atacul împotriva doctorilor care au recomandat metodele clasice de tratament sau a celor care au argumentat împotriva reacțiilor adverse.

Vă mulțumesc.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea, Grupul parlamentar al minorităților.

Vă rog.

## **Domnul Cătălin-Zamfir Manea:**

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Zilele trecute, împreună cu colegii din cadrul Organizației „Partida Romilor”, am fost prezenți la punctele de frontieră pentru a veni în sprijinul refugiaților de pe teritoriul Ucrainei.

Vreau să semnalez faptul că printre acești refugiați se află foarte mulți cetățeni ucraineni aparținând minorității rome. I-am întâmpinat, le-am asigurat translația în relația cu autoritățile române și, practic, le-am acordat sprijin.

Ceea ce vreau să semnalez astăzi, de la tribuna Parlamentului, este legat de condițiile, spun eu, care nu sunt tocmai bune pentru primirea refugiaților. Este clar că România nu a avut un scenariu pentru o criză a refugiaților și, ca de obicei, ne-a luat prin surprindere. Probabil că nu avem un scenariu nici pentru un cutremur major. Întotdeauna țara noastră este luată prin surprindere.

De aceea, fac un apel către autoritățile administrației publice locale, către Guvernul României să gestioneze cât mai bine criza refugiaților. Am fost în câteva centre de primire a refugiaților și vă spun sincer că am văzut zeci de copii care dormeau pe jos.

Repet, nu suntem pregătiți pentru a gestiona o astfel de criză și eu cred că încă mai este timp pentru a remedia situația, astfel încât drepturile acestor oameni care au fugit din calea războiului să fie asigurate pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, cum este România.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Mihai Lasca? Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de azi se intitulează „Dictatura militară a Guvernului este mai periculoasă decât orice boală!”.

## Stimați colegi,

De azi România nu mai este în stare de alertă și se pare că acest fapt nu este pe placul Guvernului, pentru că românii sunt din nou liberi și au drepturi constituționale. Acum sloganul prin care se induce frica nu mai este „Virușii din aer!”, ci „Vin rușii prin aer!”.

Guvernul României profită și exploatează fără scrupule situația conflictului din Ucraina și forțează nota, dorind să inventeze, bineînțeles, în același mod neconstituțional, o nouă stare prin care să panicheze și să controleze românii – situația de criză.

Această situație de criză inventată pe repede-nainte de Guvern nu are decât scopul de a scoate din mințile românilor ideea că s-au născut liberi. Acest guvern meschin dorește să dispună de viețile românilor fără a-i păsa de consecințe, la fel cum au făcut cu serurile experimentale care ofereau în mod iluzoriu privilegii.

Este incredibil de grav că Guvernul își inventează neconstituțional, strict pentru sine, o „situație de criză” foarte asemănătoare cu dictatura militară.

Prin această situație de criză inventată artificial, care nu are la bază vreun argument logic sau legal, se urmărește un lucru foarte grav, respectiv transferul de autoritate către forțele armate străine. Oare ce român va accepta să fie folosit drept carne de tun de către străini? Oare Guvernul nu realizează pericolul la care se expune prin această intenție incredibil de periculoasă pentru români?

Vă mulțumesc.

Domnul Romulus-Marius Damian, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: „România iese din starea de alertă după doi ani de pandemie”.

Astăzi, 8 martie 2022, după doi ani de pandemie, România iese în sfârșit din starea de alertă, odată cu eliminarea restricțiilor, în contextul în care valul 5 al pandemiei de coronavirus este aproape de a se încheia.

Au trecut doi ani în care românii au trecut prin momente deosebit de grele, în care au fost restricționați în privința multor lucruri care le-au schimbat viețile, în care peste 2,5 milioane au fost vindecați și, din nefericire, peste 60.000 de persoane diagnosticate cu infecția cu SARS-CoV2 au decedat.

Pandemia a afectat viețile tuturor, mulți români și-au pierdut persoane apropiate, iar restricțiile au afectat stilul de viață al românilor, din mai multe puncte de vedere – medical, economic, social, educațional. Elevii și studenții români au fost lipsiți de accesul la o educație corespunzătoare, mulți angajați români și-au pierdut locurile de muncă, iar unii antreprenori și-au închis afacerile.

Astăzi a venit ziua în care restricțiile se ridică și se anunță că am fi la finalul acestei pandemii.

Din punct de vedere medical nu aș putea să mă pronunț, întrucât avem organe competente să facă acest lucru, dar mă bucur că Ministerul Sănătății, prin ministrul Rafila, a propus eliminarea restricțiilor.

În domeniul educației trebuie să luăm măsuri astfel încât să nu le mai oferim niciodată elevilor și studenților haosul de la începutul pandemiei. Trebuie să avem în vedere că majoritatea studenților, din momentul în care au început să susțină cursurile online, s-au întors în localitățile de unde proveneau sau s-au angajat, iar reîntoarcerea fizică la școli a acestora trebuie sprijinită, astfel încât să nu le dea din nou viețile peste cap. S-a crescut media pentru obținerea burselor, având în vedere notele obținute pe parcursul celor doi ani de pandemie, dar, odată ce lucrurile se stabilizează, consider că se poate reveni la media anterioară, pentru a-i ajuta pe studenți să pună mai mult accentul pe educație și să nu renunțe la studii.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul Nicolae Georgescu? Vă rog.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi, Dragi români,

Având în vedere că epidemia de coronavirus a lovit foarte mult în grupurile vulnerabile, la nivelul Uniunii Europene s-a făcut apel la Programul operațional pentru ajutorarea persoanelor defavorizate. În România, aproximativ 5 luni de zile a avut la dispoziție Guvernul Orban și alte 9 luni Guvernul Cîțu să implementeze Ordonanța nr. 133/2020, care prevedea oferirea de sprijin educațional prin intermediul tichetelor sociale pe suport electronic pentru elevii defavorizați.

Nu au mișcat un deget, motiv pentru care mii de copii din țara noastră nu au putut să beneficieze de acești bani.

Le-am trimis întrebări, i-am interpelat, le-am solicitat să deblocheze acordarea tichetelor pentru preșcolarii și școlarii din mediile defavorizate, în mod repetat, dar se pare că nu am avut cu cine discuta. Cât a existat coaliția de tristă amintire a dreptei la guvernare, totul a rămas doar pe hârtie.

Abia săptămâna trecută, prin vocea doamnei Roxana Mînzatu, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Guvernul a anunțat că, începând cu luna aprilie, aproximativ 235.000 de copii dezavantajați vor primi cardul electronic educațional de 500 de lei pentru anul școlar curent și, bineînțeles, aceeași sumă pentru anul școlar următor. Astfel, statul, cum prevede legea, va sprijini elevii din toate județele țării aflați în cel mai mare risc de abandon școlar.

Cardul social pentru educație va putea fi utilizat la magazine doar pentru produse educaționale prevăzute în ordonanță – materiale școlare, rechizite necesare frecventării școlii, articole de papetărie, caiete, stilouri, articole pentru pictură, ghiozdane și alte articole necesare în școli și grădinițe.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Dan-Constantin Șlincu? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Alături de colegii mei din Comisia pentru muncă și protecție socială am completat Propunerea legislativă privind reglementarea statutului personalului care, în perioada stării de alertă, a fost încadrat pe o perioadă determinată. Astfel, pe lângă angajații din sistemul sanitar, din spitale și direcții de sănătate publică, angajații care lucrează în structurile din Ministerul Afacerilor Interne și din domeniul asistenței sociale care au fost încadrați suplimentar în perioada stării de alertă au posibilitatea de a rămâne pe posturile pe care le ocupă în prezent.

În sistemul de asistență socială din România, un domeniu esențial pentru societate, mai ales în această perioadă, există un deficit major de angajați. În perioada stării de alertă au fost angajați în acest domeniu aproximativ 3.000 de salariați. Încetarea stării de alertă va atrage și vacantarea acestor posturi.

De aceea, am luat decizia, împreună cu mai mulți colegi din Partidul Social Democrat, de a extinde și la domeniul asistenței sociale prevederile legii ce are ca obiect stabilirea cadrului legal astfel încât personalul care a ocupat, în perioada stării de alertă, posturi pe perioadă determinată să le poată ocupa în perioada de valabilitate a actualelor contracte individuale de muncă, prin examen, pentru o perioadă nedeterminată.

Încadrarea personalului are efecte pozitive din punctul de vedere al asigurării resursei umane în unitățile din sistemul asistenței sociale din toată țara, în special în orașele mici și în comune. Așadar, se elimină intervalul de timp dintre vacantarea postului ocupat pe o perioadă determinată și ocuparea postului prin concurs, deoarece procedura de organizare a concursului durează cel puțin 45 de zile, timp în care unitățile trebuie să acorde aceleași servicii de asistență socială, cu un număr de personal redus în mod semnificativ. De asemenea, experiența profesională dobândită în perioada stării de alertă de către personalul încadrat pe perioadă determinată are efecte pozitive atât asupra locului de muncă unde acest personal își desfășoară activitatea, cât și asupra comunităților locale unde au activat.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Beniamin Todosiu, Grupul parlamentar al USR, vă rog.

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul „Bătaia nu e ruptă din rai!”.

Zeci de mii de femei din România sunt, în fiecare an, victime ale violenței. Unele dintre acestea au curaj să își înfrunte agresorii și să îi denunțe, în timp ce multe rămân tăcute în propria dramă. Pe lângă cazurile de violență fizică, violența de limbaj este prezentă tot mai mult în spațiul public.

Statisticile privind violența domestică sunt îngrijorătoare și ar trebui să ne determine să gândim măsuri legislative care să protejeze victimele și să îi împiedice pe agresori să recidiveze.

În fiecare an, polițiștii înregistrează între 25.000 și 30.000 de fapte de violență în familie. În aceste cazuri, peste 90% dintre agresori sunt bărbați, iar 80% dintre victime sunt femei și fete.

Mii de ordine de protecție sunt emise anual de autorități, însă de multe ori se dovedesc inutile, în condițiile în care agresorii nu pot fi monitorizați corespunzător. Doar anul trecut peste 30% din ordinele de protecție au fost încălcate. Soluția ar fi un pachet de măsuri ferme pentru stoparea violenței asupra femeilor, care ar porni de la monitorizarea electronică a agresorilor și ar trebui să ajungă până la protejarea reală a victimelor violenței.

Violența împotriva femeii este prezentă, din păcate, tot mai mult în spațiul public. Am văzut cu toții cazul revoltător al colegei noastre, Felicia Ienculescu, consilier local în Mogoșoaia, amenințată și agresată de alți doi consilieri locali. Niciunul dintre bărbații care asistau la acel incident nu a intervenit în timp ce colega noastră era amenințată că va fi lăsată „într-un scaun cu rotile”. Violența am văzut-o apoi pe rețelele de socializare, unde viceprimarul Brașovului, Flavia Boghiu, a ajuns victima unui act degradant inițiat de un tânăr liberal. Acesta a considerat că este distractiv să distribuie imagini trucate cu colega noastră după ce ar fi fost bătută, lansând un val de comentarii misogine și violente. După toate acestea, gândiți-vă câte femei sunt victime ale violenței verbale sau fizice, în fiecare zi, dar nu au curajul să își reclame agresorul.

Vă mulțumesc. Doamna deputat Diana Buzoianu? Vă rog, doamnă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi, de 8 Martie, Ziua internațională a femeii, doresc să vă întreb dacă considerați că România este o țară sigură pentru femei.

România este țara de proveniență pentru cele mai multe victime ale traficului de persoane din Uniunea Europeană.

România este țara în care, în anul 2016, 55% dintre români considerau că violul poate să fie justificat în anumite situații.

În România ultimilor ani, zeci de mii de femei au fost victimele violenței domestice, cifră care a crescut în pandemie.

Faptul că România nu este un loc sigur pentru femei se vede inclusiv în contextul cu Ucraina, în care vorbim de un posibil risc de trafic de persoane pentru femei și copii care au fugit – la propriu – de un război și au trecut granița la noi.

Alături de Cătălin Teniță și Cosmin Poteraș, lucrez la un proiect de lege care va ajuta la trasabilitatea ucrainenilor cazați sau transportați de voluntarii români. Vom depune acest proiect în aceste zile.

În ultimii ani, colegii mei din USR s-au implicat în proiecte care au dorit să facă România o țară mai sigură pentru femei – de la campanii de informare pentru victimele violenței domestice la proiecte legislative depuse pentru ca victimele să beneficieze imediat de resursele statului.

Aceste măsuri sunt însă, de cele mai multe ori, reactive. Știm care sunt cauzele pentru care România este o țară nesigură pentru femei – sărăcia lucie, lipsa accesului la educație, corupția, incompetența și lipsa empatiei din partea administrației publice locale, lipsa consecințelor reale pentru incompetența și pentru corupția reprezentanților. Știm deja de ani de zile, de exemplu, care sunt județele din care provin cele mai multe victime ale traficului de persoane și nu întâmplător aceste județe sunt unele dintre cele mai sărace județe din țară. Știm deja că femeile care nu au avut acces la educație au un risc mai mare de a deveni victime. Știm că o femeie care se lovește de întrebările „Cu ce erai îmbrăcată?” sau „Cum l-ai provocat?”, pusă de un organ oficial, se va gândi de două ori înainte să continue demersul ei de a-și cere dreptate în justiție.

Vă mulțumesc. Domnul Aelenei Dănuț, Grupul parlamentar AUR? Vă rog.

## **Domnul Dănuț Aelenei:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Înainte de toate, vreau să urez un călduros la mulți ani femeilor!

Bunici, mame, soții, prietene, să fiți sănătoase și mereu frumoase!

Declarația mea politică se intitulează „Condamn războiul!”.

Uneori, în copilărie, în zilele de sărbătoare, când sfătoșii satului se mai strângeau pe la porți, ascultam, pitit, poveștile

despre război, despre foamete, despre cât de greu a fost și ce sacrificii au făcut bunicii noștri. Mi se păreau povești desprinse dintr-un film. Nu îmi venea să cred că atâtea orori și atâtea suferințe s-au putut întâmpla.

În decursul anilor, am fost cam peste tot în această lume, datorită profesiei mele, și uneori vedeam urmările unor războaie. Ca și în copilărie, nu îmi puteam imagina prin ce au trecut oamenii în timpul conflictelor armate.

Acum, când nu credeam că atât de aproape de noi ar izbucni un război, când în sinea mea îmi spuneam că nu se poate acest lucru, că totul se poate rezolva prin diplomație și negocieri, am fost puși cu toții în fața faptului împlinit.

A fost declanșat război în țara vecină. Un război fratricid. Mă întreb: putea fi evitat? Am convingerea că da!

Am văzul la Isaccea oameni care și-au părăsit casele, rudele, cu o geantă și cu actele au fugit din calea războiului. Am văzut femei cu copiii mici în brațe și cu cei mai mărișori de mână care se abțineau să plângă, pentru a nu speria copiii. Am văzut frică, durere și deznădejde în ochii oamenilor. Nu știau ce le va aduce ziua de mâine. Nu știau dacă se vor mai întoarce vreodată acasă sau dacă își vor mai vedea copiii, soții, tații rămași să apere țara din care au plecat.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Marian Mina, Grupul parlamentar al PSD. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Două decizii importante adoptate de PSD vor transforma România într-un hub comercial regional”.

Traficul de mărfuri în Portul Constanța înregistrat anul trecut a fost cel mai mare din istoria porturilor maritime românești.

Anul acesta, ca urmare a închiderii porturilor ucrainene, este foarte posibil ca același port, Portul Constanța, să înregistreze un nou record. Principalul port maritim al României va prelua navele care ar fi trebuit să ajungă în porturile din Ucraina, însă din cauza conflictului militar din statul vecin nu mai au acces și sunt nevoite să se reorienteze.

Deși majoritatea covârșitoare a acestor categorii de mărfuri sunt transportate pe calea ferată, și din, și dinspre Portul Constanța, mărfurile destinate Republicii Moldova vor fi transportate pe cale rutieră din Portul Constanța la Vama Albița.

Ca urmare a evenimentelor nefericite ce au loc în regiune, pe un termen destul de lung, prin România... containerele cu mărfuri destinate Republicii Moldova, care în mare parte se aprovizionau de la Odesa, vor tranzita țara noastră.

Pe această cale, vreau să subliniez în fața dumneavoastră cât de importantă se dovedește astăzi opoziția Partidului Social Democrat în ceea ce privește vânzarea portului din Constanța și cât de importantă a fost introducerea podului de la Brăila în varianta revizuită a Master Planului General de Transport, în iulie 2015, când Ministerul Transporturilor, în perioada respectivă, a aparținut Partidului Social Democrat.

Au fost două decizii extrem de importante și de curajoase, care astăzi aduc beneficii României.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Vasile Cîtea? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Este nevoie de măsuri pentru ca statul român să nu mai finanțeze războiul din Ucraina”

Odată cu izbucnirea conflictului din Ucraina, întreaga lume a început să impună sancțiuni economice dure Rusiei. Au început să curgă măsuri fără precedent adoptate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei – excluderea din SWIFT, înghețarea rezervelor internaționale ale Băncii Centrale, vânătoarea de active ale oligarhilor ruși și altele.

La rândul ei, România are și ea o relație pe plan economic cu Rusia. Datele Ambasadei României în Federația Rusă arată că, în aprilie 2021, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Federația Rusă era de 1,35 de miliarde de dolari, cu exporturi de 401 milioane de dolari și o cifră a importurilor de peste două ori mai mare – 948 de milioane de dolari.

În țara noastră există diverse sectoare influențate oficial de afacerile rusești, în special din industria petrolieră și a metalurgiei aluminiului. Există la noi în țară peste 600 de firme rusești.

Investitorii ruși vin la noi în țară mai ales prin intermediari sau apelează la firme subsidiare din țări europene cu un regim fiscal mai relaxat, cum ar fi Olanda sau Cipru, sau cu care au parteneriate de tradiție – Germania, Italia și altele.

Am fost indignat atunci când am aflat că statul român a susținut ani de zile aceste afaceri. Diverse companii de stat, ministere sau autorități locale au încheiat, de-a lungul timpului, sute de contracte cu o firmă sau mai multe firme rusești livratoare de carburant și au pompat în conturile acestora sute de milioane de euro.

În contextul acțiunilor barbare întreprinse de Rusia, orice legătură cu acest stat trebuie să fie încheiată. Este necesar să luăm măsuri prin care banii noștri să nu mai ajungă să finanțeze războiul.

Am văzut că deja s-au făcut controale la mai multe firme rusești și s-au dat și sancțiuni acolo unde s-au găsit nereguli. Aceste verificări trebuie să continue și în perioada următoare. De asemenea, Agenția Națională de Administrare Fiscală este autoritatea competentă care poate bloca fondurile sau resursele economice deținute de oameni de afaceri sau companii rusești în România. Mă aștept ca ANAF să ia măsurile necesare. Este necesar și ca managerii acestor instituții să verifice companiile cu care colaborează, pentru a reduce riscurile comerciale, precum cel de neîncasare a creanțelor sau de insolvență.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Dan-Cristian Popescu? Vă rog.

Bună ziua! Domnule președinte, Stimați colegi,

Încep prin a spune și eu la mulți ani tuturor doamnelor și domnișoarelor, precum și celor sărbătoriți azi!

Declarația mea politică se numește „Război și pace”.

Au trecut doi ani de când lumea întreagă a intrat în era pandemiei de COVID. Doi ani în care am resimțit din plin, din ce în ce mai accentuat, presiunea psihologică și pe cea economică.

Din păcate, ceea ce așteptam toți, finalul pandemiei, s-a transformat într-o amenințare și mai mare – războiul de lângă granițele noastre, din Ucraina.

Consider că în momentul de față este necesară o analiză de ansamblu a situației. Pandemia de COVID, deși clar pe o pantă descendentă, nu s-a încheiat. Ea continuă și, dacă nu vom fi atenți, poate produce și mai multe victime. Situația economică este una extrem de dificilă și, deși multe probleme s-au rezolvat și s-au clarificat de când Partidul Social Democrat face parte din Guvern, sunt o mulțime de aspecte care nu țin doar de politicile naționale. Criza energetică este una la nivel global. La fel și criza materialelor de construcții. Creșterea dobânzilor, scumpirea banilor, în termeni economico-financiari. Iar peste toate acestea se suprapune o amenințare de neconceput până de curând, cea a războiului.

În acest context geopolitic, România are un uriaș avantaj, acela de a fi membră NATO. Avantaj de care trebuie să profităm și să ne folosim. Articolul 5 din acordul cu NATO prevede explicit că orice atac asupra unei țări membre NATO va face ca toate celelalte țări membre să sară în apărare, cu tot ce este nevoie. Astfel, deși pe alocuri simțim războiul foarte aproape de noi, umbrela sub care ne aflăm trebuie să ne confere cel puțin o siguranță că nu ne vom găsi în situația vecinilor ucraineni, de a fi invadați fără să avem vreun sprijin.

Vă mulțumesc. Domnul Alin Apostol? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Astăzi este 8 Martie, Ziua femeilor de oriunde și de peste tot. Dar este un 8 Martie deloc cu bucurie, pe fondul unui război la doi pași de granița noastră. Este un 8 Martie în care țara noastră primește cu omenie și umanitate femeile Ucrainei – mame ce se păstrează demne, chiar dacă situația este dificilă, pentru a-și proteja copiii. Mame care fug de bombe ca să-și salve copiii. Le-am privit în ochi și le-am ajutat, la Vama Siret.

Acum vreau să vă vorbesc despre un episod pe care l-am trăit ieri, la centrul de refugiați de la Școala „Ferdinand”, din sectorul 2. La 7 dimineața, o mamă ucraineană a venit

însoțită de fetițele ei, de 10 și 8 ani, și mi-au vorbit ceva în ucraineană. Am înțeles că doresc să caute ceva printre donațiile aduse de inimoșii români și am urcat la centrul de donații. Și acolo ele mi-au arătat niște încălțări umede. Am înțeles că vor să găsească niște încălțări uscate. Am probat două perechi. Nu s-au potrivit. Am probat a treia pereche. Am găsit niște ghetuțe frumoase. S-au potrivit. Și am coborât de acolo. Imediat cum am coborât, fetița de 10 ani a făcut o piruetă și, cu un zâmbet larg pe buze, a arătat cât de fericită era în acel moment. Zâmbetul acestei copile mi-a făcut inima cât un purice. În război, bucuria a devenit sinonimă cu o pereche de încălțări uscate.

Colegi, să fii om nu are culoare politică! Trebuie să ajutăm cu tot ce putem. Haideți, vă rog, să ne punem în papucii lor! În mod normal, aș fi urat la mulți ani doamnelor și domnișoarelor din România. Azi aleg să le urez pace lor și femeilor din Ucraina! În pace, bucuria nu este o pereche de încălțări uscate.

Vă mulțumesc. Domnul Radu Ciornei? Nu.

Doamna Oana Cambera.

Vă rog, doamnă.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Asistăm de câteva zile la evenimente care nu credeam că mai sunt posibile în secolul XXI în Europa. În acest context dramatic sărbătorim Ziua femeilor și este momentul, mai mult ca niciodată, să susținem vocea pe care acestea o pot avea, legitim, în decizii.

Am văzut un vicepremier femeie, în mijlocul războiului, care transmite voința unui întreg popor, o deputată ucraineană cu arma lângă ea, determinată să nu cedeze. Femei care s-au înrolat pentru a apăra țara, femei care s-au pus în fața tancurilor, femei care își protejează copiii și duc în exod greul, pentru a crește o nouă generație.

Când vă gândiți la o femeie, vă invit să depășiți bariere – nu vă gândiți doar la fragilitate, emoție, protecție, ci adăugați curaj, determinare, solidaritate umană. Echilibru.

Cele peste 50% din femeile lumii, din femeile României pot aduce la masa deciziilor aceste caracteristici, printr-o reprezentare corespunzătoare.

Deși pași au fost făcuți, în ultimii 10-15 ani, în Europa, pentru a aduce cât mai multe femei în autoritățile locale și legislative, România este, din păcate, pe ultimul loc în ceea ce privește prezența femeilor în politică, cu puțin peste 10%. De exemplu, știați că procentul de primari femei din România este de doar 5%?

Când doar 5% din primari sunt femei, când doar 12% din consilierii locali sunt femei, când doar 17% dintre parlamentari sunt femei, cum putem spune că acestea sunt reprezentate în politica românească și că interesele lor sunt auzite?

Drept urmare, subiecte care sunt mai sus pe lista priorităților femeilor sunt de multe ori insuficient tratate, ceea ce conduce la o alienare a unui segment de populație față de agenda autorităților. O mai bună reprezentare ar duce la o mai bună abordare a acestor teme și ar conduce la o implicare mai activă în politică și în viața civică. Există soluții deja testate în alte țări europene care au avut rezultate pentru creșterea reprezentativității. Țări precum Belgia, Franța, Grecia, Polonia, Portugalia au înregistrat o creștere a numărului de femei care s-au implicat în viața politică, în urma introducerii cotelor de gen legislative.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Viorel Focșa, Grupul parlamentar AUR? Vă rog.

## **Domnul Dumitru-Viorel Focșa:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează – o invitație sau un apel către domnul ministru Ciucă – „Domnule Ciucă, ori vă dați demisia, ori demiteți vinovații accidentului aviatic de la Constanța!”.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimate domnule prim-ministru,

A devenit o obișnuință să ne îngropăm militarii căzuți pe timp de pace. De la lovitura de stat din decembrie 1989 și până în prezent am numărat cel puțin 26 de accidente aviatice grave, în 95% dintre acestea fiind implicate aeronave de tip MiG-21 LanceR.

Până pe data de 2 martie a.c., bilanțul tragediilor era net defavorabil vieții – 28 de decedați și 20 de supraviețuitori. Din păcate, drama petrecută recent în județul Constanța a înclinat și mai tare talgerul balanței în dreptul celor mutați prematur la cele veșnice. Astăzi, România plânge 36 de morți, toți oameni nevinovați, victime, în primul rând, ale unei înzestrări precare, din cauza parandărătului care se practică în Ministerul Apărării Naționale.

Prăbușirea succesivă a unui avion MiG-21 LanceR și a unui elicopter IAR 33 Puma, tragedie ce s-a soldat cu decesul a opt militari, este cea mai mare dramă aviatică după accidentul de la Tuzla din anul 2010. Atunci au murit 12 militari și s-au salvat doi.

Bilanțul accidente-morți de după lovitura de stat din decembrie ’89 ne spune că, în România, pe timp de pace, s-a înregistrat aproximativ un accident aviatic/an, în care a murit cel puțin un militar.

Din păcate, nu există și un bilanț similar al demisiilor din fruntea Forțelor Aeriene Române sau a Ministerului Apărării Naționale, principalele structuri responsabile pentru „sicriele zburătoare” în care militarii noștri sunt obligați să își desfășoare activitatea și să își riște viețile.

Vă mulțumesc. Doamna Alexandra Huțu? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Astăzi se sărbătorește în toată lumea Ziua femeii. Este o zi cu importanță globală, care celebrează drepturile obținute de femei, în plan economic, politic și social, precum și importanța realizărilor femeilor. În zilele noastre a devenit o ocazie prin care în mod deosebit bărbații își exprimă recunoștința, afecțiunea și atenția față de femeile din viața și din jurul lor. Vreau să folosesc totuși acest prilej pentru a trage un semnal de alarmă la nivelul societății noastre, dar și al clasei politice.

Cu toate că în ultimii ani au fost realizate progrese în domeniul educației, al pieței muncii și al legislației egalității de gen, atât în țara noastră, cât și în restul statelor din lume, continuă să fie înregistrate foarte multe plângeri și sesizări cu privire la violența, discriminarea și inechitatea dintre femei și bărbați, pe toate planurile, de la viața conjugală până la școală, carieră și statut social.

Nu intru acum în detalii referitoare la statistici sau analize, dar vreau să subliniez că trebuie să ne implicăm cu toții în această problemă și, de asemenea, să încurajăm cetățenii să ia atitudine atunci când sunt martorii unor conduite discriminatorii sau agresive față de femei.

Fiecare situație în parte trebuie tratată cu maximă seriozitate și, indiferent de cine este agresorul, societatea și cu precădere cei care sunt abilitați de lege trebuie să nu mai întoarcă privirea sau să închidă ochii. Altfel, devenim cu toții complici la suferința femeilor care sunt victime ale acestor comportamente.

Trebuie să vedem realitatea, să conștientizăm această problemă a inechităților dintre sexe, a discriminărilor dintre femei și bărbați, a violenței împotriva femeii și să acționăm la nivel legislativ și la nivel local, prin toate instrumentele disponibile.

Vă mulțumesc. Domnul Dumitru Coarnă? Nu este. Domnul Iulian-Alexandru Badea? Nu. Domnul Filip Havârneanu, USR? Nu. Andrei Miftode? Vă rog.

Din partea Grupului PSD – Eugen Bejinariu, Daniela Oteșanu, Daniel Tudorache, Alina-Elena Tănăsescu, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Oana-Gianina Bulai, Ioan Vulpescu, Nicu Niță, Georgeta-Carmen Holban, Ioan Mang, Silviu Nicu Macovei, Constantin Bîrcă, Mirela-Elena Adomnicăi, ClaudiuAugustin Ilișanu, Marius-Eugen Ostaficiuc, Mihai Weber, Cristina-Elena Dinu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL – IulianAlexandru Muraru, Vetuța Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Bogdan Huțucă, Marian Crușoveanu, Sebastian-Ioan Burduja, George-Cătălin Stângă, Ervin Molnar, Ioan Balan, Cristina Burciu, Alexandru Popa, George Șișcu, CorneliuMugurel Cozmanciuc, Angelica Fădor.

Grupul parlamentar AUR – Nicolae Roman și domnul deputat Vasile Nagy.

Și din partea neafiliaților – domnul Bogdan-Alexandru Bola.

Stimați colegi, Închidem aici prima parte a ședinței de astăzi. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Provin dintr-un județ care a trimis în 2020 în Parlamentul României, din 13 parlamentari, o singură femeie.

Și, da, de această stare de fapt se fac vinovate toate partidele, inclusiv cel pe care îl reprezint. Dacă nu am fi avut un primar femeie la Victoria, un viceprimar femeie la Brașov și o președintă de filială municipală tot acolo, situația ar fi fost cu adevărat sumbră inclusiv pentru USR PLUS, din punctul de vedere al reprezentării de gen.

Dar situația reprezentării femeilor în politică rămâne dezechilibrată la toate capitolele, inclusiv în Parlament. Dintre cei 466 de parlamentari, doar 19% sunt femei.

Pentru a îndrepta această situație, săptămâna aceasta a fost depus un proiect legislativ, coinițiat și de membri USR PLUS, prin care se instituie un prag minim de 33% pentru oricare dintre sexe pe listele de candidați la alegerile parlamentare și, de asemenea, păstrarea acestei proporții în zona locurilor eligibile pe orice listă electorală.

Printr-o astfel de abordare ne vom asigura că facem pașii necesari pentru încurajarea accesului femeilor la viața politică și la funcțiile de reprezentare în Parlament.

Parlamentarii au acum șansa de a plasa România mai aproape de normalitate. Indiferent de sex, trebuie să ne angajăm să corectăm problema lipsei de reprezentare a femeilor în Parlamentul României.

Vă rog ca nu numai astăzi, de 8 Martie, dar și în restul zilelor anului, să avem în vedere prețuirea egalității de gen, promovarea integrității și competenței femeii, în egală măsură cu cele ale bărbatului, la cel mai înalt nivel de conducere și reprezentare în statul român.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Mai departe. Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi? Nu. Anamaria Gavrilă, doamna deputat? Nu.

Am încheiat lista deputaților înscriși la cuvânt. Mai departe. Declarații depuse în scris.

„Un conflict armat nejustificat și inacceptabil”

De două săptămâni trăim într-o realitate a cărei imagine este tot mai deformată. Într-o Europă în care cetățenii săi doresc să trăiască în pace, în concordanță cu valorile democrației, regimul de la Kremlin invadează Ucraina, declanșând un conflict armat nejustificat și inacceptabil. Federația Rusă pune în pericol stabilitatea Europei și încalcă grav legislația internațională și angajamentele asumate, precum tratatele de la Minsk, Helsinki, principiile Uniunii Europene și ale Organizației Națiunilor Unite.

Zi de zi, imaginile pe care agențiile de presă le transmit din teatrul de operațiuni sunt cutremurătoare. Acest conflict armat, cel mai grav înregistrat după Cel de-Al Doilea Război Mondial, face ravagii. Pe lângă pierderile înregistrate, viața a milioane de oameni a fost grav afectată, însă categoriile cele mai vulnerabile sunt femeile și copiii, care cu greu au reușit să fugă din calea tirurilor armatei Rusiei, pentru a rămâne în viață.

Comunitatea internațională s-a mobilizat în sprijinul Ucrainei și al cetățenilor acestei țări. România, care a primit până acum peste 250.000 de refugiați, a dat întregii lumi un exemplu remarcabil de solidaritate.

Aceste gesturi continuă, iar dialogul cu autoritățile de la Kiev este permanent. Continuăm să ne coordonăm îndeaproape cu partenerii din întreaga lume. Și rămânem în contacte strânse cu prietenii noștri ucraineni. Îi primim cu brațele deschise pe acei ucraineni care trebuie să fugă de bombele lui Vladimir Putin.

Totodată, UDMR își exprimă solidaritatea cu Ucraina și cu poporul ucrainean. În același timp, ne îngrijorează soarta românilor și a tuturor comunităților etnice care trăiesc pe teritoriul acestei țări.

România a reacționat cu promptitudine în gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. Au fost organizate punctele de frontieră, s-au asigurat locuri de cazare, copiii orfani au fost preluați în centre de specialitate și s-a asigurat tranzitul cetățenilor ucraineni care se îndreaptă către alte destinații din Europa.

De asemenea, România a aprobat un ajutor internațional cu titlu gratuit către Ucraina și Republica Moldova, constând în alimente, motorină, benzină și păcură.

Cred, așadar, că țara noastră s-a comportat corect în această criză care afectează milioane de oameni din vecinătatea noastră. În același timp însă, cred că în scurt timp va trebui să acordăm o atenție sporită propriilor noștri cetățeni. Vă reamintesc că, înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina, România se confrunta deja cu o criză energetică

și cu o creștere accelerată a inflației. Aceste două componente economice se vor înrăutăți și mai mult în foarte scurt timp, cu efecte negative puternice asupra populației României.

Sistarea exporturilor unor materii prime esențiale din Ucraina și Federația Rusă va genera o creștere și mai mare a costurilor de producție industrială, ceea ce va agrava și mai mult inflația din țara noastră. În ceea ce privește criza energetică și a prețurilor la carburanți, este evident pentru toată lumea că situația se va agrava și mai mult în urma conflictului militar din Ucraina.

Este lăudabil că, în acest context dificil, România a găsit resurse pentru a-i ajuta pe cetățenii ucraineni și pe cei din Republica Moldova. Cred însă că Guvernul trebuie să vină urgent cu măsuri curajoase de sprijin pentru propriii noștri cetățeni.

„Încă un pas pentru implementarea conformă a PNRR” S-a tot discutat despre ajustarea Planului național de redresare și reziliență, atât înainte de izbucnirea conflictului armat din Ucraina, cât și după 24 februarie, firește că din noi perspective, generate de valurile de imigranți vecini, aflați în tranzit prin România sau care doresc să rămână aici mai mult timp, a căror prezență impune asigurarea unor pachete de sprijin și asistență socială și sanitară, dar și datorită altor exigențe, configurate de evoluția economică, internă și internațională.

Însă vreau să abordez un alt punct de susținere a aplicării PNRR și care încă are nevoie de o soluție. Mă refer la experții de care autoritățile locale – consiliile județene sau primăriile – au nevoie pentru atragerea fondurilor europene. Mulți dintre foștii colegi consilieri locali mi-au semnalat și ei acest aspect, militând pentru oportunitatea ca la nivelul consiliilor județene să se organizeze departamente conectate la Ministerul Proiectelor și Investițiilor Europene, dar și la primării, la grupurile de acțiune locală, astfel încât toate aceste entități să colaboreze cât mai productiv la redactarea proiectelor fezabile europene și să sprijine implementarea lor.

Subliniez că atât Planul național de redresare și reziliență, cât și o serie de alte programe și măsuri din actualul exercițiu bugetar, derulate prin Programul național de dezvoltare rurală, cuprind proiecte comune de finanțare de care se pot bucura mai multe localități din fiecare județ. În sprijinul observațiilor mele, vă voi aminti de măsurile de finanțare cu avantaje pentru mai multe comune, în formă asociativă sau nu, pe care le oferă AFIR.

Soluția pe care o propun este salutară, având în vedere că ar rezulta doar beneficii, atât pentru UAT-uri, cât și pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. În primul rând, s-ar economisi mult timp încă din stadiul elaborării proiectelor și până la momentul în care ministerul ar oferi un răspuns. De asemenea, valoarea documentară a proiectelor și rentabilitatea acestora ar fi în cea mai mare măsură asigurate cu mai puține eforturi, fiind vorba despre experții care le întocmesc. Mai mult, toate primăriile ar avea șansa garantată să beneficieze de sume consistente, prin care să le îmbunătățească viața românilor din comunitățile respective.

Vă mai amintiți? În martie 2021 președintele american Joe Biden era întrebat într-un interviu la CNN dacă Vladimir Putin este un criminal și a răspuns direct: „I think Putin is a killer.” Foarte multă lume l-a criticat pentru lipsa de tact și la fel de multă lume l-a privit măcar circumspect. Din nefericire, declarația lui Joe Biden era valabilă și atunci, iar astăzi o știm atât de bine, după ce mania militaristă a lui Putin s-a dezlănțuit asupra Ucrainei. Acum „profileri” din toată lumea încearcă să îl portretizeze pe Vladimir Putin, să înțeleagă ce este în mintea omului care a readus războiul pe continentul european.

Și care este „vina” Ucrainei, de ce armata rusă a pornit să strivească un popor pe care îl numește „frate”? A spus foarte simplu o jurnalistă ucraineancă când a explicat că Rusia este un stat care privește înapoi și se inspiră din trecutul URSS, în timp ce Ucraina privește spre viitor, aspiră la valorile democratice europene și – păcatul capital în ochii Moscovei – a demarat discuțiile pentru a adera la NATO. Kremlinul consideră că, deși independentă, Ucraina îi aparține. Putin a lăsat deoparte menajamentele și a decis că ucrainenii trebuie „eliberați” prin singurul mijloc pe care Rusia îl cunoaște: tancurile.

Orice conflict armat din istorie este ulterior urmărit de întrebările: „Cum a fost posibil? De ce nu s-a ajuns la clasicul compromis diplomatic?”

Am auzit în nenumărate rânduri în ultimele 3 decenii cuvinte admirative despre „redutabila școală diplomatică rusă”. Nici pomeneală de așa ceva, a fost și este vorba despre un mit. Imperiul țarist și-a bazat diplomația pe armată; URSS, practic, le-a pus pe același nivel și diplomația pe care au făcut-o sovieticii a fost o mică prelungire a marii armate roșii. Or, este simplu să faci diplomație împotriva unor state fragile când în spatele tău ai un colos militar. În zilele noastre se întâmplă același lucru, diplomația rusă nu servește negocierilor în vreun fel, ci are rolul agresiv al unor oameni care nu poartă uniformă militară, dar peste umerii lor se vede o turelă de tanc. Diplomații ruși s-au remarcat constant prin sarcasm, tupeu, aroganță, nesimțire, agresivitate, ultimatumuri și amenințări.

„Promisiuni îndeplinite!”

Titlul prezentei declarații face referire la promisiunile făcute cu puțin timp în urmă. Atunci ne confruntam cu îngrijorările fermierilor față de lipsa de sprijin în alocarea fondurilor necesare sectorului vegetal și cel zootehnic. Cu ocazia dialogului, am promis demersuri pentru soluționarea solicitării.

Astăzi, suntem în măsura de a da vești bune fermierilor! În ședința Guvernului din 2 martie 2022 a fost adoptată hotărârea prin care se aprobă plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic.

Pentru sectorul vegetal s-a prevăzut o alocare bugetară dublă față de anul trecut, peste 88 de milioane de euro, iar pentru sectorul zootehnic bugetul alocat este de 135 de milioane de euro, o creștere de peste șase ori față de anul trecut.

Astfel, circa 225 de milioane de euro vor ajunge la peste 810.000 de fermieri care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru accesarea ANT.

A fost majorat atât cuantumul sprijinului acordat fiecărui fermier, cât și bugetul destinat acestor măsuri. A fost aprobat și ajutorul _de minimis_ pentru programul de susținere a crescătorilor de suine pentru reproducția din rasele autohtone.

Ce frumos sună veștile bune!

Și, pentru că astăzi este 8 Martie, le doresc tuturor doamnelor și domnișoarelor renașterea speranței de care avem atât de multă nevoie, împreună cu cele mai calde urări de pace, sănătate și fericire!

„Basarabia în Uniunea Europeană!”

Situația geopolitică a Europei de Est a devenit extrem de volatilă, ca urmare a acțiunilor agresive ale Federației Ruse asupra Ucrainei. Însă nu trebuie să uităm că nu doar Ucraina a fost agresată teritorial, ci și Republica Moldova, prin amplasarea Armatei a 14-a Rusă pe teritoriul suveran al Republicii Moldova și susținerea regimului separatist de la Tiraspol.

Republica Moldova este vulnerabilă agresiunii ruse, mai ales în astfel de momente, sub conducerea președintelui Maia Sandu, care are evidente aspirații proeuropene. Consider că, urmând exemplul Ucrainei, este momentul ca România să ceară aderarea de urgență a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Dacă ucrainenii solicită ca această excepție să se aplice pentru ei, consider că este de datoria noastră, a României, de a pune presiune ca și Moldova să intre odată cu Ucraina.

În calitate de membru al Camerei Deputaților, solicit Parlamentului României să voteze o declarație de susținere a aderării de urgență a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. O astfel de decizie nu ar avea de ce să fie interpretată ca o provocare militară, însă ar sublinia clar că,

indiferent de evoluțiile militare viitoare, cele două state, Ucraina și Moldova, ar beneficia de sprijinul tuturor țărilor din marea familie europeană. Totodată, o astfel de mișcare strategică din partea Uniunii Europene ar asigura flancul estic al țării noastre și ar crea premisele ca un astfel de război să nu transforme niciodată cetățenii români în refugiați. Împreună suntem mai puternici și împreună putem evita astfel de tragedii pe viitor.

„S-a încheiat criza detașărilor transnaționale”

În toamna anului trecut, împreună cu alți colegi parlamentari liberali, am depus proiectul de lege care a vizat amnistia unor obligații fiscale stabilite de ANAF din cauza unor interpretări arbitrare a legii, ceea ce a făcut ca anumite forme de plată către angajați să fie impozitate ca și cum ar fi venituri din salarii. Concret, prin inițiativa PNL adoptată de Parlament nu li se mai impozitează diurna și se amnistiază diurnele impozitate în perioada 2015–2020. Aceste forme de plată se întâlnesc la românii care lucrează în țară sau în străinătate și care sunt angajați la firme de transport, firme care oferă servicii de construcții, montaj, antrepriză, asistență tehnică etc., precum și în agenții de muncă temporare din România care recrutează persoane care apoi muncesc în alte țări.

Totodată, am propus și crearea unui regim fiscal unitar pentru indemnizațiile de detașare, indemnizațiile de delegare, prestațiile suplimentare și alte forme de plată, pentru a ne asigura că astfel de interpretări arbitrare să nu mai existe. Vom avea un regim fiscal unitar pentru toate veniturile destinate compensării dezavantajelor cauzate de toate formele de deplasări în țară sau străinătate ale angajaților prevăzute de legislația muncii, indiferent dacă se numesc indemnizații sau altfel. Scopul proiectului este acela de stabili prevederi clare și certe pentru a evita pe viitor interpretarea arbitrară a legii.

Proiectul de lege stabilește faptul că ANAF nu mai poate reîncadra aceste sume distribuite angajaților care se deplasează în țară sau în străinătate, considerându-le venituri din salarii și impunându-le impozit pe venit și contribuții, decât ca urmare a unor constatări ale Inspecției Muncii, care stabilește o altă încadrare juridică pentru aceste forme de indemnizație. În plus, legea stabilește un plafon neimpozabil pentru astfel de indemnizații sau sume de aceeași natură acordate angajaților.

„România solidară! România unită!”

În momentele grele oamenii își unesc forțele ca să îi ajute, în primul rând, pe cei cărora viața le-a scos obstacole în drum.

O demonstrează din plin românii din toate colțurile țării în această perioadă extrem de dificilă cauzată de războiul de peste graniță. Nu am văzut de multă vreme o asemenea mobilizare a întregii noastre națiuni.

Sunt emoționată de atitudinea de care fiecare românaș dă dovadă. Sunt fericită, mă emoționează, dar, cel mai important, îmi redă credința în oameni.

Se pare că lumea s-a trezit în sfârșit și a înțeles că uniți suntem mai puternici, că iubirea față de semenii noștri este calea care duce la iubirea către Dumnezeu. Nicio națiune nu ar trebui să rămână indiferentă la ceea ce se întâmplă cu oamenii nevinovați.

Sunt mândră de românii mei care dovedesc în aceste zile cumplite că sunt oameni, în cel mai pur sens al cuvântului.

Reacția tuturor din aceste zile, ca popor, este cu mult peste orice așteptări posibile. Românii au oferit un exemplu de solidaritate, de mobilizare și de implicare întregii lumi. Am văzut sute de mesaje de apreciere față de poporul nostru. Am uimit o lume întreagă prin solidaritate.

Indiferent de vârstă, statut social sau posibilități, românii dovedesc că nu au uitat ceea ce este mai important: să fii om, să fii solidar, să arăți iubire față de aproape.

Noi, cei din generația tânără, am auzit de război de la bunici și din cărțile de istorie. Pacea era un dat, o stare de fapt, pe care probabil nu o prețuiam pe măsură, căci nu ne închipuiam că poate fi altfel.

Românii s-au unit atunci când a venit vorba despre a fi alături de cei aflați în pericol. Aceștia sunt românii! Sunt oameni cu suflet mare, primitori, săritori. Am văzut oameni care își oferă casa și masa unor persoane pe care nu le-au văzut până acum niciodată. Asta înseamnă pacea: iubire și grijă față de oameni, siguranță și protecție pentru fiecare familie, pentru fiecare om.

Expresia „fii mai bun” își găsește corespondentul mai mult ca oricând zilele acestea în realitate. Noi suntem responsabili de „binele” pe care îl răspândim în lume. Important este să facem pasul și să intrăm în rândul celor care dăruiesc semenilor fără să ceară ceva în schimb. Orice cauză merită și va face pe cineva să zâmbească.

„România bună într-o nouă Europă. Istoria se rescrie acum”

Probabil că va fi fost nevoie de o pandemie și de un război ca să vedem noua Europă pe care o invocăm de mulți ani. Ambele au apăsat pe răni deschise ale dezbinării europene, în momente diferite. Și totuși Europa a reușit să surprindă toate vocile care îi propovăduiau finalul, neputința, birocrația sufocantă și dezbinarea.

În fața pandemiei, Europa s-a dovedit mai rezilientă decât spera oricine, un răspuns fără precedent la o provocare fără

precedent, un mecanism de solidaritate pentru toate țările și o mobilizare rapidă. În fața războiului, după ușoare ezitări, din motive economice și diplomatice care au făcut subiectul multor dezbateri, UE nu doar că a devenit casă pentru milioane de refugiați din calea războiului, ci și-a deschis brațele pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia, arătând că există deschidere pentru un nou val de aderare.

Sigur că vor rămâne întrebări la care generațiile actuale de decidenți vor trebui să răspundă în fața celor viitoare. Și vor trebui să o facă mai bine decât au făcut-o înaintașii noștri. Suntem generația născută pe pace, am citit despre războaie în manualele de istorie și în cărți, am auzit povești de la bunicii noștri și am trăit convinși că noi nu vom mai vedea atât de aproape un război sângeros. Am primit o lume a dialogului, cooperării și păcii, pe care pare că am stricat-o. Vestea bună este că nu e totul pierdut. Mai avem speranță, umanitate și energie să o reparăm. Iar cel mai bun exemplu vine chiar de acasă, de la românii minunați care au arătat că în vreme de război nici măcar rănile din trecut nu mai contează.

„România, un exemplu de ospitalitate și solidaritate pentru toată Europa”

România a dat dovadă de solidaritate în ceea ce privește rezolvarea crizei refugiaților în urma războiului din estul Europei, demersurile noastre fiind apreciate atât de Președintele Ucrainei, cât și de conducerea instituțiilor europene.

Ajutorul necondiționat oferit țării vecine pentru a depăși problemele cauzate de războiul inițiat de Federația Rusă a fost fantastic, atât la nivel de stat, cât și din punct de vedere uman.

În timp ce Guvernul a trimis ajutoare de strictă necesitate în valoare de 3 milioane de euro Ucrainei, românii din toate colțurile țării s-au mobilizat extraordinar, reușind un adevărat pod al prieteniei și solidarității. Refugiații ucraineni au fost așteptați la toate punctele vamale de intrare în România cu hrană, transport și cazare, fiind ocrotiți și tratați în cele mai bune condiții.

Ajutorul oferit de românii noștri, în buna și frumoasa tradiție a ospitalității, a fost cu adevărat impresionant, alinând astfel, atât cât s-a putut, durerea, suferința și lacrimile celor care au fost obligați să-și părăsească locuințele pentru a fugi din calea războiului nimicitor.

Cu siguranță, drama prin care trec aceste familii scindate, cu femeile și copiii ajungând în România, în timp ce soții și

tații lor au rămas scuturi vii în fața tancurilor rusești, este inimaginabilă. De aceea, uriașul val de solidaritate umană oferit de români este absolut remarcabil, iar faptul că fiecare a oferit cât și-a permis este un gest de mare omenie și noblețe sufletească.

La nivel instituțional, România va găzdui un centru pentru gestionarea sprijinului internațional, care va fi susținut financiar de către Uniunea Europeană, astfel încât colectarea și transportul ajutoarelor către Ucraina să fie o operațiune rapidă și de succes.

„România, un exemplu extraordinar de solidaritate pentru toată Europa”

România rămâne un pol de stabilitate al graniței estice a NATO, iar susținerea partenerilor noștri este solidă și se consolidează în fiecare zi. În această idee se înscriu și vizitele recente în țara noastră ale secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, precum și ale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Întrevederile la nivel înalt ale celor doi importanți decidenți cu președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă demonstrează importanța deosebită a României în actualul context generat de conflictul armat din Ucraina. Țara noastră este apreciată la superlativ pentru implicarea în criza provocată de războiul din țara vecină, fapt remarcat, de altfel, și de șeful statului ucrainean.

Trebuie subliniat că România are în acest moment puternice garanții de siguranță și securitate națională, în ciuda vocilor pesimiste care susțin că nu am fi apărați corespunzător în cazul unei potențiale escaladări a conflictului din estul Europei.

De altfel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reconfirmat zilele trecute, la București, solidaritatea și dorința Comisiei Europene de a susține în totalitate eforturile României în vederea gestionării corespunzătoare atât a crizei refugiaților și problemelor umanitare, cât și a strategiei de apărare a țării.

Este de salutat și demersul statului român de operaționalizare cât mai rapidă a centrului umanitar înființat sub egida Uniunii Europene, pentru a se găsi rezolvări în regim de urgență a necazurilor cetățenilor din Ucraina care se refugiază la noi.

Până acum, consider lăudabil modul în care România a acționat în fața impactului umanitar creat de situația dificilă din Ucraina, atât autoritățile statului, cât și cetățenii mobilizându-se exemplar pentru a le face viața mai ușoară sutelor de mii de oameni afectați de războiul nemilos. De altfel, Ursula von der Leyen a mulțumit în mod deosebit românilor pentru modul extraordinar în care au ajutat refugiații care fug de războiul din Ucraina, oferind astfel un exemplu de solidaritate întregii Europe.

„România trebuie să investească durabil în sănătatea publică de calitate și la prețuri accesibile!”

Responsabilii europeni din domeniul medical, printre care și ministrul PSD al sănătății, Alexandru Rafila, au dezbătut principalele piedici cu care se confruntă cetățenii europeni în accesul la asistența medicală de calitate. Au convenit, de comun acord, că prețurile mari reprezintă în continuare, din nefericire, o barieră importantă pentru mulți cetățeni europeni.

Este evident că serviciile de sănătate de calitate nu trebuie să fie niciodată, niciunde în lume, privilegiul celor înstăriți, care își permit cele mai mari prime de asigurare sau plăți generoase din buzunar. Diferențele însă există, iar la nivelul Uniunii Europene pacienții au diferite niveluri de acces, îndeosebi din cauza constrângerilor bugetare, a prețurilor mari la medicamente, precum și a politicii discreționare a companiilor de profil.

Din aceste considerente, cei mai vulnerabili cetățeni își amână vizitele la medic și deseori nu dispun de mijloacele necesare pentru a continua tratamentele prescrise, situație considerată inacceptabilă la nivelul decidenților europeni ai sănătății. Miniștrii europeni au agreat varianta extinderii conceptului de asistență medicală, pentru a include și domenii mai delicate, precum importanța îngrijirii sănătății mintale, în special pentru tineri. UNICEF a descoperit că 9 milioane de adolescenți europeni trăiesc cu o tulburare mintală, iar în aceste situații accesul la terapie și consiliere nu ar trebui să fie limitat de venituri, fiind vorba despre sănătatea viitoarelor generații.

Este fundamental să inversăm tendința de austeritate și reducerile bugetare, pentru a pune capăt privatizării și transformării în corporații a serviciilor de sănătate, pentru ca, într-adevăr, să ne asigurăm că sănătatea rămâne un drept universal.

„Să păstrăm pădurile și natura sălbatică a României pentru viitoarele generații!”

Am subliniat în repetate rânduri că statul român trebuie să fie extrem de preocupat de protecția mediului, nu doar la nivel declarativ, ci prin fapte concrete.

În opinia mea, protejarea pădurilor virgine și cvasivirgine trebuie să constituie o prioritate pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cu atât mai mult cele existente în parcurile și rezervațiile naturale. Moștenitorul tronului britanic a fost extrem de concret afirmând că una dintre comorile României, pădurile, denumite de Excelența Sa „frumusețea neatinsă”, este în pericol iremediabil de dispariție.

Prințul Charles, fără îndoială un personaj foarte important pentru națiunea noastră, care ne promovează mai mult decât orice minister sau ambasador extern, a reiterat că România este unul dintre puținele locuri în care mai există întinderi uriașe de păduri virgine, care sunt o adevărată sărbătoare a biodiversității și găzduiesc o treime din populația Europei în ceea ce privește urșii bruni, lupii și râșii. „Aceasta face din Carpații românești o comoară neprețuită pe un continent care demult și-a pierdut astfel de comori sălbatice. Ceea ce dumneavoastră aveți, aici în România, a devenit de o raritate extremă. Pădurile înfloritoare pot fi înlocuite însă cu peisajele mohorâte pe care le vedem în ultimul timp în multe locuri din Europa”, a transmis prințul Charles, într-unul dintre mesajele sale.

De altfel, chiar nepotul Excelenței Sale, Prințul George de Cambridge, a primit o pajiște cu flori sălbatice pe dealurile Transilvaniei din partea contelui Tibor Kalnoky, un mare prieten ecologist al prințului Charles, care are grijă de o proprietate din Transilvania a fiului cel mare al Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

De la începutul războiului au intrat în țara noastră peste 170.000 de cetățeni din Ucraina, iar solidaritatea și ospitalitatea românilor au fost demonstrate în fiecare zi. Românii și-au deschis casele, au organizat centre de colectare și au încercat să găsească soluții pentru a-i ajuta pe cei care fug din calea războiului. Sprijinul acordat de voluntari a însemnat colectarea de alimente și produse de strictă necesitate, servicii de cazare și transport, asistență medicală gratuită, precum și servicii de translație pentru cei care au avut nevoie.

La nivel guvernamental se depun toate eforturile, în continuare, pentru a veni în sprijinul refugiaților. O hotărâre a CNSU prevede că România va dona 12 ambulanțe către Ucraina. De asemenea, vom putea caza zilnic 70.000 de cetățeni ucraineni, 50.000 de locuri asigurate de stat și 20.000 contra cost.

Prin aplicarea mecanismului prevăzut de directiva de protecție temporară, li se va acorda cetățenilor ucraineni care solicită statutul de protecție temporară. Aceasta înseamnă, printre altele, acces la educație, asistență medicală, drept la muncă etc.

În perioada următoare la Suceava va fi operaționalizat un hub umanitar, un centru logistic care să permită colectarea și transportul donațiilor internaționale în domeniul ajutorului umanitar în Ucraina.

În orașul Siret, din județul Suceava, autoritățile au instalat o tabără mobilă formată din 30 de corturi. În componența acesteia este și o bucătărie rulantă auto, care poate asigura prepararea porțiilor de mâncare pentru persoanele din tabără. De asemenea, unitatea este prevăzută cu sisteme de climatizare, sisteme de iluminat, paturi pliante, saci de dormit, mese și bănci.

## „Oamenii nu sunt cifre”

Ziua 13 de război. Statul român trebuie să învețe că oamenii nu sunt numere, nu sunt liste. Fiecare refugiat căruia i-am dat ajutor își duce crucea și fiecare voluntar care ni se alătură are povestea lui.

A trebuit să îi cerem toți președintelui să meargă în vamă, ca să părăsească palatul. A felicitat autoritățile care și-au făcut treaba în timp record. Campioni sunt oamenii de bine, voluntarii. După 10 zile, coloana oficialilor în costume și-a făcut apariția, i-au ținut trena lui Iohannis și au mimat solidaritatea. După acest episod, domnilor, veți rămâne în memorie ca niște conducători care au avut grijă să nu se suprasolicite!

Românii voluntari au făcut „întindere” la frontiere, întindere între ucrainenii care au țara pârjolită și umanitatea care izbucnește din ei. Au format un lanț uman, nu o coloană oficială. La Vama Siret autoritățile smerite au pus pe jos plăci și placaje pentru ca Iohannis și miniștrii pe care i-a nășit să

nu calce pe iarba udă. Nu e ca la golf. Noi, voluntarii, avem noroi pe tălpi. Să ne iertați că nu s-a putut cu un covor roșu!

Ați făcut atâta mizerie în țară și vă temeți de murdăria de pe pantofi!

Am văzut gesturi fade, gesturi copiate, pentru a bifa o inspecție de unde a lipsit emoția. Nu am văzut compasiune, am văzut doar marketing și teatru. Tot greul apasă pe umerii voluntarilor, asociațiilor, ONG-urilor, bisericilor. Am văzut un președinte care măcar de data asta putea să nu se poarte cu mănuși, să simtă suferința celor pe care i-a îmbrățișat cu mâinile goale. Oamenii necăjiți nu contaminează. În țară intră multe mame cu copiii lor, femei bolnave, unele vârstnice, demoralizate și epuizate. Instituția primei doamne lipsește cu desăvârșire, susținerea feminină de la Cotroceni este inexistentă.

## „România va lupta mereu pentru dreptate!”

Zilele acestea, mai mult decât oricând, România trebuie să arate că este parte integrantă a comunității internaționale, o comunitate bază pe valori, principii și scopuri comune. Nicicând, în ultimele decade ale acestui secol, libertatea nu a fost supusă unui mai mare pericol de distrugere. Teroarea pe care o seamănă „Imperiul Răului”, în aceste momente, printre cetățenii Ucrainei nu a rămas fără răspuns din partea țărilor libere. În acest context, doresc să adresez felicitări în fața diplomației românești, care a dat dovadă continuă de consecvență și principialitate în apărarea celor oprimați de un regim care urăște omul liber. Ministrul afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu, a reușit să readucă Ungaria la sentimente mai bune și, astfel, să revoce măsura anunțată prin care ucrainenii care fug din calea războiului fără pașapoarte biometrice nu puteau intra pe teritoriul Ungariei. În urma demersurilor făcute de ministrul liberal de externe, a discuțiilor cu omologul ungur, statul vecin a renunțat la condițiile impuse pentru intrarea în țară a cetățenilor ucraineni.

M-a bucurat alinierea României la demersul comun al unor state, părți la Statutul de la Roma, de sesizare a procurorului Curții Penale Internaționale cu privire la anchetarea infracțiunilor de genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în contextul războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. La demers participă 39 de state – toate statele membre ale UE, Marea Britanie, Canada, Columbia, Costa Rica, Georgia, Islanda, Liechtenstein, Noua Zeelandă, Albania, Australia, Norvegia și Elveția. Acest demers urmărește accelerarea procedurilor judiciare ale instanței internaționale și demararea de îndată a anchetei procurorului CPI, în special în legătură cu situația actuală. Prin acțiunea antemenționată, România rămâne consecventă cu misiunea sa, aceea de a folosi mereu pârghiile dreptului internațional pentru a soluționa problemele, dar mai ales rămânem consecvenți cu misiunea de a sări mereu în ajutorul celui aflat în dificultate și de a nu lăsa făptașul să scape nepedepsit, iar ceea ce se întâmplă în Ucraina nu trebuie să rămână nepedepsit.

„Eficiența energetică este un obiectiv european important. România are șansa să implementeze programe durabile prin PNRR, care să o facă mai sigură din punct de vedere energetic și mai puțin dependentă de alți factori externi, în contextul geopolitic instabil din Europa de Est”

În urmă cu câteva zile, la 5 martie, a fost marcată Ziua mondială a eficienței energetice, stabilită în anul 1998 și care aduce în fiecare an în prim planul opiniei publice internaționale necesitatea ca omenirea să conștientizeze rolul important pe care îl are eficiența energetică atât în păstrarea echilibrului climatic, cât și în stabilitatea societății.

Conform estimărilor Agenției Internaționale a Energiei, în următorii ani consumul mondial de energie va crește, iar în contextul crizei pandemice și, mai nou, al crizei războiului, pe care Europa le traversează, este clar că este nevoie urgentă de soluții rapide pentru utilizarea eficientă și economisirea energiei din surse regenerabile.

Chiar dacă tendințele din politica europeană de mediu postpandemie arătau necesitatea unor direcții de acțiune pentru trecerea la utilizarea energiei cu o eficiență crescută, direcții accentuate și în Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021–2030, contextul războiului din Ucraina și necesitatea reducerii dependenței europene de gazele rusești, reiterată de instituțiile europene, vor face ca Europa să utilizeze în continuare producția energetică pe bază de cărbune necesară pentru a evita amplificarea crizei energetice.

Totuși trebuie să știm că viitorul stabilității pieței energetice din Europa este strâns legat de o tranziție energetică care trebuie să fie implementată cu succes și care să atingă obiective importante pe termen mediu și lung, cum ar fi neutralitatea climatică până în 2050, conform angajamentului UE față de acțiunea la nivel global împotriva schimbărilor climatice, în baza Acordului de la Paris și reiterat în Comunicarea Comisiei Europene din 17 septembrie 2020 – COM(2020) 562 – Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 – Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor _._

„Independența energetică a României este prioritatea numărul unu!”

Salut propunerile făcute de președintele Klaus Iohannis și adoptate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării de săptămâna trecută, potrivit cărora țara noastră și-a definit, fără urmă de îndoială, că obținerea rapidă a independenței energetice este prioritatea numărul unu. Este un obiectiv care poate fi îndeplinit într-o perioadă rezonabilă de timp, printr-un efort comun al tuturor autorităților, grație faptului că sistemului energetic al României, spre deosebire de alte state europene, nu are o dependență atât de mare față de importurile din exteriorul Uniunii Europene. Mai mult decât atât, avantajul apartenenței României la Uniunea Europeană și oportunitățile financiare nerambursabile care pot fi utilizate pentru creșterea capacităților de producție de energie regenerabilă ne arată că obiectivul României este realizabil pe termen mediu.

Apreciez, de asemenea, decizia curajoasă de a majora imediat cheltuielile pentru apărarea României la cel puțin 2,5% din PIB, măsură care va consolida, pe termen mediu și lung, capacitatea Armatei Române de a oferi răspunsuri adecvate oricărei amenințări la securitatea și apărarea țării noastre și a cetățenilor români.

Avem printre cei mai bravi soldați din lume, lucru demonstrat de aceștia în teatrele de operațiuni la care a participat România. Este esențial să asigurăm soldaților români și dotările necesare, moderne și competitive pentru aceste vremuri negre și pentru un viitor sigur.

Traversăm o perioadă deosebit de grea, cauzată de decizia cu totul nejustificată a Federației Ruse de a agresa un stat pașnic, independent și suveran, de a supune terorii un popor ucrainean nevinovat. Vladimir Putin și Federația Rusă au declanșat un conflict nedrept care amenință nu numai pacea în regiunea noastră, ci a întregului continent european. Este un conflict care lasă în urma lui mii de morți nevinovați, mii de gospodării distruse până la temelii, prăbușirea întregii economii ucrainene și milioane de oameni care se refugiază din calea morții.

„Agricultura României are acum o șansă unică!”

Odiosul război purtat de Federația Rusă contra statutului independent al Ucrainei a provocat și, cu siguranță, va mai provoca tulburări masive în ecosistemul economiei mondiale, nu doar prin prisma sancțiunilor dure și absolut necesare contra Federației Ruse, ci și prin dezechilibrele provocate de distrugerea sistematică a Ucrainei prin bombardamente nediscriminatorii.

Unul dintre aspectele cu adevărat problematice pentru echilibrul economic mondial îl reprezintă prăbușirea exporturilor de cereale, în special pentru grâu, atât din Ucraina, în urma invaziei, cât și din Federația Rusă, din cauza sancțiunilor.

În primul rând, trebuie să recunoaștem faptul că Rusia are o influență colosală asupra prețurilor grâului pe piața mondială. Dacă în urmă cu 20 de ani Rusia era dependentă de importul de grâu, fiindcă nu își putea asigura nici consumul intern, la ora actuală Federația Rusă este cel mai mare exportator de grâu din lume, devansând în 2020 SUA și Canada. De altfel, mulți analiști economici vorbesc despre grâul rusesc drept „noul țiței”, cu aluzie la politica comercială agresivă a rușilor pe piața energetică și, acum, pe cea a cerealelor.

În al doilea rând, Ucraina este și ea în topul exportatorilor de grâu, deținând o cotă impresionantă de 11% pe piața mondială, cu o producție de peste 87 de milioane de tone. În cazul cotei de ulei de floarea-soarelui, Ucraina deține 55% din piața mondială. Vă dați seama de impactul colosal pentru economia planetei pe care îl va avea distrugerea Ucrainei de către Federația Rusă prin acest război disproporționat!

Revenind la locul României în această furtună economică globală a pieței grâului, putem spune că țara noastră are o oportunitate unică în istorie! Având în vedere că în 2021 România a avut o producție de 30 de milioane tone de grâu, un record, mai ales că în 2020 au fost „doar” 19 milioane de tone, poate este momentul să începem să jucăm o carte strategică importantă pe piața grâului. Deja România a avut o victorie importantă asupra Federației Ruse când exporturile românești în Egipt le-au depășit notabil pe cele din Rusia.

„Parteneriat și predictibilitate”

Printre atâtea vești proaste, în această situație geopolitică complicată, iată că această primăvară ne aduce totuși și vești bune. După doi ani de pandemie și măsuri care au afectat viața fiecărui român, relaxarea restricțiilor impuse de Guvern a fost nu doar așteptată de oameni, ci și absolut necesară, având în vedere evoluția situației epidemiologice din țara noastră, dar și din lume.

În acest sens, aș dori să apreciez activitatea Ministerului Sănătății din ultimele 3 luni și faptul că a reușit să rămână consecvent coordonatelor stabilite în momentul în care PSD a acceptat intrarea la guvernare: parteneriat și predictibilitate.

Având în vedere îndeplinirea criteriului anunțat de profesorul Alexandru Rafila, respectiv scăderea sub jumătate din total a numărului paturilor ATI ocupate de bolnavii COVID-19, relaxarea restricțiilor – printre care eliminarea certificatului verde pentru accesul în centrele comerciale și în instituțiile publice, dar și renunțarea la purtarea măștilor de protecție în aer liber – este o decizie care ține de revenirea la normalitate.

România a depășit cu bine valul 5 mulțumită noii abordări a Ministerului Sănătății condus de PSD. Spre deosebire de guvernările „de dreapta” care s-au concentrat mai mult pe lozinci și lucruri „fantastice” și mai puțin pe gestionarea corectă și responsabilă a crizei sanitare, noi am vorbit mai puțin și am făcut mult mai multe pentru a controla pandemia și pentru a gestiona mai bine noul val de infectări. Am intrat la guvernare pentru a repara greșelile majore făcute de alții și, iată, am reușit acest lucru, și nu doar în domeniul sanitar!

„Fără jumătăți de măsură – taxa pe podurile dunărene trebuie anulată, nu suspendată!”

Vă readuc în atenție celebra taxă de pe podurile dunărene. Este un subiect care merită toată atenția noastră, pentru că, de aproape 20 de ani, banii colectați din această taxă nu au schimbat vizibil infrastructura, cel puțin în județele limitrofe. Există un proiect de lege depus de mai bine de 3 ani în Parlamentul României de colegul meu Bogdan Huțucă, deputat ales de Constanța. Acesta a tot fost amânat, prin diferite artificii, și retrimis la comisiile parlamentare, pentru a fi reanalizat.

Fără să revin asupra argumentelor care au tot fost folosite, un fapt este cert: această suprataxare este obligatoriu a fi eliminată, având în vedere că utilizatorii drumurilor publice plătesc deja rovinieta.

Doresc să vă rețin atenția cu un aspect extrem de important, acela că bombele căzute peste oamenii din Ucraina i-au trezit pe colegii noștri din USR și, într-un final, plângând de mila refugiaților, aceștia încearcă un demers, cu jumătate de măsură, și anume suspendarea taxei de pod, fără a oferi detalii și argumente concrete. Astfel, dau dovadă de un populism grețos, agățându-se de un subiect.

De ce afirm acest lucru? În esență, parlamentarii USR au blocat acest proiect de nenumărate ori, iar principalul opozant al acestuia este nimeni altul decât actualul președinte al USR, Cătălin Drulă, mai ieri ministrul transporturilor.

Într-un context extrem de delicat, care se întâmplă la granița României, parlamentarii USR speculează, într-un mod parșiv, drama refugiaților din Ucraina și aplică o schemă cu jumătate de măsură, aceea de suspendare a taxei de pe podurile dunărene. În timp ce ministrul Rangă se opunea anulării acestei taxe, colegii noștri USR-iști din Constanța se ascundeau sub bănci. Acum, dintr-odată, cum au trecut în opoziție, le-a venit pofta de a le plânge de milă refugiaților și dobrogenilor. Astfel de tactici sunt de-a dreptul populiste, inconsecvente și de neacceptat pentru cei care aveau deviza „Oameni noi în politică”. Fie vorba între noi: oameni noi, obiceiuri vechi!

„Europa stă unită lângă Ucraina”

Săptămâna trecută au avut loc evenimente istorice pentru parcursul Uniunii Europene, dar și al întregului continent, evenimente care atestă nivelul de solidaritate între statele democratice, dar și eforturile pentru a construi un bloc european inclusiv și rezilient. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat la sfârșitul lunii trecute o cerere de aderare a Ucrainei la UE, sub o procedură specială, deoarece se apără de invazia forțelor ruse. Ulterior, Republica Moldova și Georgia au demarat aceeași acțiune, pentru a demonstra Federației Ruse opțiunea lor fermă de a trăi în democrație, pace și prosperitate.

În data de 3 martie Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În aceeași zi premierul georgian, Irakli Garibașvili, a semnat și el cererea pentru demararea procedurii speciale de recunoaștere a țării sale drept candidat la aderarea la Uniunea Europeană, marcând astfel un moment istoric pentru Europa. Construirea unui scut democratic care să includă țările din spațiul ex-sovietic este metoda cea mai eficientă pentru a descuraja orice intenție de agresiune viitoare. Aceste evenimente transmit un mesaj puternic pentru blocul euroatlantic, acela că populația alege să se alăture misiunii democratice europene, într-un timp marcat de război, criză umanitară și de securitate.

Trăim timpuri în care securitatea europeană este greu încercată și nu vorbim doar despre cea națională, ci și energetică, economică și ecologică. Consolidarea flancului estic al NATO este un prim pas pentru a contrabalansa acțiunile de destabilizare a alianței. De curând, prim-ministrul Nicolae Ciucă a fost primit de omologul polonez, Mateusz Morawiecki, unde s-a întâlnit și cu Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda. Nicolae Ciucă a afirmat că reuniunea a fost planificată cu mult timp în urmă, având o relevanță aparte pentru întărirea relațiilor bilaterale dintre România și Polonia și pentru problematica de securitate în estul Europei, ca urmare a invaziei forțelor armate ruse în Ucraina. Acum, mai mult ca niciodată, este important să arătăm Federației Ruse gradul de solidaritate al UE și NATO în fața amenințării la adresa integrității teritoriale a unui stat suveran care a ales un parcurs democratic.

„Marea dramă a României – pleacă din țară tinerii care ar trebui să își întemeieze o familie”

Cu un ochi râdem și cu celălalt plângem, în timp ce privim neputincioși, an de an, cum zeci de copii buni, care ar putea pune umărul la evoluția țării, lasă totul în urmă și pleacă să studieze la universități de peste hotare.

Ne mândrim și ne bucurăm pentru ei, dar în același timp ne macină frustrarea că România în continuare nu are prea multe de oferit din punctul de vedere al educației universitare și, mai apoi, al locurilor de muncă în care acești copii să-și găsească împlinirea. Așadar, tinerii nu pleacă doar la studiu, sunt prea puțini cei care se mai întorc și pun în aplicare aici ceea ce învață acolo.

Și poate că n-ar durea atât de tare dacă, în ultimii ani, nu am fi asistat la o decădere continuă a sistemului educațional românesc, în loc de o evoluție, fie ea și lentă.

Ratele de promovabilitate a examenelor finale, precum și cifrele în creștere anuală ale numărului de analfabeți funcțional ne demonstrează însă că România se îndreaptă cu pași repezi spre un dezastru ce se va traduce pe viitor nu doar într-o involuție cultural-educațională, ci și financiară, pentru că în ritmul acesta nu va mai avea cine să ne plătească pensiile.

Un număr de 193.000 de români au emigrat în 2020 din România, cu 37.000 de persoane mai puțin decât în anul anterior, arată datele Institutului Național de Statistică. Dintre aceștia, 60%, adică aproape 112.000, sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 20 și 45 de ani, adică intervalul de vârstă în care populația este activă economic și în perioada în care se întemeiază familiile.

„Faptul că numărul de emigranți a scăzut este o informație așteptată, explicabilă în contextul pandemiei, însă nu suntem conștienți încă de efectele pandemiei sub aspect demografic”, a explicat profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București.

„România, alături de poporul ucrainean!”

Declarația mea politică se referă la sprijinul oferit de România cetățenilor ucraineni, în contextul invaziei militare agresive a Federației Ruse asupra Ucrainei.

Președintele Federației Ruse a luat decizia de a declanșa o ofensivă militară agresivă asupra Ucrainei, fapt care conduce la un flux foarte mare de cetățeni ucraineni care sosesc în România. În contextul acestui conflict militar, Parlamentul României, reunit în ședință comună, a adoptat o declarație prin care condamnă agresiunea Federației Rusiei asupra Ucrainei.

Declarația adoptată de Parlament, cu unanimitate de voturi, condamnă agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei, solicită retragerea tuturor forțelor rusești și evidențiază susținerea „puternică pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și pentru aspirațiile sale legitime de integrare în NATO și UE”.

Alături de societatea civilă, care a răspuns solidar și s-a mobilizat pentru susținerea cetățenilor ucraineni care au fugit din calea agresiunii rusești, Guvernul României a analizat toate posibilitățile, din punct de vedere instituțional, pentru a veni în sprijinul poporului ucrainean afectat grav de agresiunea rusă.

În domeniul sanitar, ministrul PSD al sănătății a anunțat că au avut loc întâlniri cu șefii direcțiilor de sănătate și a propus la nivel guvernamental ca răniții din Ucraina să poată fi tratați în spitalele din România și, desigur, în funcție de solicitările părții ucrainene, să sprijine și cu sânge.

În privința dreptului la muncă al cetățenilor ucraineni, ministrul PSD al muncii a precizat că aceștia pot să se angajeze pe teritoriul României și nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de 9 luni dintr-un an calendaristic, potrivit OUG nr. 25/2014. Totodată, ministrul PSD a explicat că în cursul celor 9 luni ucrainenii care muncesc în România pot cere statutul de refugiat.

„Românii, solidari cu poporul ucrainean”

De când a început războiul din Ucraina, România a oferit întregii lumi un exemplu extraordinar de solidaritate. Românii s-au mobilizat într-un mod exemplar și i-au ajutat pe toți cei care au trecut granițele țării noastre.

Mii de oameni și-au oferit propriile case ucrainenilor. Zeci de mii de români au făcut donații în bani sau diverse produse necesare refugiaților. Mulți oameni au fost și încă mai sunt în punctele de trecere a frontierei și îi întâmpină cu mâncare caldă, pături, medicamente și locuri în care să se odihnească pe cei care sosesc. Alții oferă transport gratuit pentru cetățenii ucraineni, fie în alte orașe din țară, fie în alte state.

Este o mobilizare masivă a românilor, în special pe rețelele de socializare. Iar, pe lângă ei, și companiile au luat atitudine. Firme importante din România au derulat mai multe campanii pentru victimele războiului din Ucraina. Au început să strângă bani, mâncare, haine, medicamente, asta pentru a-i ajuta pe oamenii din țara vecină.

Și diverse asociații sau ONG-uri s-au implicat. Spre exemplu, voluntarii de la Crucea Roșie le-au oferit ucrainenilor ceai cald, cafea, mâncare, produse igienice, pături, produse pentru copii în Vama Isaccea.

De asemenea, organizația Salvați Copiii România a acordat asistență umanitară pentru peste 1.170 de copii refugiați din Ucraina, dar și pentru peste o mie de adulți. Iar Asociația Națională a Agențiilor de Turism a ajutat peste 500 de refugiați din Ucraina să ajungă la familiile lor în ultima săptămână.

Și statul s-a mobilizat. Poșta Română transportă gratuit ajutoare umanitare în Ucraina. De altfel, România a trimis deja echipamente medicale, medicamente, precum și ambulanțe. În plus, s-a oferit și ajutor militar în Ucraina, cum ar fi veste antiglonț, căști, muniție și echipamente militare.

„PSD solicită solidaritate din partea Uniunii Europene față de statele membre afectate de conflictul din Ucraina”

PSD condamnă ferm și categoric invadarea Ucrainei și sprijină total orice acțiune națională și internațională menită să reinstaureze normele de drept internațional, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei. Prin urmare, PSD susține aplicarea fermă și imediată a sancțiunilor europene dispuse față de Federația Rusă.

PSD, prin președintele Camerei Deputaților, este inițiator al declarației Parlamentului României care a condamnat invadarea Ucrainei și a solicitat Guvernului și Președintelui României să susțină adoptarea unor sancțiuni „cu impact major” pentru actul „profund ilegal” săvârșit de Federația Rusă. Vreau să scot în evidență implicarea și efortul aleșilor locali ai PSD din județele și localitățile de graniță. Au făcut tot ce era omenește posibil, nu doar la nivel instituțional, ci și civic, atât prin resursele locale instituționale puse la dispoziție, cât și prin implicarea și comunicarea locurilor de cazare și donațiilor făcute de persoane fizice și companii.

Cu toate acestea, problemele generate de războiul din Ucraina impun o coordonare națională sub comanda Ministerului Afacerilor Interne și a Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Prin urmare, ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, și Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, trebuie să ia măsuri urgente pentru creșterea capacității de preluare a fluxului de refugiați. Miniștrii PSD sunt gata să sprijine Ministerul Afacerilor Interne, dacă vor exista solicitări în acest sens.

Dacă afluxul de refugiați crește masiv, sunt absolut necesare coordonarea și mobilizarea resurselor la nivel național, dar și activarea mecanismelor europene de protecție și sprijin. România, ca și alte țări din zona de frontieră cu Ucraina, care evident că vor suporta impactul valului de refugiați, trebuie să primească nu doar resurse europene pentru asistența umanitară necesară, ci și fondurile necesare pentru compensarea pierderilor suferite.

„Războiul din Ucraina impune regândirea strategiei energetice a României”

În aceste momente tulburi, determinate de intervenția militară a Rusiei lui Vladimir Putin în Ucraina, în contradicție totală cu normele de drept internațional, atenția noastră trebuie să se îndrepte îndeosebi către drama poporului ucrainean, a românilor noștri de acolo, dar și spre adoptarea acelor măsuri care să reducă la minim efectele războiului asupra întregii regiuni și a țării noastre în mod special.

Criza umanitară din Ucraina, sutele de mii de refugiați, printre care numeroși copii despărțiți de părinții care au rămas să lupte pentru a-și apăra țara, casele bombardate de armata rusă – sunt lucruri aparent de neconceput pentru vremurile noastre, însă iată că încă mai sunt posibile atunci când viețile oamenilor de rând nu reprezintă mai nimic pentru un lider cu mințile tulburi.

Pentru a gestiona această criză umanitară, este într-adevăr nevoie de efortul fiecăruia dintre noi, iar românii nu s-au dezmințit nici de data aceasta! Războiul este, fără îndoială, cea mai mare oroare pe care a cunoscut-o lumea de-a lungul timpului, iar cei vinovați de atrocitățile din Ucraina trebuie să răspundă cât mai curând posibil!

Din păcate, țara noastră se află la granița acestui război, ale cărui efecte nocive se vor răsfrânge nu doar asupra Ucrainei, ci și asupra economiei țărilor din întreaga regiune, inclusiv a economiei românești. Pentru a preîntâmpina o criză socioeconomică majoră, cred că se impune să eliminăm de urgență dependența de gazul rusesc și să compensăm, în ceea ce ne privește, necesarul de gaz importat din Rusia cu gaz românesc, prin dezvoltarea capacităților de extracție ale României.

„Redeșteptarea poporului român – aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică”

Pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe sunt afișate informații referitoare la candidatura României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ca obiectiv strategic al politicii externe române. Începând cu anul 2004, România, în mod repetat, și-a depus candidatura pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

În contextul actualei instabilități economice, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică se află în procesul de reformare internă, în scopul revizuirii rolului său global în promovarea dezvoltării sustenabile.

România prezintă un grad înalt de îndeplinire a criteriilor de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, având în vedere că toate drepturile și obligațiile României care decurg din statutul de membru al UE au respectat recomandările acestei organizații. În prezent, candidatura României se bucură de o apreciere generală favorabilă din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și a membrilor săi.

România, în calitate de stat candidat, trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să aibă o economie de piață și o democrație funcțională; să reprezinte o anumită dimensiune și importanță economică; să respecte principiul beneficiului reciproc; să respecte o serie de considerații globale privind asigurarea echilibrului geografic între membrii organizației.

Menționez o parte dintre avantajele pe care le poate prezenta eventuala aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică: România ar aparține unui club restrâns al economiilor dezvoltate și ar avea un statut de economie de piață funcțională; România și-ar putea îmbunătăți imaginea, raportat la marile economii ale lumii, dar și în relație cu statele din regiune; România ar putea avea acces la instrumentele și centrele de decizie economică ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și, nu în ultimul rând, ar putea beneficia de asistență din partea membrilor acesteia în materie de politici publice, prin realizarea periodică a unor evaluări ale politicilor României în domenii specifice și emiterea recomandărilor privind îmbunătățirea acestora.

„Solidaritatea noastră trebuie să continue. Nicio națiune nu poate fi indiferentă la suferința unor oameni nevinovați!” Peste un milion de ucraineni au fugit din calea războiului, iar o bună parte dintre ei au intrat deja în țara noastră. Unii au rămas aici, fiind dezorientați și speriați de ceea ce se întâmplă în țara lor, dar cei mai mulți au plecat către statele din vestul Europei, la rude și prieteni.

Din nefericire, lucrurile nu par să se liniștească în Ucraina și este de așteptat ca valul refugiaților să rămână constant,

dacă nu cumva chiar va crește în perioada imediat următoare.

Este impresionantă solidaritatea românilor, iar ceea ce am văzut în ultimele 10 zile, inclusiv în Vama Isaccea, este uimitor. Asistăm la un val extraordinar de omenie care ne umple tuturor inimile de bucurie.

Au venit și primari din țară la Tulcea cu ajutoare pentru refugiații din Ucraina, printre ei fiind și Constantin Văcariu, edilul localității Arpașu de Jos, județul Sibiu. El a ajuns în Dobrogea cu ajutoare donate de locuitorii comunei sale, dar și de câțiva sponsori cu suflet mare.

De remarcat și atitudinea manifestată de comunitatea rușilor lipoveni. De altfel, atât rușii lipoveni, cât și ucrainenii din Tulcea au înțeles să trăiască în bună înțelegere pe aceste meleaguri binecuvântate, așa cum o fac de 300 de ani. Rușii lipoveni și-au pus la dispoziția refugiaților casele, pensiunile și ajută la transportul acestora către destinațiile dorite.

Această solidaritate trebuie să continue, pentru că încă nu vedem capătul drumului către pacea din regiune, pe care o așteptăm cu toții atât de mult.

Este important să fim implicați, iar în săptămânile care vin să arătăm lumii întregi că ne dorim pacea, că îi ajutăm pe cei care se află în dificultate.

„Principalele probleme de mediu cu care se confruntă România și pentru care trebuie să găsim soluții urgente!”

Principalele probleme de mediu cu care țara noastră se confruntă sunt, din punctul meu de vedere, reciclarea, tăierea ilegală a pădurilor, dar și poluarea aerului.

Să le luăm pe rând.

Vorbim în primul rând despre reciclare. Sectorul deșeurilor reprezintă, după părerea mea, cea mai mare vulnerabilitate a României la acest moment.

Cadrul instituțional neadaptat contribuie, de asemenea, la rata de reciclare foarte scăzută. În afară de lipsurile din infrastructură, există, de asemenea, o lipsă de cooperare între entitățile publice și private responsabile cu colectarea deșeurilor de ambalaje din surse municipale, în principal gospodării.

Toate aceste lucruri cad în sarcina Guvernului, dar și a Parlamentului, care trebuie să îmbunătățească legislația, astfel încât să asigurăm un sistem al managementului deșeurilor sustenabil și conform cerințelor europene.

Sigur, aceste măsuri reprezintă doar începutul corectării ambiguităților din piață.

Procesul de colectare selectivă a deșeurilor nu este implementat suficient. Nu au fost adoptate suficiente stimulente pentru direcționarea deșeurilor către reciclare. România reciclează doar 14% din deșeuri, iar rata de eliminare a deșeurilor prin depozitare finală la rampele ecologice este de 69%, printre cele mai ridicate din Europa. Schemele privind răspunderea extinsă a producătorului în ceea ce privește ambalajele nu sunt eficiente și nu au capacitatea de a acoperi costurile colectării selective.

Nu există o infrastructură de susținere a colectării selective, ceea ce îngreunează implicarea cetățenilor în acest proces. Care sunt soluțiile pe termen scurt, mediu și lung pe care le văd?

„România este un pilon de rezistență în cadrul NATO și al crizei refugiaților ucraineni”

Situația din ultimele zile ne-a pus la încercare capacitatea de a răspunde eficient la provocările cu care se confruntă țara noastră. Războiul din Ucraina și criza refugiaților au determinat nevoia de adaptare rapidă la incertitudinea cu care ne confruntăm zi de zi.

Astfel, președintele României, domnul Klaus Iohannis, a afirmat necesitatea creșterii cheltuielilor în domeniul apărării de la 2% din PIB la 2,5%. România și-a respectat mereu angajamentele și promisiunile față de aliații săi din NATO, alocând 2% din PIB pentru domeniul apărării până în prezent. Însă degradarea situației din țara vecină impune o creștere bugetară, pentru a putea să fim pregătiți corespunzător, alături de partenerii noștri din NATO. România are capacitatea financiară de a susține această creștere semnificativă a bugetului apărării în anii care vin, în condițiile în care fondurile consistente din PNRR, corect folosite, scad presiunea de pe bugetul public. De aceea, este esențială implementarea la timp a PNRR de către toate ministerele, pentru a crea astfel spațiul bugetar menit să consolideze capacitatea de apărare. Mai mult, Guvernul României a eliminat taxele pentru avioanele militare NATO care tranzitează spațiul aerian românesc. Mai multe țări trimit în România soldați pentru apărarea flancului estic.

În ceea ce privește implicarea României în criza umanitară generată de acest război, pe teritoriul țării noastre au intrat deja peste 260.000 de cetățeni ucraineni. Ministerele responsabile au discutat deja măsurile necesare pentru a acorda atenția cuvenită tuturor persoanelor care fug din calea războiului, măsuri ce vor presupune coordonarea dintre Guvern și autoritățile locale, precum și legătura cu Ambasada Ucrainei la București pentru a asigura evidența minorilor, precum și a cetățenilor ucraineni care rămân aici. Opinia publică internațională descoperă și apreciază în aceste zile disponibilitatea, empatia și solidaritatea României, dovedite atât la nivel instituțional, cât și la nivelul societății, al oamenilor simpli.

După 13 zile de bombardamente masive în Ucraina, cu sute de morți și răniți civili și peste 1,5 milioane de oameni care au fugit din Ucraina căutând refugiu în străinătate, a treia rundă de negocieri a eșuat.

În urma negocierilor, după cea de-a treia rundă, negociatorul ucrainean, Mihailo Podoliak, a transmis prin intermediul Twitter: „Mici pași pozitivi pentru îmbunătățirea logisticii coridoarelor umanitare. Situația generală nu s-a îmbunătățit.”

Ucraina negociază cu sabia deasupra capului, bombardamentele continuă și au fost chiar intensificate, iar forțele de invazie par că pregătesc un asalt asupra Kievului, deși capitala Ucrainei este în continuare sub controlul armatei ucrainene, la fel și Harkov, al doilea cel mai mare oraș al tării.

În opinia mea, ținând cont că Ucraina negociază cu adversarul în timp ce catastrofa de pe teritoriul său continuă să se producă, pentru a preîntâmpina escaladarea conflictului ruso-ucrainean, suportul pe care ar trebui să îl ofere SUA, NATO și UE este cel diplomatic. Sprijinirea cu arme și muniție a oricărei părți aflate în acest conflict nu va aduce pacea.

„Astăzi o instituție, iar mâine întreg sectorul cultural”

Într-un context în care cuvântul de ordine pare a fi „distrugerea”, atât pe plan intern, cât și extern, veștile rele nu încetează să apară. Încă o dată, pentru a nu știu câta oară în ultimii doi ani, sectorul cultural independent trage un semnal de alarmă, care anunță tot mai răspicat iminența unui colaps generalizat. Încă o instituție culturală din sectorul independent își închide definitiv porțile, după o luptă îndelungată pentru subzistență. Recent, Fabrica de Pensule, o organizație neguvernamentală și nonprofit din Cluj-Napoca, activă în zona artei contemporane, și-a anunțat decizia de închidere definitivă a proiectului, după 13 ani de activitate, după 13 ani de expoziții, reprezentații ale spectacolelor de teatru și dans contemporan, dezbateri, ateliere, proiecții de film, concerte și alte evenimente culturale.

O astfel de veste ar putea trece cu ușurință neobservată în contextul actual de criză, însă închiderea Fabricii de Pensule este ea însăși simptomul unei crize care s-a acutizat în ultimii doi ani de pandemie. În ciuda faptului că sectorul cultural independent nu se afla într-o situație înfloritoare nici înaintea declanșării crizei sanitare, se bucura totuși de „șansa” de a-și câștiga existența. Dar instituțiile culturale au fost primele care s-au închis odată cu venirea pandemiei și ultimele care s-au deschis odată cu ameliorarea situației epidemiologice. Artiștii independenți au fost, paradoxal, ultimii la care guvernarea liberală s-a gândit în vremuri de restriște, dar primii care au avut de suferit de pe urma măsurilor hazardate ale unei guvernări aculturale.

Ultima măsură concretă pentru sprijinirea acestui sector a fost luată în 2015, în timpul mandatului meu de ministru al culturii, conform căreia 2% din câștigurile Loteriei Române merg către Administrația Fondului Cultural Național. De atunci însă pare că măsurile fie au fost luate în detrimentul sectorului cultural, fie au lipsit cu desăvârșire în momente-cheie ale existenței acestui sector. Doar anul trecut am asistat la un festival al subfinanțărilor, în care bugetele festivalurilor de film TIFF și Astra de la Sibiu au fost tăiate cu până la 65%, bugetul de proiecte al Muzeului Național al Literaturii Române a fost și el diminuat cu 74%, iar, pentru a încheia simetric festivalul măsurilor cinice, să nu uităm că, începând cu anul acesta, Festivalul Internațional „George Enescu” a rămas fără director executiv și, implicit, fără garanția unei ediții viitoare și a unui destin.

„Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, coordonatorul Green Deal, recunoaște că a fost o greșeală când s-a impus renunțarea la cărbune!” În contextul războiului din Ucraina și în contextul crizei energetice, Europa a înțeles, în fine, ce înseamnă să fii dependent de resurse din Rusia.

După ce PSD a solicitat inutil, de nenumărate ori, ca termenul stabilit pentru renunțarea la producerea energiei electrice pe bază de cărbune să fie prelungit, iată că vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, vine și recunoaște că a fost o greșeală atunci când s-au impus termene atât de scurte pentru renunțarea la producerea energiei pe bază de cărbune.

Prin urmare, este momentul ca România să renegocieze rapid prelungirea termenelor de eliminare a surselor de producere de energie pe bază de cărbune, în speranța că, dacă partenerii din Uniunea Europeană au înțeles acest lucru, politicienilor români care au militat în ultimii ani pentru închiderea termocentralelor și exploatărilor de cărbune le va fi și mai ușor să înțeleagă că au greșit și că este momentul să creăm împreună acel mix energetic de care România are atâta nevoie pentru a-și asigura independența energetică.

Nu mai este vreme pentru orgolii, nici timp pentru a ne pune cenușă în cap. Trebuie ca toată clasa politică să colaboreze pentru a realiza securitatea energetică a României! Este nevoie de înțelepciune și determinare pentru a acționa, de această dată, în interesul României, în interesul poporului român!

## **Domnul Radu-Marcel Tuhuț:**

„Protejarea mediului și investițiile în energie verde sunt în continuare suspendate”

În cadrul declarației mele de astăzi, vreau să aduc în discuție o situație care mi-a fost semnalată în cadrul audiențelor de la cabinetul parlamentar de foarte mulți cetățeni interesați de posibilitatea accesării unor programe care să le ofere posibilitatea de a crea energie verde și de a-și transforma gospodăriile din gospodării consumatoare de energie în gospodării producătoare.

Trebuie să recunoaștem că apetitul românilor pentru programele de mediu a crescut substanțial în ultimii ani, în mod cert, datorită implementării și extinderii programelor „Rabla Clasic” și „Plus”, programelor „Rabla” pentru tractoare sau pentru electrocasnice.

Programul „Casa verde”, care urma să asigure cofinanțare pentru aplicanți în vederea instalării panourilor fotovoltaice pe acoperișurile caselor, a fost anunțat de către Ministerul Mediului și de către Administrația Fondului pentru Mediu la sfârșitul anului trecut.

Având în vedere că românii au îmbrățișat și au înțeles pe deplin responsabilitatea implementării unor soluții care să reducă poluarea la nivel național, dar care să crească producția de energie și care să genereze o oarecare independență energetică față de sistemul la care majoritatea sunt acum branșați, aceștia au urmărit cu real interes dezvoltarea acestui program, implementarea și deschiderea perioadei de depunere a dosarelor de finanțare.

Deși lansarea programului a avut loc abia spre sfârșitul anului 2021, numărul solicitărilor a fost covârșitor. Acest lucru denotă faptul că cetățenii sunt pregătiți să susțină viziunea europeană de a se dezvolta o infrastructură locală de energie verde și, mai important de atât, aceștia sunt pregătiți să și acționeze în acest sens.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 328 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 120.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: între orele 10.00 și 11.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între orele 11.00 și 11.30 – pauză; 11.30 –

vot final; la încheierea ședinței de vot final – ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi? Vă rog, domnule Moșteanu.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, la mulți ani, doamnelor și domnișoarelor colege, la mulți ani, doamnelor și domnișoarelor din toată România!

Legat de ordinea de zi, o să vă rugăm să supuneți la vot retrimiterea la comisie pentru două săptămâni a punctului 14, Pl-x 614/2021

. Este un proiect legat de educația în mediile defavorizate, în care, ieri, în Comisia pentru învățământ, s-a strecurat un amendament buclucaș care amnistiază plagiatorii de dinainte de 2011. Este un proiect inițiat de mai mulți domni și doamne deputați de la PNL, de la PSD, de la minorități, de la UDMR, este un proiect al cărui inițiator este chiar domnul Marcel Ciolacu și cred că nu vrea să rămână în istorie ca cel care a amnistiat plagiatele de dinainte de 2011.

Deci vă rog să fiți de acord să-l retrimitem la comisie pentru a reîntoarce acest proiect la obiectul de reglementare. Mulțumesc.

Vă rog să repetați Pl-x-ul, domnule deputat!

Pl-x 614/2021, punctul 14 de pe ordinea de zi.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Nu aveți consens, înțeleg? OK.

Se întoarce la comisie pentru două săptămâni. Vă rog, domnule Roman.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul PNL s-a abținut în acest caz nu pentru a da apă la moară unor colegi care folosesc un termen, iar apoi dau bir cu fugiții. Chiar subsemnatul a fost ținta unui atac din partea acelorași colegi.

Între timp am început o acțiune în instanță cu președintele dumneavoastră. Iar cum credeți că se apără președintele dumneavoastră în instanță? În instanță, președintele dumneavoastră, care spune „Jos imunitatea parlamentară!”, susține: „Domnule, eu beneficiez de imunitate parlamentară!”

Cum se mai apără președintele dumneavoastră, deși nu este parlamentar român și nu l-am văzut niciodată la rubrica de declarații politice? Președintele dumneavoastră se apără susținând că a fost o declarație politică. Cum credeți că se mai apără președintele dumneavoastră în instanță? Spunând că politicienii pot spune orice fără să răspundă în fața legii.

Stimați colegi,

Eu vă sugerez să fiți mai atenți când vă jucați de a da verdicte. În România, aceste verdicte le dau comisiile, conform legii, nu dumneavoastră, iar pe viitor vă sugerez să fiți foarte atenți, pentru că, la rândul dumneavoastră, puteți fi victime ale discursului politic.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Ion Stelian-Cristian. Vă rog.

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți să anunț în plenul Camerei Deputaților depunerea, în conformitate cu art. 189 și cu art. 190 din Regulamentul Camerei Deputaților, a moțiunii simple „Din nou cu tancul peste Justiție – ministrul Cătălin Predoiu”.

Mulțumesc.

Vă voi înmâna documentele.

Dacă mai sunt intervenții? Dacă nu, intrăm în ordinea de zi. Începem dezbaterea inițiativelor legislative.

Prezentarea de către domnul deputat Dan Tanasă, președintele Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, a unui mesaj cu prilejul Zilei internaționale a femeii.

Vă rog.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Ziua internațională a femeii este sărbătorită la data de 8 martie pentru a marca atât realizările sociale și politice ale femeilor, cât și discriminarea și violența la adresa acestora.

Dar – pentru că există un „dar” – 8 martie s-a impus ca Zi internațională a femeii sub influența socialismului internaționalist. În statele foste comuniste, această sărbătoare încă e percepută ca o moștenire a comunismului, deoarece în acei ani ea a fost folosită în scop propagandistic. Aici, femeia, cu mândrie proletară, era scoasă din familie și aproape forțată să se „integreze în câmpul muncii”, în timp ce propagandiștii de partid se străduiau să arate că numai în socialism femeia era apreciată la adevărata ei valoare. Pentru comuniști, 8 martie era ziua unui anumit tip de femeie – femeia revoluționară.

Astăzi, tot mai mulți dintre noi înțelegem că femeia nu înseamnă numai loc de muncă, dimpotrivă, înseamnă redescoperirea marilor valori perene ale stabilității și subtilității omenești care se asigură în cadrul familiei, aceasta din urmă având în centru copilul, mai precis mama și copilul, esența a ceea ce numim comunitate morală. Mama și copilul sunt aproape criminal uitați astăzi. Nu întâmplător societatea este în derivă, iar nucleul ei moral este slăbit.

Ziua femeii este deci și ziua mamei, al cărei model, prin excelență, să nu uităm, este Fecioara Maria, care ne alină pe

toți. Pentru că, iată, mult înainte de sărbătoarea adusă de socialismul internaționalist, omenirea creștină se bucura de Buna Vestire, pe 25 martie. Aceasta este sărbătoarea originară a femeii, mai precis a tuturor celor care ne-au dat nu numai viață, ci și chip. Da, Ziua internațională a femeii este o sărbătoare a femeii muncitoare, dar să nu uităm de Buna Vestire, ziua creștină a femeii milostive, pentru care îndatoririle înseamnă originea însăși a vieții.

Vă mulțumesc.

Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a decesului domnului deputat Corneliu Olar; PHCD 16/2022.

Pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a decesului domnului deputat Corneliu Olar, în data de 14 februarie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 240 din regulament, proiectul de hotărâre a fost întocmit de Comisia juridică.

Comisia juridică, vă rog, pentru prezentarea proiectului. Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecții la titlu?

Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. La articolul unic? Nu. Adoptat. Proiectul rămâne la votul final. Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Nicușor Halici; PHCD 17/2022.

Pe ordinea de zi avem Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Nicușor Halici.

Potrivit prevederilor statutare și regulamentare, întreb dacă domnul deputat este prezent.

Nu este.

Luăm act de demisia din calitatea de deputat începând cu data de 1 martie 2022.

Avem raportul? Nu.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit. Dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu. Articolul unic? Nu. Adoptat. Proiectul rămâne la votul final.

8. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006, PL-x 562/2020, și Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006, PL-x 775/2011.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Domnul Vulpescu. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege pe care l-am inițiat va contribui la optimizarea protejării și promovării culturii și identității naționale, pe de o parte prin clarificarea atribuțiilor și obligațiilor ce revin instituțiilor publice în materie de protejare a monumentelor de for public și de instituire a unui regim de protecție mai bun, iar pe de altă parte prin protejarea și cultivarea memoriei naționale.

Trăim ceea ce pare a fi un paradox, în era informațională suntem tot mai dezinformați, motiv pentru care este cu atât mai important să nu uităm cine suntem. Însă nu doar oamenii, ci și locurile au memorie, iar în ultimii ani dezvoltarea imobiliară haotică a făcut ca aceasta să fie ștearsă cu buldozerele.

În unele situații încă putem interveni, pentru multe însă este prea târziu.

Concret, modificările legislative pe care le propunem ne vor permite amplasarea de plăci comemorative dedicate unor mari personalități sau evenimente în locuri legate de acestea, inclusiv pe imobilele nou-construite.

Aceste plăci vor afișa un cod QR, care, odată scanat, va redirecționa utilizatorul către o pagină de internet administrată de Ministerul Culturii, de unde va afla mai multe informații despre personalitatea sau evenimentul respectiv.

Le vom oferi astfel tinerelor generații, așa-numiților „nativi digitali”, posibilitatea de a accesa istoria națională într-un

mod pe care ei îl consideră firesc, combinând realul cu digitalul, și poate astfel îi vom face să fie mai conștienți cu privire la moștenirea lor istorică și culturală. Însă o astfel de măsură nu se adresează exclusiv tinerilor născuți în era digitală, ci este, înainte de toate, o modalitate de a facilita accesul la informațiile istorice legate de un anumit loc sau monument și totodată este o măsură menită să stimuleze conștientizarea valorilor naționale, a căror istorie a rămas prinsă în zidurile monumentelor de for public.

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul deputat Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006

S-au primit avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, de la Comisia pentru tehnologia informației și a comunicațiilor, avizul negativ de la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și avizul favorabil de la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

Au fost două inițiative legislative, pe una am adoptat-o cu raport favorabil, pe una am respins-o, nemaiavând sens, în sensul conținutului.

A fost o dezbatere bună care a dus la o decizie unanimă a Comisiei pentru cultură, arte și mijloace mass-media. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbateri generale. Domnul Szabó Ödön? Vă rog.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Dezbatem, practic, două legi: o inițiativă a Guvernului din 2011 și o inițiativă care a fost depusă mai târziu, anul trecut, de colegul nostru domnul Vulpescu. Una se propune a fi respinsă, cealaltă a fi adoptată.

Cele două inițiative legislative, practic, mergeau pe propuneri similare. În ultima perioadă, în cele circa 3 luni de la discuția din plen, când a fost retrimisă comisiei, am reușit să căutăm și să găsim o soluție pentru adoptarea acestei legi care să-i ajute atât pe cei care dețin acest patrimoniu, pe cei care creează acest patrimoniu, cât și pe cei care trebuie să gestioneze acest patrimoniu comun.

Administrațiile publice locale, față de varianta inițială, nu vor trebui să vină cu toate avizele la București, ci vor ajunge să depună documentațiile la centrele zonale, deci, practic, nu punem pe drumuri administrațiile publice locale. Și a doua chestiune importantă: că acele bunuri care au fost realizate de către artiști, în perioada următoare, și sunt în patrimoniul public, în tabere de creație și așa mai departe, vor putea să intre în patrimoniul public al autorităților administrației publice locale, pe baza acestei legi.

Mulțumesc domnului Vulpescu pentru deschidere și domnului Bulai, președintele comisiei, pentru răbdarea cu care a acceptat să avem aceste discuții și sper să se adopte astăzi cu amendamentele admise în comisie.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna deputat Mitrea Dumitrina, Grupul AUR. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Mă bucur foarte mult că luăm o decizie în ceea ce privește monumentele, în ceea ce privește istoria noastră, a românilor. Mă bucur foarte mult că se poate face un pas înainte în ceea ce privește istoria noastră, a românilor.

Vreau să vă spun un lucru: că la Târgu-Neamț, zilele trecute, săptămânile trecute, s-a luat o decizie de demolare a biroului în care a activat Kogălniceanu.

Aș vrea să vă amintesc că în județul Neamț sunt foarte multe monumente istorice care ar trebui să fie reconstruite, să fie reamenajate și să se dea bani pentru asta, însă nu știm exact cine ar trebui să se ocupe ca ele să rămână în viață și să ne amintească de istoria noastră.

Vreau să vă spun că îmi doresc foarte mult să se întâmple ceva cu fostul cazinou din comuna Bălțătești.

Mai avem Biserica „Buna Vestire”, din Mănăstirea Bisericani, Conacul Krupenski, casa entomologului Aristide Caradja.

Mai avem Cetatea Nouă a Romanului, Palatul Cnejilor. Poate reușim să facem ceva cu ele, prin toate propunerile legislative prin care ne dorim ca aceste monumente să rămână istorie a românilor.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Bulai Iulian?

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt nevoit să fac niște clarificări care sper să compenseze buna intenție a colegilor, și în special a doamnei care a vorbit înainte.

Nu este vorba despre monumente istorice, stimată doamnă, ci este vorba despre monumente de for public, adică artă în spațiul public, care pot fi și monumente istorice, dacă se încadrează în această categorie.

Dar vorbim despre artă contemporană, vorbim despre elemente care reprezintă un interes în spațiul public și se încadrează în această definiție legislativă, de monument de for public. Cu alte cuvinte, artă publică în spațiul public.

Acestea fiind spuse, da, pot să se includă și elemente de monument istoric în rândul acestei categorii.

Monumentele istorice au fost privilegiate, având parte până acum de un afișaj corespunzător. Nu același lucru s-a aplicat și monumentelor de for public.

De aceea, am salutat această inițiativă a colegului Vulpescu, m-am bucurat că a fost o discuție, o negociere bună, împreună cu colegul Szabó Ödön, și s-a ajuns la un compromis care descentralizează decizia și care dă putere autorităților locale de a decide și de a aviza afișaj corespunzător pentru monumente de for public. Ar fi fost nedrept ca instituții centrale din București să decidă pentru toată țara. De aceea, mă bucur de acest lucru.

Mai mult, această modificare legislativă vine și cu amenzi ridicate pentru proprietarii de monumente de for public care nu le îngrijesc corespunzător.

Pragul minim se menține la 5.000 de lei. Se mărește pragul maxim de amendă la 15.000 de lei. Și pentru acest lucru a existat un consens.

Vă mulțumesc. Doamna deputat Mitrea. Scurt, vă rog.

Vreau doar să-i dau un drept la replică domnului Bulai. Atunci cred că ar fi necesar, domnule Bulai, să extindem tot ce înseamnă apărarea culturii și să mergem și pe celelalte monumente care sunt lăsate în paragină și distruse. Mulțumesc.

Domnule Bulai, nu mai generați un drept la replică și dumneavoastră!

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Repet a doua oară. Monumentele istorice au acest afișaj, îl vedeți. Sunt în culoarea albă și maro. Aici vorbim despre altceva – monumente de for public.

Mă bucur că ați înțeles. Dacă n-ați înțeles, vă explic și în privat.

Dar în fața tuturor vă explic că e vorba despre monumente de for public, nu monumente istorice, adică edificii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Domnul Pambuccian Varujan, din online.

## **Domnul Varujan Pambuccian**

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-aș fi vrut să intervin.

Sigur, toate lucrurile acestea sunt clare, vorbim despre afișaj, numai că doamna Mitrea a ridicat o problemă extraordinar de gravă și, după părerea mea, ea trebuie semnalată ca atare în Parlamentul României. Să distrugi o locație în care și-a desfășurat activitatea Kogălniceanu și să lași lucrul ăsta să se întâmple, așa cum am lăsat multe lucruri să se întâmple, la modul ăsta, începe să semene a cretinism național.

Cred că trebuie să luăm măsuri foarte serioase și vă propun, stimați colegi, toți colegii care doresc să aibă o inițiativă în această direcție, să avem o inițiativă legislativă și să oprim această barbarie la adresa respectului de sine, până la urmă.

Uitați-vă la marea națiune americană, care reușește să pună în valoare orice lucru, cât de mărunt, pe care îl au.

Noi nu avem atât de multe lucruri de pus în valoare, dar măcar pe acestea care au mai rămas și pe care le avem să nu le lăsăm pradă distrugerii.

Sigur, discuția nu are legătură cu subiectul acestui proiect de lege, dar faptul că ea a fost provocată în plen este un lucru, după părerea mea, pozitiv și pentru care trebuie urgent să facem ceva.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea proiectului. Dacă la titlu sunt observații? Nu.

Adoptat. De la art. 1 până la art. 10 dacă sunt observații? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege PL-x 562/2020 rămâne la votul final cu propunere de adoptare, iar proiectul de lege PL-x 775/2011 rămâne la votul final cu propunere de respingere.

10. Proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute; PL-x 600/2021; procedură de urgență. Guvernul României? Vă rog.

Vă mulțumesc.

Comisia juridică sau Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului?

Vă rog.

Vă rog să propuneți și timpul pentru dezbatere, doamnă deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, împreună cu Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu Proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului organizatoric, a procedurilor administrative, metodelor și evidențelor specifice activității de căutare a persoanelor dispărute.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind căutarea persoanelor dispărute, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnule președinte, propun ca timp de dezbatere 3 minute.

Timp de dezbatere – 3 minute. Vot!

Cu 152 de voturi pentru, adoptat. Dacă din partea grupurilor sunt intervenții? Domnule Salan, vă rog.

## **Domnul Adrian Voican** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Numele meu este Adrian Voican, sunt secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne.

În primul rând, vă rog să îmi permiteți ca, în numele conducerii Ministerului Afacerilor Interne, cu ocazia Zilei internaționale a femeii, să urăm tuturor doamnelor și domnișoarelor la mulți ani, multă sănătate și fericire!

Proiectul de act normativ supus dezbaterii reglementează stabilirea cadrului organizatoric și a procedurilor specifice activității de căutare a persoanelor dispărute. Astfel, proiectul vizează în principal: constituirea de structuri specializate pentru căutarea persoanelor dispărute, în cadrul Poliției Române; stabilirea obligației oricărei unități de poliție de a primi sesizări privind dispariția unor persoane, dar și de a se sesiza din oficiu cu privire la dispariția unei persoane, în situațiile în care informațiile primite nu pot fi înregistrate ca sesizări; stabilirea unui mecanism simplu de aderare a persoanelor fizice sau juridice la activitățile de găsire a persoanelor dispărute.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Așa cum am scos în evidență și în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, este o inițiativă a Guvernului salutară și în același timp necesară.

Prin acest act normativ, statul va oferi intervenția calificată în cazul persoanelor vulnerabile, a victimelor, categorie în care se încadrează și persoanele dispărute.

Astfel că, prin adoptarea acestei inițiative legislative, vom consfinți, în termeni legali, dreptul persoanelor dispărute de a fi găsite și reintroduse într-un mediu sigur.

De asemenea, consider foarte necesară – așa cum scotea în evidență și reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne – și că va fi foarte importantă pentru Ministerul Afacerilor Interne crearea structurilor operative, în plan teritorial, dar mai cu seamă, domnule secretar de stat, crearea unității centrale la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române.

De asemenea, vă rog să aveți în vedere să nu neglijați specializarea personalului, pentru care eu am atras atenția în foarte multe situații, în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Totodată, v-aș ruga să aveți în vedere, ca un aspect de fond, problemele legate de cooperare și colaborare, având în vedere că este o activitate foarte complexă, care incumbă atât forțe foarte mari, cât și tehnică pentru căutarea acestor persoane.

Speranța noastră, a tuturor celor care azi o să ne dăm votul pentru acest proiect de lege, este aceea ca să crească numărul persoanelor găsite în primele 48 de ore de la semnalarea acestor situații.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Tanasă Dan, vă rog.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Este regretabil că abia acum reușim să punem în practică un astfel de sistem, după ce statisticile arată că în fiecare an în România sute de copii dispar și nu mai sunt găsiți niciodată.

Salutăm inițiativa Guvernului și, în mod evident, AUR va susține acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii dacă sunt observații? Nu.

Adoptat. Art. 1 până la art. 10 dacă sunt observații? Nu.

Adoptate. De la 10 la 20? Nu. Adoptate. 20–30? Nu. Adoptate. 30–40? Nu. Adoptate. De la 40 la 50 dacă sunt observații? Adoptate. De la 50 la 60? Nu. Adoptate. De la 60 la 70? Nu. Adoptate. De la 70 la 80? Nu. Adoptate. De la 80 la 95 dacă sunt observații? Nu. Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final. 20. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul I al anului 2021.

Doamna Cătăniciu? Sau altcineva pentru prezentare?

## **Domnul Georgel Badiu**

**:**

Îl aveți? Îl aveți acolo?

Da, trecem peste.

Trebuie să fiți de la Comisia pentru abuzuri.

21. Propunerea legislativă pentru declararea lui Vasile Lucaciu „Erou al Națiunii Române”; Pl-x 677/2018. Din partea inițiatorilor? Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Domnul Bota Călin-Ioan, vă rog.

## **Domnul Călin-Ioan Bota:**

La mulți ani, doamnelor! La mulți ani, domnișoarelor! Stimați colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a susține Propunerea legislativă pentru declararea lui Vasile Lucaciu „Erou al Națiunii Române”.

Anul acesta, pe 29 noiembrie 2022, se împlinesc 100 de ani de la moartea lui Vasile Lucaciu, „Leul din Șișești”, un luptător neobosit pentru drepturile românilor din Transilvania și pentru unirea tuturor românilor.

Apreciez și sper că sunteți de acord cu mine că această comemorare e un bun prilej de a-l așeza pe părintele Vasile Lucaciu acolo unde îi este locul, în galeria eroilor națiunii române.

Vasile Lucaciu și-a dedicat întreaga viață luptei românilor pentru unitate, asumându-și ani grei de închisoare pentru crezul său. A predicat pentru Unire, a luptat pentru Unire și a fost unul dintre făuritorii ei.

E un model pentru noi și trebuie să transmitem acest model de mare iubitor de țară și generațiilor viitoare.

Cea mai bună lecție pentru noi astăzi este să ne gândim la lupta lui Vasile Lucaciu și a celorlalți militanți pentru Unire, să ne gândim la sacrificiile făcute de ei pentru a realiza dezideratul istoric al românilor. Și îl citez: „Dacă n-aș avea cerneală, v-aș scrie-o cu sângele meu, pentru a vă face să lăsați teama și să veniți să începem lupta, lupta cea mare, care ne va aduce izbăvirea. Trebuie să ne-o aducă, fiindcă dreptatea e cu noi.”

Așa îi îndemna Vasile Lucaciu pe membrii Comitetului director al Partidului Național Român din Ardeal să meargă la luptă pentru Marea Unire.

Părintele Vasile Lucaciu a crezut în visul său de a-i vedea pe toți românii laolaltă, a luptat pentru acest vis, a suferit represiuni, a fost condamnat la închisoare, dar nimic nu l-a oprit din drumul său și în cele din urmă visul său s-a împlinit.

## **Voci de la PNL:**

Bravo! Bravo!

## Vă mulțumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raportul comun privind Propunerea legislativă pentru declararea lui Vasile Lucaciu „Erou al Națiunii Române”, trimis cu adresa Pl-x 677 din 5 noiembrie 2018.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru declararea lui Vasile Lucaciu „Erou al Națiunii Române”.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare declararea lui Vasile Lucaciu erou al națiunii române.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii sesizate în fond, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare a Propunerii legislative pentru declararea lui Vasile Lucaciu „Erou al Națiunii Române”.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Cu această mențiune, încă o dată, mulțumesc.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Gheorghe Andrei-Daniel, Grupul PNL.

Vă rog.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Este, într-adevăr, o mare bucurie să-l declarăm pe Vasile Lucaciu erou al națiunii române.

Vasile Lucaciu se înscrie în generația idealului național. O generație care și-a dedicat întreaga sa viață luptei pentru împlinirea idealului de veacuri al românilor, consfințit prin Marea Unire de la 1 Decembrie de la Alba Iulia.

Rolul lui Vasile Lucaciu, ca figură politică, ca om al bisericii, fiind educat în spiritul teologiei greco-catolice, ca activist pentru drepturile românilor și ca luptător pentru unitatea și identitatea națională a poporului român, este fundamental pentru a înțelege dinamica tuturor lucrurilor care au dus până la finalitatea momentului glorios de la 1 decembrie 1918.

De numele lui Vasile Lucaciu se leagă o serie de evenimente fundamentale pentru istoria românilor ardeleni – Memorandumul de la 1892, un act prin care românii, avându-i în fruntea lor pe Gheorghe Pop de Băsești, Ioan Rațiu, Vasile Lucaciu și alți mari patrioți, își fundamentau foarte bine cererile către Curtea de la Viena și către împăratul Franz Joseph, pentru că în acest document fundamental, care l-a adus pe Vasile Lucaciu chiar și în temniță, fiind apoi eliberat, la intervenția regelui României, Carol I, se arată foarte clar toate principiile fundamentale democratice pe care regimul austro-ungar le încălca la acea dată, precum și argumentele esențiale, de ordin istoric, economic, juridic, moral și cultural, care definesc tot ceea ce înseamnă națiunea română din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș și tot ceea ce înseamnă drepturile fundamentale ale românilor.

De asemenea, este esențial de amintit rolul diplomatic pe care l-a jucat Vasile Lucaciu la 1918, când a călătorit pe la Geneva, la Paris, la Roma, chiar în zilele în care se împlinea Marea Unire, spre a obține recunoașterea acestui act istoric al poporului român.

Vă mulțumesc, domnule...

...fiind...

...deputat.

...armele sale principale.

Să nu-l uităm, să-l cinstim cum se cuvine pe „Leul din Șișești”!

Și să nu uităm că adevăratul ideal al generației lui Iuliu Maniu, Ion I.C. Brătianu, Vasile Lucaciu, generația care a împlinit Marea Unire, este construcția unei Românii moderne, puternice și cu adevărat democratice.

În politică mai este nevoie...

Vă mulțumesc...

...și de lei...

...domnule deputat.

## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**

...asemeni „Leului de la Șișești”. Vă mulțumesc.

**Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Bravo! Bravo!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

V-ați încadrat în timp.

Doamna Predescu Ana-Loredana, din online, vă rog.

Cred că este o greșeală.

Mergem la domnul Pop Darius, Grupul AUR.

## **Domnul Darius Pop:**

## Da.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă bucur că încă ne mai aducem aminte și cinstim memoria făuritorilor Marii Uniri.

Fiind maramureșean, mă bucur că am fost reprezentat și am fost reprezentați în prezidiul Marii Adunări Naționale de oameni de seamă, precum preotul Vasile Lucaciu, supranumit și „Leul de la Șișești”, împreună cu tribunul Gheorghe Pop de Băsești, tot maramureșean, cei care au dat citire Rezoluției Marii Uniri la 1918, în capitala de suflet a României, Alba Iulia.

Grupul AUR va vota pentru acest proiect de lege și vom cinsti memoria eroilor cu fiecare ocazie.

Mulțumim.

Vă mulțumesc. Domnul Bulai?

## **Domnul Iulian Bulai:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi începe prin a spune că festivalul ipocriziei este foarte mare în Parlamentul României, pe o temă care ar trebui să unească, nu să dezbine, pentru că Vasile Lucaciu este un mare român.

Dar un mare român are nevoie de dreptate a instituțiilor care trebuie să împartă dreptatea, nu de un festival al ipocriziei în Parlament.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Dar unde e ipocrizia?

## **Domnul Iulian Bulai:**

Și o să dezvolt această temă.

Pe strada Vasile Lucaciu, în Baia Mare, există o biserică, există o catedrală, care aparține de drept Bisericii Greco-Catolice din România, care alături de Catedrala Greco-Catolică din Gherla sunt singurele care nu au fost retrocedate și sunt acum folosite în mod abuziv de Biserica Ortodoxă din România.

Acesta este un abuz față de înaintașii și frații în credință ai părintelui Vasile Lucaciu.

Ipocrizia este că nu poți să dai o lege prin care îl declari pe un om, în mod ridicol, erou, el fiind erou, prin actele și faptele sale, dar să nu faci dreptate cultului care a dat acest erou, oamenilor care așteaptă să slujească în Catedrala din Baia Mare, de pe strada Vasile Lucaciu.

Acum există un proces la CEDO și pentru că toți parlamentarii de la PNL...

și de la AUR, dar foarte recent, că AUR nu era atunci partid parlamentar...

Dar cei de la PNL nu au făcut nimic pentru a face dreptate celor două biserici naționale – una Biserica Ortodoxă Română, și una Biserica Greco-Catolică.

Deci nu poți unei biserici să îi iei edificiile, să-i încalci drepturi fundamentale de proprietate și să dai în mod simbolic legi care, cum s-ar zice, compensează acest abuz. Domnule Florin Roman,

Domnilor de la PNL,

Nu ați acționat atunci când trebuia acționat și nu ați fost de partea enoriașilor greco-catolici din Baia Mare și din Ardeal atunci când au avut nevoie! Ați fost niște martori lași ai acestui abuz față de edificiile, proprietățile Bisericii Greco-Catolice!

Și acum, în mod ipocrit, doriți să dați o lege care consemnează drept erou o persoană care este...

Vă rog să încheiați, domnule deputat.

## **Domnul Iulian Bulai:**

...de fapt, erou.

Noi ne vom abține la acest proiect legislativ, din argumentele pe care le-am adus în discuție.

Cu mențiunea că așteptăm ca dreptatea să vină de la CEDO, dacă instituțiile din România și justiția nu-și fac treaba.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Tanasă Dan, AUR?

## Da.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Iată că suntem învinuiți! Noi, cei de la AUR, suntem învinuiți și atunci când... și pentru chestiuni care nu au nicio legătură cu existența noastră în Parlament sau ca partid politic. Dar nu e nicio problemă, ne-am obișnuit.

Din păcate, am ajuns în acest moment în care suntem nevoiți să adoptăm legi, în Parlamentul României, pentru a stabili niște chestiuni care ar trebui să fie respectate nu prin lege, ci prin programe școlare.

În lipsa unei strategii guvernamentale cu privire la educarea copiilor noștri, cu privire la insuflarea anumitor valori naționale, suntem nevoiți să adoptăm legi, în Parlamentul României, prin care să impunem prin lege, iată, respectul cuvenit față de personalități care au construit România Mare.

Știu, foarte mulți dintre semenii noștri au impresia că România asta, în care locuim noi acum, ne-a fost dată cadou sau am primit-o pleașcă de la cineva. Nu! Pentru țara asta, pentru România asta, așa cum este ea acum, au murit niște oameni, alții au fost închiși, alții au avut de suferit.

Din păcate, felul în care s-a făcut politică în România în ultimii 32 de ani a dus la batjocorirea tuturor valorilor naționale. Toți acești oameni care au luptat să construiască România Mare au fost rând pe rând scoși din manualele de istorie.

Și, iată, suntem în situația inedită de a adopta o lege prin care să impunem respectul față de valorile naționale și față de cei care s-au luptat pentru idealul național al tuturor românilor.

Sigur că da, Alianța pentru Unirea Românilor va susține acest proiect legislativ.

În același timp, tragem un semnal de alarmă cu privire la modul în care ne educăm copiii.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, trecem la dezbaterea propunerii.

La titlu...

## **Domnul Nicolae Giugea**

**:**

Nu am cerut bani, nu am cerut nimic altceva decât titulatura „Oraș al Independenței”.

Poate vă mai gândiți și poate vă schimbați decizia, domnilor.

Mulțumesc. ( _Vociferări.)_

## **Domnul Iulian Bulai**

**:**

Trebuie să-i dau răspunsul domnului!

Domnule Bulai... Domnule Bulai...

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule Bulai...

Am fost...

...nu v-am dat cuvântul!

Trebuie să-i dau răspuns domnului Giugea, pentru că a pus o întrebare...

Dar nu v-am dat cuvântul...

...foarte pertinentă.

...domnule Bulai!

Am eu!

Apăsați, domnule deputat Giugea Nicolae, apăsați pe buton!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Cel mai bine ar fi ca atunci când luăm cuvântul să vorbim exact la subiect, despre ceea ce trebuie, nu să denaturăm importanța istorică pe care a reprezentat-o Vasile Lucaciu pentru tot ceea ce înseamnă neamul românesc.

Și vreau să... am și eu o întrebare, la care... n-am reușit să-mi dau un răspuns până acum, de câteva săptămâni de zile.

Pentru ce o fi fost respins, în Comisia pentru cultură, proiectul meu, ca orașul Calafat să poarte denumirea de „Oraș al Independenței”?

Poate unii nu știu ce s-a întâmplat la Calafat, dar poate nici nu știu unde e Calafatul. Da? Iar de acolo vine celebra replică a lui Carol I – „Asta-i muzica ce-mi place!”. Și nu desfăcea o sticlă de vin atunci când dădea această replică; era primul foc de artilerie, da, pe malul bulgăresc, împotriva... care marca începutul Războiului de Independență.

M-am înscris și sunt următorul la cuvânt.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Și eu nu v-am dat cuvântul.

30 de secunde, te rog.

## **Domnul Iulian Bulai:**

## Da.

A fost un vot împotrivă pentru că colegul dumneavoastră, domnul Gigel Știrbu, a spus că nu se justifică un asemenea proiect legislativ și că PNL nu susține.

Ca să știți și dumneavoastră și să fiți împăcat cu ideea, poftim!

Domnul Simion.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

## Da.

Iertați-l pe domnul Bulai. El, în afară de București, Cluj-Napoca, Timișoara, alte orașe în țara asta nu mai știe!

Nu știe nici de Calafat, nu știe nici de frații noștri din Timoc și nu știe nici că avem 500.000 de români la Storojineț, Cernăuți, Hotin, Cetatea Albă, Ismail, Reni, Apșa de Mijloc și Slatina. Vă văd pe toți cu steaguri ale Ucrainei la profil, dar ați uitat de românii din Ucraina și ați uitat să fiți solidari cu ei!

Numai la Kiev vă uitați, dar de Cernăuți uitați, din păcate!

Nu-ți mai dăm nicio replică! Stai acolo, în banca ta! ( _Aplauze. Vociferări.)_

Trecem la dezbaterea propunerii. La titlu dacă sunt observații? Nu.

Adoptat. La art. 1–2 dacă sunt observații? Nu.

Adoptate. Propunerea rămâne la votul final. Domnule Szabó, vă rog, pe procedură.

## **Domnul Szabó Ödön:**

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Doar un singur lucru. Vă rog să nu permiteți ca, în plenul Parlamentului, un coleg, indiferent dacă este de acord sau nu cu părerea altui coleg, să spună „Să treci în bancă!”, să îl jignească și așa mai departe.

Avem un cod de conduită votat de acest Parlament, avem regulamente care trebuie ținute; vă rog frumos să puneți în valoare aceste regulamente și să nu permiteți asemenea lucruri.

Vă mulțumesc.

Am reținut. Stimați colegi, închidem ședința aici. Ne revedem la votul final, la ora 11.30.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Rog liderii de grup să-și invite colegii în bănci. Vom începe cu un vot de control.

Vot, vă rog.

236 de colegi prezenți. Suntem în cvorum.

1. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a programului de politică pentru 2030 – „Calea către deceniul digital” – COM(2021) 574; PHCD 7/2022.

Vot, vă rog.

Cu 272 de voturi pentru, adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Economia UE după pandemia de COVID-19: implicații pentru guvernanța economică – COM(2021) 662; PHCD 15/2022.

Vot, vă rog.

274 de voturi pentru. Adoptat.

3. Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat

; PHCD 16/2022.

Vot, vă rog. 280 de voturi pentru. Adoptat.

4. Proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat

; PHCD 17/2022.

Vot, vă rog. 284 de voturi pentru. Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

5. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 492/2021; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot.

227 de voturi pentru, 12 contra și 51 de abțineri. Adoptat.

6. Proiectul de lege pentru completarea art. 106 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 455/2021; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog. 289 de voturi pentru. Adoptat.

7. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006; PL-x 562/2020; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

277 de voturi pentru, 9 abțineri, un coleg nu votează. Adoptat.

Domnul Vulpescu, explicarea votului. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Introducerea plăcilor comemorative cu elemente digitale de tip QR nu este numai o măsură informativă, ci este și un mod de a pune presiune pentru ca lucruri care în trecut s-au întâmplat și care au însemnat ștergerea identității și memoriei unor entități de patrimoniu să nu se mai întâmple.

Mulțumesc pentru acest vot și mulțumesc colegilor din Comisia pentru cultură pentru colaborare și cred că este un pas înainte pentru conservarea memoriei unor locuri importante de patrimoniu din România.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

8. Propunerea legislativă pentru declararea lui Vasile Lucaciu „Erou al Națiunii Române”; Pl-x 677/2018; lege ordinară.

Comisia juridică și Comisia pentru cultură propun adoptarea propunerii legislative. Vot, vă rog.

232 de voturi pentru, 53 de abțineri. Adoptată. Legi ordinare. Respingeri. Domnul Cozma, explicarea votului. Vă rog.

## **Domnul Adrian-Felician Cozma:**

Constat cu mâhnire că propunerea legislativă pentru declararea marelui om politic Vasile Lucaciu „Erou al Națiunii Române” a fost respinsă în Senat, însă vă mulțumesc, stimați colegi, pentru votul acordat azi, cu atât mai mult cu cât anul acesta se împlinesc 170 de ani de la nașterea sa și 100 de ani de la decesul marelui om politic.

Vasile Lucaciu a fost o personalitate marcantă a istoriei noastre, în special pentru luptele duse pentru apărarea libertăților și drepturilor românilor transilvăneni din a doua parte a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.

A fost un apărător al neamului său, cel care a ținut nestinsă flacăra reîntregirii țării, asumându-și riscuri extreme, una dintre personalitățile care nu doar că merită cinstite o dată pe an, ci care ar trebui să primească un loc pe deplin meritat în cărțile de istorie, dar și o recunoaștere de către Parlamentul României a jertfei lor exemplare pentru cauza națională. Poporul i-a păstrat vie memoria în povestiri și doine, care și astăzi se mai cântă, prin părțile Sătmarului, existând acolo un adevărat cult pentru acest mare erou.

Mă bucur că am putut îndrepta votul din Senat și îi acordăm azi marelui om politic recunoașterea binemeritată.

Vă mulțumesc, stimați colegi, în numele sătmărenilor.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Legi ordinare. Respingeri.

9. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006; PL-x 775/2011; lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

276 de voturi pentru, un vot contra, 11 abțineri. Adoptată respingerea.

Legi organice. Adoptări.

10. Proiectul de lege privind reglementarea statutului personalului care, în perioada stării de alertă sau a situațiilor de risc epidemiologic și biologic, determinate de pandemia de COVID-19, a fost încadrat pe perioadă determinată, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 59/2022; lege organică.

Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

230 de voturi pentru, 12 contra, 47 de abțineri. Adoptat.

Și ultimul proiect.

11. Proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute; PL-x 600/2021; lege organică; procedură de urgență.

Comisia juridică și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

284 de voturi pentru. Adoptat.

Stimați colegi, declar ședința închisă. Vă mulțumesc.

Membrii Biroului permanent, vă rog, în sala de ședințe.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|394495]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 33/22.III.2022 conține 44 de pagini.**

Prețul: 110,00 lei