„Sănătatea românilor – trebuie mai multă educație și prevenție!”
România trebuie să își consolideze sistemul de sănătate punând accent pe programele de prevenție și pe educația pentru sănătate a românilor.* În prezent suntem printre țările din Uniunea Europeană cu cele mai scăzute speranțe de viață. Potrivit profilului de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea, document realizat de Comisia Europeană, speranța de viață în România a crescut cu peste 4 ani între 2000 și 2019, dar a scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020*, din cauza impactului pandemiei de COVID-19. Există o disparitate de gen majoră, femeile trăind cu aproape 8 ani mai mult decât bărbații*. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalității, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces.
Comportamentele riscante în materie de sănătate contribuie la aproape jumătate din totalul deceselor. Rata consumului de alcool și a alimentației nesănătoase raportate
în rândul românilor este mai mare comparativ cu media UE. Excesul de greutate, obezitatea și fumatul în rândul adolescenților sunt ridicate și au crescut constant în ultimele două decenii.
Cheltuielile pentru sănătate în România au crescut în ultimul deceniu, dar rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE în ansamblu – atât ca procent din PIB, cât și ca pondere pe cap de locuitor. În 2019, aproximativ 44% din cheltuielile pentru sănătate au fost alocate serviciilor spitalicești, ceea ce reprezintă cel mai mare procent la nivelul țărilor UE. Deși ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate este ridicată și în concordanță cu media UE, plățile directe sunt peste media UE și sunt dominate de costurile farmaceutice în ambulatoriu.
Aceste date statistice ne demonstrează că România nu are dezvoltate și funcționale programele naționale de prevenție și nu își educă propriii cetățeni pentru a înțelege ce înseamnă un comportament preventiv și o viață sănătoasă.
Una dintre problemele cu care se confruntă tot mai mulți români este obezitatea, creșterea în greutate fiind asociată cu numeroase alte afecțiuni medicale.
Astfel, obezitatea și supraponderalitatea afectează aproximativ 73% din populația adultă a țării.
În urma interpelărilor pe care le-am adresat ministrului sănătății, am aflat că de 7 ani municipiul București (18.702 pacienți internați în 2021), județul Cluj (9.395 pacienți internați în 2021) și județul Iași (7.409 pacienți internați în 2021) sunt fruntașe la numărul persoanelor care suferă de obezitate morbidă și care au nevoie de spitalizare. Vârsta medie a pacienților este de 55 ani, însă nu avem parte de situații mai fericite nici în celelalte județe ale țării, fiecare având un număr considerabil de persoane care suferă de obezitate: Constanța – 6.669, Prahova – 6.454, Suceava – 6.226, Bihor – 5.976, Argeș – 5.923, Bacău – 5.649, Maramureș – 5.533.
Chirurgia obezității este cunoscută și sub denumirea de chirurgie bariatrică și reprezintă tratamentul modern indicat pacienților care suferă de obezitate morbidă. Din păcate, spitalele de stat nu tratează această afecțiune corespunzător, acest lucru fiind evidențiat de numărul de operații bariatrice care se efectuează pe an în spitale. În ultimii 5 ani, spitalul care a realizat cele mai multe operații de acest gen este unul privat, 446 de operații în 2021. Doar 10 spitale private au efectuat operații bariatrice în România în anul 2021, însă numărul acestora este considerabil mai mare decât intervențiile efectuate în cele 34 de spitale de stat.
Procedurile chirurgicale bariatrice reprezintă o intervenție medicală care poate salva viața pacienților cu obezitate morbidă. Din păcate, în România tratamentul nu este decontat de stat, iar medicii nu informează pacienții despre această posibilitate care le poate salva și prelungi viața.
Este unul dintre exemplele din sistemul medical românesc în care prevenția și educația pot fi mult mai ieftine decât tratarea bolii. Lipsa unor programe naționale coerente de prevenție, adaptate realității privind sănătatea românilor, duce la situația actuală.* Aproape jumătate din sumele din sănătate merg pe servicii spitalicești, procentul fiind cel mai mare între statele membre ale Uniunii Europene. Ca pondere din PIB, România a cheltuit 5,7% pentru sănătate, al doilea cel mai scăzut nivel din țările membre.
De ce anume are nevoie sistemul de sănătate din România?* În primul rând, are nevoie de educație și prevenție, primul pas care poate duce la o populație mai
sănătoasă și la scăderea presiunii pe serviciile spitalicești. De asemenea, sistemul de sănătate trebuie ajutat cu o legislație care să intervină în problemele grave care determină principalele afecțiuni* considerate cauze ale mortalității în România.