Corneliu-Mugurel Cozmanciuc

511 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„România, susținătoare a securității europene și transatlantice”

Situația critică cu care Afghanistanul se confruntă în momentul de față constituie o dublă amenințare la adresa alianței transatlantice și, implicit, a țării noastre. Securitatea umană alături de cea militară a trupelor NATO care și-au desfășurat misiunea în statul afghan s-au aflat sub o presiune considerabilă din cauza termenului de evacuare, stabilit pentru sfârșitul lunii august. Măsurile adoptate de către noua conducere talibană*, încălcarea drepturilor omului, violența exercitată asupra propriului popor și terorismul sunt coordonatele care definesc criza umanitară din Orient.

Decizia președintelui american Joe Biden de a sfârși misiunea NATO în Afghanistan a fost fundamentată, în primul rând, pe înlăturarea unui risc suplimentar* la care ar fi fost

supuși militarii alianței, prinși în mijlocul unui conflict ce persistă de 20 de ani. Instabilitatea regională și motivarea extremistă a insurgenților talibani le-a adus cucerirea rapidă a capitalei Kabul și instituirea principiilor Legii Sharia. Organizațiile umanitare și guvernele democratice ale lumii contribuie fiecare la extragerea cetățenilor din Afghanistan, în timp ce pregătesc strategii naționale pentru integrarea valului de refugiați care a rezultat în urma evenimentelor recente.

În contextul ședinței

Solidaritatea democratică este singura cale de combatere a extremismului și, mai ales, de prevenire a răspândirii acestuia. Uniunea Europeană încurajează statele membre să accepte refugiați pentru a atenua criza umanitară*, în timp ce Statele Unite și NATO au convenit să evacueze cât mai mulți militari și civili afghani, dar și să înlăture amenințarea teroristă care a survenit pe fondul instabilității regionale. Atacul terorist din proximitatea aeroportului din Kabul a fost revendicat de filiala afghană a Statului Islamic, cunoscută drept ISIS-Khorasan (ISIS-K), demonstrând faptul că războiul împotriva terorii este unul neîncetat, pentru care trebuie să fim mereu pregătiți.

În pofida acestui _status quo_ incert, care pune presiune pe reziliența statelor lumii occidentale și din Orient, România dovedește responsabilitatea asumată ca membru activ al NATO, prin contribuția la operațiunea militară* pentru evacuarea cetățenilor afghani care au lucrat pentru misiunile NATO în Afghanistan, dar și a membrilor familiilor acestora. 200 de soldați români vor facilita preluarea cetățenilor afghani din bazele temporare din Kuweit și Qatar și relocarea acestora în baze temporare de staționare de pe teritoriul statelor aliate.*

În ceea ce privește fenomenul migraționist, pentru a evita suprasolicitarea sistemelor naționale de azil, dar și pentru a contribui la cauza umanitară, vor fi depuse eforturi pentru organizarea unui mecanism eficient, care să prioritizeze sănătatea și siguranța persoanelor aflate în pericol, dar fără să afecteze balanța demografică a statelor partizane.

Criza din Afghanistan are potențialul de a reverbera asupra întregului sistem de securitate construit prin colaborare și care se ghidează după norme democratice. Implicarea României în gestionarea inteligentă a situației confirmă angajamentul luat față de valorile Uniunii Europene, ale Statelor Unite și NATO, precum și față de stabilitatea continentală*, regională și protejarea propriului popor.

Misiunea Forțelor Armate ale României în Afghanistan este o dovadă a rolului activ pe care țara noastră îl are pe scena internațională și va rămâne consemnată în amintirea românilor ca fiind cea mai solicitantă și lungă operațiune militară desfășurată în afara teritoriului național de după cel de-al Doilea Război Mondial.