Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·7 septembrie 2021
Camera Deputaților · MO 130/2021 · 2021-09-07
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Constantin Bîrcă – declarație politică: „Vreau Guvernul meu!”; – Maria Stoian – declarație politică: „A învins economia pandemia?”; – Cristina Camelia Rizea – declarație politică: „Florin Cîțu trebuie să plece!”; – Nicolae Roman – declarație politică intitulată „Poporul român trebuie să știe! Cine ne mai apără?”; – Nicolae-Miroslav Petrețchi – declarație politică; – Dumitru Coarnă – declarație politică cu titlul „Bombă ecologică lângă localitățile Oltenița și Ulmeni din județul Călărași. Migrația deșeurilor din București. Se încalcă principiul prevenirii riscurilor ecologice și a producerii daunelor, din Legea protecției mediului nr. 137/1995”; – Alexandru Kocsis-Cristea – declarație politică despre instabilitatea guvernării PNL–USR; – Ștefan-Iulian Lőrincz – declarație politică cu titlul „USR PLUS este garantul politicii făcute cu respect, înțelepciune și profesionalism”; – Raisa Enachi – declarație politică intitulată „Și la Vaslui, ca-n toată țara, interesele transpartinice sunt mai importante decât cele ale cetățenilor”; – Cătălin-Zamfir Manea – declarație politică privind necesitatea aprobării Strategiei de incluziune a cetățenilor aparținând minorității rome și necesitatea asigurării dreptului la educație copiilor de etnie romă; – Mihai Ioan Lasca – declarație politică: „Opriți înșelătoria COVID!”; – Vasile Cîtea – declarație politică cu tema „Pactul național pentru sport, o urgență imediată!”; – Romulus-Marius Damian – declarație politică intitulată „Moțiunea de cenzură înseamnă căderea întregului guvern!”; – Natalia-Elena Intotero – declarație politică: „Vrem la școală, nu acasă!”; – Dragoș-Cătălin Teniță – declarație politică cu referire la parlamentarism; – Denisa-Elena Neagu – declarație politică cu titlul „Salvează o școală închisă și abandonată!”;
· government confidence · adoptat
· procedural
Aprobarea desfășurării lucrărilor Comisiei pentru muncă și protecție socială, Comisiei pentru industrii și servicii și Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare în paralel cu plenul, pentru întocmirea raportului comun asupra Proiectului de lege privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie (PL-x 210/2021). Aprobarea prelungirii programului de lucru
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· procedural
· other
· Comemorativ
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Consultare europeană
378 de discursuri
Dacă tot ați ajuns puțin mai devreme, vă propun să începem, stimați colegi.
Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 7 septembrie 2021, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.
Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.
Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.
Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputați – PSD, 3 de la PNL, 2 deputați de la USR, un deputat – AUR, un deputat – UDMR, un deputat – minoritățile naționale, un deputat neafiliat.
Dacă ne vom încadra în timp, cred că toți colegii vor reuși să-și susțină partea de declarații.
Începem.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat, din partea Grupului PSD, Constantin Bîrcă, dacă este.
Vă rog, domnule deputat.
Bună dimineața!
Domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor deputați,
Titlul declarației politice – „Vreau Guvernul meu!”.
Titlul prezentei declarații nu se referă la deja consacrata dorință, la nivel înalt, de a avea un guvern propriu. Este vorba aici despre dorința încă prim-ministrului Cîțu de-a alinia un guvern personal, aservit intereselor sale de ascensiune politică.
Încălcând regulile unei coaliții, disciplina de partid și principiile transparenței în actul de guvernare, Cîțu a început să schimbe discreționar miniștrii, unul câte unul – Sănătate, Finanțe, Justiție –, totul fără explicații sau justificări!
Departe de a lua apărarea celor demiși – incompetența USR PLUS este deja demonstrată –, românii înțeleg din ce în ce mai mult că un guvern mai prost decât cel pe care-l dă această coaliție nu poate exista.
Acest guvern, pueril în ansamblu, nu înțelege responsabilitatea funcțiilor și aruncă în aer o țară!
Problemele pe care guvernanții le tratează cu indiferență sunt deosebit de grave:
– Cresc prețurile necontrolat și nu se ia nicio măsură. În schimb, se oferă circ.
– Salariile și pensiile înghețate nu dau semne de redresare decât peste doi ani.
– Euro bate record după record. Criza politică cauzează căderi în lanț. Inflația depășește deja 5%.
Cel mai recent sondaj INSOMAR arată că 60% dintre români cred că Florin Cîțu este responsabil pentru scumpirile din ultima vreme.
La aceasta se adaugă „exportul problemelor interne”. Este absolut revoltătoare declarația premierului: „Am informat oficial, astăzi, reprezentanți ai Comisiei Europene, guvernele Statelor Unite ale Americii, Israelului, Germaniei și ale altor state membre ale UE despre noul plan al partenerilor de guvernare de la București...”
Poate tot acest joc sinistru maschează neputința celor care guvernează România de a prezenta în fața Uniunii Europene programe de investiții viabile, prin Planul național de redresare și reziliență, ceea ce privează țara de aproape 30 de miliarde de euro.
Se dorește modelul Bulgariei, care se confruntă cu un impas politic prelungit, cu puține formule de a forma un nou guvern stabil, după alegerile care au produs un Parlament fragmentat?
Față de această situație, Partidul Social Democrat, prin liderul său, Marcel Ciolacu, afirmă: „Dacă moțiunea alianței USR–AUR va ajunge la vot, în plen, atunci PSD o va vota. Dar nu să se întoarcă Barna în guvern și Ghinea să nenorocească PNRR, ci vom merge până la capăt, alegeri anticipate.”
Singura soluție logică de ieșire din criză par să fie anticipatele.
Vă mulțumesc.
Constantin Bîrcă, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 12 Călărași.
Mulțumesc, domnule deputat.
O invit la cuvânt pe doamna deputat Stoian Maria, Grupul parlamentar al PNL.
„A învins economia pandemia?” Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
Cu toții am fost afectați, într-un fel sau altul, de pandemia provocată de coronavirus. Au avut de suferit nu doar sistemele de sănătate, ci și economiile, societățile și modul nostru de viață.
Economia zonei euro își revine după criza provocată de pandemia de COVID. Ce s-a schimbat este faptul că serviciile, mai ales turismul, hotelurile și restaurantele, paralizate la începutul pandemiei, tind să devină motorul principal de creștere.
Uniunea Europeană a început să ia măsuri imediat ce a izbucnit pandemia. Pachetul de redresare ajută statele membre și cetățenii europeni să iasă din criză mai puternici și mai rezilienți, îndreptându-se către un viitor mai ecologic, mai durabil, mai digital.
După cum arată un studiu recent, numărul întreprinderilor nou-create în România a scăzut cu 18% în timpul pandemiei de COVID-19, comparativ cu o medie de 6% la nivel global în ceea ce privește înființarea de noi societăți.
În egală măsură, și alte câteva economii mai dezvoltate au înregistrat un declin similar.
Cu toate acestea, angajatorii au dat startul angajărilor – 26% au în vedere să crească numărul de angajați în perioada iulie–septembrie.
Datele vin în condițiile în care mulți consumatori se bucură de eliminarea restricțiilor legate de coronavirus, redeschiderea impulsionând redresarea economiilor.
Sporirea numărului de angajați reflectă eforturile firmelor de creștere a capacității operaționale și de acoperire a cererii, ceea ce ar trebui să contribuie la diminuarea presiunii inflaționiste.
În timpul pandemiei de COVID-19, Guvernul României a pus la dispoziție o serie de măsuri pentru sprijinirea micilor întreprinderi. Acestea includ o schemă de 3,3 miliarde de euro pentru susținerea IMM-urilor. Pandemia a avut asupra lor un impact negativ.
Există, de asemenea, o schemă de 500 de milioane de euro pentru a susține companiile care operează în special în turism, serviciile de cazare, serviciile de alimentație publică și în sectorul de călătorii, domenii care au fost grav afectate de pandemie.
O altă inițiativă menită să încurajeze crearea de întreprinderi noi este Programul Start-up Nation 2021. Prin acest program angajatorii pot utiliza fonduri pentru a plăti chiria spațiilor, salariile viitorilor angajați și achiziționarea de echipamente tehnologice, precum și echipamente IT.
Previziunile economice făcute în vara anului 2021 arată că economia Uniunii Europene și a zonei euro crește cu 4,8% în acest an și cu 4,5% în anul 2022. Este semnificativ mai mare în Uniunea Europeană, + 0,6 puncte procentuale, iar în zona euro – + 0,5 puncte procentuale, în timp ce pe parcursul anului 2022 creșterea se va accentua ușor în ambele domenii: + 0,1 puncte procentuale. Se estimează că PIB-ul real va reveni la nivelul de dinainte de criză atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro. Pentru zona euro, acest lucru se va întâmpla cu un trimestru mai devreme decât se preconiza în primăvara anului curent.
Conform specialiștilor, economia zonei euro merge înainte cu toate motoarele pornite. Redeschiderea are efectul pozitiv așteptat în privința creșterii, iar temerile privind impactul tulpinii delta și penuriile de materii încă nu au afectat redresarea.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Maria Stoian, deputat al PNL, Circumscripția nr. 36 Teleorman.
## **Doamna Cristina Camelia Rizea:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Dragi români,
Florin Cîțu trebuie să plece! Trebuie să plece pentru că România nu-și permite o întoarcere în trecut. România nu-și permite o întoarcere în epoca Dragnea.
Dragii mei, exact asta se întâmplă acum. Avem un premier incoerent și fără coloană vertebrală, care și-a bătut joc de reformele promise, care i-a împiedicat mereu pe miniștrii USR PLUS să-și facă treaba – totul din obsesia patologică de a deveni șeful partidului său. Florin Cîțu a sacrificat România pentru orgoliul personal, iar „echipa câștigătoare”, care îl manevrează din spate, gâdilându-i vanitatea, are un singur scop – să se înfrupte fără milă din banii românilor.
Domnule viitor fost premier, economia nu duduie, prețurile au explodat, valul 4 a năvălit peste noi, iar campania de vaccinare, de care sunteți direct responsabil, este cel mai mare eșec. Cu toate acestea, insistați să aruncați 50 de miliarde de lei pe mită electorală. Asta înseamnă PNDL 3: mită electorală cu care cumpărați voturi din teritoriu ca să ajungeți șef de partid. Atât! Nimic altceva nu vă interesează!
Câte spitale s-ar fi putut construi cu 50 de miliarde de lei? Constanța mai are acum șanse la spital regional? Știți câtă nevoie are de el? Avea șanse cu ministrul USR PLUS la Sănătate! Încă de pe vremea mandatului lui Vlad Voiculescu, s-au început discuțiile cu BEI pentru finanțarea spitalului regional de la Constanța.
Am vrut să construim pentru România, am vrut să ne ducem reformele la bun sfârșit. Încă vrem, dar nu așa. USR PLUS nu girează hoția și nu acceptă reformele doar pe hârtie.
Aseară am asistat la singurul gest demn din politica românească a ultimilor 31 de ani. Noi nu ne jucăm cu încrederea românilor.
Ați crezut că, dacă am mers mai departe împreună, după demiterea lui Vlad Voiculescu, vom accepta orice. V-ați înșelat! Am înghițit cu greu acel abuz, dar am mers mai departe pentru România. Oamenii care ne-au votat așteptau de la noi reforme și încă așteaptă. De la dumneavoastră nu mai așteaptă decât demisia.
Ați crezut că jucăm la cacealma. Ați crezut că ne vom vinde pentru o mână de funcții. Ne-ați confundat cu prietenii dumneavoastră din PSD.
Acum PNL va trebui să aleagă – reformă în România alături de USR PLUS sau întoarcerea la un trecut rușinos, cu PSD în „echipa câștigătoare”. Suntem în război, un război între politica de interes personal, cumetrii și combinații pe banii statului, și o politică nouă, reformatoare, altfel decât tot ce a cunoscut România până acum.
Vă mulțumesc.
Cristina Rizea, deputat al USR PLUS de Constanța.
Mulțumesc, doamnă deputat.
Cu rugămintea către colegi să încercăm să ne încadrăm în cele 3 minute, o invit la microfon pe doamna deputat Rizea Cristina, Grupul parlamentar al USR.
Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat.
Grupul parlamentar al AUR, domnul deputat Roman Nicolae.
Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,
Încep prin a-i ruga pe colegii de la PSD și PNL să nu mai fie stresați, fiindcă, după cum știți, în conformitate cu prevederile Constituției României, astăzi, președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului vor trebui să înștiințeze Guvernul, în așa fel încât mâine AUR să citească moțiunea de cenzură.
Drept urmare, intervenția mea nu va viza nume, ci voi ridica câteva probleme, plecând de la întrebarea: „Cine ne mai apără?”
În orice stat, sistemul național de apărare este oglinda vieții social-economice a acestuia.
Parte a unui astfel de sistem este și Armata Română, care se transformă și încearcă să se modernizeze, să se adapteze la noile condiții social-economice ale țării. Acest proces este însă deosebit de dificil și relevă aspecte neconcordante cu dezideratul consolidării Armatei Române, care are de îndeplinit scopul fundamental, acela de apărare a patriei împotriva oricărei agresiuni.
Atrag atenția asupra câtorva aspecte care vizează capacitatea combativă atât a Armatei Române, cât și a întreg sistemului național de apărare.
Actuala strategie militară a țării și cadrul legislativ dezvoltat vizează, prioritar, obligațiile asumate prin aderarea la Alianța NATO și mai puțin apărarea națională.
Guvernul este incapabil să păstreze și să dezvolte capabilitățile industriei de apărare rămase în funcțiune, necesare atât pentru dotarea Armatei Române, cât și pentru menținerea unui contingent militarizat de forță de muncă înalt calificată.
Elaborarea unor legi și norme care implică Armata Română în activități specifice forțelor axate pe misiuni de ordine internă, de pază etc., deturnează resursele structurilor militare de la scopul lor esențial, de apărare a țării.
Preocuparea pentru înzestrarea și dotarea unitară a structurilor militare s-ar realiza prin achiziții de elemente și de sisteme operaționale tehnice cu un potențial combativ la standardele cele mai înalte ale Alianței Nord-Atlantice.
Din păcate, acum, în unele domenii suntem sub nivelul dotării talibanilor afgani.
Cine nu înțelege că o țară fără o armată eficientă nu poate fi respectată de alte state nu ar trebui să acceadă spre structuri politice care își propun să guverneze.
Deputat AUR de Buzău, Nicolae N. Roman. Mulțumesc.
## Mulțumim domnului deputat Roman.
Din partea Grupului minorităților naționale, domnul Manea Cătălin dacă este?
Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Chiar dacă suntem abia la începutul celei de-a doua sesiuni parlamentare a noii legislaturi, societatea românească are din nou ocazia să asiste la polemicile artificioase ale scenei politice.
Nu-mi propun să susțin de la această tribună o declarație emoționantă și nici să fiu mesagerul deziluziei populației,
aceasta putând fi constatată de fiecare component al Parlamentului ascultând cu bună-credință vocile oamenilor.
Polemicile purtate în ultima perioadă fac ca dezlegarea acestei încurcături să pară departe de finalitate.
În primul rând, prelungindu-se această situație de incertitudine, de dragul unor calcule electorale, prima „victimă” sigură devine chiar parlamentarismul, urmat, cu siguranță, de efectele politice, economice, sociale și chiar administrative.
Fără îndoială, multe analize se vor face după trecerea acestei perioade, se vor calcula costuri, probabil, nu vor lipsi nici sondajele, însă ceea ce nu cred că se va realiza este evaluarea eticii politice, care într-o perioadă dificilă, precum cea pe care o traversăm, încă se bazează pe subiectivism și demagogie.
De aceea, tocmai acum, când sectoare precum cel sanitar, economic, educațional sau cel social încearcă să-și revină din cea mai dificilă criză a secolului XXI, trebuie să luăm decizii raționale, echilibrate, responsabile, lipsite de urmărirea propriilor interese, rămânând conștienți de faptul că prelungirea artificială a acestei incertitudini în scopuri pur electorale ne pune în antiteză cu performanțele altor state europene, fiind împiedicați în același timp să utilizăm principalele noastre modalități de reprezentare a cetățenilor.
Doamnelor și domnilor deputați, cu siguranță, putem trece peste toate aceste provocări, conlucrând convingător, fără vicleșuguri, cu bună-credință și deplină responsabilitate față de electorat, astfel încât să putem implementa reformele concrete în cel mai scurt timp.
Vă mulțumesc.
Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.
## Mulțumesc, domnule deputat.
Îl invit la cuvânt pe domnul Dumitru Coarnă, Grupul PSD. Se pregătește domnul Alexandru Kocsis, Grupul PNL.
## Bună dimineața!
## Mulțumesc, domnule președinte.
„Bombă ecologică lângă localitățile Oltenița și Ulmeni din județul Călărași. Migrația deșeurilor din București. Se încalcă principiul prevenirii riscurilor ecologice și a producerii daunelor, din Legea protecției mediului nr. 137/1995”
În imediata apropiere a municipiului Oltenița și a comunei Ulmeni, ambele din județul Călărași, a fost amplasată poate cea mai periculoasă bombă ecologică din Europa, cu o suprafață de peste 100 ha și cu o cantitate cumulată de peste 150 tone de deșeuri menajere aduse și depozitate aici de la primăriile de sector ale municipiului București.
Se pare că un grup de interese transportă gunoaiele produse de bucureșteni, le arde sau le îngroapă în apropierea localităților Oltenița și Ulmeni, sub masca unor operațiuni de sortare, generând consecințe nocive pentru localnici.
Primăria Municipiului București, deținătoarea legală a deșeurilor produse de cetățeni, trimite gunoaiele aflate în proprietatea sa legală la o groapă ilegală, producând un dezastru ecologic fără precedent, o contaminare ireversibilă a zonei și o poluare permanentă a fluviului Dunărea.
Agenția Națională pentru Protecția Mediului, instituția statului care are misiunea să protejeze cetățenii și populația de efectele nocive ale factorilor de mediu, a procedat la reautorizarea ilegală a gropii de gunoi de la Ulmeni, Călărași, închisă în urmă cu opt luni.
Groapa de la Ulmeni, Călărași, devenită într-un an cea mai mare groapă ilegală de gunoi din Europa, a ajuns deja un ecosistem în sine, cu faună constând în șobolani, specii variate de gândaci, câini sălbăticiți, care atacă gospodăriile oamenilor. Toate acestea se întâmplă chiar în Câmpia Dunării, într-o zonă naturală protejată a României, înscrisă pe listele ariilor protejate Natura 2000.
În plus, deșeurile sunt autoincendiate, pentru a nu se putea stabili clar volumul acestora, nivelul evaziunii fiscale și al fraudării banilor publici. De asemenea, autoincendierea ascunde și reautorizarea forțată a firmelor implicate, în urma îndeplinirii măsurilor de mediu care presupuneau reducerea volumului deșeurilor de pe amplasament. Reducerea acestui volum a fost realizată într-un mod ilegal și prin incendiile provocate în lunile august și septembrie 2021, care au micșorat volumul deșeurilor, dar au contaminat aerul, afectând grav populația din jur.
Ne întrebăm: cine este în spatele acestei operațiuni toxice? Cine protejează afaceri de sute de milioane de euro în detrimentul vieții și sănătății unor comunități locale de oameni care nu dețin mijloacele necesare să se apere? Ce măsuri au dispus prefectul județului Călărași și primarul municipiului Oltenița?
Asociația Cetățenească Ulmeni din Călărași arată dezastrul în care trăiesc oamenii, iar rezultatele studiului de sănătate publică demonstrează contaminarea populației din cadrul comunităților locale cu mercur, care are o toxicitate extrem de mare și poate produce leziuni cerebrale, renale și ale căilor respiratorii, cu plumb, care poate duce la îmbolnăvirea de cancer.
Aceasta mai arată că reautorizarea recentă a gropii de gunoi, precum și incendiile de proporții din lunile august și septembrie, provocate de arderea gunoaielor din București la Ulmeni, sporesc gradul de poluare deja existent și vor afecta suplimentar sănătatea comunității locale.
Studiul de sănătate publică, realizat la inițiativa locuitorilor afectați din Oltenița și Ulmeni, este cea mai elocventă probă științifică a poluării, contaminării și riscului de îmbolnăvire a populației. Analiza specialiștilor a relevat contaminări masive cu substanțe toxice, care au efecte grave asupra populației ce trăiește în zona limitrofă depozitului de gunoi din Călărași.
În concluzie, domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați, fac apel la autoritățile competente. Discutăm despre o problemă de interes general, ce vizează sănătatea publică!
Trebuie intervenit de urgență pentru prevenirea riscurilor ecologice și a producerii daunelor, înlăturarea cu prioritate a poluanților care periclitează nemijlocit și grav sănătatea oamenilor, menținerea, ameliorarea calității mediului și reconstrucția zonelor deteriorate.
Vă rog să concluzionați, domnule deputat.
Am încheiat. Mulțumesc, domnule președinte.
Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Circumscripția electorală nr. 12 Călărași.
Mulțumesc, domnule deputat.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Kocsis-Cristea Alexandru, Grupul parlamentar al PNL.
Se pregătește Grupul USR.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
2020 – din nou alegeri. Din nou partidele fac promisiuni. Unii ne cred, alții nu ne cred. Unii nu ne cred, dar totuși votează. Speră să se înșele și să-i surprindem pozitiv. Prezența la vot – mică, cea mai mică din istoria alegerilor parlamentare.
Printre multele promisiuni din campanie, una a dat speranțe oamenilor, dar nu cea că dezvoltăm România, nu că o să avem o Românie fără hoție, nu siguranța unui trai mai bun. Ce au îndrăznit să creadă oamenii și să spere este că vom avea patru ani fără alegeri, patru ani de pace politică.
Din 2004 nu am mai avut 4 ani fără alegeri.
Oamenii raționali știu cât de importanți pot fi acești patru ani. Știu că lipsa de continuitate, lipsa de timp, presiunea unor noi alegeri, instabilitatea au fost cei mai mari dușmani ai proiectelor legate. Știu că 17 prim-miniștri în șapte cicluri electorale, 25 de miniștri ai transporturilor în șapte cicluri electorale sau 26 de miniștri ai sănătății în șapte cicluri electorale nu oferă continuitatea de care este nevoie pentru a începe și pentru a putea finaliza proiecte serioase, proiecte sănătoase.
Așadar, aproape că ne-au crezut în campanie că, având patru ani fără alegeri, vom avea și patru ani de pace politică.
Din păcate, din nou nu ne-am ridicat la nivelul așteptărilor oamenilor, iar după numai nouă luni de la facerea unei coaliții de dreapta, între trei partide considerate salubre, sănătoase, raționale, ne-am trezit în pragul unei noi crize politice, unei noi instabilități, unui nou scurtcircuit în linia de miniștri și unui nou déjà-vu în sacrificarea unor proiecte abia începute.
De ce nu învățăm nimic din istorie?
De ce ne canibalizăm între noi, de sute de ani?
De ce noi, frați, ne dăm în cap unii altora, de sute de ani?
De ce nu am înțeles, de sute de ani, că lupta noastră pentru putere ne-a făcut slabi și vulnerabili în fața turcilor, în fața ungurilor, în fața polonezilor, în fața rușilor și în fața tuturor celor care au avut și au un interes în țara asta?
De ce nu acceptăm să conducem împreună?
De ce nu acceptăm că puterea publică nu este monopolul
unui partid sau al unei persoane?
- De ce nu ne respectăm?
- De ce nu ne dăm mâna pentru binele comun?
De ce nu înțelegem că binele comun al tuturor românilor este și binele nostru și binele familiilor noastre?
- De ce ni se urcă atât de repede la cap puterea?
De ce acceptăm să menținem țara asta slabă și vulnerabilă, pentru că noi, frați, nu suntem în stare să ne înțelegem, să colaborăm, să ne respectăm și să lucrăm împreună pentru binele public?
De sute de ani, istoria acestui popor al nostru este plină de trădări pentru putere, pentru tron. Am văzut trădări și asasinate între frați, trădări și războaie între veri, trădări și îndatorări ale neamului românesc pentru a cumpăra tronul de la străini. Ne-am trădat între noi și ne-am slăbit atât de mult, până când am pierdut controlul și au venit fanarioții să ne conducă. De ce? Pentru că am fost incapabili să privim mai departe de orgoliul personal, de ambițiile personale. Pentru că am fost ocupați să ne ciomăgim între noi, am pierdut controlul asupra țărilor noastre.
Au trecut 200 de ani de atunci și noi tot nu am învățat nimic.
Vă rog să concluzionați, domnule deputat.
Mergem în campanie miei, umili, zâmbim, promitem; ajungem aici și ce facem? Ne certăm. Pentru că reducem totul la noi, de parcă noi singuri ne-am trimis aici, de parcă noi singuri ne-am încredințat puterea publică, de parcă noi eram aici dintotdeauna.
Nu eram noi aceia care mergeam ca niște miei, cu capul plecat, să cerem voturi și să promitem oamenilor că vom face totul ca să le oferim o viață mai bună?
Țara aceasta nu va avea nicio șansă să se dezvolte mai repede, să devină mai puternică, dacă noi nu învățăm o lecție pe care trebuia...
Domnule deputat, vă rog să concluzionați. Ați depășit cu mult timpul.
Termin imediat.
...să o învățăm de-acum câteva sute bune de ani – doar dacă lucrăm împreună vom fi puternici.
Și, ca să revin la situația din zilele noastre și la criza declanșată de ambiția unui om de a avea toată puterea, concluzionez așa:
Încă mai avem acea fereastră de oportunitate despre care am vorbit în campanie, încă mai putem să rupem cercul vicios al fratricidului.
Dacă acceptăm să fim dezbinați acum, fiecare va continua să pedaleze în gol, pentru proiecte mărunte.
Domnule deputat, vă rog, concluzionați.
Adevărata schimbare...
Aveți deja 5 minute.
...nu o putem produce decât împreună – Partidul Național Liberal, USR PLUS, UDMR și cu Grupul minorităților alături de noi.
Singuri putem face atât de puțin, împreună putem face lucruri mari.
Dumnezeu să ne dea gândul cel bun și să refacem coaliția! Alexandru Kocsis, deputat de Iași.
Mulțumesc, domnule deputat. Stimați colegi,
Sunt obligat să vă rog din nou să respectăm ceea ce am hotărât, intervenții de 3 minute, pentru că o să fie nemulțumiți alți colegi, care încearcă să se încadreze în acest timp.
Grupul USR, domnul Lőrincz Ștefan-Iulian. Vă rog, domnule deputat.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,
În primul rând, vreau să vă împărtășesc că sunt mândru de miniștrii USR PLUS care ieri și-au depus demisiile din Guvernul condus de Florin Cîțu.
Sunt mândru de faptul că au arătat întregii țări că onoarea nu poate fi negociată, că lucrurile din țara noastră se pot schimba în bine, că politica, în România, nu înseamnă bâlci, blaturi și cinism. Politica poate fi făcută cu respect, înțelepciune și profesionalism de oameni competenți, de bună-credință și cu o uriașă putere de muncă.
Dar nu puteam merge mai departe cu un premier care risipește banii țării pentru lupta lui internă din partid, care îl dă afară pe ministrul justiției, numește un nou ministru fără studii juridice, blochează procesul de selecție a procurorilor-șefi cu adevărat independenți și crește de cinci ori Fondul de rezervă al Guvernului, de unde banii se duc direct în buzunarele clienților lui.
Căci ce este PNDL 3, dacă nu un jaf național de 50 de miliarde de lei? O sumă imensă, cu care s-ar fi putut face multe pentru România!
Domnule Cîțu, la vremuri noi, năravuri vechi!
Vă felicit că ați adus PSD alături de „echipa câștigătoare”, într-un nou USL. Asta da performanță!
PNDL nu este altceva decât o invenție a lui Liviu Dragnea pentru a răsplăti micii și marii baroni locali, prin diverse contracte cu dedicație. Cei de la PSD și PNL sunt deja familiarizați îndeaproape cu aceste marafeturi. Cu asta s-au ocupat timp de 30 de ani. Atât PSD, cât și PNL reprezintă partide prea mult înrădăcinate în metehnele din mentalul vechii politici pentru a accepta schimbarea.
Și atunci de ce trebuie să ne mai mirăm că România nu reușește să se dezvolte?
Nu, nu ne-am dorit să ajungem aici. USR PLUS și-a asumat, alături de partenerii din coaliție, o guvernare grea, în speranța că miniștrii vor duce la bun sfârșit reformele asumate în planul de guvernare și atât de necesare pentru dezvoltarea României.
Doamnelor și domnilor de la PNL și PSD, vă reamintesc doar câteva dintre principalele realizări ale miniștrilor USR PLUS în cele opt luni de guvernare:
– transparentizarea achizițiilor publice. Ministerele conduse de miniștrii USR PLUS publicau constant date de interes public pentru cetățeni, precum contractele pe fonduri europene, registrul de operațiuni, finanțarea proiectelor de cercetare și bugetele institutelor de cercetare;
– reorganizarea de agenții și desființarea instituțiilor inutile, în urma unui audit profesionist;
– fond de un miliard de euro pentru o infrastructură sanitară modernă;
– accesul garantat la medicamente esențiale, realizat de ministrul USR PLUS al sănătății Ioana Mihăilă. Așa au fost eliminate blocajele birocratice pentru intrarea pe piață a unor medicamente autorizate de Uniunea Europeană;
– au fost demarate proiecte noi în execuție, pe bune, nu doar pe hârtie, și am pus bazele alocării semnificative din PNRR pentru sectorul de infrastructură – 7,6 miliarde de euro;
– mai mult, tot în PNRR a fost inclus și cel mai mare program de prevenire a abandonului școlar în zonele defavorizate ale României – cu granturi pentru școli de peste 500 de milioane de euro. Am fi putut face mai mult pentru România dacă miniștrii noștri erau lăsați să-și ducă treaba până la capăt și asta ne-am dori în continuare.
Mingea este în terenul colegilor de la PNL, care trebuie să aleagă: ori guvernează alături de noi și UDMR, ca partener de guvernare, pentru a aplica reformele asumate în planul de guvernare, ori oferă legitimitate blatului Cîțu–Ciolacu și aruncă România într-o criză politică de pe urma căreia au de pierdut absolut toți românii.
USR PLUS continuă lupta pentru revoluția bunei guvernări!
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Mulțumesc, domnule deputat.
O invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al AUR, pe doamna deputat Raisa Enachi.
Se pregătește domnul Manea Cătălin-Zamfir, Grupul parlamentar al minorităților.
Vă rog, stimată doamnă.
Bună dimineața, dragi colegi!
Declarația politică are ca subiect: „Și la Vaslui, ca-n toată țara, interesele transpartinice sunt mai importante decât cele ale cetățenilor”.
De 30 de ani, membrii aleși în consiliul local, indiferent de partidul din care fac parte, lucrează într-un mod aproape de neînțeles pentru locuitorii orașului, adică tocmai pentru cei care i-au și angajat din punct de vedere politic, încredințându-le nu doar bugetul orașului, ci, până la urmă, chiar destinul lui.
În fiecare ciclu electoral, cei care au ajuns consilieri la Vaslui ori nu se pricep, ori nu știu care este rolul lor, ori acționează numai în interes propriu; altfel nu se explică cum, rând pe rând, pas cu pas, unitățile economice au fost sistematic distruse.
Mai sunt în Vaslui câteva societăți comerciale cu un număr infim de angajați, raportat la numărul de locuitori, iar pentru a acapara și aceste societăți domnii consilieri se luptă zi de zi. Nu mai țin cont de scopul pentru care au fost aleși, de interesul comunității, de faptul că aceste societăți comerciale trebuie să aducă plusvaloare comunității. Nu, ei au propriile interese de partid sau personale!
Vechiul consiliu local, adică cei din legislatura 2016–2020, majoritar PSD, a numit la SC Transurb – SA o conducere care s-a ocupat de multe lucruri, numai de bunul mers al unității nu! Spre exemplu, conducerea societății are grijă, la întocmirea bugetului anual, să puncteze doar două capitole, și anume mărirea veniturilor pentru aparatul de conducere al societății și finanțarea consistentă a cheltuielilor de judecată, adică nu-i interesează profitul societății sau veniturile salariaților.
Pe parcursul anilor 2019–2020, SC Transurb – SA a fost obligată să achite salariaților, în urma hotărârilor judecătorești, incredibila sumă de aproximativ 140.000 de lei. Totodată, această societate comercială plătește sume consistente pentru achiziții care nu au legătură cu obiectul de activitate.
Vă întreb, domnule primar și domnilor consilieri, ce părere aveți de ceea ce se întâmplă la Societatea Comercială Transurb – SA Vaslui.
Acum, noua majoritate venită în consiliul local cu ce credeți că se ocupă? De crearea de noi locuri de muncă? Nu!
De bunul mers al unităților economice care mai sunt încă în Vaslui?
Din contră, de un an de zile se bat pentru funcții. Mai nou au pus ochii pe Societatea Comercială GOSCOM – SA și, de câteva luni bune, se luptă în fiecare ședință de consiliu pentru a ocupa funcții de conducere la această societate, neinteresându-i dacă ar putea fi dezvoltată sau cum s-au cheltuit fondurile existente, absolut nimic în afară de preluarea unor funcții.
Doamnelor și domnilor, în calitate de deputat AUR și de reprezentant al vasluienilor, doresc să vă atrag atenția asupra faptului că la următoarele alegeri cu toții trebuie să fim mult mai atenți cu cine votăm, ca să nu mai vindem pielea ursului din pădure într-un consiliu local și o primărie din ce în ce mai îndepărtată de vasluieni!
Vă mulțumesc.
Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumim, doamnă deputat. Încheiem a doua trecere cu domnul deputat Mihai Ioan Lasca.
Se pregătește domnul deputat Lasca.
După dumneavoastră, domnule deputat.
Iar după aceea, de la Grupul PSD, Vasile Cîtea, RomulusMarius Damian și Natalia-Elena Intotero.
Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Săptămâna viitoare va începe anul școlar. Suntem pregătiți pentru a le putea asigura copiilor noștri dreptul la educație? Se pare că nu! Și spun lucrul acesta: din păcate, și de această dată Guvernul României a fost luat prin surprindere, deși, în opinia mea, cred că am avut suficient timp pentru a rezolva toate deficiențele din sistemul educațional încă de anul trecut.
Într-un timp relativ scurt va fi foarte clar pentru noi toți că cei mai mulți dintre copiii acestei țări vor intra în scenariul roșu, adică vor putea învăța doar în sistemul online. În aceste condiții, sute de mii de copii nu-și vor putea exercita dreptul constituțional la educație. Vorbesc despre cei aproximativ 900.000 de copii din mediul rural, mulți dintre ei proveniți din medii socioeconomice defavorizate, zeci de mii de copii aparținând minorității rome, zeci de mii de copii romi care trăiesc în condiții similare cu cele din Evul Mediu, fără acces la energie electrică, fără acces la apă potabilă.
Înțeleg că licitația pentru achiziționarea celor aproximativ 250.000 de tablete încă nu s-a finalizat.
Aș vrea să punctez câteva lucruri în acest sens. Cum vor putea învăța zecile de mii de copii din mediul rural care nu au acces la condiții minimale?
Sunt conștient că menținerea stării de sănătate reprezintă o prioritate pentru noi toți, însă nu poate reprezenta niciodată o justificare suficientă pentru încălcarea unor drepturi constituționale ale copiilor noștri.
Fac apel, pe această cale, la prim-ministrul României să ia toate măsurile care se impun pentru a le asigura copiilor noștri dreptul constituțional la educație.
În egală măsură, fac apel, tot de la această tribună, către guvernanți, către prim-ministrul acestei țări, domnul Florin Cîțu, să aprobe cât mai urgent Strategia de incluziune a cetățenilor aparținând minorității rome. Este inadmisibil ca principalul document de politică internă, document strategic al Guvernului României, care a fost aprobat încă din vremea Guvernului Năstase, din 2001, să expire încă de la jumătatea lunii decembrie a anului trecut și, iată, să ne aflăm în luna a noua și să nu avem încă aprobată o strategie de incluziune a cetățenilor de etnie romă.
Repet, acestea sunt priorități pentru comunitatea pe care o reprezint.
Vă mulțumesc.
Cătălin Manea, deputatul minorității rome.
Mulțumesc, domnule deputat Manea.
Îl invit la cuvânt pe domnul Mihai Ioan Lasca, deputat neafiliat.
Vă rog, domnule deputat.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună ziua, stimați colegi!
Declarația mea de azi se intitulează „Opriți înșelătoria COVID!”.
Se spune că cea mai bună minciună este ocolirea adevărului. Ca să minți îți trebuie o memorie bună, dar ca să spui adevărul ai nevoie de caracter!
Sunt atât de multe evidențe care demască înșelătoria COVID, încât profitorii ar face orice să întrețină virusul fals în mintea oamenilor. În ultimele luni primesc nenumărate mesaje, apeluri și e-mailuri prin care oamenii îmi spun că s-au săturat de minciuna COVID, iar mulți dintre cei care s-au injectat cu prima doză de ser experimental regretă enorm. Și-au dat seama că devin cobai și nu mai acceptă acest lucru. Amenințarea sănătății copiilor, prin șantajarea părinților ca să își dea acordul să fie injectați, a atins cote alarmante. Lăsați copiii în pace, pentru că altfel veți vedea puterea părinților!
Raed Arafat se pregătește de luptă și vrea peste 8.500 de soldați la dispoziție! De ce are nevoie Arafat de o asemenea forță? Încetați cu șantajul medical! Încetați cu presiunile pentru a determina oamenii să se injecteze cu seruri experimentale!
Oamenii sănătoși au ajuns să fie hăituiți, iar cobaii recompensați cu mici și, mai nou, cu tichete valorice de 100 de lei. Se pregătesc din nou extrem de multe paturi în secțiile ATI, inclusiv pentru copii, deși aceștia nu se îmbolnăvesc din cauza vreunui virus fals.
Nu îndrăzniți să faceți jocurile meschine ale producătorilor de seruri experimentale, pentru că niciun părinte nu își va abandona copilul în mâinile mânjite de sânge ale medicilor interesați doar de profit!
Înșelătoria COVID trebuie să înceteze! În calitate de parlamentar, voi susține cetățenii României pentru ca acestora să le fie respectate drepturile garantate de Constituție, dar nu doresc să vină ziua când oamenii se vor răzbuna pe călăii lor.
Nu mai panicați oamenii cu virusul fals! Nu mai șantajați oamenii cu serurile experimentale ucigașe! Nu vă atingeți de copii, ticăloșilor, comoara cea mai de preț a unui popor! Încetați cu presiunile și abuzurile organizate asupra celor care nu doresc să fie cobai! Nu serurile experimentale ne vor scăpa de virusul fals, ci adevărul despre înșelătoria COVID! Mulțumesc.
Deputat neafiliat, Mihai Lasca.
Mulțumesc, domnule deputat.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Vasile Cîtea, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Vă rog, domnule deputat.
Se pregătește domnul deputat Romulus-Marius Damian, tot din partea Grupului PSD.
Mulțumesc, domnule președinte. Declarația mea de astăzi se intitulează „Pactul național pentru sport, o urgență imediată!”.
Stimați colegi,
După Olimpiada de Vară de la Beijing, în care România a regresat puternic, câștigând doar opt medalii olimpice, a apărut din ce în ce mai mult necesitatea unei strategii care să schimbe realitatea din sportul românesc, o strategie ale cărei principii să se constituie în Pactul național pentru sport, după modelul Pactului național pentru educație.
Din păcate, privim cu nostalgie către trecut, către Olimpiada de Vară de la Los Angeles, în care România a obținut un număr de 53 de medalii, dintre care 20 de aur, o performanță extraordinară, care a calificat România pe locul II la acea olimpiadă.
Relevante pentru noi sunt ciclurile olimpice 1996–2000 și 2000–2004, în urma cărora România a câștigat la Sydney, în anul 2000, un număr de 26 de medalii și la Atena, în anul 2004, un număr de 19 medalii. Din păcate, începând cu Olimpiada de la Beijing și continuând cu Olimpiada de la Londra, numărul medaliilor a scăzut constant, rezultatele ultimelor două cicluri olimpice însumând patru medalii la Rio și patru medalii la Tokyo. La Tokyo doar două federații au reușit să urce pe podium – canotajul și scrima – și foarte puține au reușit să se califice în sferturi, acolo unde încă se punctează.
Dacă în perioada 1996–2004 am ținut sus steagul performanțelor, după anul 2004 s-a manifestat un puternic regres. În realitate, regresul a fost favorizat de faptul că nu s-a întâmplat nimic, deși Legea nr. 69/2000 a fost modificată de foarte multe ori, ca urmare a propunerilor federațiilor naționale, a propunerilor Comitetului Olimpic și Sportiv Român, a negocierilor cu reprezentanții Consiliului Concurenței, ultima modificare fiind prin Legea nr. 90/2018, fără a se stimula sau obliga administrațiile publice locale la finanțarea sportului local.
Faptul că Legea nr. 69/2000 prevede doar posibilitatea ca administrațiile locale să sprijine sportul local nu a fost foarte convingător pentru autoritățile locale, care au făcut din finanțarea unor evenimente sportive simple exerciții de imagine și atât, fără o strategie coerentă de dezvoltare și finanțare măcar pe minimum patru ani de zile.
Legea educației naționale a fost schimbată de multe ori, fiind unul din actele normative care a suferit cele mai multe modificări și completări, dar niciodată nu s-a pus în acord cu dispozițiile Legii nr. 69/2000 în materia orelor de educație fizică din trunchiul comun. Deși au existat numeroase consultări pe acest subiect, deși au fost depuse numeroase propuneri de modificare și coroborare a dispozițiilor celor două legi menționate, cele trei ore de sport pentru gimnaziu și două ore de sport pentru liceu, privite fiind ca un minim absolut necesar, nu au primit undă verde nici până în acest moment.
Cluburile sportive școlare se află, de la mijlocul anilor 2000, în subfinanțare. Deși Legislativul a adoptat normative de descentralizare și preluare a acestor cluburi de către administrațiile publice locale, procedura efectivă a întârziat însă să își producă efectele.
Deși în infrastructura mare – și aici mă refer la stadioane sau săli polivalente – administrațiile publice locale au făcut câte ceva în acest sens, infrastructura școlară a rămas în urmă și acolo unde au fost reabilitate sălile de sport și terenurile de sport școlare...
Vă rog să vă apropiați de concluzie, domnule deputat.
Mulțumesc.
...nu au avut înțelepciunea și seriozitatea de a se prioritiza intervale orare pentru pregătirea sportivilor legitimați la liceele cu program sportiv sau la cluburile școlare.
Da, s-au făcut stadioane și săli polivalente, dar nu s-au construit baze moderne de pregătire pentru cantonament, nu s-au construit baze olimpice, centre olimpice de pregătire, perfecționare, educație și recuperare.
Deputat de Iași, Vasile Cîtea. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat.
Stimați colegi,
Rugămintea e să...
Eu înțeleg că depășim, dar durata depășirii să nu fie cât intervenția inițială.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Damian, Grupul parlamentar al PSD, cu rugămintea să vă încadrați în timp.
Este guvernul care a deturnat Planul național de redresare și reziliență către clientela de partid, prin care firme private vor primi cu dedicație bani prin PNRR.
Este guvernul care a nimicit educația pe durata pandemiei.
Este guvernul care a restructurat companiile statului, prin concedieri masive, și este guvernul care a nenorocit HoReCa.
Le sugerez celor de la USR să se hotărască dacă sunt la putere sau în opoziție, iar prim-ministrului Cîțu să își dea demisia, fiindcă este unul dintre cei mai nocivi premieri ai țării noastre.
De aproape un an de zile, poporul român este victima unui guvern însetat de putere. În timp ce românii își duc cu greu traiul de zi cu zi, odată cu scumpirile la electricitate și căldură, creșterea prețurilor, deprecierea leului, generată de iresponsabilitatea guvernului, coaliția de guvernare PNL și USR PLUS își aruncă vina pentru dezastrul creat dintr-o parte în alta și plasează România într-o criză politică cu efecte economice grave.
Guvernul Cîțu trebuie să plece acasă, iar coaliția de guvernare PNL–USR PLUS–UDMR și-a dovedit incompetența în fața tuturor românilor.
Vă mulțumesc.
Deputat de Caraș-Severin, Romulus-Marius Damian.
Mulțumesc mult, domnule deputat Damian.
O invit la cuvânt pe doamna deputat Natalia-Elena Intotero, Grupul PSD.
Se pregătesc, din partea Grupului USR, domnul Teniță Cătălin, Neagu Denisa, doamna Buzoianu sau doamna Țoiu, care sunt prezenți.
Vă rog, doamna deputat.
Bună dimineața, domnule președinte!
Nu voi depăși cu trei minute, cum au depășit cei de la USR, așa că mă voi încadra.
Declarația mea politică de astăzi: „Moțiunea de cenzură înseamnă căderea întregului guvern!”.
Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi își propune să atragă atenția, în special parlamentarilor USR, asupra semnificației unui instrument democratic important – moțiunea de cenzură.
Domnilor USR-iști,
Moțiunea de cenzură nu este ceea ce doriți dumneavoastră să fie – o formă de șantaj pentru partenerul dumneavoastră de guvernare, PNL.
Moțiunea de cenzură înseamnă retragerea încrederii acordate întregului guvern, deci căderea întregului guvern, nu doar a prim-ministrului, înseamnă schimbarea tuturor miniștrilor, inclusiv a celor de la USR și UDMR!
Guvernul Cîțu este dezastruos în integralitatea sa, cu toți miniștrii PNL, USR și UDMR, care au adus România într-o situație dezastruoasă pe toate planurile.
Acest guvern a adus țara noastră într-o criză politică și economică gravă. Leul s-a depreciat, inflația crește, prețurile s-au majorat, guvernanții PNL și USR se ceartă și românii plătesc!
Este guvernul care a împrumutat cel mai mult România și a făcut din țara noastră o țară plină de datorii! Într-un an, Guvernul Cîțu s-a împrumutat cu o treime din cât s-au împrumutat celelalte guverne în 30 de ani.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,
Stimați colegi,
Declarația mea politică se intitulează „Vrem la școală, nu acasă!”.
În calitate de deputat al Partidului Social Democrat, ales în Circumscripția electorală nr. 22 județul Hunedoara, dar și de președinte al Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, insist asupra necesității ca anul școlar 2021–2022, care debutează în mai puțin de o săptămână, să înceapă și să se termine în sălile de clasă.
Prioritatea zero a Guvernului României, în ansamblu, trebuie să fie elevul, profesorul și școala. Sute de părinți, organizațiile de elevi și studenți din România exclud orice variantă de învățământ care amintește de anul trecut, anul în care România a pierdut cei mai mulți elevi. Am primit sute de memorii la Comisia pentru învățământ, începând cu data de 1 septembrie, cu privire la noul an școlar și dorința elevilor, dar în egală măsură și a părinților și a profesorilor, de a continua cu învățământul tradițional pe tot parcursul anului.
Superficialitate – așa putem cataloga abordarea guvernanților pentru sectorul educațional. Au trecut aproape doi ani de când a început pandemia, iar guvernele de dreapta tot nu au luat măsurile necesare pentru ca elevii să aibă posibilitatea de a urma cursurile din bănci, în condiții de siguranță. Este revoltător. Mai mult decât atât, deși anul școlar încă nu a început, există deja voci guvernamentale care se pregătesc să pună din nou lacătul pe uși.
Astăzi voi publica o scrisoare deschisă adresată Peședintelui României, prim-ministrului, dar și ministrului educației. Vă invit pe toți, stimate colege și stimați colegi parlamentari din toate partidele politice, să promovați ideea menținerii școlilor deschise și să susțineți o viață normală pentru elevii români!
Vă mulțumesc.
Natalia-Elena Intotero, deputat al PSD Hunedoara.
Mulțumim, doamnă deputat Intotero. Îl invit la cuvânt pe domnul Teniță Cătălin, Grupul USR. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Ieri, în Biroul permanent reunit al celor două Camere s-a comis un abuz major.
Ieri, unui grup de parlamentari, reprezentând mai mult de un sfert din componența Parlamentului, i s-au blocat dreptul și atribuția constituțională de a putea controla puterea executivă prin depunerea unei moțiuni de cenzură.
Pe scurt, faptele stau așa.
Cea mai mare parte a semnăturilor USR PLUS au fost strânse în ziua de miercuri, săptămâna trecută, la plen.
O parte dintre parlamentarii noștri nu au apucat să semneze atunci și au plecat în circumscripții. Au semnat fiecare pe foaia sa, apoi au scanat acele foi și le-au trimis până vineri, cei mai mulți dintre ei de pe adresele de e-mail de parlamentari, unde există prezumția că documentul trimis emană de la titularul contului, conform Codului de procedură civilă, care este reglementarea generală în materie de probațiune.
Aceleași semnături au ajuns și în format fizic, prin curier sau aduse personal, până ieri, adică luni, 6 septembrie, la ora 11.00, când a început ședința Biroului permanent reunit.
De asemenea, toți parlamentarii USR PLUS erau în acel moment la grup și puteau să certifice de îndată că ei sunt cei care au semnat.
Și, cu toate acestea, gruparea din PNL a domnului Cîțu, susținută de PSD și UDMR, a cerut să se trimită Comisiei pentru regulament analizarea semnăturilor, cu termen de lucru de două săptămâni, deși acestea puteau fi validate, dacă ar fi fost suspiciuni, în cel mult 30 de minute, prin prezentarea spre cei care le-au dat.
Eu consider că este un abuz strigător la cer, demn de domnii Nicolicea și Șerban Nicolae. Este o rușine că se întâmplă un astfel de mecanism de blocare a unui drept constituțional al parlamentarilor.
Mergând pe această cale, orice semnătură dată pe orice proiect de lege poate fi contestată de orice alt grup de opozanți politici. Mergând pe această cale, orice semnătură ar trebui dată doar în prezența unui notar.
Cred că, dincolo de disputele noastre politice, dincolo de viziunile diferite, trebuie să acceptăm câteva reguli generale ale jocului, iar una dintre regulile parlamentarismului este aceea că fiecare trebuie să aibă o voce, că o majoritate nu poate folosi procedura pentru a pune pumnul în gură unei minorități.
Vă rog să vă întrebați dacă un astfel de comportament este cel pe care ni-l dorim de acum încolo, dacă acest gen de bullying, de șicanare, este regula pe care trebuie să o aplicăm de fiecare dată când avem ocazia.
Vă mulțumesc foarte mult.
Cătălin Teniță, deputat al USR PLUS București.
Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Doamna deputat Neagu Denisa.
Se pregătește domnul deputat Scripnic, de la Grupul parlamentar al AUR.
Bună ziua, domnule președinte! Stimați colegi,
Proiectul „Salvează o școală” ne arată realitatea din teren, realitatea locurilor uitate de timp și de autorități. Ne arată cum clădiri în care s-au format generații sunt astăzi lăsate să se dărâme și să le dispară istoria.
În ultimii 20 de ani, în România s-au închis mii de școli, majoritatea în mediul rural. Clădirile și terenurile vechilor școli închise au fost abandonate și se degradează pe zi ce trece, în timp ce în multe dintre aceste localități nu există spații amenajate pentru centre medicale, dispensare sau farmacii.
Sunt multe clădiri prea degradate, ce nu mai pot fi salvate și nu urmărim acest lucru, cum nu urmărim nici să avem ziduri ridicate, panglici tăiate și apoi uși încuiate.
Vă povestesc în câteva cuvinte experiența trăită în mijlocul oamenilor dintr-un sat, numit Deag, din județul Mureș. La 8 kilometri de orașul Iernut, pe un drum pietruit, am ajuns la școala din Deag. Oamenii locului ne-au spus – citez: „Erau peste 20 de elevi într-o singură clasă. Erau două ture pe zi, de dimineață și după-masă. Vuia curtea școlii. Nici nu poate crede un copil din sat, la ora actuală, că a existat așa ceva, cândva.”
Doar 15 copii au mai rămas în acest sat, însă pentru cei 15 copii accesul la educație înseamnă să parcurgă 16 kilometri pe zi, pe un drum pietruit, în nori de praf. Mediul rural ne arată trista realitate românească și ne demonstrează zilnic cum nepăsarea autorităților publice, orgoliile și faptul că statul român a perseverat în impasibilitate zeci de ani au dus la incapacitatea de a face investiții prioritate, civilizate și demne de secolul XXI. Sute de comunități nu au canalizare, gaze sau asfalt. Acestea sunt rezultatele proiectelor de tip PNDL, în care se dau bani din pix primarilor loiali, fără a urmări dacă aceștia fac într-adevăr ceva pentru comunitate.
Adevăratele probleme pleacă din mediul rural, acolo unde omul de rând se confruntă cu neajunsuri și cu dovezile de putere pe care le manifestă primarii locurilor.
Să afirmi și să demonstrezi că ani de zile nu asfaltezi un drum de doar 8 kilometri doar pentru că nu ți s-au acordat voturile face dovada incompetenței și a incompatibilității cu funcția pe care o ocupi. Și, din păcate, cu asta se confruntă o bună parte a României.
Pentru orice „școală abandonată” în stare bună există o soluție, reconversia în ceva util oamenilor locului. Abandonul, delăsarea, nepăsarea nu sunt niciodată căi de urmat. Nu pentru USR PLUS!
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, doamnă deputat.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Tobă Francisc, deputat neafiliat.
Iertați-mă, colegul deputat de la AUR mai întâi! Vă rog, domnule Scripnic.
Se pregătește domnul Tobă. Îmi cer scuze, domnule deputat!
## Nicio problemă!
Bună ziua, domnule președinte! Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Războiul din Afganistan s-a încheiat. Avem de dus un război împotriva sărăcirii și înfometării românilor, un război pentru păstrarea identității și valorilor naționale”.
Cer actualului guvern să se concentreze, în ultimele sale zile de existență, pe problemele de viață și de moarte ale românilor și să nu lărgească benzile de acces ale refugiaților afgani în țara noastră.
În timp ce multe state din Uniunea Europeană s-au arătat reticente la ideea cotelor obligatorii de refugiați, în contextul crizei umanitare din Afganistan, România nu are o voce pe această temă. În schimb, de vineri, de la depunerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Cîțu, până duminică, deci în mai puțin de trei zile, România a evacuat, pe cale terestră, 95 de afgani care urmează să fie aduși în țara noastră.
Potrivit Celulei de criză interinstituționale coordonate de ministrul afacerilor externe, până la începutul acestei săptămâni, în contul țării noastre au fost evacuați în total 156 de cetățeni afgani.
Aceste mișcări duc la ocuparea aproape în întregime a celor șase centre regionale pentru cazarea solicitanților de azil, care au un total de 1.100 de locuri, aceasta în contextul în care țara noastră a avut peste 6.100 de cereri de azil în 2020 și 5.100 de cereri în primele șase luni din 2021, majoritatea din partea unor cetățeni afgani sau sirieni care susțin că sunt persecutați în țările lor.
În opinia AUR, atât viitorul fost prim-ministru Florin Cîțu, cât și premierii care îi vor urma trebuie să îi pună pe primul loc pe români și să gestioneze eficient criza internă, care se manifestă pe toate palierele societății – de la sănătate, energie, economie până la educație și demografie. România nu își permite să își deschidă larg porțile pentru refugiații afgani, care pot genera presiuni suplimentare bugetare și de securitate.
## Stimați colegi parlamentari,
Războiul din Afganistan s-a încheiat. Avem de dus un război împotriva sărăcirii și înfometării românilor, un război pentru păstrarea identității și valorilor naționale. Avem nevoie de un guvern nou, responsabil, care să lupte pentru poporul român și pentru o țară mai bună.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Deputat AUR, Lilian Scripnic, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc, domnule deputat.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Tobă Francisc.
Se pregătesc, din partea Grupului PSD, domnul deputat Radu-Marcel Tuhuț și domnul deputat Radu Mihai Popa, iar apoi, de la Grupul USR, domnul deputat Miftode Andrei. Vă rog, domnule deputat.
Domnule președinte de ședință, Dragi colegi,
Declarația mea politică se intitulează „Nu droga alegătorii, dar nici, mai ales, pe aleșii lor!”.
## Dragi români,
Doamnelor și domnilor deputați,
Consumul de droguri sau al oricărei substanțe care modifică starea psihică a unei persoane afectează grav armonia rațiunii, care stă la baza procesului de elaborare legislativă.
Nu putem permite consumul de substanțe psihoactive în rândul deputaților și nici în structurile aparatului legislativ.
În Parlament căutăm soluții, în cadrul procesului de elaborare legislativă, având în vedere necesitățile reale ale societății, pe baza lucidității și responsabilității fiecărui deputat.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Consider că „accidentul” consilierului parlamentar care a fost surprins cu o anumită cantitate de canabis asupra sa la intrarea în Parlament constituie un semnal de alarmă sever, care ne obligă să luăm măsuri imediate de reglementare a consumului de substanțe interzise, conform Legii nr. 143/2000. Consider că este oportună introducerea obligativității testării periodice antidrog atât a deputaților, cât și a personalului care face parte din aparatul legislativ. În acest sens, vă propun să agreați testarea antidrog, o dată în fiecare sesiune ordinară, atât a deputaților, cât și a personalului legislativ.
Din păcate, nu există metode de testare privind cinstea, demnitatea și onestitatea celor care au fost aleși pentru a genera cadrul legislativ benefic națiunii noastre.
Am convingerea că, dacă nu vom lua o asemenea măsură preventivă, potențialii consumatori din Camera Deputaților vor propune o lege prin care consumul să fie opțional.
Din perspectiva acestei declarații politice, voi propune adaptarea cadrului legislativ privind statutul deputaților și senatorilor și modificarea Regulamentului Camerei Deputaților în acest sens.
Deputat Francisc Tobă, Circumscripția nr. 8 Brașov, neafiliat, reprezint Partidul Neamul Românesc în Parlament, Camera Deputaților.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule deputat Tobă. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat al PSD, Radu-Marcel Tuhuț.
Vă rog, domnule deputat.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața!
Am început o nouă sesiune parlamentară, într-o perioadă plină de incertitudini politice și sociale.
România se confruntă cu foarte multe provocări, de la valul patru al pandemiei de coronavirus până la criza energetică în care au fost aruncați românii de coaliția de guvernare, aceeași coaliție care a aruncat țara într-o nouă criză guvernamentală, iscată din lupta pe împărțirea banilor publici, o luptă a surzilor, pentru că actualul guvern este rupt de realitatea cu care se confruntă zi de zi românii.
## Domnilor guvernanți,
Vă atrag atenția asupra realităților și problemelor reale ale oamenilor din județul Alba, oameni care nu mai au răbdare să vadă lupte politice sau promisiuni electorale fără niciun rezultat. Am avut nenumărate discuții cu locuitori din Munții Apuseni care solicită îmbunătățirea accesului la serviciile medicale, astfel încât să nu mai fie nevoiți să parcurgă zeci de kilometri pentru consultații și avize medicale, deoarece și ei plătesc aceleași contribuții la bugetul de stat și astfel merită condiții egale.
În Apuseni, la fel ca în oricare alte zone din țară, există persoane care nu mai sunt apte de muncă din cauza problemelor de sănătate și care merită o pensie de invaliditate, iar pentru obținerea acestui drept trebuie să parcurgă multe drumuri de zeci de kilometri.
Din acest punct de vedere, vă solicit în regim de urgență să luați în considerare reînființarea unui centru de expertiză medicală a capacității de muncă la Abrud sau Câmpeni, care ar îmbunătăți considerabil nivelul de trai al cetățenilor din Munții Apuseni.
În aceeași ordine de idei, pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale, vă solicit în regim de urgență să demarați toate procedurile necesare pentru înființarea a două puncte de urgență SMURD în zona Văii Arieșului, cu precădere în orașul Baia de Arieș, precum și în comuna Gârda de Sus.
Centrul din Baia de Arieș va putea deservi și comunele din apropiere, precum Ocoliș, Poșaga, Sălciua și Lupșa, iar centrul de la Gârda de Sus va putea acoperi o arie la fel de extinsă, cuprinzând și comunele Arieșeni, Scărișoara, Albac și Horea.
## Domnilor guvernanți,
Aceste două centre SMURD și centrul de expertiză medicală a capacității de muncă vor putea asigura accesul la servicii medicale de urgență, consultații și avize medicale de specialitate pentru peste 80.000 de oameni, copii și bătrâni în mod special, care trăiesc și vor să trăiască în continuare în Munții Apuseni.
Cu deosebit respect pentru locuitorii județului Alba și locuitorii Munților Apuseni!
Deputat de Alba, PSD, Radu-Marcel Tuhuț. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule primar deputat.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Radu-Mihai Popa, Grupul PSD.
Mulțumesc, domnule președinte.
Bună dimineața, stimați colegi!
Am vrut să susțin o declarație politică pentru că traversăm o criză a energiei, care a explodat în România în ultimele șase luni, peste care un guvern inconștient a așezat o criză politică.
În aceste zile, în Camera Deputaților va intra Legea consumatorului vulnerabil și am vrut să fac câteva sublinieri în acest context.
Cred că legea este bine-venită, e oportună, poate fi îmbunătățită și trebuie îmbunătățită, dar aș vrea să spun, cu subiect și predicat, ca să înțeleagă chiar și domnul ministru Virgil Popescu, că legea aceasta rezolvă o problemă doar pe termen scurt și, eventual, pe termen mediu.
Pentru a scădea presiunea pe preț, este nevoie de ceva mai mult și ceva mai greu de făcut, deoarece e nevoie urgentă să construim capacități noi de producție de energie în România, pentru că numai așa putem scădea presiunea pe preț.
Cu o inconștiență demnă de o cauză poate mai bună și cu un elan incredibil, domnul ministru Popescu a ucis proiectul centralei de la Iernut, care era aproape gata – 70% din proiect era rezolvat – și România putea să beneficieze de această capacitate.
Importăm 1.500 de megawați, domnule ministru, astăzi, când România are capacitatea să producă 9.000-10.000 de megawați. Și ceea ce nu înțeleg, domnule ministru, este de ce nu ați continuat proiectul domnului secretar de stat Doru Vișan, care propunea ca la granița României importurile de energie din surse care poartă certificate de dioxid de carbon să fie taxate la fel cum sunt taxate și companiile producătoare românești de energie, în contextul Green Deal.
Vă aduc aminte că în ultimii patru ani prețul certificatului de dioxid de carbon a crescut de la 11 euro la 55 de euro și inclusiv asta a dus la explozia prețului la energie.
Continui să spun că este nevoie de consultarea specialiștilor din energie și poate nu e târziu acum, în ceasul al 25-lea, domnule ministru Popescu, să cereți asociațiilor profesionale, specialiștilor din piața de energie, specialiștilor de la ANRE și celorlalți specialiști pe care România îi are, inclusiv cei din partidele politice, să găsească cele mai bune soluții pentru ieșirea din această criză. Altfel, veți da declarații sforăitoare, dar soluțiile vor întârzia să vină.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul deputat Miftode Andrei.
Se pregătesc domnul deputat Dan-Constantin Șlincu, Grupul PSD, și doamna deputat Alexandra Huțu, Grupul PSD.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Priviți Constituția noastră, garantul unei democrații vii, sănătoase și funcționale. Prin conținutul ei, oferă garanții solide și elemente de siguranță care să împiedice acumularea puterii în mâinile unui om sau ale unui grup de interese. Cu toate acestea și în ciuda unui efort real de îmbunătățire a instituțiilor democratice, periodic avem parte de surprize.
Inevitabil, mai ales în democrații relativ tinere, fără exercițiul istoric al echilibrului și al moderației, în ciuda tuturor precauțiilor, personaje toxice ajung uneori în poziții de decizie.
Dacă spunem ianuarie 2017 și OUG nr. 13, ne gândim invariabil la Liviu Dragnea și la inconștiența cu care a canibalizat, pentru interesul propriu, majoritatea politică a coaliției alături de care guverna și miniștrii care nu-i făceau pe plac.
Tot așa, peste scurt timp, zicând 2021 și PNDL 3, îl vom pomeni în aceeași notă pe Florin Cîțu. Acest personaj pune capăt altei coaliții de guvernare, forțând în mai multe rânduri capacitatea celor din jur de a tolera capriciile și modul tiranic de relaționare cu partenerii săi.
Florin Cîțu ne-a demonstrat nu doar că este lipsit de capacitatea de a coordona un grup de oameni cu respect, cu tact și integritate, atribute esențiale pentru funcționarea unei coaliții de guvernare, ci a demonstrat și că este capabil să riște totul pentru a forța adoptarea unui proiect cu nume nobil ce ascunde, în fapt, o generoasă mită electorală din banii statului.
Da, țara are nevoie de bani pentru dezvoltare, are nevoie de drumuri, de apă, canalizări, așa cum are nevoie și de spitale, școli sau autostrăzi. Dar toți acești bani, o parte proveniți din împrumuturi, trebuie acordați unor proiecte transparente, cu criterii clare și indicative de performanță, nu atribuite din pix, conform apartenenței politice și fără mijloace adecvate de prevenire a fraudei.
Cu toții suntem conștienți de situația dificilă în care ne aflăm astăzi, în contextul creșterii puternice a prețurilor la numeroase produse esențiale și la energie.
În plus, suntem amenințați de un nou val pandemic. Spitalele se apropie de o nouă criză, slăbite de politizarea și subfinanțarea din ultimii 30 de ani. În acest context, este evident că România are nevoie urgentă de un guvern funcțional și de un parlament responsabil.
Prin urmare, vă invit să căutăm o soluție rapidă la această criză, în spiritul valorilor democrației și ale Constituției, pentru a ne putea întoarce cât mai curând către nevoile reale ale cetățenilor, care sunt infinit mai importante decât mizele meschine și compromisurile până la compromitere, specifice abordării iresponsabile ale actualului prim-ministru.
Vă invit să alegem împreună un viitor fără Florin Cîțu la guvernare și să contemplăm o rezolvare cât mai rapidă a crizei actuale. Cu cât o vom face mai repede, cu atât va fi mai bine pentru țară.
Vă mulțumesc.
Andrei Miftode, deputat al USR PLUS, Brașov.
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dan-Constantin Șlincu.
Se pregătesc doamna deputat Alexandra Huțu, Grupul parlamentar al PSD, iar apoi doamna Buzoianu Diana, Grupul parlamentar al USR.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi parlamentari,
În contextul scumpirilor succesive ale prețurilor la energie, alimente, combustibil, 30% dintre salariații români cu salariul minim nu vor putea să achite facturile la gaze și curent și vor fi debranșați de la rețelele de utilități publice, astfel că vor rămâne în frig și întuneric.
Situația cu adevărat catastrofală nu este la nivelul Guvernului Cîțu, care nu guvernează, ci se ceartă zilnic pe bani și interese. Problemele reale sunt cele resimțite de români: explozia prețurilor, creșterea numărului de infectări cu COVID, lipsa investițiilor la nivel local în educație, sănătate, transporturi.
Facturile cresc în fiecare lună, iar Guvernul Cîțu nu face nimic! Toți cei care acum se ceartă și se acuză reciproc, PNL și USR, asistă impasibili la dezmățul de pe piața energiei.
România este efectiv neguvernată! Acțiunile operatorilor de pe piața energiei electrice și a gazelor, care anunță scumpiri peste scumpiri, demonstrează că Partidul Social Democrat a avut dreptate: țara noastră nu are o reală piață concurențială în domeniul energiei și nu era pregătită pentru liberalizare.
Este inadmisibil ca guvernanții să privească pasiv la scumpirile făcute de operatori din burtă, fără o justificare economică reală.
Este nevoie de intervenție rapidă până nu e prea târziu! Altfel, economia va fi devastată.
Românii plătesc prețul acestei guvernări incompetente și cinice – inflația a depășit 5%, benzina este în jur de 6 lei, facturile la energie se dublează, iar toate acestea generează o creștere galopantă a prețurilor la alimente.
Deja o treime dintre români trăiesc la limita sărăciei. De urgență trebuie ca Legea consumatorului vulnerabil să intre în vigoare de la 1 octombrie, așa cum cere Partidul Social Democrat, și nu de la 1 ianuarie, așa cum a anunțat Guvernul Cîțu.
Politicile economice dezastruoase promovate de Cîțu, umilirea antreprenorilor, prin blocarea programelor de sprijin pe timp de pandemie, și creșterea uriașă a prețului energiei, după liberalizarea impusă de guvernele de dreapta, au băgat în faliment mii de firme, care au fost nevoite să iasă de pe piață. Numărul firmelor radiate în ultimele șapte luni a fost mai mare cu 34% față de anul trecut.
Acestea sunt faptele Guvernului Cîțu, care acum nu mai beneficiază nici măcar de încrederea propriilor colegi de guvernare de la USR PLUS.
În opinia mea și a colegilor mei de la Partidul Social Democrat, singura ieșire din această criză politică, economică și socială este moțiunea de cenzură și apoi reîntoarcerea la popor, prin organizarea de îndată a alegerilor anticipate.
Vă mulțumesc.
Dan-Constantin Șlincu, deputat de Botoșani.
Mulțumesc, domnule deputat.
O invit la cuvânt pe doamna deputat Alexandra Huțu, Grupul parlamentar al PSD.
Se pregătește doamna deputat Buzoianu Diana, Grupul parlamentar al USR.
Bună dimineața, stimați colegi!
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Românii au fost îngenunchiați și umiliți de o guvernare inertă la problemele și nevoile lor reale!”.
Stimate colege,
Stimați colegi,
În momentul în care trebuie să caracterizez actualul guvern și activitatea acestuia, îmi vin în minte doar calificative negative – dezamăgire, umilință, înșelătorie, promisiuni neonorate, neputință, nepăsare, minciuni, scandaluri.
Acestea sunt, pe scurt, doar o parte dintre caracterizările mele, ca deputat, dar sunt și ale tuturor oamenilor cu care am intrat în contact în ultimele luni și care mi-au spus că s-au săturat de această coaliție, care nu guvernează deloc. În fiecare zi văd doar ceartă pe orgolii și interese personale sau de partid, pe funcții, pe influențe politice și pe acces la resursele publice.
Având în vedere că la finalul sesiunii parlamentare trecute actualii guvernanți ai dreptei se lăudau că toamna, care vine odată cu valul patru al pandemiei, va prinde România pregătită, cu spitalele dotate, cu școlile pregătite să primească elevii, cu programele de sprijin pentru antreprenori finalizate, cu PNRR aprobat, putem constata că, de fapt, suntem în același punct, adică nu s-a întâmplat nimic în aceste trei luni.
În administrația publică este nevoie de bani. Sunt așteptați acești bani cu disperare de administrațiile publice locale, inclusiv pentru pregătirea școlilor, dar nu interesează pe nimeni.
Economia este în derivă. În loc de creșterile de venituri cuvenite, românii s-au ales de la Guvernul dreptei cu amânări, înghețări, tăieri și cu povara unor uriașe împrumuturi. Această acțiune a Guvernului este categoric rețeta sigură pentru adâncirea sărăciei generale.
În domeniul sănătății vedem o inacceptabilă fugă de răspundere. Premierul și ministrul sănătății se acuză reciproc de lipsa banilor pentru spitale, ambulanțe sau centre de vaccinare.
Având în vedere toate aspectele prezentate, dar și alte probleme, pe care nu le-am enumerat acum, este o certitudine că urmează o criză economică majoră și o criză sanitară, suprapuse peste criza politică fără precedent provocată de actuala coaliție de guvernare.
România trebuie redresată și românii să fie ascultați. Trebuie să li se răspundă la problemele reale cu soluții clare și imediate, iar Partidul Social Democrat a demonstrat că știe să facă aceste lucruri!
Românii sunt acum abandonați și lăsați în voia sorții de o guvernare iresponsabilă, de aceea, singura soluție este ca acest guvern să plece!
Vă mulțumesc.
Deputat al PSD, Botoșani, Alexandra Huțu.
în transformarea digitală, inovația tehnologică spre care mergem acum.
Ar putea juca un rol important chiar și aici, în Parlament, doar dacă noi le-am face loc să vină alături de noi.
Avem nevoie de tineri în Parlament. Avem nevoie de încăpățânarea lor, avem nevoie de energia lor și, da, avem nevoie de sfatul lor!
De când am devenit parlamentar, am avut oportunitatea să lansez un program de mentorat, prin care am adus tinerii în Parlament, tineri care vor să își facă vocea auzită, tineri care vor să schimbe politica, tineri care vor schimba România.
Colegi parlamentari,
Vă provoc să aduceți alături de voi cât mai mulți tineri capabili în Parlament. Tinerii nu înlocuiesc oamenii cu experiență, ci doar aduc o nouă perspectivă la masă. Avem obligația să le dăm tinerilor șansa să ia parte la decizie.
Dacă nu investim astăzi în tineri, generațiile următoare de politicieni vor arăta exact cum arată politicienii din ziua de astăzi. Dacă nu investim astăzi în tineri, tot ceea ce facem este să ne amânăm un viitor mai bun pentru noi toți.
Dați-le tinerilor, așadar, șansa să vină alături de noi! Vă mulțumesc.
Mulțumesc, doamna deputat.
O invit la cuvânt pe doamna deputat Țoiu Oana. Se pregătesc domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu, Grupul PSD, și doamna deputat Cristina-Elena Dinu, Grupul PSD.
Mulțumesc și eu, doamna deputat.
O invit la cuvânt pe doamna deputat Buzoianu Diana, din partea Grupului parlamentar al USR.
Se pregătește doamna deputat Oana Țoiu.
Mulțumesc, domnule președinte.
În 1956, tineri studenți s-au răzvrătit împotriva regimului comunist. Pentru curajul lor, pentru că au îndrăznit să întrebe de ce se vinde pâinea pe cartelă într-o țară agricolă, au fost exmatriculați, au fost persecutați și au fost trimiși la închisoare.
În Timișoara, în 1989, un grup de 30 de tineri au sfidat interdicțiile legii marțiale și au înaintat spre catedrala ortodoxă, unde au fluturat drapele tricolore din care tăiaseră stema comunistă.
Așteptându-se să se tragă în ei, au început să cânte „Deșteaptă-te, române!”, un cântec care fusese interzis din 1947. Într-adevăr, s-a tras asupra lor. Unii au avut norocul să scape, în timp ce alții au fost răniți, iar unii chiar au murit.
În 1990, la începutul democrației noastre, tot tinerii erau cei care își cereau drepturile și au fost catalogați drept „golani”.
Astăzi, în ciuda prea puținelor oportunități pe care le oferim, tinerii noștri ne reprezintă fantastic la nivel internațional. Ei au curajul, au perseverența și vor să încerce să schimbe cât mai multe lucruri, mai ales atunci când li se spune că nu se poate, pentru că fraza „nu se poate” nu îi descurajează, pentru că ei se enervează și această frază îi ambiționează și mai mult, tocmai pentru a reuși.
Tinerii noștri au jucat un rol-cheie, atât în istoria României, cât și astăzi, în schimbarea socială, în economia națională și
Vă mulțumesc, domnule președinte.
936.862 – acesta este numărul românilor care ne-au dat votul nouă, USR PLUS, la ultimele alegeri parlamentare și cred că au făcut-o ca să guvernăm. Aveau atunci în față patru ani care urmau, primii patru ani din 2004 ani încoace fără niciun tur de alegeri.
În plină pandemie, oamenii au ieșit la vot ca să ne învestească cu puterea de a duce mai departe reformele. Au găsit încă o dată speranța, după 30 de ani, că poate următorii patru ani vor fi cei în care vom relua soluțiile ratate de-a lungul ultimelor trei decenii, vor fi cei în care puterea va începe să fie folosită și în interesul lor.
Am construit un partid de la zero, am trecut printr-o fuziune a două echipe, am construit și am negociat un program de guvernare ca să guvernăm, nu ca să fim în opoziție.
Și atunci întrebarea este: de ce miniștrii noștri și-au dat demisia aseară? Pentru că încrederea pe care am primit-o, forța pe care ne-au dat-o cetățenii e una care trebuie pusă în slujba reformelor! Este motivul pentru care am trecut de multe ori prin negocieri, compromisuri, comitete și comisii, în ultimele luni de guvernare.
Nu este prima criză prin care trecem, dar este momentul în care am decis să ne retragem încrederea în premierul Cîțu și să ne retragem miniștrii din Guvern, pentru că, deși reformele sunt prioritatea noastră absolută, ele nu pot să fie făcute decât într-un context în care regulile contează. Și premierul a dovedit nu doar că pentru el regulile nu contează, dar și că este dispus să le ocolească, așa cum a făcut punând pe masă o ordonanță de urgență de 50 de miliarde, în acea dimineață, fără avizul Ministerului Finanțelor și al Justiției, că este dispus să le încalce, așa cum a încălcat toate regulile agreate în coaliție, ducând la demiterea a doi miniștri la rând, fără consultare și evaluare împreună cu cei care i-au numit acolo, și că este dispus, prin echipa lui, să le forțeze dincolo de limitele Constituției, așa cum au făcut când au refuzat și au blocat neconstituțional trecerea moțiunii de cenzură la dezbatere și vot în plen, unde vocile cetățenilor sunt manifestate prin mandatele fiecărui parlamentar.
În momentul în care un premier alege să ignore, să ocolească, să forțeze și să încalce regulile, este imposibil mai departe ca reformele pe care le avem de făcut să poată să aibă cadrul necesar ca asta să se întâmple.
Dar cei 936.862 de români ne-au votat ca să ducem mai departe reformele!
Așa că prioritatea noastră rămâne guvernarea cu un lider care poate să ducă asta mai departe. Mulțumesc.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc și eu doamnei deputat Țoiu.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu, Grupul PSD. Este domnul deputat?
Nu.
Doamna deputat Cristina-Elena Dinu, Grupul parlamentar al PSD?
Nu este doamna deputat.
Domnul deputat Dan-Cristian Popescu, Grupul PSD? Nu este.
Am finalizat lista cu deputații înscriși pentru a prezenta declarații politice și intervenții.
Înainte de a închide, vă reamintesc, stimați colegi, că au mai depus declarații în scris, din partea Grupului parlamentar al PSD: Marius-Eugen Ostaficiuc, Silviu Nicu Macovei, Mihai Weber, Ioan Mang, Mirela-Elena Adomnicăi, Daniela Oteșanu, Daniel Tudorache, Ioan Vulpescu, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Eugen Bejinariu, Toma Vasilică și doamna Oana-Gianina Bulai.
Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus declarații în scris doamnele și domnii deputați: Calotă Florică Ică, Roman Florin-Claudiu, Crușoveanu Marian, Stănescu Vetuța, Bola Bogdan-Alexandru, Huțucă Bogdan-Iulian, Muraru Iulian-Alexandru, Cozmanciuc Corneliu-Mugurel, Moisin Radu-Marin, Burduja Sebastian-Ioan, Giugea Nicolae, Balan Ioan, Balint Ioan-Liviu, Popa Alexandru, Ervin Molnar.
Din partea Grupului deputaților neafiliați au depus declarații în scris domnul deputat Longher Ghervazen și domnul deputat Stancu Ionel.
Închidem această primă parte a ședinței.
Ne întâlnim peste câteva minute în ședința de plen. Mulțumesc.
„Guvernul își demonstrează din nou incapacitatea de a asigura dreptul neîngrădit la educație, odată cu anunțarea regulilor pentru desfășurarea cursurilor în noul an școlar”
Regulile pentru desfășurarea cursurilor în noul an școlar, anunțate de miniștrii educației și sănătății, demonstrează incapacitatea Guvernului de a asigura dreptul neîngrădit la educație, prevăzut de Constituție, și de a garanta desfășurarea orelor cu prezență fizică în condiții de siguranță. În acest moment, școlile sunt la fel de nepregătite ca anul trecut pentru a face față provocărilor generate de
epidemie, iar regulile convenite de cei doi miniștri întrețin incertitudinea și brambureala din sistem.
Părinții, elevii și profesorii trebuie să știe cu certitudine: Cine plătește pentru materialele de protecție și cine asigură fonduri pentru toate cheltuielile suplimentare impuse prin decizia miniștrilor și a CNSU? Guvernul, autoritățile locale sau părinții și profesorii?
Testele sunt gratuite pentru toți profesorii și elevii, inclusiv pentru cei cu simptome și pentru cei care sunt testați în a opta zi de învățământ online? Sau elevii și profesorii sunt obligați să-și plătească testele?
De ce sunt trimiși acasă și trec online toți copiii dintr-o clasă, dacă unul dintre ei este contaminat? Pentru o minoritate se sacrifică majoritatea? Este profund greșit! De ce nu se face testarea rapidă a tuturor, iar cine este sănătos continuă școala normal și doar cei cu test pozitiv fac cursuri online?
De ce copiii vaccinați nu sunt testați, deși rămân în clase, chiar dacă există posibilitatea să fie purtători de virus, ca și ceilalți, și îi pot îmbolnăvi pe cei nevaccinați, dacă aceștia se reîntorc la cursuri după a opta zi?
Ministrul educației, domnul Sorin Mihai Cîmpeanu, de la PNL, și cel al sănătății, doamna Ioana Mihăilă, de la USR, au obligația să redacteze și să-și asume un document final coerent, din care să elimine toate neclaritățile privind desfășurarea noului an școlar și în care să lămurească aspecte esențiale la care nu au reușit să ofere explicații la conferința de presă. Sfidător este că, deși miniștrii au anunțat public ordinul comun de reglementare a începerii anului școlar, aceștia încă nu și l-au asumat prin semnătură, această fugă de răspundere fiind total inacceptabilă.
„Domnule ministru Oros, aveți idee cât costă kilogramul de grâu vara, dar și iarna?”
În debutul acestei sesiuni parlamentare, salut, prin intermediul acestei prime declarații politice, deosebita „descoperire” pe care ministrul Adrian Oros a făcut-o odată cu recoltele record înregistrate la unele cereale anul acesta. Observațiile șefului agriculturii privind dezavantajarea financiară a fermierilor care cultivă grâu, în avantajul speculanților de pe piața de cereale, poate fi atribuită unui elev de liceu, în niciun caz unui ministru aflat pe această funcție de atâta amar de vreme. Această gafă nu este doar dovada nepăsării și a amatorismului celui care gestionează la cel mai înalt nivel agricultura, principala sursă de producție a României la ora actuală, ci și traiectoria pe care acest domeniu fundamental de dezvoltare pentru țara noastră o va avea cu un astfel de ministru, care își declină incompetența fără niciun fel de jenă. Și, în plus, se mai și miră că a remarcat, după atâta timp în funcție, că „deficitul balanței comerciale se datorează, în primul rând, unei slabe capacități de depozitare și procesare”.
Fără să mă lansez în explicații lingvistice că „datorită” are sens pozitiv, fiind sinonim cu „grație” și „mulțumită”, deci antonim cu „din cauza”, clarificare de care domnul ministru Adrian Oros chiar face dovada certă că are nevoie, îl invit doar să lase geamul mașinii în jos, atunci când iese din curtea ministerului, ca să audă măcar o dată cum se vaită fermierii că nu au unde să-și depoziteze cerealele. Iar agricultorii se confruntă cu această situație de zeci de ani, motiv pentru care, în repetate rânduri, au pichetat și Parlamentul, și sediul Ministerului Agriculturii.
În programul de guvernare cu care PNL a smuls ceva mai multe voturi decât de obicei, la alegerile parlamentare de iarna trecută, grație dublării numărului de promisiuni, care se dovedesc acum sterile, figurează angajamentul privind construirea de depozite regionale. Numai că și acest proiect fantezist a rămas fixat strict pe hârtie. Fermierii au sperat că, dacă Guvernul îl pune în aplicare, truda lor va căpăta, în sfârșit, plusvaloare.
Și pentru că această îndeletnicire de bază și dintotdeauna a poporului român este o enigmă pentru unii colegi din PNL, în frunte cu domnul ministru Oros, conform propriilor remarci publice ale Domniei Sale, voi menționa că țăranii sunt obligați să vândă cât mai rapid producția de grâu și la prețuri derizorii, dictate de speculanți și de importatori, din cauza lipsei silozurilor.
Și mai concret, indiferent cât de mare este recolta de cereale și indiferent de calitatea acestora, prețul kilogramului de grâu este cu mult sub cel de pe piața europeană. De asemenea, puținii producători agricoli români care se pot folosi de silozurile existente și își vând recoltele în anotimpul rece, la prețuri ceva mai mari decât cele impuse de samsari imediat după recoltare, tot nu ajung să facă profit real. Aceștia trebuie să achite costurile de depozitare în silozurile existente.
Așadar, eu nu o să vă întreb dacă știți cât costă o pâine, pentru că, probabil, tot nu ați aflat exact de la premierul dumneavoastră, ci poate doar grație valului de ofense publice pe care Florin Cîțu le-a generat cu neștiința sa. La fel ministrul finanțelor, care nu știe cum e cu salariul minim, dar și ministrul muncii, care uită și în ce zi calendaristică este, d-apoi să aibă idee măcar care e treaba cu costurile generate de forța de muncă!
Însă, pentru că ne-ați dovedit prin propriile dumneavoastră afirmații, domnule ministru, că nu aveți idee cu cât se vinde kilogramul de grâu vara, precum și iarna pe piața internă și pe piața externă, eu vă adresez această întrebare, nu în mod demagogic, ci ca să vă determin să le cereți subordonaților din minister o statistică a ultimilor ani privind această problematică stringentă și ca să vă înduplecați să puneți în practică angajamentele pe care PNL și le-a luat anul trecut pe vremea asta!
Construind silozurile promise anul trecut, veți demonstra că vă pricepeți cât de cât la agricultură, dar și că vă preocupă soarta micilor fermieri, și nu doar a clientelei dumneavoastră de partid, dovedită ca fiind mereu hămesită să vândă pământul acestei țări străinilor, pentru profit, sau să exporte pe bani puțini cerealele, ca în iarnă România să fie nevoită să importe grâu și porumb de calitate inferioară celor exportate în vară și la prețuri triple sau chiar și mai mari.
Eu nu doar că vă atenționez și vă cer să vă faceți datoria față de fermieri și față de agricultura românească, precum și față de toți consumatorii din țara asta, care a ajuns guvernată de PNL–USR PLUS–UDMR doar răzleț și numai pentru camarila dumneavoastră, ci și vă reamintesc că, în loc să continuați seria „descoperirilor epocale” din această funcție, mai bine vă retrageți din fruntea Ministerului Agriculturii, ca să contemplați și să concluzionați nestingherit, lăsând locul adevăraților specialiști în domeniu să ia decizii!
„Traiul în România e tot mai greu, dar guvernanții sunt mai preocupați de propriile lor bătălii pentru putere”
Suntem la începutul unei noi sesiuni parlamentare, una care se anunță a fi plină de provocări și probleme la care trebuie să găsim soluții pentru binele românilor care ne-au acordat votul de încredere.
La fel ca pentru mulți dintre dumneavoastră, vacanța parlamentară a reprezentat pentru mine o modalitate de a lua legătura cu oamenii, de a-i asculta și a le afla greutățile. De la ultima ședință a Parlamentului și până azi, multe s-au întâmplat și s-au schimbat. Românii sunt mai împovărați, iar traiul de zi cu zi e tot mai greu. Aceasta este România reală, cea pe care oamenii o resimt zilnic și pe care oricine o poate constata dacă iese în afara birourilor guvernamentale și stă de vorbă cu ei.
Aceste greutăți ale românilor nu sunt vizibile și pentru ochii guvernanților, cei care au decis, cu de la sine putere, să arunce întreaga țară în aer doar pentru lupta lor pentru putere. Dar, în vreme ce ei se bat pentru ciolan, românii trăiesc tot mai greu.
Poate nu ar strica, stimați colegi aflați la guvernare, să aplecați urechea și la problemele românilor, să îi ascultați și să acționați în consecință. Nu știu câți români aplaudă iresponsabilitatea și inconștiența de care ați dat dovadă în ultimele zile.
Din păcate, această situație în care România nu e guvernată durează de mai bine de două luni, nu doar de când s-au supărat între ei și și-au luat jucăriile! Este clar pentru toată lumea, România nu mai este guvernată până când au loc alegerile din PNL și USR PLUS sau până nu câștigă unul sau altul bătălia pentru putere. Sunt prea preocupați Florin Cîțu și „echipa câștigătoare” să câștige „big time” în partid, iar Ludovic Orban să îi „faulteze”. La fel și domnii Dan Barna și Dacian Cioloș în partidul lor, acolo unde se bat care să fie mai cocoș.
Românii o duc tot mai greu, iar acest lucru se vede cu ochiul liber. Prețurile în România au luat-o razna. Motivul ține de proasta guvernare a țării. Energia electrică s-a scumpit cu 25%, gazele cu 20%, combustibilii cu 13%, uleiul cu 18%, pâinea cu 4,5%, în vreme ce rata anuală a inflației a urcat la 5% în luna iulie a acestui an, de la 3,9% în luna iunie. În vreme ce prețurile continuă să crească, veniturile românilor rămân la fel.
Cel mai îngrijorător lucru este că această creștere a prețurilor nu se va opri aici. Pentru energie se prefigurează deja încă o creștere de două cifre din această toamnă. Asociația Energia Inteligentă a arătat că doar prețul gazelor naturale aduce scumpiri de 10%-30% pentru toate produsele. Pentru milioane de români cu venituri mici, pentru familiile nevoiașe, deja devin o problemă stresantă factura la energie pentru la iarnă, dar și asigurarea hranei necesare.
Toate acestea anunță un adevărat dezastru pentru români, mai ales pentru cei care au venituri scăzute și nu trăiesc în luxul celor din guvernarea PNL–USR PLUS–UDMR. Bine, asta dacă mai putem vorbi despre această guvernare...
Guvernanții, în loc să fie preocupați de campaniile politice din interiorul partidelor, de lupta pentru putere, ar trebui să se pregătească pentru zile negre, pentru că românii vor fi afectați de lipsa lor de implicare de acum.
Nu pot să cred tupeul de care dau dovadă acești așa-ziși guvernanți! Vin și ne arată cât se poate de clar că pe ei nu îi interesează guvernarea prin tot ceea ce fac. Dacă nu vreți să guvernați, atunci plecați acasă!
În timp ce premierul Cîțu ne vorbește sfidător și bucuros despre „marile” sale realizări, despre creșterea economică record pe care doar el o vede, realitatea din orașele și satele României este cu totul alta. Totul s-a scumpit, viața e mai grea pentru oameni. Nimeni nu mai vorbește azi despre români, despre viața lor și despre siguranța unui trai mai bun. Stimați reprezentanți ai puterii, dați drumul la reforme, faceți ceea ce ați promis! Fiți responsabili si corecți! Fiți oameni de stat, nu niște glume proaste!
Opriți împrumuturile și nu mai amanetați țara. Apucați-vă de guvernat, nu de luptat pentru ciolan! Măriți pensiile românilor, pentru că omorâți cu zile oamenii, porniți proiectele pentru mediul privat, gestionați începerea anului școlar cu simț de răspundere și terminați cu bătaia de joc la adresa românilor!
„PSD nu va fi complice la niciun șantaj inițiat împotriva românilor!”
Partidul Social Democrat nu va ceda șantajului orchestrat de semnatarii moțiunii paralele de cenzură, deoarece nu vrem să fim părtași la un demers în care am fost cu bună știință ignorați.
Consider că opțiunea parlamentară logică a unei moțiuni de cenzură care să fie încununată de succes în acest moment era strângerea rândurilor tuturor formațiunilor doritoare de a debarca guvernul în jurul inițiativei PSD, cel mai important partid din România. Astfel, șansele de reușită s-ar fi maximizat exponențial, iar Executivul de dreapta ar fi cedat iremediabil.
În cazul în care moțiunea de cenzură depusă de cele două alianțe semnatare va ajunge în procedura de vot, PSD o va vota, consecvent demersurilor noastre de a scăpa România și românii de acest guvern toxic și mincinos.
Desigur, condiția esențială a unui vot cu rezultatele scontate ar fi ca imediat după plecarea Guvernului Cîțu de la Palatul Victoria să se organizeze alegeri anticipate. Este elocvent că niciuna dintre formațiunile actualei coaliții guvernamentale nu are legitimitatea de a mai conduce destinele țării, iar singura alternativă este să ne întoarcem la votul românilor.
PSD nu va gira o rocadă între Orban și Barna la guvernare doar pentru că PNL și USR se ceartă pe ciolan și nu se înțeleg pe împărțirea acestuia și pe cine fură mai mult, în detrimentul interesului național și al vieții românilor.
Cele două partide sunt la fel de vinovate pentru înrăutățirea nivelului de trai al cetățenilor, iar faptul că își scot acum castanele din foc, într-un mod cinic, nu le absolvă de vina de a-și asuma administrarea țării, deși nu erau pregătiți pentru o asemenea demnitate.
Am asistat în zilele din urmă la un circ jenant, penibil, descalificant pentru cei care s-au împăunat cu virtuți imaginare și ni s-au prezentat a fi „oamenii noi” ai politicii. S-au dovedit a fi niște amatori îndărătnici, egomaniaci, lipsiți de viziune, responsabilitate și caracter. PSD nu are favoriți în meciul dintre USR-iștii lipsiți de scrupule și PNL-iștii lipsiți de responsabilitate. Privim lucid și constatăm amar că doar un PNL-ist obtuz, care le seamănă, putea să le demonstreze celor de la USR cum arată, în oglindă, atitudinea politică inflexibilă și la ce deznodământ conduce încăpățânarea absolută. Numai un recalcitrant ca el îi putea încuia până la absurd pe închipuiții USR-iști. Numai un zănatic ca el îi putea exaspera până la paroxism. Numai un lipsit de știința dialogului îi putea descumpăni decisiv pe maeștrii nondialogului de la USR. Numai un cacealmist de profesie îi putea îngenunchea pe maeștrii farsei de la USR.
Aroganța sfidătoare a lui Cîțu a fost fix oglinda în care s-au putut privi adepții durității politice de la USR PLUS; cei
care erau singurii practicanți abili ai stilului „ori ca mine, ori deloc” au fost înfrânți pe terenul propriului joc. Nu celebrăm, nu suspinăm; noi credem că eșecul de proporții al guvernării PNL–PLUSR ne costă pe toți. Indiferent de numele premierului sau al fiecărui ministru în parte, noi am spus în ultimele opt luni că managementul României este dezastruos, că țara agonizează sub conducerea strâmbă și rea a coaliției PNL–PLUSR, că oamenii trăiesc mai prost, mai urât, mai bolnav. Nu ne bucură faptul că oamenii constată adevărul spuselor noastre, dimpotrivă, e trist! Ne consolează doar faptul că farsorii nu vor mai putea vinde la fel de lesne iluzii, că oamenii vor ști să se uite mai atent la fapte, că regia de imagine nu va mai ține loc de competență. Nu avem preferați între PNL-iștii care ne-au furat guvernarea atunci când noi am câștigat alegerile și impostorii de la PLUSR, care și-au clădit statura politică pe ură și hărțuirea adversarilor.
Din punctul nostru de vedere, să plece acasă și unii, și ceilalți! Noi vom ști, cum am știut și cum am putut de fiecare dată, să găsim soluții pentru a crea bunăstare, creștere economică și echilibru social. Nu mai merge conducerea abulică a PNL și nu mai funcționează regia de imagine a USR. Guvernul trebuie să livreze soluții pentru viața și sănătatea oamenilor. A trecut timpul promisiunilor PNL-iste și nu mai ține cosmetica politică a celor de la PLUSR.
Le-a fost guvernarea întocmai cum a fost ieri conferința televizată a PLUS-iștilor – s-au aplaudat între ei parlamentarii și miniștrii PLUSR la momentul anunțării demisiilor, pe care, sigur, nu le depun imediat, căci mai au documente de semnat noaptea ca hoții, mai au bani de alocat clientelei și mai au aranjamente de făcut în ultimele ceasuri ale puterii lor de a mai strica. Au fost mereu atenți să aibă un șablon, o uniformă, o machetă comună de difuzare a mesajelor pe Facebook, să-și scrijelească tot o demisie-șablon, cu aspect, conținut și semnături așezate identic, să-și facă un bilanț individual de „ultimă” zi în care să pară că au desăvârșit tot ce n-au fost în stare să facă un an. Penibilă uniformizare a unor nedeștepți, preocupați doar de proiecția publicitară a partidului lor gol de orice substanță. Fermitatea lor de paradă s-a prăvălit în fața revelației că PLUSR nu pleacă, de fapt, de la guvernare; demisionează câțiva miniștri, nădăjduind ca negocierile să îi aducă înapoi pe funcții, dar nu și-au asumat trecerea în opoziție.
Miile lor de oameni, cu biografii la fel de discutabile ca ale lor, plasați în funcții guvernamentale, regii, companii și autorități ale statului, rămân în aparatul guvernamental pe care ei îl contestă. Ce șaradă jalnică! Mai descumpănitoare chiar decât graba acelorași PLUSR-iști de a face curat cu propriile limbuțe acolo unde se afla propria salivă – s-au repezit în brațele partidului din cealaltă extremă, AUR, pe care l-au împroșcat un an de zile cu invective și sudalme. Ei o numesc „alianța de conjunctură”, noi spunem că este parteneriatul celor indezirabili.
România trebuie acum vindecată de sărăcie, de boală și de ură. Nu pot face acest lucru nici oamenii de extremă stânga, PLUS-iștii, nici cei aflați la extrema dreaptă, AUR! Aceștia nu vor putea nici împreună ceea ce n-au reușit separat – nu mai funcționează lozincile, falsele valori și discursul urii. Machetele publicitare, discursul fără substanță, virulența, aroganța și predicatele abrazive nu ajută economia și traiul românilor. Campania internă a PNL ne-a costat timp, erodarea nivelului de trai și poticnirea parcursului economic. Obsesiile păguboase ale PLUSR ne-au costat timp, echilibru și devierea de la prioritățile oamenilor. Este momentul ca țara să își reia drumul și ritmul, ca oamenilor să le fie oferite soluții, liniște și bunăstare! PSD a știut mereu să facă aceste lucruri, vom putea și acum!
În acest sfârșit de săptămână, la Solonețu Nou, s-a desfășurat cea de-a XVI-a ediție a „Sărbătorii roadelor”, organizată în mod tradițional de Uniunea Polonezilor din România.
Manifestările au început la ora 16.00 cu Sf. Liturghie la Biserica „Coborârea Duhului Sfânt” din localitate, prezidată de Excelența Sa episcopul Wiesław Lechowicz, delegat al Conferinței episcopale polone pentru pastorația emigranților polonezi, împreună cu Excelența Sa Iosif Păuleț, episcop de Iași, și preoți din Decanatul de Bucovina.
În timpul liturghiei s-au sfințit pâinile, cununile și s-au oferit daruri, roade, la altarul bisericii de către comunitățile participante.
„Dożynki” este o sărbătoare populară de mulțumire legată de încheierea secerișului și a lucrului în câmp. Sărbătorile roadelor contemporane sunt sărbători ale agricultorilor care mulțumesc pentru roadele adunate în timpul anului. Din anul 2006, în cadrul Sărbătorii roadelor, fiecare localitate din România în care trăiesc polonezi prezenta un stand cu roade specifice, cu produse, preparate proprii, copturi sau feluri de mâncare, care erau degustate de cei prezenți.
La fel ca anul trecut, și anul acesta ediția a XVI-a a Sărbătorii roadelor, ținând seama de împrejurările limitate, s-a putut desfășura în mod simbolic.
Prezenți la manifestări au fost consulul Republicii Polone la București, consulul onorific al Republicii Polone la Brașov, delegația militarilor celui de-al IX-lea schimb al Contingentului Militar Polonez ce staționează la Craiova, reprezentanți ai autorităților locale și județene, reprezentanții asociațiilor „Dom Polski” din Solonețu Nou, Poiana Micului, Pleșa, Păltinoasa, Cacica, Gura Humorului, Suceava, Moara, Siret, Vicșani, București, reprezentanții comunității ucrainene din Cacica și Maidan, precum și vecinii noștri români.
După Sf. Liturghie au avut loc programele artistice susținute de Ansamblul „Sołonczanka” din Solonețu Nou, Ansamblul „Mała Pojana” din Poiana Micului, Grupul popular de copii „Kozinianie” din comuna Mucharz, Polonia, înfrățit cu localitatea Mănăstirea Humorului.
„Cultura nimănui”
La mai bine de un an de la debutul pandemiei, guvernanții noștri par a fi devenit atât de stăpâni pe gestionarea crizei sanitare aflate în plină desfășurare, încât și-au permis angajarea într-o luptă politică ce antrenează atât forțele, cât și toată atenția lor. Deși suntem departe de a fi depășit dificultățile și provocările unei crize sanitare de asemenea proporții, ne aflăm astăzi, fără voia noastră, în fața unei noi crize. Criza provocată de competiția, absolut ridicolă și fără sens, din PNL s-a generalizat și a degenerat într-o veritabilă criză a guvernării, care pune în lumină șubrezenia construcției politice PNL–USR–UDMR. Și astfel un lucru de nimic, până la urmă, aruncă în criză o întreagă națiune, care nu de așa ceva avea nevoie, costurile economice și sociale ale pandemiei fiind deja prea mari, o instabilitate politică repetată, care dublează haosul administrativ și instituțional, provocat de consecințele proastei gestionări a crizei sanitare.
Gestionarea pandemiei a devenit, de la o vreme, o preocupare auxiliară, iar problemele cu care se confruntă
diferitele sectoare ale societății, din cauza restricțiilor și a măsurilor sanitare, au rămas, din păcate, la coada clasamentului de priorități ale acestei guvernări. Uneori, de la masa coaliției în destrămare, pare că nici nu a fost vreodată pandemie. Sectorul cultural, pentru a da doar un singur exemplu, se găsește și astăzi în același impas major în care se găsea și în primele luni ale pandemiei. Tratată de la bun început ca un element neesențial, cultura se află și astăzi în aceeași stare de comă indusă în care a fost adusă de indiferența activă a guvernării liberale.
Prioritizarea resurselor alocate instituțiilor și serviciilor esențiale ar trebui să reprezinte o măsură temporară de gestionare a crizei sanitare. Din păcate, guvernarea aproximativă a actualei coaliții face ca prioritizarea să însemne dezinteres total față de elementele și serviciile considerate „neesențiale” supraviețuirii în timpuri pandemice, precum este cultura. Așezarea culturii în centrul actului de guvernare nu reprezintă doar o idee, ci un imperativ categoric, pe care situația _de facto_ a sectorului cultural din aceste vremuri îl impune cu necesitate. Putem asista pasivi, ca până acum, la moartea lentă, dar sigură, a culturii în România, pe care guvernanții o ignoră cu o lejeritate greu de explicat. Dacă aceștia ar acorda culturii măcar o parte din atenția pe care o acordă în aceste momente luptei interne din PNL, cultura ar mai avea o șansă de supraviețuire. Dar, fără finanțare, fără interes și, cel mai important, fără o conștientizare reală a caracterului esențial al culturii în cadrul societății, situația actuală a sectorului cultural nu poate decât să se înrăutățească.
A sosit de mult momentul ca gestionarea crizei sanitare să includă și gestionarea problemelor adiacente aduse de aceasta în afara cadrului strict sanitar. O civilizație nu poate supraviețui la nesfârșit fără elementele care au făcut-o să fie ceea ce este, cultura și educația. Or, tratarea oricăreia dintre aceste două ca un element neesențial nu face altceva decât să condamne societatea românească la o unică formă de trai, și anume supraviețuirea. Acolo unde cultura nu este și nu se dorește a fi o prioritate, criza civilizației amenință să depășească impactul crizei sanitare.
Această declarație politică vine în ziua următoare aflării unei vești șocante, aceea că Ion Caramitru a părăsit scena vieții. A fost un ministru longeviv al culturii, iar printre rezultatele sale remarcabile în planul administrării domeniului regăsim cel mai mare număr de monumente înscrise pe Lista patrimoniului UNESCO și cea mai mare rată de angajabilitate și de vânzare în lumea teatrului. Nici pentru el, nici pentru Ivan Patzaichin guvernarea actuală nu a găsit temei pentru a declara zi de doliu național. Ar fi putut fi ideea ministrului culturii, dacă ar fi existat nu un instinct politic, ci o formă de empatie umană. Sunt oameni care au deschis cultura și sportul spre excelență, care nu au avut nimic în comun cu administrația actuală a acestor două domenii-cheie, față de care guvernarea liberală nu a manifestat decât ignoranță.
„8 septembrie – data proclamării independenței Macedoniei. La mulți ani, macedoneni! La mulți ani, Macedonia!”
Pe 8 septembrie se împlinesc 30 de ani de când Republica Macedonia de Nord a devenit un stat suveran. Tot în această zi este sărbătorită și Ziua Națională a Republicii Macedonia. Dragi macedoneni, 8 septembrie este ziua istorică în care dorința poporului de a crea un stat independent a devenit realitate.
Prin Asociația Macedonenilor din România, AMR, apărăm drepturile membrilor minorității macedonene din România, aprofundăm cunoașterea culturii, limbii, istoriei, tradițiilor și obiceiurilor macedonenilor; de asemenea, întărim raporturile de colaborare româno-macedonene.
Între România și Macedonia s-au creat relații strânse de colaborare în domeniul social, dar și cultural și educațional; etnicii macedoneni se bucură de susținere internă și internațională.
Cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Macedonia de Nord, adresăm cele mai sincere urări de sănătate, prosperitate tuturor cetățenilor macedoneni, indiferent de locul în care trăiesc!
Pe 8 septembrie, în Piața Josip Broz Tito, denumită astăzi ca Macedonia, președintele Comisiei pentru referendum a anunțat primele rezultate, potrivit cărora Macedonia a votat pentru a deveni un stat independent și suveran. Cu această ocazie, președintele de atunci, Kiro Gligorov, a salutat mulțimea cu următoarele cuvinte: „Cetățene și cetățeni ai Macedoniei, permiteți-mi să vă felicit în această seară, pe voi și pe toți cetățenii Macedoniei, pentru o Macedonia liberă, suverană și independentă!”
Acele cuvinte rostite în acea zi istorică să vă călăuzească mereu; bucurați-vă de libertate, faceți cunoscut patrimoniul lăsat de străbuni!
Așa cum spunea Hristian Mitcoschi, „8 septembrie nu este începutul, ci continuarea unei lupte glorioase, o luptă pentru libertate... 8 septembrie este Macedonia”. La mulți ani, Macedonia!
„Instabilitatea politică produsă de PNL–USR–UDMR pune în pericol viitorul imediat al României!”
Cred că marea majoritate dintre dumneavoastră nu și-au imaginat că începutul acestei sesiuni parlamentare ar fi putut să fie marcat de o asemenea instabilitate politică! Orgoliile nemăsurate și setea de putere a celor care vremelnic se află în fruntea țării au condus la o situație fără precedent în ultimii mulți ani în România. Nici nu are sens să vă reamintesc filmul grotesc al evenimentelor care au condus la implozia coaliției de guvernare constituite din PNL–USR și UDMR. Cu toții asistăm la cum, pentru interesele personale ale unei mâini de oameni, o țară întreagă este practic neguvernată.
Faptul că niște parteneri de coaliție nu se înghit unul pe celălalt este mai puțin relevant pentru momentele grele prin care trece țara. Ceea ce este cu adevărat important se referă la folosirea resurselor – și așa puține! – ale României pentru a „convinge” o parte dintre membrii de partid să voteze cu un personaj sau altul în congresele lor interne. Ce treabă are guvernarea cu faptul că PNL are alegeri interne? De ce trebuie ca zeci de miliarde de lei să fie folosite ca argument pentru convingerea primarilor din teritoriu să îl voteze pe Cîțu la congresul PNL? Cu ce drept se folosește acest personaj de banii României pentru a mai căpăta o funcție în plus?
De partea cealaltă, la USR, tot competiția internă îi determină pe liderii și miniștrii acestei formațiuni să trateze cel mai important program de reconstrucție a României ca pe propria „jucărie”. Cu siguranță, vă mai amintiți că ministrul Ghinea a ținut neapărat să facă „singur” planul pentru PNRR, parte din orgoliu, parte din dorința de a mai împărți bani europeni după propriile interese. Cu ce este mai diferit
Ghinea față de Cîțu? Cu absolut nimic! Amândoi se folosesc de banii românilor pentru a se înveli cu o aură de „providențiali” pentru România. Din nefericire pentru noi toți, toți guvernanții actuali sunt doar forme fără fond, tencuială dată pe pereți de carton. Și, ca orice castel din cărți de joc, la prima pală de vânt, guvernarea lor se prăbușește în neantul istoriei!
Problema este că nu poate fi un moment mai nepotrivit pentru jocuri politice de copii răzgâiați și răsfățați! România devine rapid victima eșecului campaniei de vaccinare și ne aflăm în plin val patru al pandemiei de COVID-19. Școala stă să înceapă, dar Guvernul PNL–USR–UDMR nu este pregătit pentru a gestiona situația epidemică, mai ales în școli.
Dezastrul care ne paște pe toți își arată deja colții: prețurile cresc într-un mod alarmant, facturile la gaze și electricitate o iau razna, nefiind strunite și controlate de nimeni, prețul la carburanți este de nestăpânit, inflația îi lovește puternic pe cei din clasa mijlocie și mai nevoiași.
Cu inconștiență, președintele Iohannis, premierul Cîțu, PNL, USR și UDMR pun în pericol viitorul imediat al României! Și pentru ce? Pentru ca un individ care a condus beat și nu și-a plătit datoriile la bancă să se joace de-a premierul unei țări și să conducă „guvernul meu”, cabinet al unui președinte mut și absent.
„Guvernul Cîțu... #WOW de noi!”
După guvernarea foarte, foarte proastă a domnului Orban, după bâlbele, incompetența, nepăsarea și indolența criminală cu care a fost tratată pandemia în cursul anului trecut, era greu de imaginat ceva mai dezastruos. Și totuși coaliția de dreapta ne-a arătat că se poate și ni l-a dat pe fabulosul domn Cîțu, acel domn Cîțu care fugea, anul trecut, de funcția de prim-ministru, iar care acum, wow!, nu se mai dă dus din ea.
Două crize guvernamentale grave în doar câteva luni, acuzații inimaginabile între membrii Guvernului și ai coaliției de dreapta patronate de Iohannis, salarii mici, pensii nemărite, prețuri care explodează, facturi de zeci de mii de lei la curent, firme și investitori disperați, angajați care nu știu dacă mai au un viitor ei și familiile lor, două sute de mii de români fugiți peste granițe – pentru toate acestea vrea și merită domnul Cîțu să rămână prim-ministru? Pentru toate acestea și-a dorit dreapta lui Iohannis cu atâta disperare puterea? Pentru că, iertați-mă, guvernarea se vede clar că nu și-au dorit-o! Nu le-a păsat niciodată de guvernare. Nu erau pregătiți pentru ea. Ei se bat pe ciolan din toamna lui 2019 și până azi, aproape doi ani mai târziu. Și, din păcate pentru mulți români, aproape doi ani prea târziu...
Ce rămâne cu adevărat după Cîțu? Praful, disperarea, sărăcia, scandalul, minciuna! Românii chiar trebuie să știe. Este #wow de noi cu acești iresponsabili!
De aceea, pentru toate cele de mai sus și pentru multe altele, este vremea să ne întoarcem la popor. Acest guvern, această majoritate toxică, și-a pierdut orice legitimitate și a arătat că nu vrea să conducă țara. Vrea doar acces la resurse și vrea să controleze justiția.
Este vremea să auzim clar ce vor românii! Alegerile anticipate sunt singura soluție care poate rezolva criza în care ne-au aruncat Iohannis, Cîțu, Orban, Barna, Cioloș și ceilalți politruci de „dreapta”!
„România trece prin cea mai gravă criză politică din ultimii ani. Klaus Iohannis pleacă din țară!”
România trece printr-o adevărată criză politică generată de scandalurile din mariajul PNL–USR, care pare că nu-și mai găsește rezolvare. Mai mult, progresiștii au anunțat că ies de la guvernarea actuală, punând paie pe foc la scandalul care și așa a explodat. Cele două partide nu se mai regăsesc în acest mariaj alături de Florin Cîțu și caută să se faulteze, fiecare cum poate. Moțiunea de cenzură depusă de USR și AUR a generat un scandal uriaș, scandal care pare că nu își găsește vreo rezolvare. PSD nu a fost de acord cu acest lucru și a ales să nu fie parte a unei mascarade menite să ascundă incompetența liderilor aflați vremelnic la butoane. PSD nu vrea să arbitreze un conflict între liberali și progresiști, PSD nu vrea să țină cu niciuna dintre aceste două tabere, PSD nu ia partea incompetenților. PSD nu vrea să fie părtaș la cearta unora care se acuză de direcționarea discreționară a fondurilor publice sau de falsificarea unor semnături. PNL cere acum răgaz de două săptămâni să verifice semnăturile, semn că își caută o apărare mai solidă. De aceea, PSD vrea să-și susțină propria moțiune de cenzură și face apel la ceilalți lideri politici să fie raționali și să susțină documentul lansat de Grupul social democrat.
Trecând însă peste toate aceste aspecte generate de cuplul guvernamental, a sărit în ochi o altă situație. În plină criză politică, președintele Klaus Iohannis pleacă din țară. În vreme ce românii suferă din cauza acestei crize politice, în vreme ce economia are de suferit de pe urma scandalurilor din coaliția de guvernământ, Klaus Iohannis a considerat că este cazul să iasă un pic din țară. Klaus Iohannis nu a mai fost plecat de ceva vreme în Elveția și a considerat că este cazul să aibă o întâlnire cu omologul său din țara respectivă tocmai acum.
În vreme ce liberalii lui ajung să informeze alte state despre cearta din coaliție, Klaus Iohannis caută portițe să nu fie și el parte a acestui circ. Deși tot scandalul a plecat de la omul pe care vrea să-l lase urmaș la fotoliul de președinte, actualul locatar de la Palatul Cotroceni pare total dezinteresat să fie cel care gestionează criza politică actuală.
Dacă Klaus Iohannis se eschivează și nu vrea să fie părtaș la acest circ politic, atunci oamenii lui ar trebui să fie capabili să-l suplinească. Însă se pare că situația este total opusă, iar liberalii au scăpat complet hățurile din mână. Între timp, USR-iștii continuă să se comporte ca niște copii râzgâiați, ceea ce arată cât se poate de clar că situația din Parlamentul României a scăpat de sub control.
„România, susținătoare a securității europene și transatlantice”
Situația critică cu care Afghanistanul se confruntă în momentul de față constituie o dublă amenințare la adresa alianței transatlantice și, implicit, a țării noastre. Securitatea umană alături de cea militară a trupelor NATO care și-au desfășurat misiunea în statul afghan s-au aflat sub o presiune considerabilă din cauza termenului de evacuare, stabilit pentru sfârșitul lunii august. Măsurile adoptate de către noua conducere talibană, încălcarea drepturilor omului, violența exercitată asupra propriului popor și terorismul sunt coordonatele care definesc criza umanitară din Orient.
Decizia președintelui american Joe Biden de a sfârși misiunea NATO în Afghanistan a fost fundamentată, în primul rând, pe înlăturarea unui risc suplimentar la care ar fi fost
supuși militarii alianței, prinși în mijlocul unui conflict ce persistă de 20 de ani. Instabilitatea regională și motivarea extremistă a insurgenților talibani le-a adus cucerirea rapidă a capitalei Kabul și instituirea principiilor Legii Sharia. Organizațiile umanitare și guvernele democratice ale lumii contribuie fiecare la extragerea cetățenilor din Afghanistan, în timp ce pregătesc strategii naționale pentru integrarea valului de refugiați care a rezultat în urma evenimentelor recente.
Solidaritatea democratică este singura cale de combatere a extremismului și, mai ales, de prevenire a răspândirii acestuia. Uniunea Europeană încurajează statele membre să accepte refugiați pentru a atenua criza umanitară, în timp ce Statele Unite și NATO au convenit să evacueze cât mai mulți militari și civili afghani, dar și să înlăture amenințarea teroristă care a survenit pe fondul instabilității regionale. Atacul terorist din proximitatea aeroportului din Kabul a fost revendicat de filiala afghană a Statului Islamic, cunoscută drept ISIS-Khorasan (ISIS-K), demonstrând faptul că războiul împotriva terorii este unul neîncetat, pentru care trebuie să fim mereu pregătiți.
În pofida acestui _status quo_ incert, care pune presiune pe reziliența statelor lumii occidentale și din Orient, România dovedește responsabilitatea asumată ca membru activ al NATO, prin contribuția la operațiunea militară pentru evacuarea cetățenilor afghani care au lucrat pentru misiunile NATO în Afghanistan, dar și a membrilor familiilor acestora. 200 de soldați români vor facilita preluarea cetățenilor afghani din bazele temporare din Kuweit și Qatar și relocarea acestora în baze temporare de staționare de pe teritoriul statelor aliate.
În ceea ce privește fenomenul migraționist, pentru a evita suprasolicitarea sistemelor naționale de azil, dar și pentru a contribui la cauza umanitară, vor fi depuse eforturi pentru organizarea unui mecanism eficient, care să prioritizeze sănătatea și siguranța persoanelor aflate în pericol, dar fără să afecteze balanța demografică a statelor partizane.
Criza din Afghanistan are potențialul de a reverbera asupra întregului sistem de securitate construit prin colaborare și care se ghidează după norme democratice. Implicarea României în gestionarea inteligentă a situației confirmă angajamentul luat față de valorile Uniunii Europene, ale Statelor Unite și NATO, precum și față de stabilitatea continentală, regională și protejarea propriului popor.
Misiunea Forțelor Armate ale României în Afghanistan este o dovadă a rolului activ pe care țara noastră îl are pe scena internațională și va rămâne consemnată în amintirea românilor ca fiind cea mai solicitantă și lungă operațiune militară desfășurată în afara teritoriului național de după cel de-al Doilea Război Mondial.
„Cel mai ieftin megawatt de energie este cel pe care nu-l consumăm!”
„Dacă n-au pâine, să mănânce cozonaci!” – este afirmația care a dus la decapitarea Mariei Antoaneta, regina extravagantă a Franței, acuzată printre altele și de relații intime cu oricine, chiar și cu femei. Respectiva replică provine din vremea Marii Revoluții Franceze, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Din fericire, nu a mai avut vreun ecou în vremurile moderne pe care le trăim, nicăieri în lume, pentru că a servit drept lecție fundamentală tuturor claselor politice.
Cu o excepție totuși! Din nefericire, una autohtonă, care nu prea poate deloc să infirme că emitentul ei nu a trecut decât ca gâsca prin apă prin școală, dar s-a trezit catapultat de „suflul” de partid liberal pe funcția de secretar de stat în Ministerul Energiei. Respectivul domn a uimit o țară întreagă, afirmând plin de nonșalanță că „cel mai ieftin megawatt de energie este cel pe care nu-l consumăm”. Trufia din cugetarea domnului cu rang de ministru nu ar putea, din fericire, să intre în analele istoriei universale, nu din cauză că nu ar fi și plină de jigniri grele adresate păturilor sărace și foarte sărace ale populației României, ci pentru că distinsul domn, învestit cu o astfel de demnitate de către PNL, nu a rupt nici măcar gura târgului de la malul mării prin vreo realizare notabilă în vremea cât a fost prefect al județului Constanța, deci este cvasinecunoscut peste tot. Dar, dacă vocea sa și spusele sale nu vor rămâne în mentalul universal, peste sute de ani, în toate colțurile lumii, ca nefericitul îndemn al Mariei Antoaneta a Franței, cu certitudine domnul ministru de la Energie a reușit să îi enerveze și mai tare pe toți românii, de la cei mai săraci consumatori casnici și până la ultimul activist de mediu, care, dincolo de politica sa fermă de gestionare performantă a resurselor naturale, conștientizează că nepăsarea Guvernului Cîțu față de dezmățul companiilor privind majorările lipsite de echitate ale prețurilor tuturor combustibililor vizează doar exploatarea la liber a oamenilor, strict pentru profitul propriu și sub nicio formă pentru protecția reală a naturii.
Declarația secretarului de stat al PNL confirmă, pe de altă parte, nu doar lipsa de anvergură a celor care formează Cabinetul Cîțu, ci și nepăsarea lor față de români, o anumită doză de ură cu care tratează acest popor și chiar reaua-voință!
Țin să subliniez cuvântul „rea-voință”, pentru că acesta dezvăluie și, totodată, descrie cel mai fidel decizia Guvernului de a tergiversa cu încă un an adoptarea Legii consumatorului vulnerabil, deși PSD a pus constant presiune ca acest proiect de act normativ să intre imediat în vigoare.
Este foarte adevărat că noi, cei de la PSD, ne dorim să aducem mai multe amendamente Legii consumatorului vulnerabil. Extinderea numărului beneficiarilor, creșterea cuantumului ajutorului, precum și aplicarea unei scheme de ajutor pentru împiedicarea falimentului IMM-urilor sunt țintele noastre pentru îmbunătățirea Legii consumatorului vulnerabil. Dar la fel de adevărat este că reprezentanții USR–PNL și UDMR de la Palatul Victoria și de la Parlament fac uz de orice fel de tertip procedural astfel încât să nu se aplice de la 1 octombrie Legea consumatorului vulnerabil.
Cel mai nou subterfugiu îl propune conducerea Comisiei economice, de industrie și servicii a Senatului, care a votat pentru modificarea ordonanței prin care Guvernul a abrogat măsura de interzicere a deconectării sau debranșării tuturor consumatorilor rău-platnici de energie electrică și gaze naturale strict din motiv de... perioadă a stării de alertă, încă un populism, pe cât de ieftin, pe atât de nociv și cu urmări grave pe termen lung!
Astfel de mașinații legale, dar toxice nu sunt doar instrumentele incredibile de care puterea face uz împotriva tuturor românilor, ci și dovezile cele mai clare ale modului în care este condusă România, de aproape doi ani, de către forțele dezbinate și dezlânate ale dreptei!
Dincolo de „luptele” cu întâietatea moțiunilor de cenzură și de fricțiunile din Guvernul Cîțu, trebuie să dezlegăm misterul creșterii prețurilor la energie și carburanți, deci al tuturor celorlalte tarife pentru servicii și produse, astfel încât să
identificăm, în cadrul comisiei parlamentare de anchetă și în urma audierii tuturor vectorilor decidenți, cine sunt adevărații vinovați pentru explozia costurilor vieții în România și pentru condamnarea la sărăcie și mai accentuată sau faliment a majorității românilor!
„PNL și USR – aceeași mizerie: ceartă permanentă pe bani și funcții, zero majorări pentru profesori și pensionari și zero interes pentru facturile uriașe la utilități ale românilor”
De aproape un an, România este neguvernată! Guvernul Cîțu s-a dovedit o adunătură de incompetenți, șantajiști și speculanți politic, care, în loc să asigure minima funcționare a statului, îl subminează și-i paralizează activitatea.
Românii s-au săturat de nepăsarea guvernanților de la PNL–USR–UDMR față de problemele reale cu care se confruntă zi de zi – valuri succesive de scumpiri, niciun obiectiv îndeplinit în domeniul medical, în educație, în dezvoltarea comunităților rurale, în susținerea antreprenorilor locali –, toate având ca final scăderea calității vieții.
Facturile uriașe la energie – un jaf național generalizat! Românii au ajuns să plătească cel mai mare preț din Uniunea Europeană pentru electricitatea consumată, la paritatea puterii de cumpărare, din cauza modului incalificabil în care guvernele PNL au făcut liberalizarea pieței. Nu a fost dată o minimă garanție că există concurență reală, fără să existe suficientă producție internă, fără măsuri de protecție a celor care nu-și pot permite plata majorărilor.
Atât eu, cât și colegii mei de la PSD ne-am săturat să vedem cum, din 6 în 6 luni, PNL și USR PLUS se încaieră pe ciolan. Cine vrea ca într-adevăr acest guvern să pice va semna și vota moțiunea de cenzură. Restul sunt povești!
Săptămâna trecută, pe 1 septembrie, trebuia să intre în vigoare majorarea punctului de pensie la 1.875 de lei și a salariilor profesorilor, dacă legea ar fi fost aplicată. Însă guvernele lui Iohannis, în pofida angajamentelor și promisiunilor, și-au bătut joc de părinții și bunicii noștri.
În fapt, niciun guvern, nici Orban și nici Cîțu n-au fost preocupați să-și respecte cuvântul. N-au făcut-o nici în 2020, nici în 2021 și nu o vor face nici în următorii ani, dacă românii îi vor mai lăsa să conducă România.
În loc de creșterile de venituri cuvenite, românii s-au ales de la guvernele PNL cu amânări, înghețări, tăieri, cu povara unor uriașe împrumuturi la cele mai mari costuri din România și cu scumpiri uriașe fără precedent ale utilităților și combustibililor, rețetă sigură pentru adâncirea sărăciei generale.
Guvernul Cîțu nu s-a lăsat mai prejos nici cu dascălii și, la fel ca în cazul pensionarilor, a anulat majorarea salariilor promisă profesorilor. Este pentru a doua oară când guvernarea condusă de PNL îi minte în față de profesori, chiar înainte de începerea anului școlar. Refuzul de a respecta promisiunea majorării salariilor profesorilor este în totală contradicție cu acea „creștere fantastică de 13,6%” a lui Cîțu. Este dovada că e o creștere iluzorie, care nu se poate regăsi în buzunarele românilor. În loc ca veniturile din economie să ajungă în buzunarele românilor, plătim dobânzi de miliarde în buzunarele băncilor, în urma împrumuturilor uriașe făcute de Cîțu.
Așadar, PNL va rămâne un partid antieducație, indiferent cine va câștiga competiția internă. Și Orban, și Cîțu s-au opus în mod direct creșterii finanțării și salarizării în sistemul de educație. Este o dovadă în plus că marele și singurul program prezidențial, „România educată”, este doar o mare gogoașă demagogică, care nu a avut niciodată susținerea PNL.
Toți parlamentarii PSD vor vota orice moțiune de cenzură care se va dezbate în Parlament. Prioritatea maximă a cetățenilor este înlăturarea acestui guvern, care a provocat haosul economic și social din România, fiind deci mai puțin important cine redactează și cine depune moțiunea. Miza nu e textul sau autorul moțiunii, ci votul din Parlament care să determine căderea Guvernului Cîțu.
Semnătura și votul fiecărui nemulțumit de activitatea acestui guvern este singura garanție că se vrea cu adevărat plecarea Guvernului Cîțu! Lipsa semnăturii și a votului final înseamnă doar o negociere, un șantaj pentru a obține mai multe avantaje personale și de partid pentru USR PLUS, PNL sau UDMR.
## „ _Sic transit gloria mundi_ !”
_Sic transit gloria mundi!_ Sau a „Guvernului meu”, după caz.
Nu a trecut nici un an de la crearea artificială a unui guvern ce stătea strâmb și judeca și mai strâmb, încă de la bun început, un hibrid total nefuncțional, între oameni ce se urăsc visceral și între interese de partid.
Asistăm în aceste zile la un adevărat război al piticilor, între două partide mici de stat și de sfat, o luptă pentru putere ce duce în derizoriu orice proiect de stat, orice investiție serioasă în ceea ce are România nevoie, educație, sănătate, drumuri, sport etc.
Moftul prezidențial al acestui guvern a făcut ca România să piardă șansa unei redresări rapide după un an chinuitor pentru toată lumea. În fapt, este pe cale să piardă șansa oricărei redresări.
Florin Cîțu, ca prim-ministru, s-a dovedit a fi un eșec răsunător, un om exclus din sistemul bancar pentru că paria împotriva monedei naționale, un om care a comis infracțiuni pe care le-a ascuns publicului, un om care, din poziția sa, declară cu nonșalanță că nu știe cât costă pâinea pentru că nu consumă, un om ranchiunos și rapace, care nu ezită să calce orice în picioare pentru a-și împlini visul meschin, un om fără onoare și cuvânt, ce-și dovedește neputința politică.
PNL, un partid ce trăiește în umbra lui Băsescu și sub securea lui Iohannis, se discreditează zilnic, prin incompetența miniștrilor săi și prin incapacitatea de a asigura o guvernare ce le-a fost servită, prin o lungă și nesfârșită serie de bâlbe și gafe, ce culminează cu numiri politice ce par trase la sorți dintre oropsiții intelectual ai plebei liberale.
Un val de progresism s-a abătut peste România, prin intermediul incolorilor, inodorilor și insipizilor miniștri ai USR și PLUS. Caraghioși de-a dreptul, aceștia au reușit în scurt timp să ne dea dovada incompetenței lor. De la Voiculescu, diamantul de la sănătate, la Ghinea, ministrul fondurilor eșuate, de la Drulă, războinicul de la metrou, la Năsui, economistul de la ONG-uri, de la Barna, eternul habarnist, la Cioloș, paznicul Doinei Cornea, de la Teleman, somnorosul de serviciu, la Ion, justițiarul inexistent, toți acești viitori anonimi nu au făcut altceva decât să ființeze într-un cabinet și să ne picure în urechi cum nu sunt lăsați să facă nimic de PNL, PSD, PCR, Carol I, Cuza, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Traian și Decebal. Și lista poate
continua la nesfârșit, pentru că niște adevărați plângăcioși nu se opresc vreodată.
Eternul partid de guvernare, UDMR, a reușit să ne propună în această perioadă două proiecte inovatoare de țară, uciderea urșilor și uciderea sportului. Ce-i drept, le ieșise deja cu uciderea pădurilor. Urmează, probabil, proiectul țanțoș de ucidere a limbii române.
Ne aflăm într-un context sumbru, cu un guvern fracturat politic și mental și cu un președinte incapabil să privească mai departe de „guvernul său”, cu un prim-ministru ahtiat după putere, incapabil să rezolve vreo problemă serioasă a țării, cu miniștri liberali și USR-iști și PLUS-iști care se ceartă zilnic mai ceva ca precupețele din vechile piețe.
Trebuie ca această situație să înceteze de urgență, trebuie ca președintele să îndrepte răul făcut și să numească un prim-ministru din partea partidului care a câștigat alegerile, Partidul Social Democrat. Trebuie să oprim această șaradă sinistră, pentru a avea șansa unei dezvoltări normale a României!
„România normală a lui Iohannis nu înseamnă decât haos!”
Din păcate, România normală a lui Iohannis nu înseamnă decât haos! Asistăm la o criză economică majoră, o criză sanitară, suprapuse cu criza politică fără precedent provocată de USR PLUS și PNL. În timp ce partidele aflate la guvernare nu reușesc să ajungă la un numitor comun, țara se scufundă, iar românii suferă! Au promis reforme și o bună guvernare, dar avem doar circ ieftin.
Cum era de așteptat, tensiunea din Guvern a afectat și cursul euro–leu. Moneda europeană a urcat la un nou maxim istoric față de leu, apropiindu-se de 4,95 lei. Povara facturilor va fi din ce în ce mai mare. Cetățenii au parte de scumpiri masive la energie, combustibili, alimente de bază, dar și de o scădere dramatică a nivelului de trai, pe fondul veniturilor înghețate – salarii, pensii, alocații. Patru români din 10 nu vor avea bani de căldură la iarnă, avertizează experții în energie.
Tot ce au știut să facă cei de la guvernare a fost creșterea datoriei externe a României la cel mai mare nivel din istorie. Datoria s-a majorat într-un ritm halucinant, cu peste 1.700 de euro/secundă. Numai în acest an, din ianuarie și până în august, împrumuturile făcute de Guvernul Cîțu s-au ridicat la peste 85 de miliarde de lei. Unde s-au dus acești bani? În buzunarul românilor nu au ajuns, iar mediul de afaceri, atât de greu încercat în pandemie, nu a primit tot ajutorul promis. Și agricultura a fost abandonată de actuala guvernare. Lipsa sprijinului vital pentru economie și agricultură are efecte dezastruoase asupra PIB și asupra veniturilor țării.
Asistăm, de asemenea, la compromiterea catastrofală a educației, a viitorului copiilor, prin haosul din sistemul de învățământ, care, în pofida declarațiilor propagandistice, a fost efectiv abandonat. Cu foarte puțin timp înainte de începerea școlii, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, care trebuiau să asigure funcționarea școlilor cu prezență fizică, sunt prinse în lupta politică din coaliția de guvernare. Cele două ministere se află în tabere opuse. Ministerul Sănătății acuză PNL pentru proasta gestionare a pandemiei și vaccinării, iar Ministerul Educației anunță revenirea la educația online.
Nu este treaba PSD să decidă cine câștigă între USR PLUS și PNL. Nu vom permite ca PSD să fie folosit de vreuna dintre aceste tabere. Singurii câștigători trebuie să fie românii! Ne dorim doar ca cetățenii să aibă parte din nou de un trai decent și să nu mai fie umiliți de actuala coaliție aflată la guvernare.
„Domnule ministru Drulă, nu vă bateți joc de Moldova! Nu acceptăm să abandonați A8!”
Declarația mea politică de astăzi reprezintă o scrisoare deschisă și, totodată, un apel cât se poate de tranșant și de necesar adresat domnului Cătălin Drulă, responsabil până în prezent de soarta infrastructurii rutiere a României. Acest apel privește unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din țara noastră, de a cărui soartă depinde și soarta Moldovei și a întregii Românii.
Ce are Moldova, domnule ministru al transporturilor Cătălin Drulă, de luați în calcul să o excludeți din orice proiect cu orizont vizibil de dezvoltare a unei infrastructuri rutiere vitale?!
Ce v-au făcut moldovenii, domnule ministru Drulă, de vă pregătiți să le refuzați șansa la dezvoltare și prosperitate?!
Credeți, oare, așa cum v-am întrebat de nenumărate ori, că transporturile sunt separate de economie și că regiunea Moldovei nu merită să prospere? Mai mult, de ce tratați această regiune ca și cum ar fi smulsă de corpul țării-mamă, ca și cum nivelul ei economic ar influența doar locuitorii de aici, nu și restul țării?!
Vă întreb toate acestea, domnule ministru, văzând cum, în ciuda tuturor promisiunilor și angajamentelor pe care vi le-ați luat, prin solii de la asociația pe care ați înființat-o chiar dumneavoastră, vă pregătiți să abandonați din nou A8.
Nu este pentru prima dată când nu vă respectați cuvântul, când nu aveți verticalitatea de a răspunde pentru deciziile pe care le luați. Tratați totul fie cu o tăcere pe care probabil aveți dorința de a o percepe superioară, fie prin purtătorii de cuvânt fabricați peste noapte, care, în schimbul prosperității și notorietății, vă duc planurile la îndeplinire.
Am atras atenția de acum câteva luni că începeți să cedați unor presiuni și interese ca să „uitați” iar și iar de Moldova!
Ca atare, asociația pe care ați înființat-o a început să vă netezească drumul pentru abandonarea proiectelor de infrastructură rutieră din zona Moldovei, în timp ce se prioritizează doar acele proiecte din acele regiuni în care, după cum se vede, vi se reflectă interesele, interese care sunt oricum, numai naționale nu!
De câte argumente mai aveți nevoie, domnule ministru Drulă, pentru a înțelege o dată pentru totdeauna importanța A8 atât pentru Moldova, cât și pentru întreaga țară? Sau nu de argumente aveți dumneavoastră nevoie?
Nu pot și nu vreau să asist la cum acest proiect se pierde iar printre explicațiile, scuzele și jocurile dumneavoastră!
Ca până acum, susțin și sprijin orice acțiune care să țină vie flacăra demersurilor pro A8.
Este esențial și absolut obligatoriu ca noi toți, împreună cu societatea civilă, să inițiem și să concretizăm un demers transpartinic de întocmire a unui calendar detaliat pe fiecare procedură și etapă de construcție a A8, cu termene clare, care să fie ușor de urmărit și verificat până la finalizare de către oricine și care să fie asumat prin implementare de orice guvernare ar fi până în 2030.
A8 trebuie să devină realitate, este obligatoriu, în ciuda tuturor piedicilor pe care le puneți, domnule ministru Drulă!
Încă nu este prea târziu să arătați tuturor că mai aveți conștiință și responsabilitate și nu tratați soarta a milioane și milioane de oameni doar în funcție de interesele personale și de grup!
„Românii nu au nevoie de lupta pentru putere care se duce în coaliția de guvernare!”
La începutul acestei sesiuni, Parlamentul este pus în fața unei crize politice care vine și dublează, în mod nefericit, o profundă criză economică și socială. Iresponsabilitatea actualei coaliții aflate la guvernare și incapacitatea Președintelui României de a-și exercita rolul de mediator creează o situație periculoasă pentru țară și pentru români, acum, în prag de iarnă.
Ultimul lucru de care românii aveau nevoie în această perioadă în care sunt atât de greu încercați era lupta surdă pentru putere care se duce în aceste zile atât în interiorul PNL, cât și între PNL și USR. Păruiala dintre președinții partidelor care alcătuiesc coaliția, joaca USR de-a ieși sau nu de la guvernare, nu îi ajută pe români să își plătească facturile la energie electrică sau gaze, nu le sporește veniturile și nici nu micșorează inflația.
De la 1 septembrie, guvernele succesive ale președintelui Iohannis trebuiau să respecte niște legi care prevedeau majorarea punctului de pensie la 1.875 lei, așa cum trebuiau majorate și salariile profesorilor. Nu s-a întâmplat astfel!
În locul unor guvernanți responsabili, iată că românii sunt obligați să suporte austeritatea impusă de incompetența și lupta pentru ciolan din interiorul unei coaliții de guvernare care pune interesul propriu, de grup, mai presus de interesul național.
Românii sunt jefuiți, pe față, prin scumpirile inexplicabile la energie și combustibili, iar România își pierde suveranitatea economică și energetică, în timp ce companii de importanță strategică sunt vândute pe nimic sau distruse.
În 2020–2021, datoria publică a crescut cu 209,5 miliarde de lei, în timp ce PIB-ul a crescut cu 115 miliarde lei. Prin urmare, rata de creștere a datoriei publice este de 5,5 ori mai mare decât rata de creștere a PIB. În doi ani și două luni de guvernare PNL, datoria publică a crescut de 2,8 ori față de cea din toată perioada guvernării PSD, doi ani și 10 luni.
Rata de creștere a cheltuielilor guvernamentale (+25,5%) este mai mare cu 7 puncte procentuale față de rata de creștere a veniturilor (+18,5%). Ca atare, Guvernul cheltuiește mult mai mult decât are și se împrumută masiv, la cele mai mari dobânzi din Europa, ca să facă față cheltuielilor.
Iată doar câteva motive pentru care Guvernul Cîțu nu doar că trebuie să fie demis, ci trebuie să și dea socoteală pentru nerespectarea atâtor legi, care a dus la sărăcirea populației.
Peste 50.000 de elevi se întorc peste câteva zile la școală, doar în sectorul 1. La mai bine de un an și jumătate de la începutul pandemiei, în țara noastră, atât administrațiile publice centrale, cât și cele locale nu au învățat nimic și în continuare generațiile de elevi rămân de sacrificiu.
Infrastructura școlară nu este adaptată nevoilor actuale. Școlile din sectorul 1 nu sunt nici măcar igienizate, materialele sanitare lipsesc cu desăvârșire, iar unele obiecte din școlile din sectorul 1 reprezintă pericole reale pentru siguranța elevilor și a cadrelor didactice. Administrația publică locală „sacul și rucsacul” de la nivelul sectorului 1 este preocupată în permanență de scandaluri sterile, și nu de condițiile în care urmează să se desfășoare noul an școlar.
Campania de testare mult trâmbițată de către „echipa câștigătoare” a fost un eșec. Singura șansă de a remedia această situație și de a păstra școlile deschise rămâne în sarcina noastră, a părinților. Achiziționarea materialelor sanitare, de igienă și de protecție, educația sanitară sau triajul epidemiologic sunt doar câteva dintre acțiunile pe care părinții trebuie să le întreprindă în combaterea virusului, acțiuni care, practic, ar fi trebuit întreprinse de către autorități. Sănătate și mult succes în noul an școlar!
„Rolul României în actuala criză umanitară din Afganistan” Demarat la data de 1 mai 2021, procesul de retragere a forțelor armate NATO din Afganistan s-a dovedit a fi unul anevoios, mult mai dificil și problematic decât au putut anticipa liderii lumii libere. În urma acțiunii de retragere, peste 600 de militari români s-au întors în patria lor. Părăsirea țării de către trupele și reprezentanții Alianței a generat o adevărată criză umanitară. Ne-au rămas tuturor în minte imaginile șocante cu aglomerația de oameni de pe aeroportul din Kabul, unde unii, într-un exces de disperare absolută, au recurs la cele mai extreme gesturi, agățându-se de avioanele aliate aflate în decolare. Coroborat cu afluxul simplilor cetățeni afgani care doreau să evadeze din ghearele nou-instituitei administrații talibane, țările NATO au de gestionat scoaterea din Afganistan a propriilor cetățeni și colaboratori.
Astfel, și în țara noastră, la data de 13 august 2021, s-a constituit Celula de criză interinstituțională, sub conducerea ministrului afacerilor externe, domnul Bogdan Aurescu, menită să identifice mai bune soluții pentru evacuarea cetățenilor afgani esențiali pentru România – colaboratori ai trupelor române în teatrul de operațiuni din Afganistan, studenți cu burse în România, precum și alte categorii vulnerabile: jurnaliști, activiști pentru drepturile omului, magistrați și membri de familie ai acestora.
Ca urmare a demersurilor complexe ale CCI, coordonate de ministrul afacerilor externe, până în prezent au fost evacuați în total 156 de cetățeni afgani din categoriile de persoane vulnerabile menționate anterior, colaboratori ai trupelor române în teatrul de operațiuni din Afganistan, studenți cu burse în România, jurnaliști, activiști pentru drepturile omului, magistrați și membri de familie ai acestora. Astfel, în urma eforturilor CCI, încă 80 de cetățeni afgani au fost evacuați cu succes din Afganistan în cursul dimineții de 5 septembrie 2021, pe cale terestră, aflându-se în siguranță pe teritoriul Pakistanului. Cetățenii afgani evacuați în acest grup – colaboratori ai forțelor armate române, studenți cu burse în România, alte categorii vulnerabile, un profesor universitar activ în domeniul drepturilor omului, un reprezentant al poliției afgane, membrii de familie ai acestora – au fost preluați de un reprezentant al Ambasadei României la Islamabad și transportați într-o locație unde vor rămâne până la definitivarea procedurilor specifice, în vederea continuării deplasării către România. Lista celor 156 de cetățeni afgani evacuați până acum se adaugă celor 49 de cetățeni români care au dorit să fie repatriați și șapte cetățeni ai unor state aliate.
Consider că avem o datorie morală față de cetățenii afgani care au reprezentat un adevărat sprijin în misiunea României, punându-și viața în pericol. Orice acțiune de epurare a Guvernului taliban nu trebuie să îi atingă pe cei
care au lucrat în slujba Alianței Nord-Atlantice, implicit a României. Greul nu a trecut, ba, dimpotrivă, abia acum începe. Europa va trebui să gestioneze prudent acest nou val de migranți, dar mai ales va trebui să gestioneze valurile de ură și frică pe care le vor disemina anumite partide, organizații sau facțiuni de extremă dreaptă, ce vor dori să însămânțeze în mințile oamenilor de bună-credință sentimentul unui pericol iminent la adresa integrității lor fizice sau a civilizației europene iudeocreștine. Dacă urmăm pilda paradoxului popperian, avem o datorie, ca oameni cu valori liberale, de a nu tolera intolerantul!
„Apel la responsabilitate pentru întreaga clasă politică” Am urmărit cu mare atenție și îngrijorare evoluțiile de pe scena politică din ultimul timp și cred că este nevoie acum, mai mult ca oricând, să dăm dovadă de responsabilitate și implicare în a găsi cât mai rapid soluții pentru a depăși această criză politică majoră pe care o traversăm.
Vinovații se știu, dar nu mai este cazul să îi arătăm cu degetul, ci să fim constructivi și devotați principiilor care stau la baza unei bune guvernări!
Din păcate, discursul politic a escaladat în sens negativ și mai este doar un pas până vom ajunge într-o situație fără ieșire.
Consider, așadar, că actuala coaliție aflată la guvernare este condamnată să se pună la masa negocierilor și să închidă diferendele create artificial, ca urmare a lipsei de experiență politică a unora dintre lideri. Obiectivul nostru trebuie să fie, pe mai departe, acela de a continua implementarea măsurilor asumate de toate partidele coaliției, prin programul de guvernare, în fața Parlamentului. De aceea, orice altă tactică ascunsă trebuie abandonată!
Sunt greu de anticipat și gestionat urmările unei asocieri cu partidele extremiste pentru a depune moțiune de cenzură împotriva guvernului din care faci parte și sunt convins că acesta este un gest de neacceptat pentru majoritatea românilor, care va decredibiliza iremediabil partidele politice, fapt ce se va reflecta inclusiv în prezența la vot de la următoarele alegeri.
Tocmai de aceea, PSD face acest joc abil de a sta în spate și de a aștepta greșelile, fiind principalul partid care va avea de câștigat electoral de pe urma acestui scandal! Iar asta, cu siguranță, nu ne dorim, având în vedere tot răul pe care l-a făcut României acest partid în anii în care a fost la butoanele guvernării.
În contextul în care ne aflăm în fața unei noi crize sanitare, al urgenței adoptării unor acte legislative importante, așa cum este Legea consumatorului vulnerabil, atât de necesară pentru a putea asigura o protecție reală românilor aflați în dificultate, fac apel, pe această cale, la principalii decidenți politici să găsească de urgență o cale de a media acest conflict și de a oferi soluții concrete pentru românii care s-au săturat de scandalurile politice și care așteaptă să le răsplătim încrederea pe care ne-au acordat-o prin votul lor.
„Producția agricolă crește, fermierul sărăcește!”
În ciuda capriciilor vremii și în pofida faptului că producția agricolă la nivel european și mondial a fost una modestă, fermierii noștri români au reușit să obțină producții agricole record în anul 2021, la majoritatea culturilor – cereale, legume, fructe. În această situație ne-am putea duce repede cu gândul la faptul că cei care au trudit tot anul în agricultură în sfârșit s-au îmbogățit și ei din valorificarea muncii lor. Din păcate, lucrurile nu stau deloc așa, ci, dimpotrivă, fermierii români au constatat că producția lor record s-a transformat într-o adevărată povară și, în loc să genereze profituri, le aduce pierderi, datorii și multe bătăi de cap. Puțini au reușit să vândă cerealele la un preț decent, legumicultorii și-au aruncat produsele pe câmp, pentru că s-au stricat, iar piețele agroalimentare continuă să fie invadate de cartofi din Egipt, mere din Polonia și pepeni din Turcia. Anul acesta, nici măcar bine cunoscuții samsari de legume și fructe nu au mai fost interesați să preia producția românească, deși fermierii au ajuns în situația să dea produsele și pe câteva zeci de bani.
Cauzele acestei situații sunt cunoscute de aproape 30 de ani și niciun guvern nu a avut vreo preocupare serioasă și fezabilă să le rezolve. Construirea de rețele de colectare și de depozite pentru stocarea produselor agricole, precum și înființarea de întreprinderi de procesare în imediata proximitate a fermelor sunt soluțiile optime, care ar genera siguranță pentru producători și ar asigura valoare adăugată ridicată tuturor produselor românești. În absența acestor investiții, vom continua să exportăm grâu și să importăm produse de panificație congelate, făcute, culmea!, tot din grâu românesc, să exportăm legume și fructe și să importăm conserve și sucuri.
PSD și-a bătut constant și consecvent joc de soarta agriculturii românești. De la politica aprozarelor-fantomă la irigațiile care nu au funcționat niciodată, agricultura românească s-a dezvoltat exclusiv pe umerii fermierilor români. Din fericire, începând cu anul 2020, guvernarea PNL a dat un nou suflu dezvoltării acestui sector, prin măsuri concrete de sprijin și prin programarea unor proiecte consistente la nivel național, atât în domeniul irigațiilor, cât și al construirii sistemelor de depozitare. Sunt proiecte care necesită susținerea guvernelor pentru cel puțin 3-4 ani. Cu întristare constat că, în anul 2021, măsurile liberale au pierdut din viteză și că acele proiecte pe care le așteptam, finanțate din PNRR sau din cadrul financiar multianual 2021–2027, nu au fost cuprinse și prioritizate de actualii responsabili în gestiunea fondurilor europene.
Cred cu putere că greșelile făcute în acest an în privința propunerilor de proiecte transmise Comisiei Europene nu sunt iremediabile și că preluarea gestiunii fondurilor europene de către persoane competente, care înțeleg necesitățile de dezvoltare ale agriculturii românești, ne poate conduce la construcția unei infrastructuri agricole care să-i ajute pe români să prospere din munca pământului.
„Cioloș și Barna nu au înțeles mesajul președintelui Iohannis – când colaborați cu extremiștii, s-a încheiat orice dialog cu șeful statului!”
Criza în care se află coaliția de guvernare, provocată de modul defectuos și total neinstituțional al partenerilor de la USR PLUS de a înțelege funcționarea Guvernului și mai ales prioritățile și modernizarea României, a scos la iveală intenția liderilor USR PLUS.
Aceștia au devoalat, în cursul zilei de ieri, planul prin care se urmărea mutarea confruntărilor la Palatul Cotroceni. Dacian Cioloș a încercat, în mod perfid, atragerea președintelui Iohannis în criza coaliției, cu intenția de a-l face ulterior responsabil pentru evoluția lucrurilor.
Practic, prin refuzul de a le răspunde și de a dialoga cu ei, președintele Klaus Iohannis a refuzat să dialogheze cu cei
care au pornit un proiect politic tocmai cu extremiștii împotriva cărora se crease, în Parlament, un cordon de siguranță. Izolarea AUR a fost o realitate la care au aderat partidele parlamentare până în aceste zile. USR PLUS a scos AUR din izolare, făcând posibilă o alianță contra naturii, incompatibilă cu statutul USR PLUS și cu apartenența lor la proiectele euroatlantice în care este implicată România.
Din păcate, Dacian Cioloș și Dan Barna nu au înțeles mesajul președintelui Iohannis – „Când colaborați cu extremiștii, s-a încheiat orice dialog cu șeful statului!” Valorile nu sunt negociabile! Linia roșie – care înseamnă atacarea democrației, negarea diversității, a toleranței, a libertăților civile, a minorităților etnice și religioase, ultragierea memoriei victimelor Holocaustului, promovarea și reabilitarea criminalilor de război, utilizarea violenței politice și simbolice – nu poate fi trecută!
Prin ceea ce au făcut, liderii USR PLUS nu doar că au produs o iremediabilă lezare a intereselor electoratului, ci au arătat că nu au limite atunci când intereselor lor politice o cer. Există lucruri care pur și simplu nu pot fi făcute în politică! Un proiect politic cu AUR înseamnă aruncarea în derizoriu a valorilor și principiilor democratice, dar mai ales crearea premiselor pentru a răsturna un guvern democratic proeuropean cu ajutorul unui partid extremist, antisemit. Nimeni nu poate ști cu adevărat care este, de fapt, planul următor al cooperării dintre USR PLUS și AUR. Este posibil ca acesta să includă o colaborare mai lungă, eventual un proiect de guvernare.
Orice cancelarie occidentală știe ce înseamnă alianța cu un partid de factură neofascistă, extremist, xenofob, antisemit. Liderii USR PLUS trebuie să fie conștienți că această mișcare politică îi va izola pe plan internațional, iar ambasadele occidentale de la București îi vor privi ca și pe noii lor parteneri, adică cu reținere, răceală și chiar cu refuzul de a dialoga.
„Programul «Anghel Saligny», o necesitate pentru românii din comunitățile locale”
Am văzut cu toții scandalul iscat de o săptămână încoace pe marginea Programului „Anghel Saligny”, denumit de unii PNDL 3. Furtuna de critici la adresa guvernării și impasul politic pe care le-a generat atitudinea USR PLUS denotă faptul că onorabilii noștri parteneri de guvernare nu înțeleg, sperând că nu poate fi vorba de rea-voință, importanța crucială pe care Programul „Anghel Saligny” o are pentru comunitățile locale mici și mijlocii. Nu putem să ne luăm tot timpul drept repere orașele mari, municipiile, atunci când elaborăm politici publice.
Guvernul României, așa cum limpede enunță Legea fundamentală, asigură realizarea politicii interne și externe a țării. Or, țara este reprezentată de toți oamenii care o alcătuiesc, indiferent de mediul de proveniență, și care, prin munca lor, asigură existența acestui stat căruia noi îi spunem România.
Astfel, acest program aprobat de Guvern este menit să deservească, în special, comunitățile de la sate, comune și orașe mici. Aproape jumătate dintre români locuiesc în mediul rural. Din păcate, în ultimii 31 de ani, guvernele României au acordat mult prea puțină atenție acestor comunități.
Guvernul Cîțu și-a asumat investiții majore și reale în aceste comunități, investiții care să asigure un pachet decent de civilizație: gaze naturale, rețea de apă și de canalizare și asfaltarea drumurilor. O analiză a Ministerului Dezvoltării arată că: 57% din drumurile județene și 80% din drumurile de țară au nevoie de modernizare; 29% din așezări nu au rețea de apă; 57% au nevoie de rețea de ape uzate; în mai mult de două treimi din așezări rețeaua de gaze nu este construită.
Pentru toate aceste considerente, acest program guvernamental este cu atât mai important, cu cât banii din PNRR se vor îndrepta, în cea mai mare parte, către sectorul digitalizării și al programelor verzi. Mai mult, Programul „Anghel Saligny” a fost inclus în programul de guvernare rezultat în urma negocierilor de formare a coaliției, lucru care face de neînțeles atitudinea de la acest moment a partenerilor noștri din USR PLUS. Avem nevoie de investiții și încă de unele masive, pentru a putea aduce și țara noastră cât mai aproape de nivelul de dezvoltare al statelor europene. Acest guvern și-a asumat o direcție clară, și anume aceea de a moderniza România și de a micșora decalajul care s-a format între noi și Vest.
Fac apel la partenerii din USR PLUS să înceteze cu această atitudine discriminatorie, de marginalizare a românilor din mediul rural, chiar dacă electoratul Domniilor Lor este preponderent urban, și să își asume programul asupra căruia cu toții am convenit!
„Investițiile în domeniul sanitar, o prioritate absolută pentru Guvern!”
Toate sistemele de sănătate europene se confruntă cu aceleași provocări: îmbătrânirea populației, creșterea incidenței bolilor cronice, deci și a cererii de servicii medicale, și mai ales lipsa de personal medical.
În aceste condiții, sistemele de sănătate trebuie să fie accesibile, flexibile, precum și capabile să se adapteze în mod eficient la schimbările de zi cu zi, pentru a face față provocărilor semnificative, cum ar fi pandemia de COVID-19.
Conform lui Andrzej Rys, directorul responsabil cu sistemele de sănătate, produsele medicale și inovarea din cadrul Comisiei Europene, se estimează că în Europa există un deficit de aproximativ un milion de lucrători în sectorul sănătății.
Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății arată că, la nivel global, domeniul asistenței medicale va înregistra un deficit de forță de muncă de 50% până în 2030.
În următoarea perioadă, prin mobilizarea de fonduri și investiții în acest sector, cetățenii români trebuie să beneficieze de servicii medicale la standarde europene, iar spitalele să beneficieze de dispozitive și echipamente medicale performante.
În acest sens, Guvernul a aprobat recent un proiect de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), acord ce are drept scop să asigure finanțarea unei serii de investiții și modernizări.
Astfel, proiectul privind reforma în sectorul sanitar era finanțat, inițial, cu 250 milioane de euro, iar acest acord aduce în plus 150 de milioane de euro pentru îmbunătățirea sistemului sanitar și sporirea eficienței acestuia.
Mai precis, conform Ministerului Sănătății, această sumă suplimentară este destinată, în linii generale, lucrărilor de execuție și achiziției de echipamente pentru centrele de arși din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” și Spitalului Clinic de Urgență Târgu Mureș, modernizării sistemului de telemedicină, dar și îmbunătățirii rețelei de screening pentru cancerul cervical.
Având în vedere că sistemul sanitar din România se bazează pe o infrastructură învechită, aceste sume, împreună cu planul de investiții, sunt mai mult decât bine-venite, pentru că o asistență medicală de înaltă calitate depinde de modul în care se alocă finanțarea. „Adevăratul medic este mai ales cel care previne, nu cel care tratează”, însă pentru ca acest lucru să devină realitate este nevoie să reconstruim un sistem sanitar viabil, prin utilizarea tuturor instrumentelor financiare pe care le obținem, prin accentuarea educației sanitare și prin valorificarea fiecărei resurse pe care o deținem.
– https://ec.europa.eu/health/eunewsletter/250/newsletter_ro
– https://www.formaremedicala.ro/se-estimeaza-undeficit-de-forta-de-munca-in-domeniul-asistentei-medicalede50-pana-in 2030
– http://www.ms.ro/2021/08/19/acord-de-imprumut-dintreromania-si-banca-internationala-pentru-reconstructiesidezvoltare-pentru-investitii-in-domeniul-sanitar
„Omagiu unor titani”
5 septembrie reprezintă o zi neagră pentru țara noastră. România a pierdut, la distanță de numai câteva ore, două mari personalități din lumea sportivă și culturală. Decesul marelui canoist Ivan Patzaichin și al marelui actor și om de cultură Ion Caramitru au provocat vibrații în toate straturile societății românești. Anvergura acestor titani poate fi cu greu exprimată într-o simplă și succintă declarație politică, care, deși normele constituționale și regulamentare o cataloghează ca atare, nu are nimic politic în ea de data aceasta. Cu toții suntem obligați, indiferent de apartenența ideologică sau politică, să luăm un moment de răgaz de la disensiunile cotidiene și murdare care ne separă și să aducem un pios omagiu acestor monștri sacri ai națiunii române.
Pentru mine, cei doi reprezintă întruchiparea perfectă a definiției de patriot, acea categorie de oameni care nu își afișează ostentativ și clamează ipocrit sau lipsit de conținut apartenența la un steag, dar care, cu modestie și eleganță, își pun tot talentul, munca, energia și pasiunea în slujba țării lor, dând ce au mai bun în meseria pe care o practică. Ivan Patzaichin a făcut România cunoscută în întreaga lume și a dus drapelul tricolor pe cele mai înalte culmi.
Prezent la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice, Ivan Patzaichin a cucerit nu mai puțin de șapte medalii olimpice, patru de aur, trei de argint, și a participat la 11 ediții ale campionatelor mondiale, cucerind 22 de medalii, dintre care opt de aur. Uriașul sportiv a intrat în istoria olimpismului drept „campionul cu pagaia ruptă”. La Jocurile Olimpice de la München, în 1972, în seriile întrecerilor de la canoe simplu pe 1000 m, lui Ivan Patzaichin i s-a rupt pagaia la numai câțiva metri după start. În condițiile în care arbitrii nu au oprit cursa, românul a vâslit cu ciotul de pagaie și a încheiat cursa în aplauzele spectatorilor. Descalificat inițial, Ivan Patzaichin a fost primit în recalificări, după ce a fost soluționată favorabil contestația depusă de conducerea delegației României. Ulterior, Ivan Patzaichin nu numai că s-a calificat în finală, dar a și câștigat aurul olimpic, la capătul unei curse pe care a dominat-o fără drept de apel.
Ion Caramitru a încântat atâtea generații cu talentul său actoricesc, interpretând peste 60 de roluri în piese de Shakespeare, Cehov, Pirandello, Buchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset, Suto Andras, Rolf Hochhuth și alții. De asemenea, a interpretat roluri principale în peste 40 de filme. Decorat în 1995 de regina Elisabeta a Marii Britanii cu titlul de „Cavaler de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic”, Ion Caramitru a primit numeroase distincții de-a lungul carierei sale, precum „Cel mai bun actor al anului”.
Premii pentru film – Premiul revistei „Cinema” pentru interpretare (1976); Premiul Asociației Cineaștilor (1980); Premiul special al juriului pentru rolul principal din filmul „Luchian” la Festivalul Național al Filmului de la Costinești (1984).
Ion Caramitru, pe lângă aportul pe care l-a adus la cultura română, a fost un stindard al luptei pentru libertate și un personaj central în fatidicele zile din decembrie 1989. Considerând acest aspect, putem afirma faptul că Ion Caramitru reprezintă un simbol pentru lupta împotriva tiraniei și a subjugării omului de către om. Suntem cu toții mai săraci, însă cerurile s-au îmbogățit. Dumnezeu să-i odihnească în pace și lumină!
„Adevărata reformă a companiilor de stat: listarea la bursă – un drum doar cu victorii”
Au trecut 7 ani de la cea mai recentă listare la Bursa de Valori București a unei companii de stat, Electrica. Dar, de atunci, aproape fiecare ministru a vorbit, din fotoliul vremelnic, despre nevoia de transparentizare și reformare a acestor elefanți din economia românească. Și au rămas doar vorbe goale și promisiuni de campanie, deși listarea acestora aduce doar beneficii pentru economie.
Actuala coaliție a abrogat celebra Lege nr. 173/2020, prin care PSD a interzis pe o perioadă de doi ani vânzarea participațiilor deținute de stat la companii, o lege populistă, extremistă, care punea în pericol principiile democratice ale unei economii de piață. Social-democrații nu au depășit refrenul „nu ne vindem țara”, pe care îl invocă invariabil de fiecare dată. În realitate însă, varianta listării nu înseamnă în sine nici privatizare, nici înstrăinare.
Listarea pachetelor minoritare ale companiilor de stat aduce beneficii tuturor părților:
– Acționarul majoritar, statul, vinde un pachet minoritar și folosește banii pentru investiții. Este cea mai ieftină formă de finanțare, fără împrumuturi, fără dobânzi, bazată pe încredere.
– Compania intră sub zodia transparenței, respectând proceduri și principii stricte ale guvernanței corporative.
– Orice român poate deveni acționar la companii de stat – o formă foarte bună de promovare a bursei ca alternativă de investiție, iar listările de anvergură din anii anteriori ne dovedesc apetitul pentru astfel de companii.
– Fondurile de pensii private nu vor mai fi nevoite să caute alternative în afara țării. Cele mai recente listări ale unor pachete de acțiuni din partea statului român la Bursa de la București, adică Romgaz (2013), Nuclearelectrica (2013) și Electrica (2014), așa-numitele „perle” din energie ale României, au plătit dividende în valoare de 1,1 miliarde de lei viitorilor pensionari ai României, potrivit datelor din Ziarul Financiar.
– Statul contribuie la dezvoltarea Bursei de Valori București, care devine atractivă pentru marii investitori străini, iar investițiile lor se pot extinde pe mai multe domenii în România.
O strategie de accelerare a listărilor companiilor de stat ar transforma România în destinație de top pentru investiții pe bursă, în primul rând din punctul de vedere al diversificării. O simplă privire la portofoliul statului ne demonstrează acest lucru. De exemplu, Ministerul Economiei are în portofoliu
peste 50 de companii, printre care Plafar, Loteria Română sau SNS. La Transporturi și Infrastructură sunt 27 de companii – de la CNAIR la CN Aeroporturi sau Metrorex. Ministerul Energiei este acționar majoritar la 24 de companii, inclusiv la Hidroelectrica, mult așteptată pe bursă.
Dacă din aceste peste 100 de companii măcar jumătate s-ar lista, cum ar arăta economia României? Este nevoie de două lucruri pentru acest demers – cultură economică și voință politică. Sper că le avem pe ambele. Este timpul!
„Prioritățile mele pentru cea de-a doua sesiune parlamentară din această legislatură”
Așa cum declaram la începutul sesiunii parlamentare precedente, și în această sesiune parlamentară prioritățile mele se vor concentra pe inițiative legislative și proiecte de politici publice menite să contribuie la dezvoltarea județului Constanța, în sens restrâns, și a Dobrogei, în sens larg.
În concret, temele principale se vor referi la domeniul infrastructurii și transporturilor. În această sesiune parlamentară voi continua demersurile pentru proiectul „Alternativa Techirghiol”, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din planul județului Constanța și o prioritate pentru domnul ministru Cătălin Drulă. Acest proiect reprezintă o variantă la actuala șosea care face legătura între municipiul Constanța și sudul litoralului.
Principalele cerințe pe care le îndeplinește această rută, conform specialiștilor care au realizat proiectul, sunt: asigurarea unei legături între nordul și sudul litoralului; preluarea unui flux mare de trafic de pe drumurile naționale 38 și 39; reducerea timpului de călătorie, prin creșterea vitezei de deplasare; scăderea emisiilor poluante, prin eliminarea cozilor de așteptare; reducerea accidentelor prin devierea traficului de tranzit; îmbunătățirea confortului utilizatorilor. Este de subliniat faptul că această rută alternativă, pe lângă descongestionarea traficului pe timpul verii, va deservi pe tot timpul anului, având avantaje economice extraordinar de importante pentru dezvoltarea județului Constanța. Un alt aspect avantajos al acestei rute este că se încadrează pe axa transeuropeană de transport, pe direcția Rusia–Ucraina–Republica Moldova–România–Bulgaria–Turcia. Pe de altă parte, atrag atenția și asupra faptului că această rută asigură o deschidere către Portul Constanța, implicit conexiunea cu terminalul RO–RO din Portul Constanța Sud–Agigea. Un alt proiect pe care doresc să îl văd realizat cât mai curând este eliminarea taxei de pod. Inițiativă a colegului meu Bogdan Huțucă, aceasta are menirea de a elimina o inechitate față de locuitorii Dobrogei, nevoiți adesea să tranziteze podurile Giurgeni–Vadu Oii, respectiv Fetești–Cernavodă. Inechitatea acestei măsuri, adoptată din rațiuni financiare, rezidă în caracterul său discriminatoriu. Deși plătesc taxe și impozite precum orice alți cetățeni, locuitorii Dobrogei, adeseori nevoiți să ajungă în capitala României, sunt supuși unei duble impuneri, un impact semnificativ răsfrângându-se asupra agenților economici care distribuie mărfuri sau oferă servicii și care, pentru a acoperi costul tranzitării podului, introduc această taxă în prețul final al produselor sau serviciilor, făcându-i astfel chiar și pe cei care nu folosesc în mod direct podul să achite suma aferentă tranzitării lui.
De asemenea, voi susține și voi sprijini proiectele primarilor, astfel încât vocea fiecărei comunități să poată fi auzită în Parlamentul României. În această privință, am speranța că partenerii noștri de coaliție de la USR PLUS vor da dovadă de maturitate și vor înțelege importanța Programului „Anghel Saligny” pentru comunitățile mici, chiar dacă electoratul lor provine din mediul urban.
Indiferent din ce partid fac parte primarii, Programul de investiții „Anghel Saligny” are ca obiectiv, printre altele, construirea de drumuri, a rețelelor de canalizare și de apă, accesul populației la sistemul de gaze. O Românie dezvoltată vom putea avea atunci când vom echilibra decalajele dintre comunitățile locale, iar acest lucru va fi posibil doar prin investiții masive în infrastructura publică. Față de români avem obligația să livrăm rezultate, traduse în proiecte implementate.
„Comemorarea victimelor atentatelor de la 11 septembrie 2001”
Comemorăm 20 de ani de la atentatele de la 11 septembrie 2001, când aproape 3.000 de oameni, printre care patru români, au murit în urma deturnării a patru avioane comerciale de pasageri de către 19 teroriști Al-Qaeda. Teroriștii au preluat controlul avioanelor, prăbușind două dintre ele în Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, omorând toate persoanele de la bord și mulți alți oameni care lucrau în clădiri. Ambele clădiri s-au prăbușit în decurs de două ore, distrugând și avariind și alte clădiri din jur. Teroriștii au prăbușit un al treilea avion în clădirea Pentagon din Arlington, Virginia, lângă Washington, D.C. Al patrulea avion s-a prăbușit pe o câmpie de lângă Shanksville, în zona rurală a statului Pennsylvania, după ce unii dintre pasageri și membrii echipajului au încercat să recâștige controlul avionului, pe care teroriștii îl îndreptaseră spre Washington, D.C. Nu au existat supraviețuitori ai zborurilor. În total, în urma atacurilor au murit 2.993 de oameni, inclusiv teroriștii.
Atentatele de la 11 septembrie 2001 au avut efecte în toată lumea, iar lupta împotriva terorismului reprezintă încă un obiectiv extrem de important de politică externă pentru majoritatea statelor lumii.
În calitate de parlamentar român, alături de colegii din Camera Deputaților, comemorăm victimele acelor atacuri teroriste în cadrul unei ședințe de plen consacrate comemorării atentatelor de la 11 septembrie.
Războiul împotriva terorismului continuă și astăzi, iar țara noastră este unul dintre principalii aliați ai Statelor Unite în cadrul NATO în această luptă.
Profit de această ocazie pentru a-mi exprima încă o dată solidaritatea față de poporul american și față de familiile tuturor victimelor!
„Scumpirea pâinii, fenomen global”
Începutul anului 2021 a fost marcat, la nivel global, de ritmul accelerat și generalizat de creștere a prețurilor materiilor prime.
Conform datelor, creșterea prețurilor materiilor prime este la cota cea mai ridicată din ultimii 70 de ani, iar această creștere afectează și domeniul panificației. Producătorii au anunțat încă de la începutul anului că vor fi nevoiți să ridice prețurile, din cauza faptului că toate costurile sunt mai mari atât pentru materia primă, cât și pentru producția în sine.
Conform datelor transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și anul acesta România ocupă un loc fruntaș la producția de cereale.
Ministrul Adrian Oros a subliniat că sunt trei culturi-vedetă care au înregistrat anul acesta cifre-record, respectiv grâul și orzul, atât la producțiile totale obținute, cât și la randament, dar și rapița, unde este pentru prima dată când producția medie depășește pragul de 3.000 de kg/ha.
Dacă anul trecut România a fost lovită de secetă, anul acesta țări precum Rusia, Ucraina, dar și câmpiile vestice și centrale din Statele Unite ale Americii, unde se cultivă în mod tradițional suprafețe mari de grâu, au fost afectate de acest fenomen. Astfel, prețul grâului a continuat să crească pe piața europeană și mondială, iar cotațiile bursiere din această perioadă au indicat valori cu circa 40% mai mari comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Prețurile cresc în regiunile instabile social și politic. Pâinea se scumpește peste tot în lume. Spre exemplu, în regiunea Kurdistan un producător major a scumpit pâinea cu peste 33% din cauza creșterii prețurilor combustibililor și prețului făinii din import. Făina locală este mai ieftină decât cea importată din Turcia, însă brutarii se plâng de calitatea acesteia.
În Armenia, pâinea s-a scumpit cu 10% pe fondul unei inflații alimentare generalizate. În Afganistan, pâinea s-a scumpit de când a izbucnit pandemia, dar acum, de când talibanii au preluat puterea, este și mai greu de găsit.
Conform datelor transmise de unii analiști, piața rusească nu este pe deficit, însă piața globală s-ar putea să fie. Chiar și așa, și în Rusia prețul grâului a atins niveluri neobișnuit de ridicate pentru sezonul de recoltare. Cauzele sunt recoltele mai mici ale altor mari producători, cum ar fi Canada, și calitatea mai slabă a bobului de grâu în țări precum Franța și Germania.
În Ungaria, țara care la începutul verii se confrunta cu cea mai puternică inflație din Uniunea Europeană, se estimează scumpiri ale pâinii cu 15%-20%, în special din cauza creșterii drastice a prețului făinii.
Și în Polonia prețul pâinii crește, din cauza costurilor mai mari cu cerealele. În august, prețul grâului era și cu 30%-35% mai mare decât anul trecut.
Costurile cu energia reprezintă o parte semnificativă din costurile totale în producția de făină, paste făinoase și produse de panificație. Ambalajele au devenit și ele mai scumpe. Producătorii prezic că prețurile vor continua să crească.
Un rol ce nu poate fi ignorat îl joacă vremea. Anul acesta, recoltele de grâu și de alte cereale au fost la început afectate de secetă, apoi de ploi și furtuni, peste tot în lume.
Astfel, vremea care a dus la o recoltă de cereale mai slabă, la care se adaugă forța de muncă greu de găsit, explozia prețurilor la energie și combustibil și valul inflaționist global, toate acestea se vor reflecta în prețul final al pâinii și al produselor de panificație.
„Guvernul PNL își respectă angajamentele luate în fața românilor”
Măsurile adoptate de Guvernul Partidului Național Liberal și-au dovedit viabilitatea prin creșterile semnalate în acest an în marea majoritate a domeniilor economice. Astfel, piața locală de fuziuni și achiziții și-a continuat expansiunea, tendința ascendentă a acestui segment fiind înregistrată încă din a doua jumătate a anului trecut, menținând un trend pozitiv.
Valoarea totală estimată a tranzacțiilor de fuziuni și achiziții a fost de 1,8 miliarde de euro, în primul semestru din 2021, pentru un număr de peste 80 de tranzacții anunțate, arată o analiză a PricewaterhouseCoopers România, filiala uneia dintre cele mai mari companii de consultanță și audit din lume.
Cele mai importante tranzacții de acest tip, fuziuni și achiziții, s-au înregistrat în sectoarele imobiliar, IT, financiar, servicii private de sănătate, transport, energie și bunuri de consum.
Creșterea nivelului de încredere a investitorilor, susținut de date macroeconomice încurajatoare, excesul de lichiditate din piețele financiare locale și internaționale și, respectiv, promovarea Bursei de Valori București la statutul de piață emergentă au dinamizat semnificativ tranzacțiile din România din acest an.
În 59 dintre cele 83 de tranzacții centralizate de analiza PwC pentru piața de fuziuni și achiziții din România, în primele 6 luni ale anului, cumpărătorul a fost un investitor strategic. Fondurile de investiții și-au sporit, de asemenea, interesul pentru piața locală, 16 dintre tranzacțiile anunțate având drept cumpărători fonduri de capital.
În consecință, românii pot avea încredere în Guvernul PNL, deoarece este din ce în ce mai evident că au fost îndeplinite angajamentele luate la preluarea administrării țării, astfel încât oamenii să treacă cu bine peste această perioadă dificilă.
„Noua alianță toxică”
În istorie au fost de multe ori folosite sintagme precum „cordon sanitar” (de la franțuzescul _cordon sanitaire_ ) sau „îngrădire” (de la englezescul _containment_ ), acești termeni având valențe atât de natură epidemiologică, cât mai ales politică. Originea sintagmei „cordon sanitar” este oarecum disputată. Unii sunt de părere că ea ar avea ca moment de naștere Evul Mediu, mai precis perioada când ciuma și molimele făceau ravagii pe bătrânul continent. Astfel, „cordonul sanitar” descria o zonă de carantină împrejurul locului/zonei contaminate, pentru a nu permite virusului să se răspândească. Această expresie și-a găsit uzanță și în timpul epidemiei de holeră de la începutul anilor 1910, și în timpul celei de gripă spaniolă, apărută în momentul desfășurării, dar și la sfârșitul Primului Război Mondial, ajungând să fie utilizată, în unele situații, chiar până în ziua de azi, în contextul pandemiei provocate de virusul SARS-CoV-2. Aceasta ar fi valența medicală a termenului.
În ceea ce privește semnificația sa politică, care ne interesează cu precădere, „cordonul sanitar” sau „îngrădirea” au fost strategii de încercuire, mai ales după cele două războaie mondiale, a unor curente de idei sau state care reprezentau un pericol la adresa democrației liberale sau a independenței unor țări nou-apărute.
Astfel, în 1920, România, alături de Cehoslovacia și Iugoslavia, a fost membră fondatoare a Micii Înțelegeri, o alianță politico-militară. Mai mult, țara noastră a încheiat și un tratat de alianță, un an mai târziu, cu nou-formata Polonie, care, împreună cu Mica Antantă, aveau scopul de a forma un „cordon sanitar” în fața politicii inerent expansioniste a URSS-ului și a răspândirii comunismului. După al Doilea Război Mondial, sub imboldul dat de George F. Kennan, această politică a fost îmbrățișată de Statele Unite ale Americii, care, prin doctrina Truman, concretizată în Planul Marshall, fondarea NATO și implicarea în războaie precum cele din Coreea sau Vietnam, au căutat, asemenea intențiilor din perioada interbelică, să îngrădească extinderea
comunismului în lume. Așadar, politic și istoric vorbind, „cordon sanitar” a descris intenția democrației de a se proteja de elemente tulburătoare și nocive, precum a fost ideologia comunistă.
Să lăsăm acum istoria la o parte și să ne concentrăm pe prezentul politicii românești. Este limpede că avem de-a face astăzi, grație acțiunii USR PLUS, cu o breșă în acest „cordon sanitar” pe care partidele cu valori puternic liberale și democratice îl puseseră în jurul AUR! Atitudinea și acțiunile liderilor USR PLUS din ultima săptămână sunt total iresponsabile și periculoase, deoarece ele au ca rezultat aducerea la masa discuțiilor și legitimarea unui partid cu valori total antidemocratice, antiliberale, naționaliste și, din ce în ce mai des, vădit xenofobe, chiar antisemite – să ne aducem aminte de masoreții marxiști ai domnului Lavric!
Noua alianță toxică are ca scop aruncarea guvernării și, implicit, a țării în haos și criză. Mai mult, moțiunea de cenzură depusă de această nouă alianță toxică, USR PLUS–AUR, este un mare fake news! Mai grav, sub presiunea timpului, alianța toxică a depus o moțiune însoțită de peste 30 de semnături scanate, copiate din tabele și, foarte grav, cu suspiciuni de falsificare! Moțiunea nu are 117 semnături în original, deci a fost depusă cu încălcarea Regulamentului comun al Camerei Deputaților și Senatului! Niciodată, în 31 de ani de parlamentarism democratic, nu s-a întâmplat așa ceva, niciodată! Sunt tare curios cum își vor justifica acțiunile cei de la USR PLUS în fața propriului electorat, atunci când fac alianțe cu formațiuni politice de sorgintea AUR și, mai nou, pare că se va configura și una cu PSD.
Dar poate cel mai grav lucru: un partid ce a adoptat încă de la înființare o retorică radicală față de „vechile practici politice” se folosește de metode cert neconstituționale și neregulamentare pentru a da jos un guvern din care, până la ora aceasta, și Domniile Lor fac parte.
Oare acesta poate fi noul mod de a face politică?! Cred că ar fi bine să păstrați cu multă atenție „bonul fiscal” emis în urma acestor decizii pe care le-ați luat zilele acestea, dragi colegi de la USR PLUS, pentru că va trebui să-l decontați în fața românilor!
## **Domnul Ioan Balan:**
„Implementarea corectă a Programului național de dezvoltare «Anghel Saligny» este esențială”
Îmi este imposibil să înțeleg opoziția vehementă a unor miniștri și parlamentari cu privire la adoptarea unui program de dezvoltare pentru România. Nu pot decât să cred că acei politicieni nu au călcat niciodată într-o comună săracă, unde ulițele nu au văzut niciodată asfalt sau pietriș, unde apa se scoate în continuare cu ciutura din fântână, unde canalizarea este un cuvânt necunoscut, iar copiii merg în școli care nu au mai fost renovate de la căderea comunismului. Despre dispensare, grădinițe sau alte servicii publice ce să mai vorbim?! Acei politicieni care se opun dezvoltării României sărace, României rurale nu fac cinste încrederii pe care românii și-au pus-o în ei!
Eu, personal, susțin de ani de zile faptul că administrațiile publice locale de mici dimensiuni, din comune și din orașele mici, nu au nici cea mai mică șansă să se dezvolte prin forțele proprii, pentru că actualul sistem de finanțare a bugetelor locale nu le asigură banii nici măcar pentru minima funcționare.
Așadar, singura speranță pentru ca miile de comune și mici așezări urbane să se poată dezvolta rămâne în finanțarea proiectelor de investiții prin programe naționale finanțate de Guvern și din fonduri europene nerambursabile. Încă de anul trecut, de când în județul Suceava a fost pusă în funcțiune prima investiție de extindere a rețelelor de gaze pentru populație în mediul rural, am susținut necesitatea unui program național de dezvoltare care să țintească prioritar exact acele așezări care au cea mai mare nevoie de apă, canalizare, gaze naturale, drumuri asfaltate, poduri, școli, dispensare și grădinițe. Faptul că PNL a înțeles necesitatea finanțării într-un program multianual de investiții a acestor proiecte nu poate să fie decât apreciat și susținut de toți politicienii de bună-credință.
Mă cunoașteți și știți că întotdeauna îmi rezerv dreptul de a mă bucura de reușita unui proiect sau program nu atunci când se lansează, ci atunci când se finalizează. Pentru acest motiv, am afirmat că este crucial modul în care Programul național de dezvoltare „Anghel Saligny” va fi implementat. Noi am mai avut în ultimii ani programe care fie nu și-au atins în totalitate obiectivele, fie s-au îndepărtat puternic de ele. Alte programe au fost doar anunțate și apoi uitate, pentru că nu au mai fost bani.
De aceea, consider că este extrem de important ca proiectele de dezvoltare finanțate prin acest program să nu ajungă tot în unitățile administrativ-teritoriale bogate, deja dezvoltate, care au bugete mari pentru investiții și care au acces și la fondurile europene nerambursabile. Așadar, proiectele finanțate prin Programul „Anghel Saligny” trebuie să contribuie prioritar la dezvoltarea comunităților sărace, din mediul rural sau din mediul urban mic, care nu au resurse pentru investiții.
De asemenea, calitatea lucrărilor executate prin acest program trebuie monitorizată permanent și verificată cu maximă atenție. Nu aș vrea să aud, ca în trecut, că iarăși s-a turnat asfalt peste noroi, că apa curentă nu este potabilă sau că tavanul dintr-o școală s-a prăbușit, deși a fost renovat. Anul trecut, Guvernul PNL a finanțat numai acele investiții care întruneau condițiile de calitate, un mod de lucru pe care mi l-aș dori permanentizat și aplicat cu strictețe în Programul „Anghel Saligny”.
Nu în cele din urmă, cred că unul dintre obiectivele majore ale acestui program trebuie să fie eliminarea decalajelor de dezvoltare din interiorul României. Altfel spus, Moldova, Oltenia sau Valea Jiului, zonele cel mai puțin dezvoltate din țara noastră, ar trebui să fie principalele beneficiare ale Programului național de dezvoltare „Anghel Saligny”. Am convingerea că, dacă va fi corect implementat, acest program va contribui în mod real la dezvoltarea întregii Românii, nu doar a unei părți din țara noastră.
Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!
Vă propun să continuăm lucrările Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul de 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 217.
Ordinea de zi a fost distribuită.
Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: până la ora 11.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; ora 11.30 – votul final; la închiderea ședinței de vot final – ședința Camerei consacrată comemorării atentatelor de la 11
septembrie 2001, iar la încheierea ședinței comemorative – ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
Totodată, vă informez că la ora 11.00 va avea loc ședința Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la Camera Deputaților, sala „Mihai Viteazul”. În legătură cu ordinea de zi dacă sunt observații? Vă rog, domnule lider al PSD.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Da, la ordinea de zi și chiar la program aș avea o intervenție.
Astăzi, la punctul 3 al ordinii de zi, fără raport, se află Legea consumatorului vulnerabil.
De câteva săptămâni, cu toții constatăm creșteri aberante ale prețurilor la energie și, deși și Guvernul, și partidele din coaliția guvernamentală își exprimă îngrijorarea și nevoia de a se implica, iată că se amână la nesfârșit această lege.
Vă propun, domnule președinte, să arătăm noi astăzi, în Parlament, solidaritate cu românii, să convocăm cele trei comisii reunite – industrie, economie și muncă – și, în paralel cu plenul, până la finalul zilei, să adoptăm raport la Legea consumatorului vulnerabil, să fim solidari cu românii, să venim în sprijinul celor care nu mai pot plăti facturile, care s-au dublat în unele locuri.
De aceea, vă rog să supuneți votului această modificare de program, pentru ca cele trei comisii să lucreze în paralel cu plenul, și să prelungim lucrările plenului până ce acestei legi îi va fi dat un raport, iar astăzi să dăm votul final pe Legea consumatorului vulnerabil. Asta nu înseamnă că nu putem...
Pentru a desfășura programul de lucru în continuare, vă propun să suspendăm ședința de plen, să începem ședința comemorativă, dacă nu vine raportul celor trei comisii. În orice caz, și dacă e nevoie să stăm până la 12.00 noaptea astăzi aici, haideți să adoptăm Legea consumatorului vulnerabil!
Mulțumesc, domnule lider. Domnul Gabriel Andronache, liderul Grupului PNL. Vă rog, domnule lider.
## **Domnul Gabriel Andronache:**
Domnule Simonis, vă dă populismul pe afară, să știți! Bineînțeles că suntem de acord cu propunerea dumneavoastră...
## **Domnul Alfred-Robert Simonis**
**:**
Voi nu sunteți populiști?!
Având în vedere faptul că un reprezentant al dumneavoastră conduce una dintre cele trei comisii sesizate în fond – fac mențiunea expresă că PNL nu conduce niciuna dintre cele trei comisii sesizate în fond –, ar fi fost bine să vă gândiți de săptămâna trecută la lucrurile acestea.
Pare că vă dă Dumnezeu, până la urmă, mintea de pe urmă și ați realizat o propunere bună.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule lider. Dacă mai sunt alți colegi care doresc să intervină? Vă rog.
E o propunere a liderului PSD. Dacă e pe același subiect intervenția? Domnul deputat Roman. Pe procedură, da? Rugămintea e să indicați și articolul în baza căruia ați solicitat cuvântul pe procedură.
Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,
Vreau să supun atenției Comisiei pentru constituționalitate a Camerei Deputaților că ne găsim într-o situație penibilă. Mâine trebuie citită o moțiune...
Domnule deputat,
Rugămintea este să indicați articolul în baza căruia ați solicitat cuvântul pe procedură.
Pe procedură, domnule președinte!
Nu, articolul pe care-l invocați! Vă rog.
## **Domnul Nicolae Roman:**
Deci, domnule președinte, problema noastră este următoarea: ne găsim în situația de a ne face de râs în fața țării!
Dacă noi încălcăm Constituția, ce pretenție să mai avem de la un cetățean de rând al României? Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Tocmai am terminat prima parte a ședinței dedicate declarațiilor politice.
Vă rog, domnule deputat Dunava, Grupul PSD.
## **Domnul Costel Neculai Dunava:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Să revenim totuși la subiect și la propunerea liderului de grup.
Și, pentru că s-a făcut o insinuare aici de către domnul lider de grup de la PNL, doresc să vă aduc la cunoștință faptul că noi avem la Comisia pentru economie, reformă și privatizare programată o ședință astăzi, la ora 13.30, și ședința a fost programată de abia astăzi, pentru că doamna Turcan și cu domnul Virgil Popescu au reușit să trimită amendamente la acest proiect de lege de abia în această dimineață.
Asta ca să fim corecți!
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
De unde știți?!
Le-am primit în această dimineață la comisie! Cum de unde știu?!
Mulțumesc, domnule deputat. Doamna deputat Cristina Prună, Grupul USR.
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Într-adevăr, Legea consumatorului vulnerabil este o prioritate. Ea trebuia adoptată încă de la 1 iulie 2020, atunci când a avut loc prima liberalizare a pieței de gaze naturale.
Mai mult decât atât, noi suntem de acord și am spus, în mod repetat, că această lege trebuie să fie pe ordinea de zi și trebuie să fie adoptată.
Ca atare, vom susține această propunere și sper ca, până la finalul acestei zile, legea să fie adoptată și să fie trimisă la promulgare, pentru că este o urgență.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc, doamnă deputat.
Dacă nu mai sunt intervenții și ținând cont și de precizările făcute de domnul Dunava – că avem și amendamentele –,
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Constantin Bîrcă – declarație politică: „Vreau Guvernul meu!”; – Maria Stoian – declarație politică: „A învins economia pandemia?”; – Cristina Camelia Rizea – declarație politică: „Florin Cîțu trebuie să plece!”; – Nicolae Roman – declarație politică intitulată „Poporul român trebuie să știe! Cine ne mai apără?”; – Nicolae-Miroslav Petrețchi – declarație politică; – Dumitru Coarnă – declarație politică cu titlul „Bombă ecologică lângă localitățile Oltenița și Ulmeni din județul Călărași. Migrația deșeurilor din București. Se încalcă principiul prevenirii riscurilor ecologice și a producerii daunelor, din Legea protecției mediului nr. 137/1995”; – Alexandru Kocsis-Cristea – declarație politică despre instabilitatea guvernării PNL–USR; – Ștefan-Iulian Lőrincz – declarație politică cu titlul „USR PLUS este garantul politicii făcute cu respect, înțelepciune și profesionalism”; – Raisa Enachi – declarație politică intitulată „Și la Vaslui, ca-n toată țara, interesele transpartinice sunt mai importante decât cele ale cetățenilor”; – Cătălin-Zamfir Manea – declarație politică privind necesitatea aprobării Strategiei de incluziune a cetățenilor aparținând minorității rome și necesitatea asigurării dreptului la educație copiilor de etnie romă; – Mihai Ioan Lasca – declarație politică: „Opriți înșelătoria COVID!”; – Vasile Cîtea – declarație politică cu tema „Pactul național pentru sport, o urgență imediată!”; – Romulus-Marius Damian – declarație politică intitulată „Moțiunea de cenzură înseamnă căderea întregului guvern!”; – Natalia-Elena Intotero – declarație politică: „Vrem la școală, nu acasă!”; – Dragoș-Cătălin Teniță – declarație politică cu referire la parlamentarism; – Denisa-Elena Neagu – declarație politică cu titlul „Salvează o școală închisă și abandonată!”;
Numai puțin, că suntem în procedură de vot, domnule lider.
Avem votul.
Prezenți – 216, pentru – 216, contra – zero, abținere – zero, „nu votez” – zero.
Vă rog, domnule lider, și după aceea o să-l rog pe domnul Simion.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Ce am propus eu? Ca să se înțeleagă.
Deci, pe de o parte, ca cele trei comisii să se reunească și să lucreze în paralel cu plenul. Pe de altă parte, după BPR-ul de la ora 11.00 și după ședința comemorativă, să avem o ședință de plen în care vom adopta, la votul final, Legea consumatorului vulnerabil. Ca să nu fie vreo șmecherie, că s-a încheiat programul și că avem BPR.
Astăzi ne-am asumat cu toții că adoptăm această lege. Punct!
Mulțumesc, domnule lider. Domnule Andronache, vă rog.
Încurcate sunt căile Domnului!
Domnule Simonis,
Ce propuneți dumneavoastră? Să realizăm votul final așa cum e programat, la 11.30, și după aceea să continuăm cu o nouă sesiune, ceea ce înseamnă că propuneți amânarea votării proiectului pentru săptămâna viitoare. Îmi pare rău, asta ați propus!
Sau propuneți ca ședința de vot final să fie amânată până după dezbaterea acestui proiect? Ca să înțelegem cu toții ce propuneți, că altfel pare, așa, o enigmă.
Așa că vă rog să veniți și să precizați lucrurile acestea!
Vă rog, domnule lider al PSD.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
## Stimați colegi,
Am să repet până veți înțelege. Și cei care vă faceți că nu înțelegeți!
Bun.
Ce îmi era mie teamă că se va întâmpla pare că se întâmplă. Pe diferite șmecherii procedurale, cineva va încerca ca această lege să nu fie adoptată.
Domnule Andronache, eu vreau ca astăzi, la votul final de la ora 11.30, la un alt vot final, de la 16.00, de la 17.00 până la 12.00 noaptea, cele trei comisii să adopte un raport, iar plenul să-l voteze.
E clar acum?
Vă rog, domnule Andronache.
## **Domnul Gabriel Andronache:**
Bun. Ca să închidem tot circul acesta pe care îl fac colegii noștri.
Nu, haideți, puteați să propuneți dumneavoastră de prima dată!
Coerent este următorul program: să desfășurăm ședința de dezbateri până la ora 11.00, suspendăm ședința de dezbateri la ora 11.00 pentru ședința comună a celor două birouri, reluăm ședința de dezbateri după ce se încheie ședința Birourilor permanente reunite, închidem ședința în momentul în care primim raportul comun al celor trei comisii, organizăm ședința de vot final și după aceea ședința comemorativă.
Asta trebuia să propuneți, domnule Simonis. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule lider Andronache. Domnul lider Simion, Grupul AUR.
Până la ora 11.00 continuăm dezbaterile, după care, domnule președinte de ședință, nu știu dacă avem nevoie de un Birou permanent. Dacă nu avem nevoie de un Birou permanent pentru votul final, suntem de acord să continuăm dezbaterile după Biroul permanent reunit.
Mulțumesc.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
## Mulțumesc, domnule Simion.
Rog liderii de grup să urce până la tribună, să convenim asupra programului și să putem intra în ordinea de zi.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc colegilor lideri de grup.
Decizia colegilor lideri de grup este să
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Constantin Bîrcă – declarație politică: „Vreau Guvernul meu!”; – Maria Stoian – declarație politică: „A învins economia pandemia?”; – Cristina Camelia Rizea – declarație politică: „Florin Cîțu trebuie să plece!”; – Nicolae Roman – declarație politică intitulată „Poporul român trebuie să știe! Cine ne mai apără?”; – Nicolae-Miroslav Petrețchi – declarație politică; – Dumitru Coarnă – declarație politică cu titlul „Bombă ecologică lângă localitățile Oltenița și Ulmeni din județul Călărași. Migrația deșeurilor din București. Se încalcă principiul prevenirii riscurilor ecologice și a producerii daunelor, din Legea protecției mediului nr. 137/1995”; – Alexandru Kocsis-Cristea – declarație politică despre instabilitatea guvernării PNL–USR; – Ștefan-Iulian Lőrincz – declarație politică cu titlul „USR PLUS este garantul politicii făcute cu respect, înțelepciune și profesionalism”; – Raisa Enachi – declarație politică intitulată „Și la Vaslui, ca-n toată țara, interesele transpartinice sunt mai importante decât cele ale cetățenilor”; – Cătălin-Zamfir Manea – declarație politică privind necesitatea aprobării Strategiei de incluziune a cetățenilor aparținând minorității rome și necesitatea asigurării dreptului la educație copiilor de etnie romă; – Mihai Ioan Lasca – declarație politică: „Opriți înșelătoria COVID!”; – Vasile Cîtea – declarație politică cu tema „Pactul național pentru sport, o urgență imediată!”; – Romulus-Marius Damian – declarație politică intitulată „Moțiunea de cenzură înseamnă căderea întregului guvern!”; – Natalia-Elena Intotero – declarație politică: „Vrem la școală, nu acasă!”; – Dragoș-Cătălin Teniță – declarație politică cu referire la parlamentarism; – Denisa-Elena Neagu – declarație politică cu titlul „Salvează o școală închisă și abandonată!”;
.
Și mergem tot așa, după cutumă, în calup de 10.
Dacă la anexa nr. 1, amendamente admise, sunt discuții, comentarii, observații?
Nu.
Adoptate.
Dacă de la 10 la 20...
Numai puțin, domnule lider, vă rog frumos! ...sunt discuții, observații, comentarii?
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
La 14.
Vă rog.
O precizare, domnule președinte.
Se referă la nr. crt. 14 din acest tabel. În sensul în care acest amendament admis de către comisie, dintr-o eroare materială, apare și în anexa cu amendamente respinse, sens în care îi rog pe colegii de la Departamentul legislativ și din celelalte structuri ale Camerei Deputaților să corecteze tabelul cu amendamente respinse, pentru că acest amendament este admis de comisie.
Mulțumesc.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Am înțeles.
Deci amendamentul de la nr. crt. 14 de la admise rămâne la admise și urmează să fie scos de la respinse, dacă am înțeles bine propunerea dumneavoastră.
Dacă mai sunt alte observații, comentarii? Nu.
Adoptate.
De la 20 la 28 dacă sunt intervenții, observații, comentarii?
Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege merge la votul final. Mulțumesc.
Mergem mai departe.
Poziția 13 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice; Pl-x 467/2018.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu. Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Constantin Șovăială, președintele Comisiei pentru apărare.
- Dacă nu aveți raportul, vi-l dau eu, domnule... Îl aveți, da?!
- Haideți că vă dau eu raportul, dacă nu...
- A, am înțeles!
- Deci raportul, vă rog frumos!
Porniți microfonul, domnule deputat, sau apropiați-vă...
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, trimisă cu adresa Pl-x 467 din 11 septembrie 2018 și înregistrată la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, conform avizului nr. 438 din 9.05.2018.
Senatul a respins inițiativa legislativă în ședința din 3 septembrie 2018.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 60/1991 în sensul instituirii posibilității desfacerii băuturilor alcoolice în cazul adunărilor publice organizate în scop de recreere și divertisment.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 73 din Constituția României, republicată.
Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională.
Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost prezenți la ședință conform listei de prezență.
În urma dezbaterilor, în ședința din 3 aprilie 2019, cu majoritate de voturi, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională propune plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative în forma prezentată.
Plenul Camerei Deputaților, în ședința din 16 aprilie 2018, în temeiul dispozițiilor art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, a hotărât retrimiterea inițiativei legislative Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în vederea reexaminării și depunerii unui nou raport.
Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au reluat dezbaterea asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice – Pl-x 467/2018 – în ședința din data de 15 octombrie 2019.
În urma noii dezbateri, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaților un raport suplimentar de adoptare asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice – Pl-x 467/2018 –, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
Mulțumesc, domnule deputat.
Dacă la dezbateri generale sunt colegi care doresc să intervină din partea grupurilor?
Nu văd înscrieri la cuvânt.
Mulțumesc.
Intrăm în dezbaterea propunerii legislative. Dacă la titlu sunt observații, discuții, comentarii? Nu.
Sunt cinci amendamente admise în anexa cu amendamente admise.
Dacă sunt discuții, observații, comentarii? Nu.
Vă mulțumesc.
Prin urmare, proiectul de lege merge la votul final. Vă mulțumesc.
Punctul 14 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2020 privind instituirea unor măsuri pentru sprijinul tinerilor fermieri; PL-x 638/2020.
Suntem în procedură de urgență.
Conform prevederilor, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Dacă din partea Guvernului dorește cineva să intervină pe acest subiect?
Vă rog, domnule secretar de stat.
secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,
Prezentul proiect de ordonanță de urgență are ca obiect instituirea unor măsuri pentru sprijinul tinerilor fermieri, generate de contextul depopulării, îmbătrânirii populației din zonele rurale și al necesității încurajării tinerilor cu studii sau experiență în sectorul agricol care decid să dezvolte propria fermă.
Scopul prezentei ordonanțe îl reprezintă punerea în aplicare a măsurilor în domeniul agricol atât pentru sprijinirea tinerilor fermieri, cât și pentru suplimentarea bugetului de stat cu sumele ce vor fi colectate de ADS ca redevență pentru toate imobilele aflate în administrarea acestei instituții publice, măsuri stabilite prin nota de informare aprobată de către Guvernul României în ședința de Guvern din data de 16 iulie 2020.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.
Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură și industrie alimentară. Vă rog.
Mulțumesc.
Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2020 privind instituirea unor măsuri pentru sprijinul tinerilor fermieri.
Camera Deputaților este Camera decizională. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat. În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii Comisiei pentru agricultură s-a hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să se supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2020 privind instituirea unor măsuri pentru sprijinul tinerilor fermieri, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport înlocuitor.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?
Văd că e înscris la cuvânt domnul deputat Nicolae Giugea, Grupul PNL.
Vă rog, domnule deputat.
## **Domnul Nicolae Giugea:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Referitor la retragerea de bunăvoie a austriecilor din Oltenia există o anecdotică foarte vastă și una dintre ele ar fi aceea că se făcea intabularea satelor și a doua zi găseau satul mutat cu totul față de locul unde se făcuse intabularea.
Trebuie să dăm un avânt cât se poate de puternic acestei acțiuni de intabulare a teritoriului național.
E foarte bine că s-a pornit în această direcție de a sprijini, în primul rând, tineretul, tinerii fermieri.
În final, prin modificările care s-au adus ordonanței, s-a extins la fermieri, nu numai la tinerii fermieri. România trebuie intabulată. Trebuie să știm exact al cui este terenul și ce facem cu el.
Partidul Național Liberal va vota acest proiect de lege și vom amplifica, în continuare, această acțiune de intabulare a terenurilor suprafețelor agricole.
Dacă sunt observații, intervenții, comentarii la anexa cu amendamente admise?
Nu.
Adoptată.
Proiectul de lege rămâne la votul final. Mulțumesc.
Punctul 15 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului adoptat la Strasbourg la 10 octombrie 2018, semnat de România la 26 iunie 2020, de amendare a Convenției pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg la 28 ianuarie 1981; PL-x 175/2021; lege ordinară.
Aici, stimați colegi, avem termenul pentru dezbatere și vot final depășit. Proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.
În aceeași situație suntem și cu următorul proiect de lege de pe ordinea de zi, la punctul 16.
16. Proiectul de lege privind acceptarea amendamentelor adoptate la Kampala la 10 iunie 2010, la New York la 14 decembrie 2017 și la Haga la 6 decembrie 2019 la articolul 8 al Statutului Curții Penale Internaționale, adoptat la Roma la 17 iulie 1998; PL-x 174/2021; lege ordinară.
Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.
Mergem mai departe.
Poziția 17, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare; Pl-x 149/2021.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.
Din partea comisiei...
Păi, vă rog, înscrieți-vă, că...
Vă rog, doamnă deputat.
Mulțumesc.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
## Mulțumesc, domnule deputat.
Conform prevederilor art. 122 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege.
Din partea comisiei dacă există o propunere de timp de dezbatere?
3 minute credeți că e suficient?
## **Domnul Constantin Bîrcă**
**:**
Da.
În regulă.
Vot, vă rog.
196 prezenți, 194 de colegi au votat pentru, unu contra, zero abțineri, un coleg este prezent și nu votează.
Stimați colegi, vă propun să intrăm în dezbaterea pe articole.
Avem anexa nr. 1, cu patru amendamente admise. Dacă sunt observații la titlu? Comentarii? Nu.
Adoptate.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Inițiativa legislativă are drept scop introducerea educației financiare în învățământul preuniversitar, alături de educația antreprenorială.
Subliniez că prin modificarea propusă nu se introduce o nouă materie într-o curriculum deja foarte aglomerat, ci se vor preda anumite competențe în cadrul orelor de educație antreprenorială și financiară.
Orice elev trebuie să cunoască, la finalul celor 12 clase, care este diferența dintre un activ și un pasiv, cum funcționează creditele, care este diferența dintre un card de debit și unul de credit.
De foarte multe ori auzim în spațiul public sintagma cum că românii sunt lipsiți de educație financiară. Este momentul să schimbăm acest lucru.
Având în vedere că inițiativa nu are impact bugetar, precum și faptul că noile competențe financiare vor avea un rol pozitiv în dezvoltarea socială a tinerilor, sper că prezenta propunere legislativă va fi susținută de parlamentarii din toate partidele.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, doamnă deputat.
Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul doamna deputat Natalia Intotero, președintele Comisiei pentru învățământ, pentru prezentarea raportului.
Vă rog, doamnă președinte.
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare; Pl-x 149/2021
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii la competența-cheie antreprenorială a aspectelor financiare, iar la atribuțiile centrelor comunitare de învățare permanentă la nivel local programele de educație antreprenorială să includă și componente referitoare la educația financiară.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
În urma dezbaterii, în ședința din data de 8 iunie 2021, comisia a votat, cu unanimitatea celor prezenți, adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise din anexă. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu, doamnă președinte.
La dezbateri generale, Grupul PNL, doamna profesor Barcari Rodica-Luminița.
Vă rog, doamnă deputat.
Domnule președinte de ședință, Dragi colegi,
La art. 68 din Legea educației naționale sunt enumerate cele opt competențe-cheie pe care se axează curriculumul național și care determină profilul de formare al elevului.
Inițiativa legislativă are drept scop modificarea lit. f), în sensul în care se completează competențele antreprenoriale cu cele financiare.
Pentru 95% dintre tineri sursa educației financiare este familia, după cum arată un studiu Erste, în vreme ce numai 9% își iau informațiile de la școală.
Conform specialiștilor în finanțe, nivelul scăzut al educației financiare, aflat sub media globală, pune România într-o situație nefavorabilă pe termen lung.
Astfel, introducerea unor noțiuni de educație financiară, pe lângă cele de educație antreprenorială, este mai mult decât necesară, având ca obiectiv creșterea nivelului de educație financiară în rândul tinerilor.
Grupul parlamentar al PNL va susține această inițiativă. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, doamnă deputat. Domnul deputat Zisopol Dragoș, Grupul minorităților.
Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,
În cadrul Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților am subliniat faptul că în cuprinsul Ordinului
ministrului educației naționale nr. 5.765 din 2020 privind aprobarea documentului de politici educaționale „Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea curriculumului național” sunt descrise cele opt competențe la care făcea referire și antevorbitorul meu, competențe-cheie europene, iar „competența civică se formează pe baza înțelegerii conceptelor și structurilor sociale, economice, juridice și politice, precum și a dezvoltării globale și durabile” și că aspectul, iată, financiar este cuprins în cadrul acestei competențe la care mă refer.
Cu toate acestea, s-a dorit și s-a și justificat introducerea la competența-cheie antreprenorială a aspectelor financiare și în comisie s-a votat, în unanimitate, în acest sens.
Având în vedere toate aceste argumente, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în favoarea propunerii legislative.
Vă mulțumesc.
Mulțumim și noi, domnule deputat Zisopol. Grupul AUR, doamna deputat Șerban Gianina.
## **Doamna Gianina Șerban:**
## Bună ziua!
Mulțumesc, domnule președinte.
Și din punctul nostru de vedere educația financiară trebuie să fie dobândită de orice tânăr.
Educația financiară reprezintă un set de cunoștințe minime pe care trebuie să le dobândească absolvenții de liceu pentru a ști să își poată gestiona veniturile și cheltuielile, așa cum ar trebui să știm cu toții.
Întâlnim din ce în ce mai frecvent persoane care se angajează în a semna credite bancare pe care nu le pot plăti deoarece nu au cunoștințele minime de a-și gestiona veniturile cu cheltuielile.
Așadar, este limpede că pentru orice lucru pe care noi îl facem suntem nevoiți să plătim, mai mult sau mai puțin, taxe, impozite.
Și, atunci, Grupul parlamentar al AUR va vota pentru acest proiect și susținem educația financiară și antreprenorială pentru toți tinerii.
Mulțumesc.
## Mulțumim, doamnă deputat.
Din partea Grupului USR, s-a înscris la cuvânt doamna deputat Tulbure Simina-Daniela.
Vă rog.
## **Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:**
## Dragi colegi,
## Dragi români,
Ca absolventă a universității în Marea Britanie, am simțit pe pielea mea ce înseamnă lipsa educației financiare în România.
Odată cu absolvirea universității, am ajuns să lucrez la Banca Europeană de Investiții, unde mi-am dat seama că școala pe care am făcut-o eu la Colegiul Național „Doamna Stanca” din Satu Mare a fost, de fapt, o lipsă a educației financiare. Și atunci am decis că voi face tot ce pot să promovez educația financiară. Și am început cu programepilot de educație financiară în licee, inclusiv în februarie anul acesta, pentru educație financiară, și am adus colegi de la Banca Europeană de Investiții ca să vedem ce le lipsește, de fapt, elevilor.
Și ajungem să investim în proiecte care ulterior se dovedesc a fi proaste, fiindcă nu știm în ce investim.
Și, atunci, educația financiară este absolut necesară pentru dezvoltarea noastră, ca studenți, ca elevi și, mai departe, ca adulți.
Fiindcă avem nevoie de un pachet legislativ pentru pregătirea elevului pentru viață, iar educația financiară este unul dintre ele.
Voi susține acest proiect și mă voi asigura că acest pachet de educație financiară va fi unul potrivit pentru elevii din școlile noastre.
Mulțumesc.
Mulțumim, doamnă deputat.
Nemaiavând înscrieri la cuvânt, trecem la dezbaterea propunerii legislative.
Dacă la titlu sunt observații? Nu.
În anexa nr. 1 avem șase amendamente admise.
Dacă sunt discuții, intervenții, comentarii? Nu.
Vă mulțumesc.
Propunerea legislativă rămâne la votul final.
Mergem mai departe.
La punctul 18 de pe ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2019 privind completarea art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”; PL-x 21/2020.
Suntem în procedură de urgență.
Vom trece la dezbaterea proiectului de lege. Dacă Guvernul dorește să intervină, ca inițiator? Vă rog.
## **Domnul Ionel Scrioșteanu** – _secretar de stat în_
## _Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**
## Bună ziua!
Guvernul României susține adoptarea acestui proiect de act normativ.
Acest proiect de act normativ are ca obiect completarea art. 6 din OUG nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 47/2004, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât CNAIR – SA să poată încheia, în condițiile legii, contracte de concesiune de lucrări și de concesiune de servicii executate sau prestate pe terenurile proprietate publică a statului destinate spațiilor de servicii situate de-a lungul autostrăzilor și drumurilor expres, pentru asigurarea de servicii necesare desfășurării traficului rutier, precum și alte activități economice.
## Mulțumesc.
Comisia sesizată în fond, Comisia pentru transporturi și infrastructură, vă rog, pentru prezentarea raportului.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2019 privind completarea art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest act normativ, iar Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.
Actul normativ are ca obiect de reglementare completarea art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 astfel încât CNAIR să poată încheia, în condițiile legii, contracte de concesiune de lucrări și de concesiune de servicii executate sau prestate pe terenurile proprietate publică a statului destinate spațiilor de servicii situate de-a lungul autostrăzilor și drumurilor expres, pentru asigurarea de servicii necesare desfășurării traficului rutier, precum și a altor activități economice.
Comisia pentru transporturi și infrastructură a examinat proiectul de lege în data de 9 iunie 2021 și a hotărât să transmită plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege, în forma Senatului.
Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Intrăm pe partea de dezbateri.
Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să intervină?
Văd că e înscris la cuvânt domnul deputat Marian Mina, Grupul PSD.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
La Comisia pentru transporturi, Grupul PSD a votat pentru adoptarea acestui proiect de lege, pentru că noi îl considerăm foarte important, deoarece interesul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri este să încaseze bani, venituri, pentru a nu mai lua de la bugetul de stat.
Însă, în cadrul comisiei, am sesizat – și vreau să profit de prezența domnului secretar de stat de la Transporturi – că există două mari companii care au contracte în vigoare cu Ministerul Transporturilor – Rompetrol și Mol – care de ani de zile nu au plătit redevența către Ministerul Transporturilor și sunt foarte multe milioane de lei neîncasate.
La momentul respectiv și-a luat angajamentul reprezentantul Ministerului Transporturilor că, până la votarea acestei legi, ne va face o informare privind eșalonarea sau plătirea acelor datorii.
Sunt curios dacă acest lucru s-a întâmplat.
Pentru că noi degeaba avem bunăvoință și ne dorim să facem venituri și concesionăm terenuri dacă nu suntem în stare să încasăm nici veniturile din contractele existente. Vă mulțumesc.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Din partea Grupului AUR, domnul deputat Balabașciuc Călin.
Doriți sau nu să interveniți? DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**
**:**
Domnul Stoica.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Păi, nu v-ați înscris, domnule deputat. Rugămintea este să vă...
## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**
**:**
Nu am cartela.
A, nu aveți cartela! Vă rog, domnule deputat.
Mulțumesc, domnule președinte. Ziua bună, dragi colegi!
Grupul parlamentar al AUR va vota împotriva acestui proiect de lege.
Colegii mei din Comisia pentru transporturi și infrastructură, așa cum a amintit și antevorbitorul meu, au sesizat anumite nereguli în aceste licitații și aceste proceduri.
În plus, niciunul dintre noi, în Comisia pentru transporturi și infrastructură, nu a fost mulțumit de dovezile prezentate și de drafturile de contract prezentate de către cei din Ministerul Transporturilor.
În consecință, nu este deloc în regulă acest proiect de lege și vom vota împotrivă. Mulțumesc frumos.
Mulțumim, domnule deputat.
Din partea Grupului UDMR, domnul deputat Benedek Zacharie.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Din punctul nostru de vedere, este o propunere legislativă bună, dar, tot așa cum au sesizat antevorbitorii mei, trebuie ca aceste contracte să aibă și un bun sfârșit. Nu numai să se semneze contractele, să se dea posibilitatea de a fi aceste spații închiriate, ci să și încaseze sumele respective. Și aici nu este vorba numai de două companii mari, ci este vorba de foarte multe companii.
Și, probabil, ar trebui conducerea CNAIR să răspundă la aceste întrebări, ca să știm și noi de ce nu se încasează aceste sume.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat. Dacă mai sunt intervenții?
Nu. Văd că nu sunt alți colegi înscriși la cuvânt și, prin urmare, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului numai atunci când sunt amendamente.
Nu avem amendamente și, prin urmare, proiectul de lege merge la votul final.
Stimați colegi, vă propun să ne oprim aici, pentru că urmează ședința Birourilor permanente, și reluăm la ora 11.30, conform înțelegerii făcute de liderii grupurilor parlamentare.
Declar ședința închisă. Vă mulțumesc.
Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală sau să se conecteze, ca să putem reîncepe ședința noastră.
Reluăm ședința, stimați colegi.
Ne-am oprit la punctul 19, numărul curent de pe ordinea de zi, și continuăm cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative; PL-x 163/2021.
Suntem în procedură de urgență.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Guvernul României, vă rog frumos, sunteți inițiator.
secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2021 se reglementează măsuri potrivit cărora Poliția Română conduce operațional prin inspectoratele de poliție județene, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, poliția locală care funcționează în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea teritorială a unui municipiu în care a fost instituită cantina zonală, potrivit legii, pe durata acesteia.
Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2021, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc și eu.
Comisiile sesizate în fond, Comisia pentru administrație și Comisia pentru apărare.
Rog un reprezentant al celor două comisii să prezinte raportul comun.
## Mulțumesc.
Notă asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative
În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență.
PAUZĂ Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.
Potrivit art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, cele două comisii au examinat proiectul de lege în ședințe separate.
În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Mulțumesc, doamnă deputat.
La dezbateri generale dacă sunt înscrieri din partea grupurilor parlamentare?
Din partea Grupului AUR, domnul deputat DanielGheorghe Rusu.
Vă rog, domnule deputat.
211 posturi de funcționari publici și personal contractual, iar 10 posturi se utilizează pentru derularea activității finanțate integral din venituri proprii – activitatea aceasta, de prevenire.
În urma dezbaterii, deputații au hotărât, cu majoritate, să propună plenului Camerei un raport de adoptare, în forma adoptată de Senat.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc, domnule președinte.
Mulțumesc, domnule deputat.
La dezbateri generale dacă sunt intervenții din partea grupurilor?
Da, îl avem pe colegul deputat Silviu-Titus Păunescu, Grupul AUR.
Vă rog, domnule deputat.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Grupul AUR votează în favoarea acestui proiect de lege.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință, Florin Roman.
Grupul AUR va vota pentru adoptarea acestui proiect legislativ, cu mențiunea că modificările aduse acestui proiect legislativ trebuiau incluse încă de la început în OUG nr. 70/2020. Dar niciodată nu este prea târziu. Deja am început să ne obișnuim cu modificări la modificări, cu ordonanțe peste ordonanțe.
În concluzie, Grupul AUR va vota pentru. Mulțumesc.
## Mulțumim, domnule deputat.
Nemaifiind alte înscrieri la cuvânt și neavând amendamente admise sau respinse, proiectul de lege merge la votul final.
Mergem mai departe.
Punctul 20 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2019 pentru reglementarea unor măsuri fiscal bugetare; PL-x 539/2019.
Din partea Guvernului?
Nu.
Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, domnul vicepreședinte Burduja. Vă rog, prezentați raportul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2019 pentru reglementarea unor măsuri fiscal bugetare
În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței nr. 15/2019.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea OUG nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc în sensul că „veniturile activității proprii se utilizează pentru prevenirea dependenței de jocuri de noroc” și modificarea OUG nr. 20/2013 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. Oficiul funcționează cu un număr de
Mulțumim, domnule deputat.
Nemaifiind intervenții, nici amendamente admise sau respinse, proiectul de lege merge la votul final.
La punctul 21 de pe ordinea de zi avem Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, precum și pentru unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a referendumului național pentru revizuirea Constituției, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 143 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 2 mai 2019; PL-x 614/2018/2019.
Suntem pe procedură de urgență. Intrăm în dezbaterea legii.
Dacă Guvernul dorește să intervină? Doriți? Vă rog.
vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,
Autoritatea Electorală Permanentă susține adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, precum și pentru unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a referendumului național pentru revizuirea Constituției, cu amendamentul formulat, care pune în acord textul ordonanței cu Decizia Curții Constituționale nr. 143/2019.
Vă mulțumesc mult de tot.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc.
Dacă sunt intervenții la dezbateri generale din partea...? Iertați-mă, raportul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru constituționalitate sau Comisia pentru administrație publică. ## **Domnul Ringo Dămureanu**
**:**
Comisia pentru constituționalitate.
Dumneavoastră prezentați raportul, vă rog.
## PL-x 614/2018.
Raport comun asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, precum și pentru unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a referendumului național pentru revizuirea Constituției
În temeiul dispozițiilor art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificări și completări, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Legea privind aprobarea OUG nr. 86/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 143 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 331 din 2 mai 2019, transmisă cu adresa PL-x 614/2018/2021.
Legea a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din data de 12 decembrie 2018. În data de 19 decembrie 2018 a fost trimisă la Președintele României pentru promulgare.
Președintele României a formulat în data de 8 ianuarie 2019 sesizare de neconstituționalitate asupra legii trimise la promulgare.
Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 143 din 13 martie 2019, prin care admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că sunt neconstituționale prevederile articolului unic din lege.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat legea pentru aprobarea ordonanței de urgență, aflată în procedură de reexaminare, în ședința din 21 octombrie 2019.
Camera Deputaților este Camera decizională.
În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiilor au dezbătut legea supusă reexaminării în ședințe separate.
Membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat legea și decizia Curții Constituționale în ședința din 10 decembrie 2019.
Membrii Comisiei pentru constituționalitate au examinat legea aflată în procedură de reexaminare și documentele anexate în ședința din data de 8 iunie 2021.
Membrii comisiilor sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, precum și pentru unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a referendumului național pentru revizuirea Constituției, în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor organice.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Dacă la dezbateri generale sunt intervenții din partea grupurilor?
Nu. Nu sunt intervenții.
Nu avem amendamente admise și respinse. Proiectul de lege merge la votul final.
Punctul 22 de pe ordinea de zi, Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 75 din 30 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 15 februarie 2019; PL-x 12/2017/2019.
Suntem în procedură de urgență.
Trecem la dezbaterea legii.
Guvernul României dacă dorește să intervină? Vă rog, doamnă.
O să vă rog să vă și prezentați.
secretar de stat în Ministerul Educației
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Maria Manea, Ministerul Educației, secretar de stat. PL-x 12/2017.
Ce reglementează proiectul: modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, având ca finalitate, printre altele, clarificarea cadrului normativ privind învățământul special integrat; eficientizarea relațiilor contractuale ale directorilor unităților de învățământ preuniversitar; înființarea de programe de studii cu dublă specializare; flexibilizarea relațiilor de muncă pentru personalul de cercetare-dezvoltare din cadrul institutelor de cercetare și al școlilor doctorale; creșterea calității deținătorilor titlului de profesor universitar; prorogarea termenului de aplicare a prevederilor legale privind evaluarea națională, admiterea în liceu și la examenul de bacalaureat.
Traseul legislativ.
Legea adoptată inițial de Parlament a fost transmisă la promulgare în 30 iunie 2017.
La data de 19 iulie 2017 Președintele României a solicitat reexaminarea legii, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituție.
Cererea de reexaminare a fost înaintată Camerei Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată.
La data de 15 februarie 2019 Curtea Constituțională, în urma examinării sesizării Președintelui României, decide că legea în ansamblul ei este neconstituțională și emite Decizia nr. 75 din data de 30 ianuarie 2019.
Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 75/2019 și în conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cele trei comisii au reluat în ședințe separate dezbaterile asupra legii, în vederea punerii în acord a textului legii cu decizia Curții Constituționale.
În urma reexaminării legii și a documentelor aferente, membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială, Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare un raport comun de adoptare a legii, cu amendamentele din anexa la prezentul raport, în sensul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016, în forma prezentată, respectiv: „Articol unic. – Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96 din 8 decembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării și sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1009 din 15 decembrie 2016.”
Ministerul Educației susține raportul Comisiei pentru învățământ.
Vă mulțumesc.
Mulțumim și noi pentru explicațiile în detaliu.
Avem cele trei comisii raportoare – Comisia pentru muncă, Comisia juridică, Comisia pentru învățământ.
Raportul.
Vă rog frumos, doamnă deputat.
În conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, prin adresa PL-x 12/2017/2019, cu reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 75 din 2019.
Forma adoptată de Camera Deputaților asupra celor trei texte a fost înaintată Senatului la data de 19 decembrie 2017, legea fiind trimisă la promulgare în 27 decembrie 2017.
În urma examinării, Curtea Constituțională a admis sesizarea de neconstituționalitate și, prin Decizia nr. 63/2018, a constatat că prevederile art. I pct. 21 și pct. 26, precum și legea în ansamblul său sunt neconstituționale.
Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea, cu amendamente, în 26 noiembrie 2018, fiind transmisă spre promulgare în 5 decembrie 2018.
Întrucât Senatul, la reexaminarea legii, nu a ținut cont de decizia Curții Constituționale, Președintele României a formulat o nouă sesizare de neconstituționalitate.
În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate de voturi, adoptarea legii, cu amendamente, în sensul aprobării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016, în forma prezentată.
Amendamentele se regăsesc în anexa la prezentul raport.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare un raport comun de adoptare a legii, cu amendamentele din anexă, în sensul aprobării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016, în forma prezentată.
Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
Legea face parte din categoria legilor organice.
În urma reexaminării legii și a documentelor aferente, membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială, Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare un raport comun de adoptare a legii, cu amendamentele din anexă, în sensul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016, în forma prezentată.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, doamnă deputat.
Rugăminte: ne propuneți și un timp de dezbateri?
3 minute.
Mulțumesc.
Vot, stimați colegi.
Rezultatul votului: 156 de colegi prezenți, 152 au votat pentru, doi contra, un coleg a votat abținere, iar un coleg este prezent și nu votează.
Intrăm în dezbateri generale.
Înscrieri la cuvânt?
Domnul deputat Zisopol Dragoș-Gabriel, Grupul minorităților naționale.
Vă rog, domnule deputat.
Vă mulțumesc pentru amabilitate, stimate domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor deputați,
Stimați invitați,
Clarificarea cadrului normativ privind învățământul special integrat, eficientizarea relațiilor contractuale ale directorilor unităților de învățământ preuniversitar, înființarea de programe de studii cu dublă specializare, flexibilizarea relațiilor de muncă pentru personalul de cercetare-dezvoltare din cadrul institutelor de cercetare și al școlilor doctorale, prorogarea termenului de aplicare a prevederilor legale privind evaluarea națională, admiterea în liceu și la examenul de bacalaureat, reglementarea activității agențiilor de asigurare a calității din țară și din străinătate, stabilirea modului de organizare și desfășurare a examenului de definitivat în învățământul preuniversitar, eficientizarea cadrului legislativ pentru ca legislația în domeniu să răspundă nivelului de calificări cerute pe piața muncii sunt o parte dintre argumentele pentru care membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în favoarea acestei propuneri legislative.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc, domnule deputat.
Dacă sunt alți colegi care doresc să intervină? Nu avem solicitări de înscriere la cuvânt.
Avem două amendamente admise.
Dacă la titlul legii sunt discuții? Nu.
Dacă la cele două amendamente sunt comentarii, discuții, intervenții?
Nu.
Prin urmare, legea rămâne la votul final.
Punctul 23 de pe ordinea de zi, stimați colegi, Propunerea legislativă pentru anularea unor obligații fiscale în domeniul agricol; Pl-x 238/2018.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Domnule lider Gabriel Andronache, vă rog.
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
Procedură!
46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 130/20.IX.2021
Procedură, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Am discutat și cu ceilalți colegi lideri de grup sau cu viceliderii prezenți în sală și există un consens între liderii de grup pentru a retrimite la comisie această propunere legislativă, pentru o nouă dezbatere.
Nu este evidențiat impactul financiar al propunerii și, de aceea, fiind adoptat raportul în legislatura trecută, considerăm că se impune o nouă dezbatere pe această propunere legislativă.
Toate grupurile sunt de acord cu acest fapt.
Termen, domnule lider?
Două săptămâni. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Existând acordul liderilor, retrimitere la comisie, termen – două săptămâni.
Mergem mai departe.
Punctul 24 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă; PL-x 602/2017.
Dacă din partea inițiatorilor sunt colegi care doresc să ia cuvântul?
Vă rog, doamna deputat Florea.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Sunt inițiator al acestui proiect legislativ.
Pe scurt, rog colegii să voteze pentru.
Această idee mi-a venit în urma unui studiu făcut cu privire la persoanele care au executat o pedeapsă privativă de libertate și la tinerii care au executat măsuri educative care spun că au mari probleme în a se angaja, că sunt marginalizați și de aceea și riscul de recidivă este mult mai mare.
Cei mai mulți sunt întreținuți de familii, de părinți, dar este foarte greu pentru toată lumea.
Pe scurt, acest proiect legislativ dă posibilitatea acordării de facilități și de beneficii pentru angajatorii care doresc să colaboreze cu astfel de persoane și să le dea o nouă șansă. Vă mulțumesc anticipat pentru vot.
## Mulțumesc, doamnă deputat.
Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului înlocuitor.
## Cine prezintă?
Colegii de la Comisia pentru muncă sunt plecați la ședința care se desfășoară în paralel cu plenul.
O să-l rog pe domnul deputat Ganț să mă ajute cu citirea raportului.
Raport de înlocuire asupra Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 76/2002 în sensul instituirii cadrului legal prin care persoanele care au executat o pedeapsă privativă de libertate să fie sprijinite în vederea reintegrării sociale și a reîncadrării în câmpul muncii.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Camera Deputaților este Camera decizională.
În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu pentru ajutor, domnule deputat Ganț. Dacă sunt colegi care doresc să intervină la partea de dezbateri generale?
Sunt înscriși la cuvânt.
Din partea Grupului USR, domnul Benga Tudor-Vlad.
## **Domnul Tudor-Vlad Benga:**
Da, nu știam proiectul de lege, am ascultat descrierea colegei și eram curios dacă e eligibil și domnul Dragnea pentru proiect. Că poate îl ia fostul său angajator, PSD.
Că văd că, cu domnul Ciolacu, v-ați luat de mânuță cu PNL!
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat.
E înscris la cuvânt colegul deputat, domnul Badiu Georgel, de la Grupul AUR. Vă rog.
Mulțumesc.
PL-x 602/2017, chiar dacă se află de circa 4 ani în Parlament, acest proiect de lege este insuficient argumentat, are multe lacune, prezintă multiple inadvertențe și nu constituie o soluție reală pentru problematica abordată.
În consecință, Grupul AUR se abține la votarea acestui act normativ cu potențial discriminatoriu.
Legea nr. 76/2002 prevede unele măsuri pentru stimularea angajatorilor să încadreze șomeri. Acești șomeri nu pot fi unii mai superiori decât alții.
Înțelegem grija pentru cei eliberați din penitenciare, dar nu în detrimentul altor persoane fără un loc de muncă. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Dacă nu mai sunt intervenții, intrăm la dezbaterea pe articole.
Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.
Anexa cu amendamente admise.
De la 1 la 6 dacă sunt observații, comentarii? Nu.
Prin urmare, proiectul de lege rămâne la votul final. Și mergem mai departe, stimați colegi. Punctul 25 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 202 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 172/2021.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.
Prin urmare, invit reprezentantul Comisiei pentru învățământ, comisia de fond, pentru prezentarea raportului.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 202 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 172/2021
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 202 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca orice student să aibă acces egal și gratuit la bibliotecile universitare, inclusiv bibliotecile centrale universitare.
Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
În urma dezbaterii în ședința din data de 8 iunie 2021, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, a propus adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele de tehnică legislativă admise din anexă.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Intrăm în dezbateri generale și, cu acceptul dumneavoastră, o să-i dăm cuvântul colegului Filip Havârneanu, care este inițiator, în cadrul dezbaterilor generale, din partea Grupului USR, din online, și, după aceea, domnului deputat Căuș.
Vă rog, domnule Havârneanu, dacă ne auziți.
## **Domnul Filip Havârneanu**
**:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vă cer susținere pentru un proiect care, în primul rând, vrea să elimine tratamentul discriminatoriu.
Progresul unor tineri pe care mâine îi vrem medici, avocați, polițiști sau cu funcții de conducere nu trebuie să fie condiționat financiar.
Studenții cărora nu le-am oferit astăzi șansa de a face performanță sunt cei care mâine vor pleca în afara țării, livrându-și inteligența, potențialul și serviciile în state de adopție.
Este important să votați această lege, pentru că un vot împotriva ei e sinonim cu refuzul de a da o șansă educației în rândul studenților.
Piedicile birocratice ori instituirea de taxe care îi dezavantajează pe acești studenți în dezvoltarea lor vor aduce consecințe rapide.
Așa că merită să-i încurajăm oferind, ca stat, gratuitate în accesarea materialelor de studiu.
Gratuitatea în bibliotecile centrale universitare nu este un moft, este dorința miilor de studenți din România care vor să învețe, să avanseze, și trebuie să le răspundeți pozitiv. Sunt acei studenți cărora mâine le vom cere să devină adulți corecți și să ia decizii cumpănite.
Vă invit să votați pentru a sprijini studenții din România, care chiar vor să citească, să acumuleze informații, într-o țară în care ei speră să facă diferența.
Vă mulțumesc mult.
Mulțumim și noi, domnule deputat. Îl invit la microfon pe domnul deputat Vasile Căuș, Grupul PNL.
Stimați colegi,
Grupul PNL va vota acest proiect de lege, din două motive.
În primul și în primul rând, accesul la informație atunci când tinerii se află în procesul educațional este normal să fie gratuit, cu atât mai mult cu cât la nivelul bibliotecilor universitare sau centrale universitare informația este cât de cât verificată, spre deosebire de tot setul de informații pe care studenții sau elevii îl pot... studenții, în special, îl pot găsi pe net.
La nivel personal, trebuie să spun că apreciez, în primul rând, faptul că se reduce birocrația prin eliminarea acestor legitimații de acces la bibliotecă și, probabil, utilizarea carnetului de student.
Taxele nu sunt neapărat foarte mari, dar, la nivel de principiu, este important, până la urmă, ca acestea să fie zero atunci când vorbim într-adevăr de formarea tinerilor, pentru a deveni, până la urmă, cetățeni care să ne reprezinte cu onoare.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule deputat. Îl invit la tribună pe domnul deputat Boris Volosatîi, Grupul AUR.
## **Domnul Boris Volosatîi:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Grupul AUR va susține acest amendament, pentru că este foarte important să avem studenți informați din izvoarele scrise.
Și e bine că mai vor să intre în bibliotecă. Vom avea mai puține plagieri, vom avea mai mulți oameni cu carte, cu calitate, cu educație.
Dacă vrem să facem o educație de calitate trebuie să le permitem accesul la informație. În această ordine de idei, AUR va susține acest proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat.
Îl invit la tribună pe colegul deputat Zisopol Dragoș, Grupul minorităților naționale.
Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,
Deși aparent situația juridică reglementează la nivelul legii organice și este una extrem de clară, în fapt, s-a produs o discriminare între două categorii de studenți: pe de o parte, studenții înmatriculați la universitățile care dețin o bibliotecă proprie, caz în care prevederile legale sunt clare și unanim respectate, în sensul în care studenții beneficiază de gratuitate la accesul în aceste biblioteci, respectiv studenții înmatriculați la universitățile care nu dețin o bibliotecă proprie de sine stătătoare sau echivalentă, utilizând în acest sens serviciile bibliotecilor centrale universitare.
Propunerea legislativă rezolvă această mare problemă și de aceea membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale o vor susține.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule deputat Zisopol. Îl invit la cuvânt pe colegul deputat Savu-Piper, Grupul PSD.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Grupul parlamentar al PSD susține această inițiativă legislativă, care aduce plusvaloare actului educațional studențesc.
Vă mulțumesc.
Mulțumim, domnule deputat.
Trecem la dezbaterea propunerii legislative pe articole. Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.
Dacă la anexa cu amendamente admise, de la 1 la 3, sunt observații, comentarii?
Nu.
Prin urmare, propunerea legislativă rămâne la votul final. Punctul 26 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004; PL-x 192/2021.
Dacă...?
Aici sunt inițiator, dar, mă rog, nu o să intervin. O să rog reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină și imunități să prezinte raportul. Comisia juridică.
## PL-x 192/2021.
Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 341/2004, Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul a adoptat proiectul de lege.
La întocmirea raportului, Comisia juridică, de disciplină și imunități a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul mixt al Consiliului Economic și Social, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și avizul favorabil al Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 341/2004 cu două noi alineate, alin. (2) și (3) ale art. 82, prin care se stabilesc categoriile de persoane care nu beneficiază de prevederile respectivului act normativ, și anume persoanele care sunt dovedite că în perioada 1945–1989 au deținut cel puțin o demnitate sau o
funcție de conducere în cadrul organelor de conducere, la nivel local, regional sau național, ale Partidului Comunist Român, precum și persoanele care sunt dovedite că în perioada 1945–1989 au deținut cel puțin o demnitate sau o funcție de conducere în cadrul organelor de conducere, la nivel local, regional sau național, ale gărzilor patriotice.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise și respinse redate în anexa nr. 1 și anexa nr. 2 care fac parte integrantă din prezentul raport.
În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.
Și propun un timp de dezbatere de 3 minute.
Mulțumesc, domnule președinte.
Dacă la dezbateri generale sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare?
Nu.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Dacă la titlul legii sunt obiecții, observații? Nu.
Avem anexa cu amendamente admise.
De la 1 la 10 dacă sunt observații? Nu.
Adoptate.
De la 10 la 12 dacă sunt observații? Nu.
Adoptate.
Întrucât nu sunt solicitări de susținere a amendamentelor respinse, proiectul de lege merge la votul final.
Da, am ajuns la punctul 27 de pe ordinea de zi. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2021 pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale; PL-x 133/2021.
Suntem în procedură de urgență.
Intrăm în dezbaterea proiectului de lege.
Comisia sesizată în fond e Comisia pentru muncă și protecție socială.
Dacă colegii s-au întors?
Dacă nu, o să-l rog tot pe domnul secretar Ganț să mă ajute cu citirea raportului.
Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2021 pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2021, prin care se modifică Legea nr. 200/2006, în sensul instituirii unor măsuri necesare pentru a preîntâmpina efectele determinate de insolvența angajatorului, prin eliminarea condiției pronunțării unei hotărâri judecătorești prin care este dispusă măsura ridicării parțiale sau totale a dreptului de administrare pentru angajatorul în stare de insolvență. Astfel, se urmărește facilitarea plății drepturilor neachitate ale salariaților care rezultă din contracte de muncă sau raporturi de muncă, precum și a compensației pentru încetarea raporturilor de muncă. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat. Face parte din categoria legilor ordinare.
Camera Deputaților este Camera decizională.
În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaților a unui raport de adoptare a proiectului de lege, în forma prezentată. Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule Ganț.
Dacă la dezbateri generale sunt intervenții din partea colegilor?
Nu. Nu avem solicitări de intervenție. Neavând amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.
Poziția 28 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a unor prevederi din Legea nr. 75/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST ROMÂNIA, precum și pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19; PL-x 427/2020.
Conform regulamentului, suntem în procedură de urgență. Intrăm pe partea de dezbateri.
Comisiile raportoare sunt Comisia pentru buget și Comisia pentru industrii.
Îi rog pe unii dintre colegi să prezinte raportul comun.
Domnul vicepreședinte, domnul deputat Sebastian Burduja.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2020
În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a unor prevederi din Legea nr. 75/2020 și completarea Ordonanței de urgență nr. 110/2017 privind IMM INVEST ROMÂNIA.
Prin prezentul act normativ se reglementează prorogarea intrării în vigoare a dispozițiilor art. I pct. 2–6 și 9 și ale art. II din Legea nr. 75/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2020 pentru obținerea deciziei de autorizare a Comisiei Europene, deoarece facilitățile oferite prin Programul IMM INVEST ROMÂNIA trebuie să respecte prevederile Comunicării Comisiei Europene privind cadrul temporar în materie de ajutor de stat în contextul pandemiei de COVID-19.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare, cu amendamentele admise prevăzute în anexă.
Lege ordinară. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule deputat. Dezbateri generale, Grupul PSD, doamna deputat Sandu Viorica.
Doamnă deputat?
Stimate colege, Stimați colegi,
Peste 60% dintre companiile mici și mijlocii din România și-au redus activitatea în 2020, iar mii de IMM-uri au intrat în insolvență.
Pentru 2021 specialiștii estimează că vom avea un număr de insolvențe similar cu cel din 2011, după criza financiară globală.
Asta înseamnă că zeci de mii de români vor rămâne fără un loc de muncă, chiar într-o perioadă în care costul vieții în România crește într-un ritm fără precedent.
Programele guvernamentale IMM INVEST și IMM FACTOR, cu care premierul Cîțu încă se laudă, sunt doar praf în ochii micilor antreprenori.
Deși arată bine pe hârtie, realitatea este cu totul și cu totul alta. Un procent infim din zecile de mii de companii care aplică la aceste programe reușesc să obțină bani de la bănci sau IFN-uri.
Restul, adică marea majoritate, sunt lăsate de către Guvernul României pradă falimentului.
IMM INVEST și IMM FACTOR trebuie regândite astfel încât să devină cu adevărat accesibile mediului de afaceri și să salveze companiile mici și medii de la închidere.
Grupul PSD nu poate susține amăgirea antreprenorilor români și deci nu vom vota aceste proiecte.
Mulțumesc, doamnă deputat.
Următorul coleg înscris la cuvânt este domnul deputat Georgel Badiu, Grupul AUR.
Mulțumesc, domnule președinte.
Grupul AUR va vota pentru acest proiect de lege. Știm că sunt multe lacune în ceea ce privește susținerea IMM-urilor, dar acest proiect de lege am decis să-l susținem și să-l votăm.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
O invit la cuvânt pe doamna deputat Maria-Gabriela Horga, Grupul PNL.
Vedeți când mințiți? Datele nu mint niciodată, în schimb!
10% din mediul de afaceri, din perspectiva veniturilor,
adică cifra de afaceri, a aderat la Programul IMM INVEST.
- 21 de bănci au făcut parte din acest program.
- S-au acordat finanțări totale către 25.586 de întreprinderi,
o valoare totală finanțată de peste 15 miliarde de lei.
Deci cum puteți să spuneți că acest program nu a ajutat economia?
Mai mult, acest program nu a contribuit la deficitul bugetar, pentru că s-au acordat garanții de stat.
450.000 de angajați și-au păstrat locurile de muncă datorită acestui program.
Mulțumesc.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc, doamnă deputat.
Văd că mai e înscris la cuvânt domnul deputat Ciubuc, de la AUR, dar, domnule deputat, suntem pe procedură de urgență, avem un singur vorbitor de grup. Eventual, puteți, dacă doriți, la amendamente, dacă aveți puncte de vedere. Domnule Burduja, n-ați anunțat timpul de dezbatere. 3 minute e în regulă?
## **Domnul Sebastian-Ioan Burduja**
**:**
Da.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
## OK!
Atunci, intrăm la dezbaterea pe amendamente. Avem amendamente admise de la 1 la 5. Dacă sunt observații?
Doreați să interveniți pe partea de amendamente, domnule deputat?
## **Domnul Ciprian Ciubuc**
**:**
În mod evident, colaborarea cu Securitatea regimului represiv comunist reprezintă o gravă abatere de la normele democratice în vigoare, iar când o astfel de abatere a fost comisă de persoana care a deținut calitatea de președinte – cel care, conform Legii fundamentale, veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice – este amenințată existența statului de drept și exercitarea efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale.
În acest sens, stimați colegi, considerăm că este absolut necesară, pentru garantarea democrației și a încrederii în instituțiile fundamentale ale statului, includerea constatării calității de colaborator al Securității între cauzele care determină retragerea drepturilor acordate foștilor președinți ai României.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat Cătăniciu. Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, rog prezentarea raportului.
Nu.
## PL-x 58/2021.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Nu.
Eventual, puteți explica votul la votul final, dacă doriți acest lucru, din partea grupului dumneavoastră.
Prin urmare, avem adoptată anexa cu amendamente admise de la 1 la 5.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
29. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de președinte al României; PL-x 58/2021.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină? Domnule Tanasă, nu sunteți inițiator, nu?!
## **Domnul Dan Tanasă**
**:**
La dezbateri.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc.
Reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină și imunități...
Vă rog, doamnă deputat.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
În Legea nr. 406/2001, prin care sunt reglementate drepturile persoanelor care au avut calitatea de președinte al României, a fost instituită, încă din forma inițiatorului, posibilitatea neacordării acestor drepturi în cazul în care foștilor președinți le-a încetat mandatul ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni pentru care au fost condamnați definitiv.
Totodată, art. 4 alin. (2) din legea respectivă prevede că drepturile conferite sunt retrase în cazul în care persoanele beneficiare sunt condamnate la pedepse privative de libertate.
Așadar, inclusiv în forma în vigoare a Legii nr. 406/2001 legiuitorul a reglementat expres situații în care, din cauza unor abateri grave, foștii președinți nu beneficiază sau își pierd prerogativele acordate după încetarea mandatelor.
Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de președinte al României.
Senatul a adoptat proiectul de lege.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil actul normativ, cu observații și propuneri.
Guvernul României a transmis opinia conform căreia Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acestei inițiative legislative.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare includerea între cauzele care determină retragerea drepturilor foștilor președinți ai României a celei vizând existența dovezii privind calitatea de lucrător sau colaborator al Securității.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexa nr. 1 care face parte din prezentul raport.
Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Vă mulțumesc și propun 3 minute timp de dezbatere.
Și am să menționez că Grupul USR PLUS susține adoptarea acestui proiect de lege.
Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale, înscrieri la cuvânt? Colegul deputat Dan Tanasă, Grupul AUR. Vă rog, domnule deputat.
## **Domnul Dan Tanasă:**
Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. În mod evident, AUR va susține acest proiect legislativ. Ne exprimăm regretul că acest proiect legislativ nu a apărut mai repede în societatea românească și îi urăm la mulți ani cu executare lui Traian Băsescu.
Mulțumesc, domnule deputat.
Dacă mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare?
Nu, nu sunt.
Intrăm la dezbaterea pe articole, dar mai întâi trebuie să votăm timpul propus de 3 minute.
Vot, vă rog.
Rezultatul votului: 144 de colegi prezenți, 142 au votat pentru, doi contra, zero abțineri, zero „nu votez”.
Prin urmare, stimați colegi, vă anunț că avem la anexa cu amendamente admise două amendamente.
Începem cu titlul.
Dacă sunt observații la titlul legii? Nu.
La amendamente admise, 1 și 2, dacă sunt observații? Nu.
Iar văd că la amendamente respinse nu susține nimeni. Prin urmare, proiectul de lege rămâne la votul final. Mergem mai departe.
La punctul 30 de pe ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2020 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, precum și pentru modificarea și completarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2020; PL-x 580/2020.
Suntem în procedură de urgență, conform regulamentului. Dacă reprezentantul Guvernului dorește? Nu dorește.
Prin urmare, îi dau cuvântul unui reprezentant al comisiilor raportoare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului comun.
Vă rog, domnule vicepreședinte al Comisiei pentru buget, finanțe, domnule deputat Burduja.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință, Florin Roman.
Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2020
În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate pentru dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2020, care se referă la Programul IMM INVEST ROMÂNIA.
Prin prezentul act normativ se adaptează cadrul legislativ al programului, conform Deciziei Comisiei Europene din 7 august 2020, fiind aduse câteva modificări.
De exemplu: perioada standard de acordare a grantului este de 8 luni de la data acordării creditului; perioada în care se poate efectua plata este cuprinsă între 1 septembrie 2020 și 31 octombrie 2021; posibilitatea accesării de către microîntreprinderi și întreprinderi mici a creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru de valori mai mari – până la 5 milioane lei; eliminarea cerinței prin care beneficiarii se obligau să nu disponibilizeze personalul existent până la data de 31 decembrie 2020; plafonul total al
garanțiilor pentru 2020 –20.000.000.000 lei; creșterea perioadei până când pot fi efectuate plățile reprezentând grantul în cadrul schemei de ajutor de stat, concomitent cu creșterea bugetului și a plafonului de garantare al schemei – de la data de 31 martie 2021 la data de 31 octombrie 2021.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare, în forma adoptată de Senat.
Mulțumesc, domnule deputat Burduja.
Vă mulțumesc și eu.
Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu, nu sunt intervenții.
Prin urmare, nu avem nici amendamente.
Proiectul de lege merge la votul final.
Și ultimul proiect aflat pe ordinea de zi, la poziția 31, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2019 pentru aplicarea unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare din cadrul operatorilor economici pentru care s-a aprobat acordarea ajutoarelor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive în perioada 2019–2024; PL-x 24/2020.
Suntem în procedură de urgență.
Comisia pentru muncă și protecție socială.
Avem un raport suplimentar.
O să-l rog pe colegul, domnul deputat Lupu să mă ajute cu citirea raportului.
Raport suplimentar asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2019 pentru aplicarea unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare din cadrul operatorilor economici pentru care s-a aprobat acordarea ajutoarelor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive în perioada 2019–2024
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2019.
În urma reluării dezbaterilor, în ședința din 8 iunie 2021, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, menținerea soluției anterioare de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituția României, republicată.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 10 februarie 2020, ca urmare a depășirii termenului de adoptare, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituția României.
Camera Deputaților este Camera decizională.
În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât transmiterea prezentului raport suplimentar de menținere a soluției anterioare.
52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 130/20.IX.2021
Mulțumesc, domnule deputat.
Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt solicitări de intervenții la dezbateri generale?
Este înscris la cuvânt colegul deputat Ciubuc Ciprian, Grupul AUR.
Vă rog, domnule deputat.
## **Domnul Ciprian Ciubuc:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Nu ne putem opune unor ajutoare pentru cei disponibilizați în urma concedierilor închiderii minelor românești, însă vreau să fac o paranteză aici. România nu a știut, prin guvernele sale, să negocieze cum a negociat Germania sau Polonia închiderea minelor până în 2050 și am ajuns să ne închidem propriile mine.
Aici avem și problema creșterii prețurilor, pentru că a scăzut capacitatea de producție de energie.
Nu putem să închidem minele românești când munții noștri sunt plini de cărbune!
Avem niște negocieri și avem niște negociatori slabi și niște slugi care nu au știut să negocieze în interesul național.
Deci închiderea minelor este un act de trădare economică a României!
Mulțumesc.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Nemaifiind intervenții din partea altor grupuri, vă propun un timp de 5 minute pentru dezbateri pe articole.
Vot, vă rog.
Timp de dezbatere: 5 minute.
Rezultatul votului: 159 de colegi prezenți, 155 au votat pentru, 3 contra, zero abțineri, unu „nu votez”.
Avem 31 de amendamente admise.
Dacă la titlul legii sunt comentarii, observații? Nu.
Adoptat.
De la 1 la 10 dacă sunt observații, comentarii? Nu.
Adoptate. Dacă de la 10 la 20 sunt observații, comentarii? Nu.
Adoptate. Dacă de la 20 la 30 sunt observații? Nu.
Adoptate. Dacă la 31 sunt observații, comentarii? Nu.
Adoptat.
Avem un amendament respins. Dacă se susține? Nu se susține. Proiectul de lege merge la votul final. Stimați colegi,
Vreau să vă mulțumesc pentru modul operativ în care am lucrat astăzi împreună.
Să nu trageți în mesager, eu doar vă comunic. Colegii noștri din cele trei comisii lucrează la Legea consumatorului vulnerabil. E o lege importantă, care trebuie serios analizată, prin urmare, președinții celor trei comisii ne-au dat un termen rezonabil de raport, ora 14.30, așa că intrăm două ore în pauză și revenim la 14.30 în sală pentru adoptarea raportului
Legii consumatorului vulnerabil, după care urmează imediat sesiunea de vot final, iar apoi ședința de comemorare a evenimentelor din 11 septembrie. Poftiți?
**Domnul Dan Tanasă**
**:**
Și apoi citirea moțiunii!
Nu aud, îmi pare rău! Declar ședința închisă.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Rog colegii de grup care sunt în sală sau viceliderii care înlocuiesc liderii să vină până la tribună.
- Rog și un coleg vicelider de la PSD, dacă este în sală. Să vină și colegii de la UDMR, dacă sunt.
- Din partea Grupului minorităților e domnul Ganț aici. Grupul USR, un vicelider?
## A, scuze!
Bună ziua, doamnelor și domnilor colegi!
Vă mulțumesc pentru înțelegere.
Ca urmare a discuțiilor cu colegii lideri de grup sau vicelideri, vă informez că cele trei comisii și-au terminat lucrările pe Legea consumatorului vulnerabil, însă, fiind vorba de foarte, foarte multe amendamente, președinții celor trei comisii ne-au solicitat un termen de încă o oră pentru întocmirea raportului.
Ca urmare a acestei situații, ca urmare a discuțiilor cu colegii lideri și vicelideri, vom modifica programul de lucru, în sensul că vom modifica ordinea de zi și, cu acordul dumneavoastră, vom începe cu partea de ședință comemorativă pentru atentatele de la 11 septembrie din Statele Unite.
Îl așteptăm doar pe colegul Florin Alexe să coboare de la comisie și, între timp, sperăm că vom obține și raportul de la colegii noștri pentru a începe ședința de vot final.
Deci doar câteva minute mai durează până coboară colegul nostru de la comisie și, cu acordul dumneavoastră, începem.
Mulțumesc.
Domnule Alexe, o să vă rog să veniți puțin până la tribună. Întreb liderii de grup dacă sunt cu toții în consens cu modificarea propusă pentru ordinea de zi, ca să nu o mai
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Constantin Bîrcă – declarație politică: „Vreau Guvernul meu!”; – Maria Stoian – declarație politică: „A învins economia pandemia?”; – Cristina Camelia Rizea – declarație politică: „Florin Cîțu trebuie să plece!”; – Nicolae Roman – declarație politică intitulată „Poporul român trebuie să știe! Cine ne mai apără?”; – Nicolae-Miroslav Petrețchi – declarație politică; – Dumitru Coarnă – declarație politică cu titlul „Bombă ecologică lângă localitățile Oltenița și Ulmeni din județul Călărași. Migrația deșeurilor din București. Se încalcă principiul prevenirii riscurilor ecologice și a producerii daunelor, din Legea protecției mediului nr. 137/1995”; – Alexandru Kocsis-Cristea – declarație politică despre instabilitatea guvernării PNL–USR; – Ștefan-Iulian Lőrincz – declarație politică cu titlul „USR PLUS este garantul politicii făcute cu respect, înțelepciune și profesionalism”; – Raisa Enachi – declarație politică intitulată „Și la Vaslui, ca-n toată țara, interesele transpartinice sunt mai importante decât cele ale cetățenilor”; – Cătălin-Zamfir Manea – declarație politică privind necesitatea aprobării Strategiei de incluziune a cetățenilor aparținând minorității rome și necesitatea asigurării dreptului la educație copiilor de etnie romă; – Mihai Ioan Lasca – declarație politică: „Opriți înșelătoria COVID!”; – Vasile Cîtea – declarație politică cu tema „Pactul național pentru sport, o urgență imediată!”; – Romulus-Marius Damian – declarație politică intitulată „Moțiunea de cenzură înseamnă căderea întregului guvern!”; – Natalia-Elena Intotero – declarație politică: „Vrem la școală, nu acasă!”; – Dragoș-Cătălin Teniță – declarație politică cu referire la parlamentarism; – Denisa-Elena Neagu – declarație politică cu titlul „Salvează o școală închisă și abandonată!”;
## **Domnul Florin-Alexandru Alexe:**
Stimați colegi,
Vă invit să ținem un moment de reculegere în memoria victimelor atentatelor din 11 septembrie 2001.
Vă mulțumesc.
Stimați colegi,
Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la atentatele teroriste din 11 septembrie, îndreptate împotriva valorilor și civilizației occidentale.
În dimineața zilei de 11 septembrie, 19 teroriști Al-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri, prăbușind două dintre ele în Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, unul peste clădirea Pentagonului și al patrulea peste un câmp din Pennsylvania, deși planul era să cadă peste Casa Albă.
Aproape 3.000 de oameni au fost uciși în acea zi neagră pentru lumea democratică, printre care și cinci români.
Mii de oameni nevinovați au devenit victimele unui plan diabolic, conceput de minți întunecate, de credințe incompatibile cu conceptele moderne de individ, libertate și democrație.
Tragedia petrecută în urmă cu 20 de ani în America a provocat reacția lumii civilizate. Lumea avea să se schimbe radical, iar România s-a angajat, alături de Statele Unite, ca un aliat statornic, în lupta împotriva acestui flagel global.
Timp de două decenii terorismul a fost principalul adversar al forțelor democratice din întreaga lume și, din nefericire, a continuat să facă victime nevinovate.
Ne amintim cu tristețe de atentatele din ultimii ani din Europa, Asia și Africa, de masacrele comandate de teroriștii islamiști, fie din Al-Qaeda, ISIS, Boko Haram, Taliban și așa mai departe.
Suferința umană provocată nu poate fi pusă în cuvinte. Distrugerea iremediabilă a atâtor piese din patrimoniul universal nu poate fi pusă în cifre.
Aflate sub asalt, statele democratice s-au solidarizat.
După 10 ani de căutări, liderul Al-Qaeda, Osama bin Laden, a fost identificat și eliminat de forțele americane.
Prin eforturile comune ale Americii, ale României și ale celorlalte forțe armate aliate, terorismul a primit un răspuns în Orientul Mijlociu, în Afganistan și în Africa Subsahariană.
Până de curând, soldații noștri, care merită toată prețuirea noastră, ne-au reprezentat cu demnitate în Afganistan.
România nu era membru al NATO în septembrie 2001, însă după atacurile din 11 septembrie s-a alăturat Statelor Unite și s-a dovedit un aliat de nădejde în lupta comună împotriva terorismului și a extremismului.
Dacă vrem să rămânem parte a lumii libere trebuie să combatem orice formă de extremism prezentă atât pe teritoriul nostru, cât și în orice altă parte a lumii.
Ne confruntăm în ultimii ani cu o creștere îngrijorătoare a manifestărilor extremiste, iar asta nu poate decât să ne mâhnească și să ne mobilizeze să acționăm pentru protejarea valorilor democratice.
Evenimentele recente din Afganistan trebuie să fie un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională.
Avem o responsabilitate imensă în fața istoriei, dar și în fața noilor generații, cărora trebuie să le lăsăm moștenire o lume pusă la adăpost de amenințările terorismului internațional.
Valorile democratice și drepturile omului trebuie apărate în fața acestor forțe ale întunericului.
În continuare, suntem datori să rămânem activi în lupta cu amenințările teroriste.
Mai mult ca oricând, avem responsabilitatea să întărim relația cu Statele Unite ale Americii, să transmitem un mesaj puternic împotriva forțelor teroriste, care amenință civilizația democratică.
Libertatea viitoarelor generații depinde de atitudinea noastră. România trebuie să-și păstreze determinarea, demnitatea și libertatea.
Ca reprezentanți ai românilor în Parlamentul României, trebuie să ne asumăm zilnic lupta împotriva fenomenului reprezentat de terorism, dar și împotriva cauzelor sale profunde – extremismul.
În fiecare zi, putem să devenim mai puternici.
În fiecare zi, putem să onorăm memoria românilor care și-au pierdut viața în urmă cu 20 de ani.
În fiecare zi, le putem fi recunoscători soldaților români
care ne-au reprezentat în Irak și Afganistan!
Putem stopa terorismul, putem stopa extremismul! Putem apăra lumea liberă! Putem, împreună! Așa să ne ajute Dumnezeu!
Vă mulțumesc.
Mulțumim domnului deputat Florin-Alexandru Alexe, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Înțeleg că a solicitat intervenția și domnul deputat Mircia Chelaru.
Dacă este în sală domnul general, fostul șef al Statului Major General al Armatei Române și fostul comandant al Armatei a IV-a Transilvania?
Poftiți la microfon, domnule deputat.
## **Domnul Mircia Chelaru:**
Ziua bună, dragi colegi!
Subscriu în totalitate la ideile expuse de reprezentantul PNL-ului, pentru că nu marcăm doar un moment de tristețe a umanității și de invocare a unui punct de cotitură în civilizația umanității. Îl transfer ca pe o problemă de reflecție asupra stării în care se găsește la ora actuală în general societatea umană și în special cea pe care o reprezentăm.
Folosim ușor și repede cuvântul terorism sau teroare. El a fost introdus ca formă specifică de ducere a luptei, în special împotriva barbarilor, de către romani. Cuvântul vine de la „terra horror”, adică „pământul groazei”; transformarea întregului într-o spaimă colectivă.
Această spaimă colectivă a fost exercitată de diferite – hai să le spunem – „forme de guvernare” împotriva exteriorului lor, dar și împotriva tocmai a propriilor popoare.
2001 a fost – așa a fost să fie soarta – momentul prăbușirii celor două Turnuri Gemene; l-am comentat în direct cu regretata Cristina Țopescu, între orele 18.00 și 21.00.
2001 înseamnă și a însemnat pentru umanitate intrarea în era exercițiului terorismului de stat. Împotriva acestui tip de terorism se produce această alianță, spunem noi cvasiuniversală. Pentru a combate – ce? – filosofia morții.
Este momentul în care crima publică este introdusă în viața și starea națiunilor.
Insist asupra acestor probleme pentru a înțelege și mai bine de ce România s-a aflat de partea cea bună și dreaptă a alegerii. Vreau să vă rețin atenția, aducându-vă în timpul prezent, că scopul terorii se îndreaptă către cele patru puncte:
1. înspăimântarea mulțimilor;
2. negarea liderilor;
3. generarea neîncrederii în instituții; și
4. dezagregarea socială.
Teroristul este ființa fără chip, el este cel ce se disimulează printre noi și reacționează fără avertisment.
Doctrina teroristului este una singură, dragii mei, este doctrina morții, ca singură revanșă a neputinței sale.
Sloganul este simplu și vi-l reamintesc: „Cu moartea prin moarte răzbunând.”
Nu este vorba numai de un anumit tip de terorism, cel islamic. Aduceți-vă aminte ce s-a întâmplat mulți ani de zile în Irlanda, în Columbia, în Brigăzile Roșii din Italia și putem continua. Chiar și în alte state care și-au câștigat independența folosind teroarea ca formă legitimă de apărare.
Dar, trebuie să reținem, actul de teroare este cu atât mai abominabil, pentru că el vizează nu ținta vinovată, ci omul civil, fără de apărare. Aici este esența crimei.
De ce, dragii mei? Și mă apropii de sfârșit.
Analizând evoluția gândirii acelora care au făcut apel sau au dispus la asemenea acțiuni, gândirea naturii umane în decădere a fost aceasta: la început l-au ignorat pe Dumnezeu. Apoi a venit o vreme în care – vezi bolșevicii – l-au negat pe Dumnezeu. Iar astăzi, dragii mei, suntem în fața unui fenomen de-a dreptul înspăimântător. Astăzi aceștia îl urăsc pe Dumnezeu.
De aceea, am curajul să spun, față de ceea ce vedem în lume, că teroarea este la ea acasă, pentru că suntem în fața unui sistem de metaterorism, sub toate formele sale, manifestate prin spaime. Spaima continuă față de moarte, spaima față de ziua de mâine, spaima față de insecuritatea urmașilor noștri.
În 2004 o delegație NATO a venit în România și împreună cu un colectiv de cercetători în domeniu de la Universitatea „Carol Davila” și de la alte centre au analizat marea spaimă a omenirii care va veni în timpul viitor. Era în 2004! S-a numit bioterorism.
Acest lucru a fost analizat și iată-ne că azi, sub ochii noștri, suntem într-un bioterorism incredibil, care adună toate spaimele. Abuzarea umanității se face sub ochii noștri.
Dragii mei, trebuie să avem și o soluție. Soluția este simplă: să ne întoarcem la dreptate, la om și la Dumnezeu.
Poporul român merită această recuperare și numai astfel se explică de ce terorismul violent de tip distructiv militar nu și-a găsit locul la noi. Pentru că suntem un popor al lui Dumnezeu, un popor bun și în deplină omenie.
Un atac terorist ce reprezintă, probabil, cel mai sângeros atac din istoria modernă, un atac terorist care n-a fost doar asupra a două simboluri ale Statelor Unite, Turnurile Gemene și Pentagonul, ci a fost un atac în care au murit 3.000 de oameni, din care patru au fost români.
„Nine Eleven”, cum spun partenerii noștri americani, a fost un moment care a cutremurat întreaga planetă.
Am fost la un moment dat la „Ground Zero”, în New York, și pot să vă spun că încă poți să simți, la 20 de ani după, atmosfera aceea apăsătoare și sentimentul de tristețe.
Însă 11 septembrie a fost și un accelerator al istoriei, a fost un atac asupra valorilor noastre morale și fundamentale. A fost prima dată în istoria NATO când a fost invocat și activat articolul 5 – clauza sacrosantă de sprijin și apărare reciprocă. A fost și prima dată când Occidentul a pornit un război împotriva terorismului.
Însă „Nine Eleven” a fost și un moment de conștientizare a faptului că istoria modernă, cea de după Războiul Rece, se confruntă și cu noi tipuri de amenințări.
De asta – și vreau să spun asta foarte apăsat – o țară cu geografia României nu-și permite să nu fie parte a unui sistem de apărare stabil și puternic, așa cum este cel pe care ni-l oferă parteneriatul strategic cu America și apartenența noastră la NATO.
Anul acesta aniversăm 5 ani de la operaționalizarea scutului antirachetă de la Deveselu, o reconfirmare a apartenenței noastre la NATO, dar și a dorinței de a reîntări constant parteneriatul strategic pe care îl avem cu Statele Unite.
Anul viitor aniversăm 25 de ani de parteneriat strategic cu Statele Unite, un pilon esențial al politicii noastre externe, iar astăzi mă bucur că relația dintre România și Statele Unite este mai puternică decât oricând.
În ciuda multor lucruri care se spun în spațiul public, mai ales zilele acestea, apartenența la valorile democratice promovate de Occident, cum ar fi libertatea, drepturile omului, valorile democratice, sunt valori care ne fac pe noi, românii, mai puternici și un actor mai important pe scena globală.
Și sunt convinsă că, fiind uniți de un set de valori comune, vom reuși și în demersul destinat combaterii terorismului, oriunde s-ar afla în lume.
Mulțumesc foarte mult.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Vă mulțumim și noi, doamnă deputat.
Din partea Grupului USR, îl invităm să ia cuvântul pe colegul nostru, domnul deputat Adrian Wiener.
Vă mulțumesc.
Mulțumim, domnule deputat, pentru intervenția dumneavoastră.
O invit să se adreseze plenului pe colega noastră, doamna deputat Ana-Maria Cătăuță, Grupul PSD.
## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
„Sunetele a sute de mii de oameni care țipă când turnul de sud s-a prăbușit, acesta este sunetul pe care-l aud – primul lucru – când mă trezesc și ultimul lucru pe care-l aud atunci când merg la culcare.”
Aceasta este mărturia unui supraviețuitor al atacului terorist din 11 septembrie 2001.
Stimați colegi, Aș vrea să fiu scurt.
Mantra terorismului cred că se poate reduce la ceea ce a spus unul dintre ei cu puțin timp înainte să moară, ca un testament, ca o justificare la oroarea ce avea să urmeze: „Noi iubim moartea mai mult decât iubiți voi viața.” Este o justificare, este o raționalizare, dacă vreți, a ceva complet irațional, a unei forme de intoleranță care are rădăcini biologice. Să nu uităm acest lucru.
Știu eu, dreptatea..., orice concept filosofic la care am face referire ca justificare a împărțirii lumii în buni și răi, în alb și negru nu poate să fie până la urmă decât o justificare a iraționalului care fierbe și tinde să iasă la suprafață de fiecare dată în noi. Este un parazit al naturii umane, dacă vreți, nu cred că poate fi atribuit unei construcții religioase sau culturale și de aceea pericolul este iminent și permanent, iar pentru aceasta nu cred că există soluții simple, ci doar atașamentul constant – reiterat prin educație – la un set de valori, la niște principii care, poate, pe termen lung, ne face să aparținem unei lumi în care copiii noștri vor să trăiască, unei lumi în care spaima colectivă să fie cât mai mică și în care să iubim doar viața și să detestăm moartea evitabilă, moartea gratuită, moartea în sine.
Pentru că tot ceea ce ar trebui să reprezentăm noi, ca cultură și civilizație – și mă refer la Occident acum –, ar trebui să fie pentru viitor, pentru generațiile care urmează. Acest lucru am vrut să-l spun vizavi de 11 septembrie.
Nu am nimic scris, dar sunt câteva lucruri care permanent m-au marcat în acești 20 de ani și care m-au făcut să trag concluzii permanente și care întotdeauna au fost doar temporare.
Mulțumesc.
Mulțumim și noi domnului deputat.
Având în vedere că nu mai sunt colegi înscriși la cuvânt, declar închisă ședința Camerei Deputaților consacrată comemorării atentatelor de la 11 septembrie 2001.
Rugămintea este să încercăm să rămânem în sală. Înțeleg că se lucrează la raportul celor trei comisii pe Legea consumatorului vulnerabil; sunt foarte multe amendamente. Urmează să fie finalizat raportul și continuăm cu dezbaterea acestui ultim punct de pe ordinea de zi, iar apoi vom intra în ședința de vot final.
Vă mulțumim pentru înțelegere.
Bună ziua, doamnelor și domnilor colegi!
Am primit în sfârșit raportul.
Întreb liderii de grup dacă colegii sunt pregătiți, ca să putem relua ședința.
Mulțumesc.
Deci ultimul punct pe ordinea de zi a ședinței noastre de astăzi la dezbaterea proiectelor de lege este Proiectul de lege privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie; PL-x 210/2021.
Suntem în procedură de urgență, stimați colegi.
Vă propun să trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Și invit reprezentantul Guvernului, inițiatorul acestui proiect, dacă dorește să intervină.
Doriți să interveniți? În regulă, vă rog.
## **Domnul Cătălin Boboc** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale_ **:**
Guvernul susține raportul acestui proiect de lege, așa cum a fost votat astăzi în comisiile reunite din Camera Deputaților – Comisia pentru muncă, Comisia pentru industrii și Comisia pentru politică economică.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumim.
Îl rog pe un președinte sau pe un reprezentant al celor trei comisii raportoare, Comisia pentru industrii, Comisia pentru
muncă și Comisia pentru politică economică, să ne prezinte raportul comun.
- Doamna președinte Țoiu este în sală?
- Da.
- Domnul președinte Sándor este în sală?
- Haideți, domnule președinte, să prezentați succint
- raportul, vă rog frumos.
- Domnul Sándor a prezidat cele trei comisii și... Dar, așa, pe scurt, vă rog frumos.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru industrii și servicii astăzi au avut ședință comună asupra Legii consumatorului vulnerabil.
Raport comun asupra Proiectului de lege privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie
În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, transmis cu adresa PL-x 210/2021 din data de 19 mai 2021.
Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 141/2021, avizează favorabil proiectul de lege.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.
Consiliul Economic și Social, prin avizul nr. 2.582/2021, avizează nefavorabil prezentul proiect de act normativ.
Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale în ședința din 9 iunie 2021 a hotărât, cu majoritate de voturi, avizarea favorabilă a proiectului de lege.
Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a hotărât, cu unanimitate de voturi, avizarea favorabilă a proiectului de lege.
Comisia juridică, de disciplină și imunități în ședința din 10 iunie 2021 a hotărât, cu unanimitate de voturi, avizarea favorabilă a proiectului de lege.
Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au examinat proiectul de lege în ședința comună din 7 septembrie 2021.
La lucrările ședinței comune au fost prezenți deputații conform listelor de prezență.
În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, cu amendamentele admise prevăzute în anexa nr. 1 și amendamentele respinse prevăzute în anexa nr. 2 care fac parte integrantă din prezentul raport.
Stimați colegi, trebuie să fac și o precizare.
Orice alte chestiuni de tehnică legislativă să revină Departamentului Legislativ.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumim și noi, domnule președinte. Stimați colegi, Începem dezbaterea.
Aș vrea să fac o precizare înainte.
Ca urmare a comunicării liderilor de grup, care înțeleg că au avut consens pe această decizie, deși suntem pe procedură de urgență, s-a convenit să existe doi vorbitori de grup.
Dacă informația este corectă.
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
Da.
Mulțumesc.
Și, haideți, vă rog frumos să începem dezbaterea. Și o să vă rog să vă și înscrieți la cuvânt, stimați colegi. Da, prima înscriere la cuvânt, domnul deputat Tudor Polak, Grupul PNL.
Vă rog frumos, domnule deputat.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Legea consumatorului vulnerabil este una extrem de importantă, mai ales în contextul actual, în care prețul gazelor naturale și cel al energiei electrice au crescut exponențial în ultima perioadă.
Astfel că trebuie să-i felicit pe toți colegii noștri din cele trei comisii reunite ale Camerei Deputaților – Comisia pentru industrii, Comisia pentru politică economică și Comisia pentru muncă și protecție socială –, care astăzi, după o ședință maraton, au reușit să adopte acest raport de aprobare.
Raportul de aprobare aduce câteva modificări față de propunerea inițială a Guvernului, cele mai importante dintre aceste modificări fiind faptul că această lege se va putea aplica începând cu data de 1 noiembrie 2021 și crește exponențial, aș putea spune, numărul de beneficiari, acesta crescând de la aproximativ 209.000, câți sunt în prezent, până la 524.000, câți vor putea fi din momentul în care legea va intra în vigoare.
Grupul Partidului Național Liberal susține și va vota această propunere legislativă, prin intermediul căreia 525.000 de români vor putea beneficia de un ajutor pentru plata facturilor la energie electrică și gaze naturale pe perioada sezonului rece.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumim, domnule deputat.
În online avem două solicitări.
În ordine, domnul Szabó Ödön, Grupul UDMR; se pregătește domnul Varujan Pambuccian.
Vă rog.
**Domnul Szabó Ödön**
**:**
Domnule președinte, Stimați colegi...
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Dacă ne auzim?
## **Domnul Szabó Ödön**
**:**
Da, vă aud.
Vă mulțumesc.
Pe procedură aș vrea doar, pentru că voi intra într-o zonă în care nu am semnal. Și anume: vă rog să consemnați, la votul final și, dacă va fi, și pe amendamente, că votez conform Grupului UDMR.
Vă mulțumesc mult.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumim, domnule Ödön.
Domnule Pambuccian, vă rog foarte mult, dacă ne auzim.
## **Domnul Varujan Pambuccian**
**:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Este foarte bine că am ajuns la vot cu legea aceasta.
Noi am susținut-o dintotdeauna. Am susținut măsuri de acest gen dintotdeauna. Iar în ultimele zile eforturile noastre s-au intensificat pentru ca această lege să fie discutată și votată astăzi.
Este bine să existe legi care să protejeze consumatorii vulnerabili.
Este și mai bine să existe viziune care să prevină ca oamenii să ajungă în această situație.
Și vreau să profit de această ocazie pentru a reaminti faptul că de ani de zile, în mod insistent, susținem abordarea producției de energie electrică din combustibili nucleari și că această abordare este singura care poate să scadă prețul la energia electrică și poate să facă această energie accesibilă unui număr cât mai mare de consumatori.
Mai mult decât atât, ținând cont de faptul că următorii ani și următorii mulți ani de acum înainte vor fi ani cu o climă foarte greu predictibilă, ani de secetă, ani care vor crea probleme serioase agriculturii, un surplus de energie electrică poate să susțină producția internă de hrană, utilizând tehnologiile care produc această hrană în medii controlate, așa-zisa „agricultură industrială”.
Lucrul acesta va trebui să-l facem dacă nu vrem să ajungem dependenți la baza piramidei lui Maslow de alții. Este un lucru la care toate țările care au mințile în cap, din lumea aceasta, se gândesc serios și acționează în direcția aceasta.
Este timpul să facem și noi lucrul acesta. Avem nevoie de o producție mare de energie electrică și de utilizarea ei, măcar în zona aceasta de producție de hrană, într-un mod cât mai eficient. Altfel o să ajungem o zonă de pe Pământ care o să depindă vital și foarte neplăcut de importuri de la alții și o să ajungem în situația de a nu mai putea, cu nicio lege care să ajute consumatorul vulnerabil, să reușim să ajutăm oamenii cu adevărat.
Da, suma aceasta este foarte importantă acum, dar..., dar...
Voci din sală
#322779Timpul!
Nu vă mai auzim, domnule Pambuccian.
Voci din sală
#322886Timpul!
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc.
Mergem mai departe. E înscrisă la cuvânt doamna Țoiu. Doamna Țoiu, Grupul USR. Vă rog frumos, stimată doamnă.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Le mulțumesc colegilor deputați că am căzut de acord astăzi, împreună, ca această lege să se aplice începând cu 1 noiembrie 2021 și pentru câteva din modificările importante pe care le-am făcut împreună, acceptând atât propunerile venite dinspre Ministerul Muncii și Ministerul Energiei, cât și propunerea de a crea un mecanism dinamic, astfel încât cuantumul fix de referință al facturilor, care era până acum în proiectul de lege, să fie înlocuit cu acest cuantum, ca prag minimal, practic, sub care nu se poate coborî, dar cu un mecanism flexibil, astfel încât, prin hotărâre de Guvern, Guvernul să poată, de fiecare dată când consideră necesar, să reacționeze în timp util la modificările care au loc pe piața de energie și la creșterea nevoii de sprijin care vine dinspre gospodăriile vulnerabile.
Astfel încât, față de prima variantă a legii, care folosea plafoanele de referință ca prag maximal, prag fix, acestea au devenit între timp pragul minimal. Ceea ce înseamnă că Guvernul poate să se adapteze la creșterile care vin din facturile de energie, dar nu poate coborî sub sumele considerate minimale.
De exemplu, 160 RON pentru combustibil, lemne sau cărbune, sumă care a fost dublată la Senat, față de propunerea inițială de 80 RON, și celelalte cuantumuri, de 250 RON și de 500 RON, prevăzute în proiectul de lege. Mulțumesc frumos.
Mulțumesc și eu, doamnă deputat.
Îl invit la cuvânt pe domnul Pușcașu Lucian-Florin, Grupul AUR.
## **Domnul Lucian-Florin Pușcașu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vă anunț cu tristețe și amărăciune că am decis să votăm această lege, deși, în spiritul a ceea ce considerăm noi că au nevoie românii, altele ar fi fost prioritățile pentru rezolvarea problemelor reale.
Vom vota această lege fiindcă românul are o vorbă: „Pe vreme de secetă e bună și o grindină.”
Am fi fost mult mai încântați să vedem preocupare din partea Guvernului pentru măsuri care să rezolve cauzele acestor întâmplări nefericite în viața românilor, și nu rezolvări care seamănă cu un ajutor de moment, cu rezolvări temporare, care îi lasă pe români la mila guvernanților.
PNL nu a pus nicio clipă problema cauzelor acestor întâmplări, nu a încercat să blocheze creșterile foarte mari ale prețurilor la energie din ultima vreme. Încearcă să creeze o rezolvare care să aducă beneficii de imagine în ochii românilor, și nu o rezolvare de fond a problemei.
Vom vota această lege, așa cum am zis, dar ne gândim că românii au dreptul la demnitate, nu la asistență socială din partea unui Guvern care încearcă, pe problemele și pe nevoile lor, să-și construiască o imagine, pe care nu vreau să o mai discut acum.
Vă mulțumesc.
Da.
Mulțumim, domnule deputat. Îl invit la cuvânt pe domnul Focșa Dumitru-Viorel, Grupul AUR.
Rugămintea e ca intervenția să fie cât mai concisă, întrucât timpul, practic, a fost consumat de colegul dumneavoastră.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Astăzi ne-a fost dat să vedem, de fapt, o înțelegere tacită. Chiar dacă colegii noștri de la PSD nu o vor recunoaște, USL a funcționat bine astăzi.
Vreau să vă spun că am ajuns în situația de a subvenționa energia electrică pentru consumatori. Cine a vulnerabilizat cetățeanul român? Guvernările...
Voci din sală
#326513AUR!
## **Domnul Dumitru-Viorel Focșa:**
Da, AUR!
Domnilor, nu suntem aici ca să ne batem joc, că ne vede o țară întreagă!
Legea noi o votăm pentru că, așa cum a spus colegul, „pe vreme de secetă e bună și o grindină”.
Dar gândiți-vă bine că am fi putut să avem rentabilizate toate sistemele de producție, atât hidroenergetic, cât și termoenergetic, fără să ajungem aici. Pentru că această subvenție va dura câțiva ani, după care unde ajungem?
Deci asasinii economici sunt satisfăcuți. De data aceasta, pe mâna domnului Cîțu!
Da.
Mulțumim colegului.
Ne-am fi bucurat să vină și azi-dimineață la declarații politice.
Doamna vicepreședinte Cristina Prună, Grupul USR, vă rog frumos.
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Avem în sfârșit în fața noastră Legea consumatorului vulnerabil de energie.
Și nu de puține ori am luat cuvântul, și în legislatura trecută, și în legislatura aceasta, să vorbesc despre nevoia de a avea această lege.
Această lege trebuia să intre în vigoare de mult, dar a tot fost amânată.
Urgența era ca ea să intre în vigoare la 1 iulie 2020, atunci când a avut loc prima liberalizare a pieței de gaze naturale. Ulterior, la 1 ianuarie 2021, ne aducem aminte de liberalizarea pieței de energie electrică.
Chiar am spus atunci că ar fi trebuit să fie dat un OUG, să intre în vigoare cât mai repede.
Nu s-a întâmplat lucrul acesta.
Iată că astăzi, prin lege, am stabilit ca legea să intre în vigoare cât mai repede, de la 1 noiembrie 2021.
Era firesc și de bun-simț ca această lege să fie adoptată, mai ales în contextul acesta, al creșterilor prețurilor la energie. Și, exact așa cum a spus și colega mea de mai devreme, doamna președinte Oana Țoiu, este important ca Guvernul să stabilească acele valori de referință astfel încât ele să țină pasul cu evoluția pieței.
Însă, stimate colege, stimați colegi, vreau să vă spun că noi astăzi tratăm, de fapt, o problemă, însă cauza... Și pentru a trata cauza trebuie să facem cu totul și cu totul altceva, și anume investiții în sectorul energetic. Să dăm în sfârșit drumul la aceste investiții în sectorul energetic, astfel încât România să producă mai multă energie...
și să avem prețuri...
din ce în ce mai competitive, aici, în România!
Trebuie să investim în energie din surse regenerabile! Trebuie să investim în energie nucleară!
Și, da, a trecut o lege chiar acum câteva luni.
Trebuie să modernizăm sectorul energetic!
Avem fondul de modernizare de 10 miliarde de euro. Nu avem încă un plan pentru a cheltui acești bani până în 2030, dar eu sper că totuși o să găsim înțelepciunea să facem acest lucru.
Trebuie să avem din ce în ce mai mulți prosumatori, adică oameni care să producă, având panouri solare pe casă, și să și consume această energie.
Și mai trebuie să facem ceva: trebuie să modernizăm companiile de stat. Aceste companii din energie care sunt profitabile și care au tot fost căpușate. Și singura manieră să fie modernizate este să le deschidem către piață, să le listăm, să atragem capital privat, astfel încât aceste companii să ajungă în secolul XXI și chiar să avem energie produsă aici, în România, și la prețuri competitive pentru toți românii!
Și, da, toate lucrurile acestea pot să fie posibile dacă și noi, aici, în Parlamentul României, și Guvernul, orice culoare ar avea el, chiar ne vom apleca asupra acestor probleme care pot pe termen lung să ne rezolve această problemă energetică pe care o avem tot din lipsa de investiții pe care am văzut-o de 30 de ani încoace.
Vă mulțumesc.
Și evident că vom vota această lege.
Mulțumim, doamnă deputat.
Îl invit la cuvânt pe liderul deputaților PSD, domnul deputat Alfred Simonis.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Astăzi începusem ziua cu o mare victorie – sau așa crezusem – a românilor: Partidul Social Democrat a impus în regim de urgență, în Parlamentul României, Legea consumatorului vulnerabil.
## **Voci de la PSD:**
Bravo!
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Niciunul dintre cei care ați vorbit anterior n-ați spus că noi am propus ca astăzi această lege, pe care pare că o doriți toți, să fie adoptată în regim de urgență în Parlamentul României!
Este o lege extrem de importantă. O lege care, practic, oferă protecție cetățenilor în fața celei mai mari creșteri, în fața acestei creșteri explozive a prețurilor gazelor naturale și energiei.
Practic, am arătat astfel că în timp ce partidele din coaliție se ciomăgesc între ele...
, asta faceți, vă ciomăgiți între voi...
, vă ciomăgiți pe mize politice mărunte, Partidul Social Democrat e singurul partid responsabil, în sprijinul cetățenilor români!
Ce s-a întâmplat în comisie cu această lege? Guvernul a făcut-o praf și pulbere!
Ați făcut-o în comisie praf și pulbere!
Vreți să vă dau un exemplu?
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**
**:**
Guvernul Cîțu–Ciolacu!
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Guvernul Cîțu, da, din care faceți încă parte, că nu s-a publicat în Monitorul Oficial nimic!
Știți care este ajutorul pe care îl ia un salariat care are salariul minim pe economie? Știți care este ajutorul? Vă spun eu acum: 25 de lei – ajutor la gaz și 16 lei – la lemn! Acesta este ajutorul pe care îl dați, în timp ce USR ne vorbește de panouri solare?! Cu 16 lei și cu 25 de lei ajutor pentru un salariat cu salariul minim?! Și ne vorbiți de panouri solare și de extratereștri?!
Aceasta este Legea ajutorului pentru consumatorul vulnerabil?!
Vă bateți joc de acești oameni...
, spunând...
spunând că de fapt...
ați făcut o lege care sună frumos, sună pompos.
Ce faceți în societate, în realitate? Pentru că oamenii aceștia, care primesc 16 lei, au primit facturi cu 200, 300, 400, 500 de lei mai mari în fiecare lună, de câteva luni încoace.
În final, în final, sper ca amendamentele pe care le vom supune votului să fie adoptate. În acest fel, acest cuantum al ajutorului va fi unul cu adevărat substanțial.
Ieri am reușit în Birourile permanente înființarea comisiei de anchetă care să dovedească, care să verifice de ce aceste prețuri la energie și la gaze au crescut atât de mult.
Vă promit că vom scoate la iveală și îi vom face să plătească pe toți cei care sunt vinovați de aceste creșteri explozive!
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc, domnule deputat.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Bende Sándor, din partea Grupului UDMR.
## **Domnul Bende Sándor:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Domnule Simonis, nu contează cine a fost primul, esențial e că vom avea astăzi o lege.
Dragi colegi,
UDMR salută încheierea dezbaterii din comisii a proiectului de lege și salută, totodată, contribuția tuturor formațiunilor politice care, prin intermediul amendamentelor, cele mai multe acceptate, au adus îmbunătățiri la forma inițială a Guvernului.
O astfel de lege era necesară deoarece ordonanța de urgență în vigoare din 2011 nu mai corespundea nevoilor clienților unei piețe a energiei în plină schimbare, supusă regulilor comunitare într-o măsură din ce în ce mai mare.
Este evident că definirea consumatorului vulnerabil, stabilirea criteriilor de identificare a acestuia era necesară. Datele arată că circa 500.000 de familii și persoane singure vor putea beneficia de prevederile acestei legi.
Legea poate fi îmbunătățită, firește, dar era nevoie de actualizarea tranșelor de venit pentru familiile și persoanele singure, ca acele categorii defavorizate care se confruntă cu pericolul de a nu-și putea plăti facturile să poată asigura încălzirea locuințelor, plata facturilor la energia electrică sau a prețului la combustibilii petrolieri sau la lemne, în perspectiva apropierii sezonului rece.
Stimați colegi, UDMR va vota această lege, cu speranța ca numărul persoanelor care ajung în situația să beneficieze de prevederile ei să fie cât mai mic. Acesta ar trebui să fie țelul.
Reducerea facturilor, așa cum au spus și antevorbitorii mei, se poate realiza în mai multe moduri, dar în special cu investiții. Cu investiții foarte mari în sectorul energetic. Și aici putem să vorbim nu doar de sectorul energetic, ci de toată infrastructura României, de pe orice direcție – infrastructura de învățământ, infrastructura de sănătate, infrastructura rutieră, infrastructura energetică. Și aici putem să vorbim de energie nucleară, energie neconvențională, energie regenerabilă și așa mai departe. Cu toate că, în același timp, putem să vedem și ce facem cu decarbonificarea, pentru că am semnat niște directive, am semnat niște direcții cu Uniunea Europeană, pe care va trebui să le respectăm.
Eu sper că suntem în momentul zero și vom putea să facem aceste investiții, pentru că este absolut necesar.
Și vă spun că, în toate domeniile, nu doar în sectorul energetic, România a ajuns în momentul zero, când nu se mai poate, trebuie investit în toată infrastructura.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Îl invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Adrian Solomon.
## **Domnul Adrian Solomon:**
Da.
Mulțumim pentru posibilitatea de a discuta și despre această problemă, cu adevărat reală.
Cineva spunea să nu ajungă mulți să intre în sfera de aplicabilitate a acestei legi.
Din nefericire, cu toții vom fi consumatori vulnerabili.
Probabil că ați primit cu toții acasă, de la fiecare furnizor de energie, noile propuneri pentru prețurile de la 1 octombrie și de la 1 ianuarie.
De exemplu, furnizorul meu, de origine germană, îmi spune că de la 1 octombrie, deși încheiasem în februarie un contract pe un an de zile, kilowattul-oră la gaz nu va mai fi 0,13 lei, ci va fi 0,26 de lei, iar de la 1 ianuarie – 0,28 de lei.
Vă dați seama că o factură de 100 de lei va fi 200 de lei din octombrie și 250 din ianuarie și așa mai departe, în condițiile în care dacă aș consuma doar un megawatt sau cum se mai calculează lucrurile acestea... Că, e drept, sunt profesor de istorie, nu sunt de fizică. Dar când plătesc sunt consumator și eu, la fel de vulnerabil ca toți românii din această țară.
Toți muncitorii din această țară, toți lucrătorii în servicii și în comerț vor fi la fel de vulnerabili ca o persoană care beneficiază de nr. 416 când le va veni o factură de 1.000 de lei, aceasta având doi copii pe care trebuie să-i trimită la școală și un salariu de 1.385 de lei net.
Ce fel de consumator va fi un om al muncii din țara noastră? Un om plătit la salariul minim. Pentru că așa spun – și am văzut multe amendamente ale Consiliului Investitorilor Străini, care erau foarte interesați de această lege.
Legea ar fi foarte bună dacă... Dincolo de păcăleala pe care încearcă Guvernul să o arate românilor că dă 500 de lei.
Unde scrie că dă 500 de lei? Și cui dă 500 de lei? Când se vorbește clar că sunt procente dintr-o valoare de referință, 500 de lei fiind valoarea de referință pentru energie electrică, 250 de lei pentru gaz și 160 de lei pentru lemn.
Toți consumatorii vulnerabili din această țară se încălzesc în sezonul rece... – că numai pentru această perioadă este legea, în restul anului fiind un supliment, acolo, aproape insesizabil –, se încălzesc 66% cu lemn.
În județul Vaslui, de unde vin eu, metrul cub de lemn, acum, în pragul iernii, este de 800 de lei.
Înțeleg că la Maramureș, unde cade pădurea pe cetățeni, e 250 de lei. Dar de la Maramureș până la Vaslui sau până la Constanța sau până la Craiova, unde trebuie să aibă și acei consumatori acces la lemnul de foc, prețul crește. Și e un mers firesc al economiei.
Dacă noi îi dăm unei familii cu doi salariați pe salariul minim și doi copii 30 de lei ca să-și cumpere lemn, cam câte zile dintr-o lună se poate încălzi cu acei 30 de lei?
Despre asta vorbim, dragii mei.
De aceea, am susținut un amendament la art. 7 alin. (3), prin care măream valorile minime de referință.
Guvernul a spus că va stabili prin hotărâre de Guvern valoarea în fiecare trimestru, că o va actualiza pe baza indicilor statisticii și a creșterii prețurilor și așa mai departe. Să o vedem noi și pe asta! Dar eu vă spun că nu se va întâmpla niciodată. Prea s-au opus ca noi să mărim cu un procent rezonabil. Propusesem 30% la energie, adică de la 500 de lei să fie 650 de lei, cu 50% la gaz, de la 250 să fie 375, și cu 100% la lemn, astfel încât să fie valoarea de referință de 320. Iar, când unui beneficiar de nr. 416 îi dai 100% pentru lemn, să poată să-și cumpere măcar jumătate de metru cub de lemn și să se încălzească mai puțin, dar să se încălzească întreaga lună, nu numai două-trei zile și pe urmă să îl trimitem la deșeuri lemnoase, să umble prin containere, să fure lemne din pădure și așa mai departe.
Eu cred că cei de aici – și mai mult din partea dreaptă, după AUR, nu înainte – habar nu au cum trăiesc oamenii în țara noastră. N-au lucrat în administrația publică și habar nu au că sunt oameni care chiar nu au după ce bea apă. Și vin aici și ne povestesc cum o să-și pună acela care nu are tablă pe casă panouri solare...
și cum o să se încălzească acela cu panoul solar.
Voi n-aveți tablă pe casă, dragii mei, dar casa e la purtător, ca melcul!
## **Voci de la PSD:**
Bravo, Adi!
Bravo, Adrian!
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc, domnule deputat.
O să am și eu o intervenție din partea Grupului PNL.
În primul rând, vreau să le mulțumesc liderilor de grup de la toate formațiunile politice pentru că am avut consens pentru modalitatea de lucru a celor trei comisii.
Îi mulțumesc domnului lider al PSD, că de mult nu l-am mai auzit lăudând o inițiativă atât de bună venită de la Guvern și de la o prietenă de-a Domniei Sale, doamna ministru Turcan.
Vreau să vă mulțumesc, pentru că Parlamentul a fost în aceste zile o țintă și am fost prezentați ca locul în care oamenii, partidele se luptă pentru cu totul altceva, ce nu are legătură cu agenda cetățeanului.
Prin acest proiect de lege, Parlamentul a pus problemele românilor pe agenda cetățeanului și vreau să vă mulțumesc tuturor pentru efortul pe care l-ați făcut. E o bilă albă pentru Parlamentul României.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis**
**:**
La propunerea PSD!
Domnule Coarnă, îmi pare rău, ați avut doi vorbitori pe grup.
Așa ne-am înțeles. Respectăm regulile. Stimați colegi,
Vă propun să intrăm în dezbaterea pe amendamente. Avem în total... 62 de amendamente admise.
Dacă la titlul legii sunt observații, propuneri? Nu.
Adoptat.
Dacă de la 1 la 10 sunt observații, propuneri? Nu.
Adoptate.
Dacă de la 10 la 20 sunt observații, propuneri? Nu.
Adoptate.
Dacă de la 20 la 30 sunt observații, propuneri? Nu.
Adoptate.
Dacă de la 30 la 40 sunt observații, propuneri? Nu.
Adoptate.
Dacă de la 40 la 50 sunt observații, propuneri? Nu.
Adoptate. Dacă de la 50 la 60 sunt observații, propuneri? Nu.
Adoptate. Dacă de la 60 la 62 sunt observații, propuneri? Nu.
Adoptate.
Dacă la... din cele 8 amendamente respinse cineva dorește să susțină?
Vă rog, domnule Solomon.
## **Domnul Adrian Solomon:**
Domnule președinte, mulțumesc. Stimați colegi,
Rugămintea mea: la art. 7 alin. (3) să votăm pe litere. Astfel încât, dacă nu veți fi de acord pentru energie sau pentru gaz să mărim valoarea de referință, haideți măcar să o mărim pentru lemn. Pentru că majoritatea persoanelor vulnerabile, a consumatorilor vulnerabili se încălzesc cu lemn. Și nu va fi un efort foarte mare. Date fiind calculele pe care le-am văzut, o dublare a acestei valori de referință, de la 160 de lei la 320 de lei, nu va face decât să aducă un plus de securitate energetică pentru cei mai săraci dintre noi.
Vă propun să votăm pe litere, domnule președinte. Și, dacă colegii sunt de acord, să supuneți astfel.
Și, dacă e, să susținem numai lit. c) din amendamente. Domnul Andronache, care e mai regulamentar decât noi, poate că închide ochii sau se întoarce către popor.
Să se întoarcă către popor.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Constantin Bîrcă – declarație politică: „Vreau Guvernul meu!”; – Maria Stoian – declarație politică: „A învins economia pandemia?”; – Cristina Camelia Rizea – declarație politică: „Florin Cîțu trebuie să plece!”; – Nicolae Roman – declarație politică intitulată „Poporul român trebuie să știe! Cine ne mai apără?”; – Nicolae-Miroslav Petrețchi – declarație politică; – Dumitru Coarnă – declarație politică cu titlul „Bombă ecologică lângă localitățile Oltenița și Ulmeni din județul Călărași. Migrația deșeurilor din București. Se încalcă principiul prevenirii riscurilor ecologice și a producerii daunelor, din Legea protecției mediului nr. 137/1995”; – Alexandru Kocsis-Cristea – declarație politică despre instabilitatea guvernării PNL–USR; – Ștefan-Iulian Lőrincz – declarație politică cu titlul „USR PLUS este garantul politicii făcute cu respect, înțelepciune și profesionalism”; – Raisa Enachi – declarație politică intitulată „Și la Vaslui, ca-n toată țara, interesele transpartinice sunt mai importante decât cele ale cetățenilor”; – Cătălin-Zamfir Manea – declarație politică privind necesitatea aprobării Strategiei de incluziune a cetățenilor aparținând minorității rome și necesitatea asigurării dreptului la educație copiilor de etnie romă; – Mihai Ioan Lasca – declarație politică: „Opriți înșelătoria COVID!”; – Vasile Cîtea – declarație politică cu tema „Pactul național pentru sport, o urgență imediată!”; – Romulus-Marius Damian – declarație politică intitulată „Moțiunea de cenzură înseamnă căderea întregului guvern!”; – Natalia-Elena Intotero – declarație politică: „Vrem la școală, nu acasă!”; – Dragoș-Cătălin Teniță – declarație politică cu referire la parlamentarism; – Denisa-Elena Neagu – declarație politică cu titlul „Salvează o școală închisă și abandonată!”;
Rezultatul votului: 260 prezenți, 136 pentru, 76 împotrivă,
- 46 de abțineri, doi colegi nu au votat... _(Aplauze.) (Domnul deputat Adrian Solomon revine la tribună.)_ Domnule Solomon! Domnule președinte!
Mai am un amendament.
Haideți, vă rog, lăsați-mă să închei cu anunțarea rezultatului votului.
...și doi colegi care nu au votat. Vă rog, ce propunere mai aveți?
Mulțumesc, domnule președinte. La punctul 4, art. 25 alin. (5): propunem creșterea suplimentului de la 50 de lei/lună la 70 de lei/lună pentru energia electrică.
Mulțumesc.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc, domnule deputat. Deci vorbim de nr. crt. 4, art. 25 alin. (5).
Dumneavoastră propuneți suplimentarea față de ceea ce era în propunerea Guvernului, care era de 50 de lei/lună, la 70 de lei, dacă am reținut bine. Da?
E în regulă? Am reținut bine?
Deci
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Constantin Bîrcă – declarație politică: „Vreau Guvernul meu!”; – Maria Stoian – declarație politică: „A învins economia pandemia?”; – Cristina Camelia Rizea – declarație politică: „Florin Cîțu trebuie să plece!”; – Nicolae Roman – declarație politică intitulată „Poporul român trebuie să știe! Cine ne mai apără?”; – Nicolae-Miroslav Petrețchi – declarație politică; – Dumitru Coarnă – declarație politică cu titlul „Bombă ecologică lângă localitățile Oltenița și Ulmeni din județul Călărași. Migrația deșeurilor din București. Se încalcă principiul prevenirii riscurilor ecologice și a producerii daunelor, din Legea protecției mediului nr. 137/1995”; – Alexandru Kocsis-Cristea – declarație politică despre instabilitatea guvernării PNL–USR; – Ștefan-Iulian Lőrincz – declarație politică cu titlul „USR PLUS este garantul politicii făcute cu respect, înțelepciune și profesionalism”; – Raisa Enachi – declarație politică intitulată „Și la Vaslui, ca-n toată țara, interesele transpartinice sunt mai importante decât cele ale cetățenilor”; – Cătălin-Zamfir Manea – declarație politică privind necesitatea aprobării Strategiei de incluziune a cetățenilor aparținând minorității rome și necesitatea asigurării dreptului la educație copiilor de etnie romă; – Mihai Ioan Lasca – declarație politică: „Opriți înșelătoria COVID!”; – Vasile Cîtea – declarație politică cu tema „Pactul național pentru sport, o urgență imediată!”; – Romulus-Marius Damian – declarație politică intitulată „Moțiunea de cenzură înseamnă căderea întregului guvern!”; – Natalia-Elena Intotero – declarație politică: „Vrem la școală, nu acasă!”; – Dragoș-Cătălin Teniță – declarație politică cu referire la parlamentarism; – Denisa-Elena Neagu – declarație politică cu titlul „Salvează o școală închisă și abandonată!”;
, 76 contra, 50 de abțineri, doi colegi care nu au votat.
Sunt convins, domnule Solomon, că ați indicat și sursa de finanțare. Așa cum vă știu, la orice amendament cu impact bugetar, sunt convins că ați prezentat și sursa de finanțare. Vă mulțumesc.
O voce din sală
#344611Fondul de rezervă al Guvernului!
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
O rugăminte la PSD.
Vă rog doar două secunde să veniți, domnule Simonis.
Vă rog frumos!
Freddy, vezi că trage de timp! Vor să-și adune oamenii! Hai la vot!
Vezi că trag de timp, Freddy!
Vă rog, domnule deputat Toma.
Mulțumesc, domnule președinte.
Același lucru și pentru gaze: propunem mărirea sumei de la 250 de lei/lună pentru gaze naturale la suma de 375 de lei pentru gaze naturale.
Vă rog, supuneți votului.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc.
Ați indicat și sursa de finanțare, domnule deputat?
## **Domnul Ilie Toma:**
Se poate din multe surse, chiar din Fondul de rezervă al Guvernului.
Mulțumesc mult.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc. Vot, vă rog.
Mulțumesc.
Deci au... sunt prezenți 274 de colegi...
sunt prezenți...
sunt prezenți 274 de colegi, 137 de voturi pentru, 69 contra, 68 abțineri, zero „nu votez”.
Voci din sală
#345812N-a trecut!
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Amendamentul nu a trecut. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, stimați colegi. Vă supun...
Ce faceți, domnule...?
## **Domnul Ilie Toma**
**:**
Mi-am uitat masca.
Ce anume?
Voci din sală
#346167Și-a uitat masca.
## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**
Mulțumesc. Stimați colegi, mergem mai departe. Nu mai sunt alte intervenții la anexa cu amendamente respinse.
Deci avem două adoptate și unu respins.
Și, pentru conformitate, vă întreb dacă la anexa nr. 1 sunt comentarii, observații?
Nu.
Adoptată. Anexa nr. 2 dacă sunt comentarii, observații? Nu.
Adoptată.
Stimați colegi, vă
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Constantin Bîrcă – declarație politică: „Vreau Guvernul meu!”; – Maria Stoian – declarație politică: „A învins economia pandemia?”; – Cristina Camelia Rizea – declarație politică: „Florin Cîțu trebuie să plece!”; – Nicolae Roman – declarație politică intitulată „Poporul român trebuie să știe! Cine ne mai apără?”; – Nicolae-Miroslav Petrețchi – declarație politică; – Dumitru Coarnă – declarație politică cu titlul „Bombă ecologică lângă localitățile Oltenița și Ulmeni din județul Călărași. Migrația deșeurilor din București. Se încalcă principiul prevenirii riscurilor ecologice și a producerii daunelor, din Legea protecției mediului nr. 137/1995”; – Alexandru Kocsis-Cristea – declarație politică despre instabilitatea guvernării PNL–USR; – Ștefan-Iulian Lőrincz – declarație politică cu titlul „USR PLUS este garantul politicii făcute cu respect, înțelepciune și profesionalism”; – Raisa Enachi – declarație politică intitulată „Și la Vaslui, ca-n toată țara, interesele transpartinice sunt mai importante decât cele ale cetățenilor”; – Cătălin-Zamfir Manea – declarație politică privind necesitatea aprobării Strategiei de incluziune a cetățenilor aparținând minorității rome și necesitatea asigurării dreptului la educație copiilor de etnie romă; – Mihai Ioan Lasca – declarație politică: „Opriți înșelătoria COVID!”; – Vasile Cîtea – declarație politică cu tema „Pactul național pentru sport, o urgență imediată!”; – Romulus-Marius Damian – declarație politică intitulată „Moțiunea de cenzură înseamnă căderea întregului guvern!”; – Natalia-Elena Intotero – declarație politică: „Vrem la școală, nu acasă!”; – Dragoș-Cătălin Teniță – declarație politică cu referire la parlamentarism; – Denisa-Elena Neagu – declarație politică cu titlul „Salvează o școală închisă și abandonată!”;
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
La votul final!
Ajungem, da. Obișnuit cu votul final! Mulțumesc.
Deci, în cele din urmă, vom trimite proiectul de lege la votul final.
Și începem sesiunea de vot final.
Vă mulțumesc.
Până se pregătesc colegii de la secretariat, o să vă rog să avem o pauză de câteva minute, ca toți liderii de grup să primească lista de vot final.
Mulțumesc pentru înțelegere.
Rog colegii să ia loc în bănci, iar pe colegii care stau în online să se conecteze.
Și cu domnii lideri.
Primul vot o să fie un vot de control.
Vot de control, vă rog.
Rezultat vot: sunt prezenți 219 colegi, 144 au votat pentru, 3 contra, două abțineri, 70 „nu votez”.
Deci sunt 219 colegi care au votat.
Mulțumesc.
Intrăm pe lista de vot final.
I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.
1. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale – COM(2021) 102; PHCD 63/2021.
Vot, vă rog.
Rezultatul votului: 250 de colegi prezenți, pentru – 249, contra – zero, abținere – unu, „nu votez” – zero. Adoptat.
Suntem la II. Legi ordinare. Adoptări.
2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de relansare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență; PL-x 639/2020; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
Mulțumesc.
Rezultatul votului: 262 prezenți, pentru – 150, contra – 23, abțineri – 89, „nu votez” – zero.
Adoptat.
3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de relansare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență; PL-x 190/2021; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
Rezultatul votului: sunt prezenți 283 de colegi, pentru – 149, contra – 27, abțineri – 107, „nu votez” – zero.
Adoptat.
Punctul 4, Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 15/1999 privind înființarea Școlii Superioare de Aviație Civilă și abrogarea art. X alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2016 privind unele măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructură de transport, unele măsuri în domeniul transporturilor, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 140/2021; lege ordinară.
Comisia pentru transporturi, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.
Rezultatul votului: 291 de colegi prezenți, pentru – 291, contra – zero, abțineri – zero, „nu votez” – zero. Adoptat.
Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice; Pl-x 467/2018; lege ordinară.
Comisia pentru apărare propune adoptarea propunerii legislative.
Vot, vă rog.
Rezultatul votului: 289 de colegi prezenți, pentru – 289, contra – zero, abțineri – zero, „nu votez” – zero.
Adoptată.
6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 154/2020 privind instituirea unor măsuri pentru sprijinul tinerilor fermieri; PL-x 638/2020; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
Rezultatul votului: 290 de colegi prezenți, 288 au votat pentru, zero contra, o abținere și un coleg „prezent, nu votez”.
Adoptat.
Mergem mai departe.
7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2019 privind completarea art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”; PL-x 21/2020; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
Rezultatul votului: 284 de colegi prezenți, 258 pentru, 25 contra, o abținere, zero voturi în dreptul rubricii „nu votez”. Adoptat.
8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii
educației naționale nr. 1/2011, precum și a altor acte normative; PL-x 163/2021; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
Rezultatul votului: prezenți – 289, pentru – 287, contra – unu, abțineri – zero, „nu votez” – unu.
Adoptat.
9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței
Guvernului nr. 15/2019 pentru reglementarea unor măsuri fiscal bugetare; PL-x 539/2019; lege ordinară.
Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
Rezultatul votului: 287 de colegi prezenți, 285 pentru, unu contra, zero abțineri, unu „nu votez”.
Adoptat.
Punctul 10 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004; PL-x 192/2021; lege ordinară.
Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.
Rezultatul votului: 285 de colegi prezenți, 282 pentru, un vot contra, două abțineri, zero „nu votez”.
- Explicarea votului, domnule deputat? Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Eu eram la dezbaterea din comisii în paralel cu plenul, dar dumneavoastră sunteți inițiator și trebuia să fiți atent.
Cum a ieșit raportul din Comisia juridică este plin de greșeli, aberații, inepții chiar.
Se dorește interzicerea accesului la drepturi pentru revoluționari al celor care au făcut parte din structurile Partidului Comunist între 1945 și 1989.
Partidul Comunist nu a fost în toată această perioadă denumit Partidul Comunist.
Mai mult decât atât, gărzile patriotice au apărut în 1968. Acolo se scrie că ar trebui să interzicem drepturile celor care au făcut parte din gărzile patriotice din 1945 până în 1989.
Sper ca, în înțelepciunea sa, Președintele României să retrimită acest proiect spre rediscutare în Parlament, ca să îndreptăm aceste erori, iar colegii de la Comisia juridică, prin președinte, mai ales, să aibă grijă ca atunci când trimit niște avize de la comisia de specialitate să le mai și citească cineva, că acolo se cuprind toate aceste elemente de corectare.
Domnul Roman înțeleg că a fost emoționat, că e prima sau a doua zi când conduce ședința, și nu a fost atent. Eu eram plecat.
Haideți să-l atenționăm pe domnul Iohannis măcar, să retrimită legea, pentru că ea va fi o lege care nu se va aplica nimănui.
Mai mult decât atât, inițiatorul a dorit să le interzică militarilor care erau în timpul serviciului în vremea Revoluției să beneficieze de drepturi ale revoluționarilor, de certificat de revoluționar și așa mai departe. Și asta era o chestiune corectă, pentru că, într-o țară unde armata face revoluție, aceea nu este revoluție, dragii mei, aceea este lovitură de stat.
Și nu cred că cei 900 de militari care erau ofițeri activi și la comandă în vremea Revoluției au vreo legătură cu Revoluția. Nu pot fi socotiți revoluționari.
Revoluția o face poporul și, de regulă, poporul civil.
Dacă vrei să fii militar angrenat în Revoluție, îți rupi tresele puse de Ceaușescu, te dezarmezi și te faci civil și treci la luptă. Dar nu faci revoluție, cu capacitatea de a ordona unor efective militarizate în vremuri tulburi ale istoriei noastre.
Mulțumesc, domnule deputat.
Am avut aceste discuții și dezbateri în cadrul comisiilor. Opiniile sunt împărțite în ceea ce privește...
Rugămintea e... Eu v-am ascultat. Dacă sunteți amabil...
Tocmai acest aspect a fost scos de colegii de la juridic și a fost păstrat în lege.
Facem inițiative ca să-i scoatem pe militari din legea aceasta. Au drepturi, evident, au ajutat la victoria Revoluției, pot fi luați de către ministerele de resort, că erau în Miliție, în Securitate sau în forțele armate, să li se dea meritele cuvenite, la același nivel cu revoluționarii, dar nu au legătură cu revoluționarii. Ei trebuie să rămână în cadrul armelor lor, evidențiați ca participanți la victoria Revoluției, să li se dea medaliile respective, să li se dea Ordinul „Mihai Viteazul”, indemnizații suplimentare la pensii, dar nu trebuie să fie socotiți revoluționari.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte.
Am avut aceste dezbateri în cadrul comisiilor, știu punctul dumneavoastră de vedere. Eu rămân la opinia că impostorii trebuie curățați din rândul revoluționarilor, chiar dacă fac parte din fostul Partid Comunist sau din forțele de represiune.
Vă mulțumesc.
Mergem mai departe.
12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2020 pentru prorogarea intrării în vigoare a unor prevederi din Legea nr. 75/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST ROMÂNIA, precum și pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19; PL-x 427/2020; procedură de urgență.
Comisia pentru buget și Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
Rezultatul votului: prezenți – 283, pentru – 197, contra – 4, abțineri – 81, „nu votez” – unu.
Adoptat.
Revenim la poziția 11, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2021 pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale; PL-x 133/2021; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
Rezultatul votului: colegi prezenți – 277, pentru – 276, contra – unu, abțineri – zero, „nu votez” – zero.
13. Proiectul de lege privind modificarea art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român; PL-x 58/2021; lege ordinară.
Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.
Rezultatul votului: 278 de colegi prezenți, 264 pentru, 3 contra, 11 abțineri, zero „nu votez”.
Pe legea pentru domnul Băsescu e în regulă, domnule Solomon, nu? Aici e în regulă!
Mulțumesc.
14. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2020 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, precum și pentru modificarea și completarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2020; PL-x 580/2020; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru industrii și Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
- Rezultatul votului: 287 de colegi prezenți, 285 au votat
- pentru, zero contra, două abținere, zero „nu votez”. Adoptat.
15. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2019 pentru aplicarea unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare din cadrul operatorilor economici pentru care s-a aprobat acordarea ajutoarelor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive în perioada 2019–2024; PL-x 24/2020; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
Rezultatul votului: 287 de colegi prezenți, 286 au votat pentru, zero contra, o abținere, zero „nu votez”. Adoptat.
III. Legi organice. Adoptări.
16. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 149/2021; lege organică.
Comisia pentru învățământ propune adoptarea propunerii legislative.
Vot, vă rog.
Vot final, adoptare.
284 de colegi sunt prezenți, 283 pentru, zero contra, o abținere, zero „nu votez”.
Adoptată.
17. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, precum și pentru unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a referendumului național pentru revizuirea Constituției, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 143 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 2 mai 2019; PL-x 614/2018/2019; lege organică; procedură de urgență.
Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru constituționalitate propun adoptarea legii.
Vot, vă rog.
Prezenți – 285 de colegi, pentru – 283, vot contra – unu, abțineri –zero, „nu votez” – unu.
Adoptată.
Punctul 18 de pe ordinea de zi, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 75 din 30 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 15 februarie 2019; PL-x 12/2017/2019; lege organică; procedură de urgență.
Comisia pentru muncă, Comisia pentru învățământ și Comisia juridică propun adoptarea legii.
Vot, vă rog.
Rezultatul votului: 282 prezenți, 282 pentru, zero voturi contra, zero abțineri, zero „nu votez”.
Adoptată.
19. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă; PL-x 602/2017; lege organică.
Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.
Vot, vă rog.
Rezultatul votului: 288 prezenți, 193 pentru, zero contra, 95 abțineri, zero „nu votez”.
Adoptat.
Mergem mai departe, stimați colegi.
20. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 202 alin. (1) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 172/2021; lege organică.
Comisia pentru învățământ propune adoptarea propunerii legislative.
Vot, vă rog.
Avem 283 de colegi prezenți, 283 pentru, zero contra, zero abțineri, zero „nu votez”.
Explicarea votului.
## **Domnul Filip Havârneanu:**
## Stimați colegi,
Vreau să vă mulțumesc că ați ales să investiți în generația viitoare și, prin acest vot, ați demonstrat că împreună putem să facem lucruri bune pentru România. Educația trebuie să fie pe primul loc și nu trebuie să ne obișnuim doar să ne batem între noi, ci uitați că la unele proiecte putem avea o viziune comună. O să facem tot ce trebuie pentru ca educația să rămână acolo și cu ajutorul vostru, cu siguranță, în Comisia pentru educație, vom reuși să ajungem mai departe.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule deputat. Continuăm, stimați colegi.
Punctul 21 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie; PL-x 210/2021; lege organică; procedură de urgență.
Comisia pentru muncă, Comisia pentru industrii și Comisia pentru politică economică propun adoptarea proiectului de lege.
## Vot, vă rog.
Avem rezultatul final: 282 de colegi prezenți, 281 pentru, zero contra, o abținere, zero „nu votez”.
Adoptat.
Am încheiat ședința de vot final.
Vă mulțumesc foarte mult pentru răbdarea și colaborarea bună din cursul zilei de azi.
## Vă mulțumesc.
Îi rog pe colegii membri în Biroul permanent să ne retragem pentru ședința de Birou permanent al Camerei Deputaților.
Vă mulțumesc.
Vă rog, domnule deputat.
Din partea Grupului USR, domnul Havârneanu Filip.
## _Ședința s-a încheiat la ora 18.30._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#363710„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: pierderiacte@ramo.ro, concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
&JUYEJT|337744]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 130/20.IX.2021 conține 64 de pagini.**
Prețul: 160,00 lei