Lilian Scripnic

595 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat3 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Românii nu sunt cetățeni de rangul doi în Uniunea Europeană!*”

Unul dintre obiectivele majore de politică externă, și anume aderarea la spațiul Schengen, se prefigurează a fi un mare eșec pentru diplomația românească, în pofida nenumăratelor declarații de susținere din partea instituțiilor europene și a reprezentaților statelor membre. Cu excepția austriecilor, toți politicienii europeni susțin că României i se face o mare nedreptate.*

În decembrie 2022, în cadrul reuniunii Consiliului JAI, România întâmpina rezistența Austriei*, poziție ce a generat un val de revoltă în opinia publică. La acel moment, părea că diplomația românească a fost luată prin surprindere. Reprezentanții români erau mai curând îngrijorați de poziția Olandei, care în final a declarat că toate solicitările sale tehnice au fost validate. Dar cine să își mai asume această eroare de negociere și de previziune în politica externă?

În contextul ședinței

Opoziția Austriei era cunoscută încă din luna noiembrie 2022, deci înainte de Consiliul JAI din decembrie. În mod evident, se impunea atunci o intensificare a întâlnirilor bilaterale. După reuniunea JAI s-a declanșat un val de nemulțumire atât de puternic, încât românii erau de acord cu un boicot față de firmele austriece în România, idee exprimată chiar de oamenii politici. În discursul public era frecvent întâlnit îndemnul să nu mai alimentăm de la OMV, să ne transferăm conturile din băncile austriece în cele românești, ba chiar unii mici comercianți intenționau să scoată de la raft produsele de origine austriacă. Timpul a trecut, revolta publică s-a mai domolit, însă Austria este în continuare un obstacol în atingerea acestui obiectiv major de politică externă al țării noastre. Între timp, OMV prosperă în România, este în continuare beneficiar al contractelor cu instituțiile publice, face lobby pentru diminuarea redevenței pe care o plătește statului român1 2, reducerea taxei de solidaritate și a impozitului pe cifra de afaceri*, vrea modificarea Legii offshore și acționează în judecată statul român la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris, pentru că legea nu îi permite să dispună de gazul românesc din Marea Neagră, după bunul său plac!

În luna februarie a acestui an, AUR a solicitat guvernării PSD–PNL să riposteze față de această umilință adusă poporului român*, prin apelul la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, fapt ce se ia în considerare abia acum. Dar pentru asta trebuie să așteptăm Consiliul JAI din octombrie și decizia acestuia.

Consider că, dacă în continuare ni se va refuza aderarea la Schengen, diplomația românească trebuie să riposteze ferm, iar ca obiectiv regional este de luat în considerare ideea exprimată de europarlamentarul bulgar Andrey Novakov cu privire la eliminarea controalelor la granițele dintre România și Bulgaria. Ar fi o alternativă care ar facilita circulația bunurilor* și ar stimula creșterea economică în ambele țări. Iar boicotul firmelor austriece care prosperă în România trebuie luat în seamă și, de data aceasta, să fie un boicot prin fapte, nu doar prin vorbe. Ar fi de dorit ca instituțiile publice să transfere conturile de la băncile austriece la cele cu capital românesc, împrumuturile să nu mai fie făcute la bănci austriece, achizițiile de combustibili să fie făcute de la ceilalți agenți economici existenți pe piața de carburanți, iar pădurile României să aducă profit pentru firmele românești.

Este momentul oportun să arătăm că nu stăm cu mâna întinsă pentru un drept care este al nostru.* România îndeplinește de mult timp condițiile tehnice de aderare la spațiul Schengen, iar opoziția Austriei este nejustificată.

Amintim partenerilor noștri europeni, în mod special reprezentanților statului austriac, că România este un membru cu drepturi depline și trebuie să fie tratată ca partener egal! Românii nu sunt cetățeni de rangul doi în Uniunea Europeană!

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Justificarea combină interesul național (drepturile României) cu apelul la principii universale de egalitate între statele membre UE.

„România îndeplinește de mult timp condițiile tehnice de aderare la spațiul Schengen, iar opoziția Austriei este nejustificată. Amintim partenerilor noștri europeni, în mod special reprezentanților statului austriac, că România este un membru cu drepturi depline și trebuie să fie tratată ca partener egal!”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referința la austrieci este descriptivă în contextul politic, fără a atinge pragul de derogare sau respect explicit.

„Cu excepția austriecilor, toți politicienii europeni susțin că României i se face o mare nedreptate.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul menționează cereri politice fără a le angaja substanțial în cadrul dezbaterii curente.

„În luna februarie a acestui an, AUR a solicitat guvernării PSD–PNL să riposteze față de această umilință adusă poporului român”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul recunoaște existența opoziției austriece, dar nu angajează raționamentul lor într-un mod substanțial.

„În decembrie 2022, în cadrul reuniunii Consiliului JAI, România întâmpina rezistența Austriei”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· alternative_proposal

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul propune o alternativă concretă (eliminarea controalelor la granița cu Bulgaria) pentru a depăși blocajul Schengen.

„ca obiectiv regional este de luat în considerare ideea exprimată de europarlamentarul bulgar Andrey Novakov cu privire la eliminarea controalelor la granițele dintre România și Bulgaria. Ar fi o alternativă care ar facilita circulația bunurilor”

În context ↑