Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·2 noiembrie 2022
Camera Deputaților · MO 142/2022 · 2022-11-02
Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (Pl-x 148/2022; retrimisă comisiei)
Aprobarea desfășurării lucrărilor Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării în paralel cu plenul, pentru întocmirea raportului asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare românești în străinătate (PL-x 264/2017)
Dezbaterea Proiectului de lege pentru înființarea Comisiei Naționale de
· other · adoptat
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
151 de discursuri
## Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 2 noiembrie 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.
Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.
Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.
Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau intervenție în aceeași ședință.
Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform
următorului algoritm: trei – PSD, trei – PNL, doi – USR, unu – AUR, un deputat – UDMR, un deputat – minorități, un deputat neafiliat.
Domnul Bogdan-Andrei Toader nu este. Virgil Alin Chirilă.
Parcă l-am văzut în sală. Nu? Doamna Viorica Sandu. Vă rog.
## Bună dimineața!
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România merită să intre în Schengen!”.
Principiul de bază al social-democrației europene este acela de a pune cetățenii pe primul loc. Tocmai de aceea, Partidul Social Democrat nu privește aderarea la spațiul Schengen strict ca pe un act politic. Noi credem că intrarea României în Schengen reprezintă validarea solidarității comunitare dovedite de români de-a lungul timpului și consolidarea statutului țării noastre, cu efecte directe asupra cetățenilor.
Românii merită să intre în Schengen, să beneficieze de mai multă flexibilitate pe piața europeană a muncii și de avantaje sau protecție atunci când aceștia aleg să lucreze dincolo de granițe. Companiile autohtone merită să intre în Schengen, să dezvolte exportul și să faciliteze extinderea pe noi piețe europene.
Așa cum știți, toate partidele de stânga din Europa susțin, fără rezerve, aderarea țării noastre la spațiul Schengen. Zilele acestea, unii dintre cei mai importanți lideri europeni și-au reafirmat sprijinul pentru acest demers. Încrederea dobândită de Partidul Social Democrat în cadrul marii familii politice europene de stânga ne permite să facem demersuri pentru accelerarea procedurii. Este nevoie însă de mai mult. Este necesar ca fiecare partid românesc reprezentat la nivelul formațiunilor europene să-și convingă colegii că România merită să intre în Schengen.
Este momentul ca intrigile și conflictele politice interne să rămână în plan secund, iar eforturile tuturor să se îndrepte spre obiectivul strategic comun al României: aderarea la spațiul Schengen. Este momentul să luptăm și să ne apărăm acest drept câștigat prin respectarea tuturor detaliilor tehnice, printr-o continuă atitudine proeuropeană și prin solidaritatea dovedită în cele mai mari crize ale deceniului. Este momentul ca România să primească statutul de membru cu drepturi depline al spațiului Schengen. Și fiecare dintre noi, politicienii, trebuie să-și asume responsabilitatea pentru atingerea acestui deziderat.
Partidul Social Democrat a intrat la guvernare pentru a aduce stabilitate și pentru a asigura parteneriate durabile pentru România. Milităm pentru o politică europeană în beneficiul românilor, pentru tratament egal pentru toți cetățenii europeni, cu precădere din punct de vedere economic. Astăzi, toate guvernele social-democrate din Europa susțin aderarea României la Schengen. Așteptăm ca și partidele de centru-dreapta să-și convingă colegii că locul nostru este în marea familie europeană, fără bariere. România merită să intre în Schengen!
Vă mulțumesc.
Deputat de Galați, Viorica Sandu.
Vă mulțumesc. Domnul deputat Virgil Alin Chirilă. Vă rog.
Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați parlamentari,
Dragi colegi,
În ultima săptămână am constatat că s-a redeschis licitația cu strigare pentru majorarea punctului de pensie. Pe criteriul „cine dă mai mult”, am văzut o adevărată întrecere între colegii de la PNL în avansarea unui procent cât mai mare pentru majorarea punctului de pensie de la 1 ianuarie 2022. Aș vrea să le reamintesc colegilor de la PNL că, nu cu mult timp în urmă, dânșii cereau demisia domnului ministru al muncii, domnul Marius Budăi, pentru că a prezentat o propunere din partea PSD ca majorarea pensiilor, nu doar a punctului de pensie, ci și a pensiei minime, să fie de cel puțin 10%. Atunci au fost mai multe voci din PNL, inclusiv domnul premier Nicolae Ciucă, ce făceau apel la responsabilitate, ca să nu creăm pensionarilor așteptări ce nu pot fi apoi acoperite de realitate.
Reamintesc însă că, atunci când a prezentat această propunere a PSD, cu o majorare a pensiilor cu 10%, domnul ministru Marius Budăi a precizat și impactul de 11,6 miliarde de lei pe care l-ar implica această creștere. De asemenea,
PSD a prezentat în mai multe rânduri și sursele de finanțare pentru susținerea acestei majorări.
Nu am văzut niciodată astfel de date sau precizări din partea colegilor de la PNL care au avansat alte procente pentru creșterea punctului de pensie. Nu au prezentat nici impactul, nici sursele de finanțare pentru procentele propuse. De fapt, nici nu mai știu care este propunerea oficială a PNL, pentru că s-au avansat atât de multe procente încât nu mai e clar ce le propune PNL pensionarilor români.
Vă mulțumesc. Domnul deputat Romulus-Marius Danian. Vă rog.
Bună dimineața, domnule președinte! Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi: „Dezvoltarea sectorului agricol din România”.
România are un plan național strategic pentru perioada 2023–2027, cu obiective clare pentru dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare și a satului românesc, plan ce a fost transmis oficial de către MADR, în luna octombrie, către Comisia Europeană. Documentul programatic prevede circa 6 miliarde euro pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală, 9,78 miliarde euro pentru acordarea subvențiilor în agricultură și 151,7 milioane euro pentru măsuri de piață. În total sunt alocate 15,8 miliarde de euro pentru programe de investiții în agricultură în perioada 2023–2027.
Aș dori să-l felicit pe ministrul Petre Daea pentru activitatea sa de la conducerea ministerului, mai ales în situația actuală, în care țara noastră trece printr-o perioadă extrem de dificilă, prin prisma creșterii prețurilor în toate domeniile, ca urmare a războiului de la granițele noastre. Agricultorii și fermierii români trebuie sprijiniți pentru a-și mări producția și pentru a oferi produse de calitate pe mesele românilor. De multe ori, mergând printre rafturile de la supermarket, conștientizăm că produsele românești au prețuri mai ridicate decât cele din afară, deoarece, din cauza diverselor probleme legate de secetă, irigații, forță de muncă, sunt nevoiți să pună prețurile mai mari, pentru a putea avea cât de cât profit.
Doresc să îi încurajez pe locuitorii din zona montană să acceseze cele trei programe de sprijin care au fost lansate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională a Zonei Montane, pentru înființarea de:
Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Dumitru Mărculescu.
Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Încep această declarație politică prin a spune tare și răspicat: România merită să facă parte din spațiul Schengen! Acest deziderat nu trebuie privit ca o favoare pe care Europa ne-o face, ci ca un lucru normal și firesc. România este parte integrantă a Uniunii Europene și am contribuit cu toate mijloacele și resursele noastre pentru a asigura o stabilitate puternică, mai ales în această perioadă în care avem un război la graniță. Noi, ca țară, suntem în prima linie și, poate, una dintre cele mai expuse din cadrul Uniunii Europene. Ne-am îndeplinit toate angajamentele luate față de partenerii noștri, chiar dacă aceasta a însemnat asumarea unui risc, în contextul geopolitic actual.
Am asigurat, ajutați și de poziția geografică, fluxul de aprovizionare cu grâne și materii prime, atât de necesare economiilor statelor Uniunii Europene.
Ca membru al Grupului parlamentar de prietenie românoolandez din Camera Deputaților, le cer prietenilor din Țările de Jos să înceteze cu criticile la adresa noastră și să fie
conștienți de reușita și evoluția noastră. Îndeplinim în acest moment toate criteriile de aderare, atât în ceea ce privește securitatea frontierelor, cât și pe cele legate de sistemul de justiție.
România are granițe sigure, dovadă fiind controlul eficient al fenomenului de migrație, care a explodat în ultimii ani. De asemenea, avem un sistem de justiție modern și eficient, în care procurorii și judecătorii își pot desfășura activitatea fără niciun fel de ingerință din afara sistemului.
În ultimii ani, România a investit sute de milioane de euro pentru securizarea frontierelor, pentru un control riguros la graniță și pentru a se asigura că fiecare cetățean care a intrat în țara noastră nu reprezintă un pericol de vreun fel.
Vă mulțumesc. Domnul deputat Făgărășian. Vă rog.
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor,
În anul 2022, investițiile străine directe au crescut cu aproape 50% față de anul trecut, ceea ce reprezintă un semnal extrem de clar de încredere al investitorilor față de climatul politic și economic din România. Modul în care Guvernul Ciucă a gestionat criza energetică, investițiile care se realizează în domeniul securității energetice în parteneriat cu Statele Unite, măsurile de stimulare a mediului economic, prin facilități fiscale, alocările bugetare pentru investiții publice și granturile din fonduri nerambursabile europene acordate întreprinderilor au făcut din România una dintre cele mai dinamice economii din Uniunea Europeană. Acest lucru s-a reflectat pe deplin și în dinamica produsului intern brut, care a înregistrat o creștere economică de 5,7% în prima parte a anului, în timp ce economii puternice ale UE au evitat stagnarea economică sau chiar recesiunea. ## Stimați colegi,
Potrivit datelor furnizate anual de Banca Națională a României, cel mai puternic investitor străin din România sunt românii care muncesc în străinătate și care transmit anual miliarde de euro către țara natală. Alături de români, mii de investitori italieni, francezi, olandezi, spanioli, germani sau din alte state membre UE au descoperit potențialul economic uriaș pe care îl are țara noastră și și-au înființat întreprinderi în România. Mi-aș dori ca tot mai mulți investitori europeni din domeniile de vârf ale tehnologiei să vină și să genereze afaceri prospere în România.
De asemenea, îmi doresc ca tot mai mulți români stabiliți temporar în străinătate, care au muncit și care cunosc modul modern de a genera valoare adăugată, să se întoarcă acasă, în țara lor, și să înființeze întreprinderi mici și mijlocii în România acum, când contextul economic și politic este unul deosebit de favorabil. Am convingerea că, dacă măsurile și politicile implementate de Guvernul Ciucă vor fi menținute și în anii următori, România va fi unul dintre statele cu o economie puternică din Uniunea Europeană.
Vă mulțumesc. Domnul deputat Gudu. Vă rog.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Majorarea pensiilor, de la 1 ianuarie 2023, a devenit, în ultimele luni, principalul subiect al retoricii promovate de PSD în spațiul public.
În ciuda declarațiilor domnului Marcel Ciolacu, care se arată „deranjat personal” de acest subiect „rostogolit” în spațiul public, domnul ministru al muncii deplânge în studiourile televiziunilor soarta pensionarilor, promițând o mărire cu cel puțin 10% a tuturor categoriilor de pensii.
Fără discuție, pensiile trebuie să crească, la fel ca și salariile din domeniul public, în contextul inflației mari, care îi afectează pe toți cei cu venituri mici. Însă creșterea trebuie să țină cont de constrângerea bugetară, de resursele reale pe care le avem la acest moment.
Jocul de-a procentele și promisiunile fără acoperire nu reprezintă altceva decât o luptă pentru imagine, pe care PSD o poartă în interiorul coaliției de guvernare, o strategie de comunicare care urmărește nu interesele pensionarilor, așa cum pretinde, ci propaganda electorală, cu care partenerii de guvernare ne-au obișnuit.
Această retorică populistă, care îi bulversează în primul rând pe cei cărora pretinde a le apăra interesele, pensionarii, are o singură țintă: anul electoral 2024. Pentru PSD nu procentul creșterii este important, ci imaginea luptei, pe care pretinde că o poartă, și grija de a rămâne în memoria publică drept cei care au mărit pensiile.
Să nu uităm faptul că, în anul 2020, cu doar câteva zile înainte de alegerile locale, PSD trecea prin Parlament proiectul de lege prin care pensiile erau majorate cu 40%, proiect declarat, în cele din urmă, neconstituțional.
Vă mulțumesc. Grupul USR, doamna Pollyanna Hangan. Vă rog.
## Mulțumesc.
## Domnilor guvernanți,
Ați calculat vreodată câte s-ar fi putut construi în România cu banii furați? Câți bani s-au furat, de fapt, în România? Câte miliarde de euro din bugetul național, din banii noștri, au ajuns în buzunarele politicienilor PSD și PNL, în buzunarele așa-zișilor oameni de afaceri din jurul marilor partide? Câte vile, câte mașini de lux, câte iahturi și câte bijuterii au cumpărat cu banii furați?
Mă tem că sunt întrebări la care nu vom afla niciodată un răspuns. Pentru că cei care au furat nu vor să avem răspunsuri. Hoții – profesioniști – se protejează între ei. Ba chiar și-au rafinat metodele, în pas cu vremea. Așa am ajuns astăzi ca, după o decizie a Curții Constituționale legată de prescrierea faptelor, peste 550 de dosare aflate pe rol la DNA să fie închise. Dosare cu un prejudiciu de 1,2 miliarde de euro, bani furați de corupți, care nu vor mai putea fi recuperați niciodată.
Dar, pe lângă aceștia, avem alte sute de milioane în dosare cu persoane condamnate, bani nerecuperați nici acum. Nici astăzi, la 8 ani de la condamnarea lui Dan Voiculescu, statul nu a reușit să recupereze banii furați de el. Doar 18 milioane de euro din 80 de milioane prejudiciu au fost recuperate. Între timp, infractorul ne râde în nas. Partidul lui a început o campanie de strângere de semnături pentru ce credeți? „Confiscarea averilor ilicite”. Ce ironic, nu?
ANAF a recuperat în ultimii doi ani doar 43,3 milioane de euro. Adică doar 4% din totalul pe care România l-a pierdut în ultimele decenii. În ritmul acesta, Fiscul va recupera prejudiciile în anul 2058. Doar din patru mari dosare, care îi implică pe Puiu Popoviciu, Radu Mazăre, Cristi Borcea, Dan Voiculescu sau Dinu Patriciu, prejudiciul adus statului este de 400 de milioane de euro. Bani care pot fi recuperați imediat de statul român, dacă ar vrea. Dar nu o face. Nu o face pentru că asta ar însemna să le ia banii celor care i-au sponsorizat și continuă să îi sponsorizeze pe politicieni. Asta ar însemna spitale și școli moderne pentru România, ar însemna condiții de viață mai bune.
Vă mulțumesc. Domnul deputat Viorel Băltărețu. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea de astăzi are legătură cu Legea compensării concediilor medicale.
Stimați colegi,
Am găsit banii! De oricâte ori am susținut în comisiile Parlamentului Legea compensării concediilor medicale mi s-a spus că e o idee bună, dar că nu sunt bani. Așa că îmi încep pledoaria de azi spunând: bani sunt, doar că statul, acest Robin Hood întors pe dos, își ia banii de la angajatorii onești și îi vâră în sacul fără fund al bugetului de stat.
Explicația, pe scurt.
Inițiativa noastră oferă companiilor opțiunea de a compensa sumele aferente concediilor medicale plătite salariaților lor cu sumele datorate bugetului de stat.
În acest moment, întârzierea în restituirea acestor sume plătite de angajatori în numele statului este de până la doi ani. Datoria totală a statului către angajatori este de 3,5 miliarde de lei, asta în condițiile în care angajatorii plătesc și o contribuție asiguratorie de muncă.
Ce se întâmplă cu banii din această contribuție? Din totalul lor, doar 22% merg la Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, de acolo de unde se plătesc concediile medicale. Alți 12% merg către Fondul de Garantare, gestionat de către ANOFM, și cea mai mare pondere, 47%, se varsă în sacul fără fund al bugetului de stat.
Deci statul obligă angajatorii să susțină din contribuția asiguratorie de muncă inclusiv pensiile speciale și salariile nesimțite ale aparatului bugetar, deși altul este scopul acestei taxe.
Am solicitat ANOFM detalii și am descoperit că acel fond de garantare are un excedent în momentul de față de peste 6 miliarde de lei, din sumele adunate în perioada 2018–2022, deci aproape dublu față de ce are statul de dat înapoi companiilor.
Vă mulțumesc. Grupul AUR, domnul deputat Lilian Scripnic. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, stimați colegi.
Conform Institutului Național de Statistică, deficitul balanței comerciale a crescut, între lunile iulie și august, cu aproximativ două miliarde de euro.
O informație înspăimântătoare pentru economiști și pentru analiștii politici, dar care, aparent, nu îngrijorează pe nimeni din Guvernul României, care în mod normal ar trebui să dispună urgent de măsuri de evitare a intrării României în starea de incapacitate de plată.
Din ce cauză ne aflăm în această situație?
În contextul în care economia țării se prăbușește din cauza costurilor enorme la curent și gaze, România blochează Portul Constanța pentru a oferi o platformă de export cerealelor ucrainene, sufocând astfel exporturile naționale, care tind să devină nesemnificative.
Deficitul dintre import și export a ajuns la colosala sumă de 7,4 miliarde de euro.
Deci, în acest moment, privim oripilați cum România trăiește doar din importuri și din datoria externă, care continuă să se rostogolească. Riscăm să intrăm rapid în incapacitate de plată, pentru că nu se întrevede nicio măsură de a diminua deficitul comercial, ba mai mult, ne așteptăm la mărirea deficitului din cauza importurilor pe care le vom face în următoarea perioadă.
Specialiștii economici avertizează că în ritmul acesta România va intra în maximum 6 luni în incapacitate de plată.
Suntem o țară aflată la granița războiului, ne-am pus toată infrastructura la dispoziția poporului ucrainean și la dispoziția NATO, oferim o bună securitate regiunii estice a Europei, prin controale vamale profesioniste, și depunem eforturi mari, ca națiune, pentru ca Europa să păstreze o poziție fermă împotriva oricărui inamic extern.
Vă mulțumesc. Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,
România, la fel ca celelalte state de pe continentul european, trece printr-o criză energetică fără precedent. Fără îndoială, seria de incertitudini privind resursele energetice este legată în primul rând de încălzirea locuințelor în sezonul rece. Problema este mai acută în mediul rural, unde peste 80% dintre gospodării utilizează lemnul ca singură sursă de încălzire, iar oamenii se confruntă cu prețuri tot mai mari ale lemnului de foc și chiar cu lipsa acestuia, în ciuda măsurilor adoptate.
Putem observa, de exemplu, că măsuri precum reducerea TVA-ului pentru lemnul de foc și plafonarea prețului acestuia nu garantează volumul necesar de masă lemnoasă necesară încălzirii locuințelor. Conform datelor, până în prezent a fost asigurat doar jumătate din volumul recoltat în aceeași perioadă a anului trecut.
Din păcate, această problemă este trenantă de mai bine de doi ani și nu poate fi motivată exclusiv prin actualul context geopolitic, fapt ce m-a determinat, în toată această perioadă, să aduc personal la cunoștința ministerului de resort problemele constatate și posibile soluții. Ultimele propuneri le-am înaintat la începutul lunii septembrie, în urma discuțiilor purtate cu reprezentanți ai direcțiilor silvice, ocoalelor silvice și administrațiilor publice locale, însă până în prezent nu am primit niciun răspuns, deși termenul legal a fost depășit cu peste 4 săptămâni.
O posibilă soluție pentru ameliorarea crizei materialului lemnos ar putea consta în creșterea volumului de masă lemnoasă dată spre exploatare și către alte companii din acest domeniu, aplicând modele de succes ale altor state. De asemenea, gravitatea problemei ar putea fi diminuată prin reducerea birocrației excesive pentru micii proprietari de păduri, adaptarea sistemului SUMAL 2.0 la prevederile în vigoare ale Codului silvic, reducerea TVA-ului pentru întreg lemnul destinat încălzirii locuințelor, precum și subvenționarea acestuia.
Vă mulțumesc. Domnul Bogdan-Andrei Toader, PSD. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Nu lăsați Ploieștiul să se afunde în mocirla bătăliilor politice!”.
## Stimați colegi deputați,
Am intrat în politică având încredere că politica este făcută de către oameni, prin oameni și pentru oameni! Acesta este crezul meu și acesta ar trebui să fie crezul tuturor celor care dețin demnități publice sau funcții rezultate în urma unor alegeri democratice.
Sunt parlamentar de Prahova și văd cum Ploieștiul, capitala județului nostru, al meu și al colegilor mei deputați, altădată orașul „aurului negru”, decade pe zi ce trece, sub privirile indiferente ale celor ce au puterea și datoria să ridice această comunitate.
Este o comunitate suferindă, care are nevoie de sprijin! Ploieștiul mai are doar un pas până la marginea prăpastiei financiare și mă întreb dacă actualii conducători ai municipalității și ai județului Prahova au capacitatea să înțeleagă ce se întâmplă!
Lipsa de interes, dar nu și de interese, macină Ploieștiul. Așa se întâmplă când nimic nu te leagă de comunitatea care te-a propulsat într-o anume funcție, când te folosești de oameni doar pentru a-ți da votul și despre existența cărora uiți imediat ce te-ai instalat în fotoliul confortabil de ales local.
Problemele apărute în sistemul de furnizare a agentului termic în Ploiești în vara acestui an sunt cunoscute de întreaga țară. Niciodată ploieștenii nu au trecut prin asemenea momente! Au fost supuși unui tratament înjositor din partea unor oameni pentru care orgoliile politice, disputele și interesele de grup sunt și probabil vor rămâne, cu siguranță, mai presus de orice.
Vă mulțumesc. Doamna deputat Rodica Paraschiv. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ce șanse de revigorare are transportul feroviar de călători din România?”.
Transportul feroviar din România, atât cel de călători, cât și cel de marfă, a fost până în anii ʼ90 principala cale de comunicație între localități, iar feroviarii făceau parte din cea de-a doua armată a țării. Ritmul tot mai alert al schimbărilor din sectorul feroviar, nu întotdeauna benefice pentru sistem, și subfinanțarea au slăbit puterea companiilor de transport feroviar susținute de statul român.
An de an am asistat cu toții la o degradare continuă a infrastructurii feroviare, dar și a materialului rulant. Iar accidentele și incidentele feroviare – unele soldate cu pierderi materiale importante și chiar de vieți omenești – nu au întârziat să apară. Evenimentele tragice se întâmplă și în statele mari ale Europei și ale lumii, însă riscurile producerii unor accidente feroviare grave în România au crescut exponențial odată cu subfinanțarea.
Cifrele oficiale despre situația din domeniul feroviar românesc vorbesc de la sine. Ne-am obișnuit să relatăm despre întârzierile trenurilor, dar și despre viteza medie de circulație, care a ajuns, în unele zone, să fie mai mică decât cea de acum 100 de ani, de la inaugurare.
Săptămâna trecută, Guvernul României a aprobat două noi proiecte de hotărâre importante pentru transportul feroviar de călători: modernizarea a zeci de locomotive și a câtorva sute de vagoane. Este mult? Cu siguranță, nu! Este puțin? Probabil poate fi un început pentru readucerea acolo unde îi este locul a acestei alternative la transportul rutier de persoane.
Vă mulțumesc. Domnul Vulpescu Ioan. Vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
După această pandemie s-a vehiculat o nouă normalitate, îmbrățișată de un elan digital, de conștientizarea nevoii de debirocratizare, de ecosistemele profesionale mai incluzive. Cu toate acestea, apare un fenomen nou, care poate că din
România se resimte ca un foc de paie, dar în Statele Unite și în Asia presupune o amenințare: The Great Break-Up, „Marea ruptură”. Expresia vine să împlinească suita marilor narațiuni competitive din sectorul muncii: Great Resignation, Quiet Quitting, Quiet Firing.
Ce presupune însă The Great Break-Up? Faptul că femeile-lider renunță la rolurile lor în proporție de 60%. E un fenomen care ar trebui să îngrijoreze stânga, pentru că sursa lui este o formă de inegalitate socială. Studii recente arată că 37% dintre femeile-lider au avut un coleg care a primit credit pentru ideile lui, spre deosebire de 27% dintre bărbații-lider. 43% dintre femeile leadershipului în plan internațional suferă de burnout, spre deosebire de 31% bărbați. 49% dintre femeile-lider renunță la locurile lor de muncă pentru că acestea sunt prea puțin flexibile în privința satisfacerii vieții de familie și a vieții profesionale în mod egal. Două treimi dintre femeile-lider cu vârste de sub 30 de ani susțin că ar rămâne în leadership dacă ar avea modele sustenabile de senioare care au reușit să balanseze timpul de muncă și timpul personal.
The Great Break-Up presupune că acum se înregistrează cea mai mare rată și cea mai mare viteză cu care femeile își schimbă joburile din poziții de management și guvernare. Cauza acestui fenomen cred că nu ține nici de variațiile demografice, nici de polarizările pe care mizează abordările studiilor de gen, ci, mai degrabă, de o problemă de mentalitate referitoare la cultura muncii și a mentoratului.
Vă mulțumesc.
Doamna deputat Oana Özmen, vă rog.
Domnule președinte de ședință,
Doamnelor și domnilor deputați,
Titlul declarației mele politice de astăzi este „Preinsolvența – un instrument la îndemâna companiilor aflate în dificultate”.
Parlamentul a adoptat, la finalul sesiunii din vară, proiectul legislativ care vizează transpunerea Directivei 2019/1023, respectiv PL-x 194/2022, privind mecanismele de prevenție în business introduse la nivel european.
Procedura preinsolvenței se adresează IMM-urilor. În țări precum Germania, Polonia, Marea Britanie, mecanismul avertizării timpurii, prevăzut în procedura preinsolvenței, este utilizat ca instrument de evitare a insolvenței.
Noua lege prevede două etape de restructurare, respectiv acordul de restructurare și concordatul preventiv, ambele orientate spre salvarea companiei și spre dezvoltarea businessului.
Dar, când vorbim de preinsolvență, să nu uităm că suntem la început. Avem nevoie, în primul rând, de o campanie de conștientizare – multe companii care se află într-o situație de dificultate la acest moment nu știu de acest beneficiu pe care îl poate aduce avertizarea timpurie.
În această procedură trebuie să existe o colaborare foarte strânsă privind raportările la care sistemul bancar are acces din partea Fiscului și, dacă un astfel de instrument ar fi utilizat, sunt sigură că o parte din companiile care astăzi sunt în situația de a intra în insolvență ar putea evita acest lucru.
Din perspectiva preinsolvenței, este important să facem, dincolo de modificări legislative, o campanie susținută pentru ca majoritatea companiilor care sunt interesate să cunoască pașii tehnici pe care ar trebui să-i urmeze.
Domnul deputat Laurențiu-Dan Leoreanu. Vă rog.
## Stimați colegi,
Trebuie să spunem lucrurilor pe nume – criza economică mondială ne afectează pe toți, dar cei mai vulnerabili sunt pensionarii care își văd afectat de inflație bugetul de zi cu zi pentru achiziții de bază, precum mâncarea și medicamentele. În prezent, 4.300.000 de pensionari au pensii sub 3.000 de lei, 3.000.000 de pensionari au pensii sub 2.000 de lei, în condițiile în care numărul total al pensionarilor este de 4.800.000. Dar toți sunt vulnerabili.
De aceea, Partidul Național Liberal consideră că pensiile trebuie să crească și căutăm soluțiile prin care această majorare să fie cât mai aproape de rata inflației, ținând cont și de limita în care poate fi sustenabilă de la bugetul de stat. Trebuie să știm cu toții că este o măsură pe care Partidul Național Liberal a susținut-o constant, o inițiativă anunțată inclusiv de Președintele României, Klaus Iohannis, și de premierul Nicolae Ciucă. Susținem ferm o astfel de abordare. Majorările sunt un remediu necesar categoriilor sociale care devin vulnerabile într-o perioadă complicată economic, așa cum este aceasta prin care trecem acum.
În anii în care a fost la guvernare, Partidul Național Liberal a majorat pensiile; și o va face și începând cu anul următor. Guvernul condus de Partidul Național Liberal a crescut
pensiile atât la 1 septembrie 2020, când punctul de pensie a crescut cu 14% – de la 1.265 de lei la 1.442 de lei –, cât și la 1 ianuarie 2022, când a fost majorat punctul de pensie cu 10% – de la 1.442 de lei la 1.586 de lei.
Pentru a veni în sprijinul pensionarilor afectați de creșterile de prețuri, Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă a acordat un sprijin financiar, în luna ianuarie, celor cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei. Iar în luna iulie pensionarii cu venituri mai mici sau egale cu 2.000 de lei au primit un alt sprijin financiar, în valoare de 700 de lei.
Vă mulțumesc. Domnul deputat Sorin Năcuță. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea de astăzi, stimați colegi, se intitulează „Crizele și reziliența”.
România traversează o perioadă dificilă, marcată de restricțiile severe din pandemie și criza de securitate regională și cea energetică. Cu siguranță, foarte mulți întreprinzători și foarte mulți români resimt efectele acestor crize, există o presiune inflaționistă și încercăm cu toții să ne adaptăm la noile provocări.
Măsurile aplicate de Guvern pentru atenuarea efectelor negative asupra cetățenilor și în economie sunt substanțiale, dar nu sunt nici suficiente, nici perfecte. Totuși, s-au dovedit a fi corecte, cel puțin de la începutul crizei energetice și până acum, chiar dacă atât în mediul politic, cât și în mass-media au fost critici și informații alarmiste, multe dintre ele dovedindu-se a fi neadevărate.
Dacă ne detașăm un pic de contrele politice, de exagerările situației și privim lucrurile din perspectivă istorică, atunci vedem că omenirea a mai trecut printr-o criză energetică severă, în anii 1970, și țările occidentale au ieșit întărite din ea. Să ne amintim ce s-a întâmplat în România în anii de după Revoluție – fabrici închise, șomaj mare, tensiuni sociale, un PIB cu o scădere foarte mare, nu mai vorbim de inflație.
Măsurile luate în anii 1970 – plafonarea prețurilor, raționalizare, ajutoare sociale – până la un punct seamănă foarte mult cu cele de acum.
Dar ce s-a întâmplat apoi? Țările europene care au avut potențial, precum Franța, Marea Britanie, Norvegia, au demarat planuri de dezvoltare a energiei nucleare, a capacităților de exploatare a rezervelor de petrol și gaze, ajungând exportatoare de energie. Lumea a evoluat, a căutat noi resurse și le-a găsit.
Vă mulțumesc. Grupul USR, domnul Apostol Alin. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi români,
Astăzi vreau să vă vorbesc despre „Lecția poloneză”. Ne-am comparat mereu cu Vestul, având impresia că în Est suntem la același nivel. Ne place să ne mândrim că suntem români, că suntem cei mai tari, dar noi votăm urmașii comuniștilor.
Polonia a dat Legea lustrației în 1989; noi am votat în orb în 1990 și continuăm să o facem din 4 în 4 ani.
Polonia, în martie 1990, a înțeles că o țară fărâmițată teritorial nu este eficientă și a dat Legea administrației publice locale, comasând comunele mici; România, prin aceeași clasă politică ce ne conduce de peste 33 de ani, pentru că noi ne batem joc de vot, nu a înțeles această nevoie. Clasa politică ține în subdezvoltare România pentru că noi îi permitem.
Polonia a înțeles că trebuie să meargă mai departe cu reforma administrativă pentru a deveni și mai eficientă și, pentru că intrase de câțiva ani în Uniunea Europeană și intrau mulți bani în țară, care nu erau gestionați bine, au decis să înființeze 16 regiuni administrative și să modeleze și nivelul intermediar administrativ. Astfel, în curând au ajuns la o rată de absorbție a fondurilor europene de aproape 100%.
România, condusă de 33 de ani de aceleași partide izvorâte din FSN și Securitate, nu este capabilă să absoarbă decât 60% din fondurile europene, pentru că se fură greu și cu mare risc.
Și, pentru că Polonia a înțeles că nu este necesar doar să performeze, ci că trebuie să exceleze pentru a reduce decalajul față de Vest într-un timp cât mai scurt, a decis că trebuie să oprească scurgerile publice, scurgerile de bani publici în buzunare private și astfel, în doar 7 ani, gradul de colectare a TVA a crescut de la 75% la 95,5%, făcând astfel să intre în buget echivalentul a 100 de miliarde de lei anual, adică anual pot să facă numai din aceste creșteri de venituri 10 autostrăzi sau 30 de spitale.
Finalizați...
...nu este...
...domnule deputat.
...digitalizat.
Politicul zburdă pe câmpiile nefericirii românilor.
Vă cer scuze, români, dar trebuie să o recunoaștem onest – este vina noastră, pentru că le permitem să ne conducă de 33 de ani.
Atâta timp cât politicul vede atât de multă indiferență în implicare și, mai ales, la vot, își freacă mâinile și continuă să ne îndepărteze nu numai de Vest, ci și de Est.
Dragi români, se poate și altfel de politică! Vă mulțumesc.
Alin Apostol, deputat al USR de București.
Vă mulțumesc. Domnul deputat Iulian Lőrincz. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte. „Nicolae Bode este un plagiator!”
Acest lucru a fost confirmat de Comisia de etică a Universității „Babeș–Bolyai”.
Vreau să ne aducem aminte că în urmă cu câteva săptămâni, când USR s-a apucat să transcrie teza de doctorat a domnului doctor Bode și a depus moțiune simplă împotriva acestuia, domnul doctor Bode striga disperat de la această tribună, atenție, citez: „Habar nu aveți de proceduri și cadrul legal aplicabil când împroșcați cu noroi. Toate verificările și analizele specialiștilor anterior acordării titlului de doctor au fost trecute cu succes. Teza este în regulă și este un document original.”
Eu cred că singurul lucru original pe care l-a făcut Bode în politică a fost caietul de sarcini cu dedicație pentru prietenul marelui patron al corupției acestei țări, domnul Klaus Iohannis.
Recunosc că acel document era original, perfect pregătit pentru un nou furt.
Dar ce așteptări să ai de la niște șpăgari instruiți la școala jafului din banul public, când aproape tot Guvernul României are în componență miniștri suspecți de plagiat sau incompetenți notorii care nu pot oferi nicio soluție reală pentru problemele curente?
Să revenim totuși la fițuica domnului Bode.
Ceea ce ne transmite mai exact Comisia de etică a Universității „Babeș–Bolyai” este că, din fragmentele semnalate de USR și, separat, de soft, acestea au fost considerate plagiat sau au avut erori de citare.
Atenție! Doar din acele fragmente. Deci teza nu a fost verificată în totalitate, ci doar punctual, pe ceea ce am sesizat noi!
Pare că totul este OK în coaliție! Ei, a furat domnul Bode, dar a fost puțin. Nu a fost așa mult.
Vă mulțumesc. Domnul deputat Dan Tanasă. Vă rog.
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,
Astăzi vă voi vorbi despre românii din Valea Timocului, care sunt în pragul deznaționalizării totale.
Stimați colegi,
Doresc să vă aduc în atenție situația absolut dramatică a unei comunități românești uitate complet de autoritățile statului român, decimată în mod sistematic și supusă unui regim de deznaționalizare brutal. Este vorba despre frații noștri români de peste Dunăre, din Valea Timocului, din Republica Serbia.
În urma unei delegații oficiale desfășurate în perioada 18–20 octombrie, am reușit să cunosc și să discut cu mai mulți lideri ai comunității de români vlahi din Timoc, oameni care, prin simpla lor existență și prin faptul că încă vorbesc limba română, sfidează istoria și regimul brutal care îi condamnă la pierzanie. Este vorba de o comunitate compactă de peste 300.000 de români, mereu uitați, neglijați și nebăgați în seamă de autorități; acești eroi și-au păstrat limba, portul, graiul, tradițiile și credința, fără cel mai mic sprijin instituțional. Fără școli în limba română, fără presă, fără mass-media, până nu de mult fără biserici în limba română, fără susținere financiară, acești oameni încă spun cu mândrie că sunt români!
Deși statul sârb mereu a prezentat cifre false cu privire la această comunitate, acuzându-i de toate infamiile, acești români nu își doresc altceva decât să poată trăi liniștiți în satele lor, să își vorbească limba, copiii lor să învețe în graiul matern și să se poată ruga în biserici românești. Acestora le-a fost luat absolut totul, au rămas fără stâlpii de bază ai unei comunități, iar astăzi lansez în numele lor un strigăt disperat pentru ca românii noștri să poată fi salvați! Doar prin truda exemplară a unor reprezentanți de vază ai acestor comunități în prezent mișcarea românească din Timoc mai supraviețuiește.
Vă rog să finalizați.
...sunt supuși deznaționalizării, sunt supuși intimidărilor și, mai nou, chiar existența lor fizică este pusă în pericol. Fie acționăm acum, fie îi condamnăm la pieire! Mulțumesc frumos.
Vă mulțumesc. Domnule deputat Ciprian Ciubuc, vă rog.
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
„Marele dezastru provocat de criza energetică de la nivelul țărilor din întreaga Europă și pauperizarea accelerată a vechiului continent”
În prezent asistăm la suprapunerea unor evenimente simultane de o importanță majoră, iar informațiile furnizate la nivel public sunt strict controlate la toate nivelurile mass-mediei. Au loc evenimente colosale, care pot schimba radical istoria, și, spre surprinderea mea, lumea nu pare să le sesizeze. Cea mai dură situație constă în afundarea în sărăcie a Europei, adică pauperizarea continentului considerat leagănul civilizației occidentale și cel mai dezvoltat la nivel economic. Europa se întoarce cu pași repezi de la modern la vechi și chiar la situații întâlnite în Evul Mediu. Dacă acum puțin timp în Europa oamenii își încălzeau locuințele cu gaze naturale, acum situația este complet diferită, în sensul că s-a revenit la resursele primare pentru asigurarea confortului necesar în perioada sezonului rece.
În Germania modernă, unul din statele Uniunii Europene cele mai dezvoltate și industrializate, cu puțin timp în urmă, respectiv în anul 2021, doar 6% din populație se încălzea cu lemne, și asta preponderent în mediul rural, în rest populația beneficiind de condițiile confortabile oferite de încălzirea centralizată, canalizare și altele. Acum situația s-a schimbat dramatic, în condițiile în care cererea de lemne de foc a crescut atât de mult încât nu mai există lemne de vânzare. Și ceea ce este mai întristător este că s-a ajuns la situația de
neimaginat în care nemții, în disperare de cauză, își taie singuri lemnele din pădure. Unii s-au reorientat tot către aprovizionarea cu rumeguș pentru a-și asigura încălzirea locuințelor.
Finalizați, vă rog, domnule deputat.
...în condițiile în care săptămâna trecută prețul era de 700 de euro/megawatt/oră, atingând astfel un nivel record.
În Franța, într-o singură zi prețul unui megawatt/oră a crescut cu 25%. Prețurile la petrol s-au dublat, iar la cărbune au crescut de patru ori. De anul trecut și până în prezent gazele naturale s-au scumpit de șapte ori. Se dovedește faptul că dacă nu ai gaze ieftine nu poți conduce continentul. În urmă cu puțin timp, Forumul Economic Mondial, prin reprezentanții săi, a declarat că Europa poate economisi 1.000 de miliarde de dolari din costurile combustibililor fosili prin trecerea la energiile regenerabile.
Din păcate, situația din prezent a populației Europei dovedește clar cât de mult se înșală acești factori de decizie și faptul că informațiile furnizate de ei sunt false.
Este clar faptul că energia verde nu poate înlocui combustibilii fosili...
Vă rog să finalizați, domnule deputat...
Da, un moment, domnule președinte.
...mai așteaptă colegi.
...deoarece energia fosilă rămâne cheia civilizației. Ne este clar faptul că în prezent energia verde nu poate înlocui gazul, petrolul și cărbunele.
În concluzie, europenii sunt astăzi în situația de a constata adevărul, și anume adevărata amenințare pentru civilizația umană nu este încălzirea globală, stimați colegi, ci răcirea globală, respectiv iarna care vine, având în vedere faptul că din ce în ce mai mulți oameni mor de frig, în fiecare an, decât din cauza caniculei. Din punct de vedere statistic, Institute of Health, Metrics and Evaluation a constatat în anul 2019 că au murit de patru ori mai mulți oameni de frig decât de căldură.
Această situație dezastruoasă poate atrage căderi în cascadă ale fabricilor de la nivelul întregii Europe, efectele economice fiind de creștere a șomajului, diminuare a venitului disponibil al locuitorilor, creșterea nivelului de îndatorare a populației prin creditele contractate la bănci. Astfel, economia de consum își va...
Domnule deputat...
...diminua radical nivelul...
...v-am rugat să finalizați de două ori, ați depășit timpul...
...având...
...cu două minute.
...în vedere faptul că populația...
Mă obligați să vă opresc microfonul...
...se va concentra...
...la declarații politice.
...pe păstrarea proprietăților și bunurilor deținute și plata facturilor la utilități.
România, cu resursele naturale proprii, a fost obligată de UE să închidă minele de cărbune, în condițiile în care minele noastre sunt pline de resurse fosile.
Asta se întâmplă pentru că ai noștri conducători se lasă manipulați de Uniunea Europeană, care, odată cu implementarea Green Deal, va sărăci și va înfrigura o întreagă Europă.
Acestea vor fi efectele negative ale crizei energetice prin care trece întreaga Europă.
Mulțumesc.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Aș mai comenta ceva, dar o să mă abțin. Doamna Rodica Nassar, vă rog.
Vă rog.
Da, da.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi are ca titlu „Atacarea legilor justiției la CCR, un joc de imagine demagogic”.
Deciziile Curții Constituționale sunt suverane și ele trebuie respectate de toată lumea. Aceste aspecte trebuie să fie învățate și aplicate de toate partidele politice parlamentare, mai ales dacă susțin că respectă perceptele democrației autentice.
Acuzația că noua formă a legilor justiției ar favoriza nesocotirea prevederilor Constituției și deciziile CCR este total nefondată și neavenită. La debutul în profesie, toți judecătorii depun un jurământ, prin care se angajează să respecte Constituția României.
În consecință, orice nerespectare a deciziilor CCR înseamnă încălcarea acestui jurământ: „Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuțiile cu onoare, conștiință și fără părtinire. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”
Încălcarea acestui jurământ și, în general, nerespectarea deciziilor CCR, care sunt definitive și obligatorii pentru toată lumea, pot face obiectul unei cercetări și sancționări disciplinare a judecătorilor. Cu atât mai mult cu cât au fost menținute în lege abaterile disciplinare reprezentate de reaua-credință și de grava neglijență în exercitarea funcției, care acoperă orice încălcare a Constituției în hotărârile luate de judecători.
Românii trebuie să știe că reglementarea de care se cramponează partidul din opoziție care a contestat legea la CCR a fost introdusă în 2012, la cererea președintelui Băsescu, și avea ca obiectiv folosirea Curții Constituționale, pe care o controla la acel moment, ca pârghie de presiune asupra judecătorilor. Din 2004 până în 2012 această reglementare nu a existat, iar judecătorii au respectat deciziile CCR, așa cum au jurat la intrarea în magistratură.
Vă mulțumesc. Domnul deputat George Șișcu. A plecat? A plecat. Vă rog, Adrian Cozma.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Declarația mea politică se adresează domnului ministru al agriculturii și dezvoltării rurale, domnului Petre Daea, și reprezintă un strigăt de ajutor, un strigăt disperat al fermierilor, al producătorilor de lapte din județul Satu Mare și din România.
Stimate domnule ministru,
Producția de lapte la nivel național a scăzut în anul 2022, ca urmare a reducerii semnificative a efectivelor de bovine, scădere care, potrivit datelor INS, a fost de 12.315 capete într-un singur an – iunie 2021 – iunie 2022.
Mai mult decât atât, pe lângă restrângerea ofertei și creșterea importurilor de lapte brut, majorarea prețurilor la energie și furajele utilizate în zootehnie a determinat o creștere substanțială a costurilor de producție pe litru de lapte, iar tot mai mulți fermieri au abandonat acest domeniu de activitate, prin sacrificarea animalelor, unele de rasă superioară, productive.
Doar în ultimele 10 luni ale anului mare parte dintre fermieri au fost nevoiți să vândă laptele chiar și sub costul mediu de producție.
Având în vedere necesitatea implementării urgente a unor măsuri de sprijin pentru fermierii români care produc și livrează lapte către unitățile procesatoare din România, vă propun, domnule ministru, în perioada următoare, acordarea unei compensații financiare de 1 leu/litru de lapte pentru fermierii români, ca măsură cu caracter temporar pentru cel puțin un an.
Am convingerea că prin negocieri eficiente cu oficialii Comisiei Europene o parte din efortul financiar pe care îl presupune această măsură poate fi susținut din fonduri europene nerambursabile.
Vă mulțumesc. Domnul deputat Lazăr Ion-Marian. Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea politică se intitulează „Combaterea birocrației reprezintă doar o lozincă de campanie electorală pentru actuala rotativă guvernamentală”.
Acum câteva zile am constatat, răsfoind Monitorul Oficial nr. 1031 din 24 octombrie 2022, că a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 1.255 din 12 octombrie 2022 privind abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1.723/2004 privind aprobarea Programului de măsuri pentru combaterea birocrației în activitatea de relații cu publicul.
Deși, la prima vedere, reglementarea părea una banală, am constatat cu stupoare care sunt măsurile abrogate prin acest act normativ. Astfel, în lipsa unei dezbateri publice reale, începând cu data de 24 octombrie 2022 își încetează aplicabilitatea în mod obscur dispozițiile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.723/2004, adoptată de Guvernul Năstase, ce vizează, printre altele, măsuri ca:
– comunicarea scrisă în prima lună a anului, de către primari către fiecare contribuabil, a principalelor activități de interes public desfășurate în anul încheiat, precum și obiectivele și sarcinile pentru anul în curs;
– stabilirea programului de lucru cu publicul, care să permită într-o zi din săptămână accesul cetățenilor între orele 8.30 și 18.30;
– afișarea modelelor de completare a cererilor adresate autorităților administrației publice centrale și locale;
– instalarea unei linii telefonice speciale pentru asigurarea accesului cetățenilor la informațiile de interes public;
– extinderea liniilor telefonice tip „linia verde”, în scopul oferirii persoanelor fizice a posibilității de a obține informații legate de modul de aplicare a legislației specifice fiecărui domeniu de activitate;
Vă mulțumesc. Ultima intervenție, doamna deputat Gianina Șerban. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „«Siguranță și încredere», doar un slogan învechit?”. Stimați colegi,
În ultima perioadă, modalitatea de intervenție a forțelor de ordine și a celor ce trebuie să asigure siguranța cetățenilor a șocat de multe ori atât opinia publică, cât și pe cei vizați de aceste intervenții.
Am asistat acum mai bine de o lună la intervenția în forță a jandarmeriei și a poliției, în toiul nopții, asupra unui demnitar, o intervenție abuzivă, fără îndeplinirea vreunei formalități legale, intervenție lăudată de domnul ministru Lucian Bode.
Acum o săptămână, un tânăr și-a bătut joc de efectivele de poliție și jandarmerie, fugind cu autoturismul de sub nasul lor, iar ministrul Bode le-a căutat scuze lucrătorilor MAI. S-a dovedit faptul că instrumentarea cazului a fost una făcută doar să fie punctată, iar Parchetul a luat măsura ca și în cazul vânzătorilor de pătrunjel, aceea a controlului judiciar.
Evenimentul petrecut în Jilava, județul Ilfov, la Școala Generală nr. 1, în data de 12 octombrie anul curent, prezentat pe larg opiniei publice, cu imagini clare ale descinderii unor lucrători ai MAI, în care mai mulți copii au fost supuși unui stres emoțional grav, din cauza atitudinii total lipsite de profesionalism a reprezentanților poliției, ne duce cu gândul la abuzuri de o gravitate rar întâlnită în modul de operare al acestora. Ministrul Bode tace în acest caz.
Acum două zile, un polițist s-a sinucis la Mărăcineni, județul Buzău, altul, în Dej, județul Cluj. Motivele nu le cunoaștem, însă se pare că unii dintre polițiștii care nu vor să fie părtași la abuzuri devin victime ale acestora din partea superiorilor. Fiecare superior are superiorul lui, iar în MAI superiorul suprem este acest ministru, domnul Bode, care a fost scăpat de PSD, PNL și UDMR de moțiunea simplă.
Vă mulțumesc. Au mai depus declarații în scris:
– din partea Grupului PSD: domnul deputat Bogdan Trif, Eugen Bejinariu, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Ioan Mang, Nicu Niță, Oana-Gianina Bulai, Vasilică Toma, Mirela Furtună, Georgeta-Carmen Holban, Laurențiu-Daniel Marin, Radu-Marcel Tuhuț, Florian-Claudiu Neaga, Cristina-Elena Dinu, Elena Stoica;
– Grupul parlamentar al PNL: George Șișcu, FlorinClaudiu Roman, Nicolae Giugea, Alexandru Popa, FlorinAlexandru Alexe, Iulian-Alexandru Muraru, Vetuța Stănescu, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, Elena Hărătău, George-Cătălin Stângă, Ervin Molnar, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Marian Crușoveanu, Maria Stoian;
– Grupul AUR: Raisa Enachi, Vasile Nagy, Sebastian-Ilie Suciu, Silviu-Titus Păunescu, Radu-Vicențiu Grădinaru;
– și din partea neafiliaților: Nicolae Roman și Bogdan Alexandru Bola.
Declar ședința închisă. Vă mulțumesc.
_Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință_ :
„Accesibilitatea prețurilor la alimente trebuie să devină o realitate în Uniune!”
Ultimul anunț făcut de către Eurostat privind creșterea prețurilor la alimente în UE, anul acesta, nu este unul îmbucurător. Potrivit acestui organism al Comisiei Europene, care se ocupă cu statistica, costurile alimentelor de bază au fost cu aproape 9% mai mari în iulie 2022 decât în aceeași lună din 2021. Motivele sunt pe cât de simplu de identificat, pe atât de complexe. Le știți și dumneavoastră, le știu și majoritatea cetățenilor europeni – războiul din Ucraina, criza energetică, creșterea tuturor costurilor de producție și întreținere, explozia prețurilor substanțelor chimice folosite în agricultură, precum și schimbările climatice aparent intempestive, dar cu efecte majore, cum ar fi seceta pedologică, ce pare că ne va afecta și toamna aceasta, din nefericire.
Deși țările membre ale UE nu sunt expuse riscului de penurie de alimente, totuși această explozie a prețurilor, combinată cu creșterea inflației, afectează în cea mai mare măsură grupurile vulnerabile de cetățeni cu venituri mici, iar aceasta în contextul în care Uniunea Europeană rămâne unul dintre principalii producători de produse agroalimentare, motiv pentru care a fost cel mai mare comerciant din lume în 2021.
Și de aici rezultă deducția logică și îndreptățită că presiunea intensificată asupra gospodăriilor cu venituri mici din Uniune trebuie să înceteze. Sistemul alimentar al UE va rămâne unul solid și fiabil, dacă preocuparea liderilor Uniunii privind accesibilitatea prețurilor nu doar că va crește, ci se va concretiza în cât mai multe forme de sprijin dedicate, în principal, și țărilor producătoare de cereale și alte materii prime de bază, iar când vorbesc despre aceste state evident că mă refer la România în special.
„România contribuie la realizarea visului european. România merită să fie în spațiul Schengen!”
Aderarea țării noastre la spațiul Schengen este principalul obiectiv al României. Oamenii politici și diplomații români trebuie să conștientizeze importanța intrării în normalitatea europeană, prin îndeplinirea acestei obligații asumate prin Tratatul de aderare la UE și necesitatea de a depune toate eforturile necesare, politice sau diplomatice, pentru realizarea proiectului.
Până în prezent, România a parcurs cu succes toate etapele tehnice necesare. Evaluarea celor șapte domenii de interes – cooperare polițienească, protecția datelor, consulate, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre și SIS/SIRENE – a concluzionat că țara noastră îndeplinește condițiile de aderare la spațiul Schengen.
În momentul de față, crima organizată, corupția nu sunt subiecte, probleme care să prezinte îngrijorări și să afecteze sistemic societatea din România. Toate aceste lucruri sunt evidențiate în analizele europene. Cel mai probabil, următorul raport MCV va evidenția progresele evidente pe această zonă a reformei în justiție și va spune foarte clar că țara noastră respectă standardele necesare.
În ultima perioadă, tot mai mulți lideri politici și-au manifestat sprijinul pentru aderarea României la Schengen. Țara noastră se bucură de sprijin consistent din partea oamenilor politici europeni.
Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, a transmis că „Bulgaria și România trebuie să devină state membre ale spațiului Schengen”. Liderul PPE a subliniat că România îndeplinește deja condițiile pentru aderare la spațiul Schengen.
„Sănătatea românilor – trebuie mai multă educație și prevenție!”
România trebuie să își consolideze sistemul de sănătate punând accent pe programele de prevenție și pe educația pentru sănătate a românilor. În prezent suntem printre țările din Uniunea Europeană cu cele mai scăzute speranțe de viață. Potrivit profilului de țară din 2021 în ceea ce privește sănătatea, document realizat de Comisia Europeană, speranța de viață în România a crescut cu peste 4 ani între 2000 și 2019, dar a scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020, din cauza impactului pandemiei de COVID-19. Există o disparitate de gen majoră, femeile trăind cu aproape 8 ani mai mult decât bărbații. Bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalității, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces.
Comportamentele riscante în materie de sănătate contribuie la aproape jumătate din totalul deceselor. Rata consumului de alcool și a alimentației nesănătoase raportate în rândul românilor este mai mare comparativ cu media UE. Excesul de greutate, obezitatea și fumatul în rândul adolescenților sunt ridicate și au crescut constant în ultimele două decenii.
Cheltuielile pentru sănătate în România au crescut în ultimul deceniu, dar rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE în ansamblu – atât ca procent din PIB, cât și ca pondere pe cap de locuitor. În 2019, aproximativ 44% din cheltuielile pentru sănătate au fost alocate serviciilor spitalicești, ceea ce reprezintă cel mai mare procent la nivelul țărilor UE. Deși ponderea cheltuielilor publice pentru sănătate este ridicată și în concordanță cu media UE, plățile directe sunt peste media UE și sunt dominate de costurile farmaceutice în ambulatoriu.
„Ziua sustenabilității în România”
Cu mândrie m-am alăturat inițiativei legislative care se află în proces de adoptare în Parlament, pentru ca în data de 27 octombrie să fie sărbătorită Ziua sustenabilității, fiind convinsă că prin recunoașterea oficială a Zilei sustenabilității în România va crește notorietatea principiilor dezvoltării durabile la nivel național, pentru că acest principiu reprezintă capacitatea de a exista și de a dezvolta fără a epuiza resursele naturale pentru viitor, presupunând responsabilitate, transparență, activism în interes comun. Importanța acestui principiu, pe baza căruia trebuie să funcționeze întreaga societate, a stat la baza înființării, în anul 2015, la inițiativa domnului Borbély László, a Subcomisiei pentru dezvoltare durabilă, în cadrul Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaților, adevărată platformă de susținere a obiectivelor de dezvoltare durabilă, la nivel național.
Având în vedere angajamentul asumat de către România, alături de cele 193 de state membre, la Summitul ONU pentru adoptarea noii Agende 2030, precum și pe cel asumat alături de statele membre ale UE privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, prin adoptarea concluziilor Consiliului UE: „Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”, a fost elaborată și actualizată Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, de a cărei implementare este responsabil Departamentul de dezvoltare durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului României, coordonat de consilierul de stat Borbély László.
Dezvoltarea sustenabilă este o provocare a întregii societăți, iar consumul și producția responsabilă sunt importante pentru adoptarea unei economii circulare, model care se bazează pe principiile de eliminare a deșeurilor și a poluării, de păstrare a produselor și materialelor în uz și de regenerare a sistemelor naturale în care eficiența energetică ocupă un loc important, pentru a garanta o aprovizionare cu energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri accesibile în UE.
„Eșecul aderării la spațiul Schengen trebuie asumat de coaliția de guvernare!”
În ultima perioadă, pe buzele majorității românilor se află subiectul aderării țării noastre la spațiul Schengen. Diferiți oameni politici, specialiști sau jurnaliști dezbat și lansează motive pentru care ar trebui să fim primiți și de ce ne pun unii bețe în roate.
„Olandezii ne vor accepta în Schengen, dacă le dăm Portul Constanța.” Nu-i așa că ați auzit des fraza asta în ultimele săptămâni? Este mai ușor să crezi că Olanda vrea să-i dăm ceva în loc decât să-ți faci o radiografie a situației politice și o analiză lucidă a deciziei Parlamentului acestei țări de a cere „investigații suplimentare privind supravegherea frontierelor de către România și Bulgaria”. Am mai spus-o și trebuie să o repet, România suferă din cauza politicilor antijustiție adoptate de coaliția toxică PSD–PNL, din cauza imaginii pătate a politicienilor, mai ales a celor din Guvern – și aici îi amintesc pe Nicolae Ciucă și Lucian Bode, ambii cu acuzații grave de plagiat. Oare chiar își închipuie cineva că lumea occidentală nu realizează ce fel de sistem „democratic” a reușit să instaleze domnul președinte Klaus Iohannis în ultima vreme?
Eșecul Schengen trebuie asumat de Președintele României, care este păpușarul-șef al reinventării alianței nocive USL, nu privit ca o pedeapsă pentru că cineva nu dă Portul Constanța olandezilor.
Pentru a avea o imagine de ansamblu, cu date concrete, în anul 2021, la transportul de containere, Portul Rotterdam a înregistrat un trafic de 15 milioane TEU (containere), Hamburg – 8,7 milioane TEU, Antwerp (Belgia) – 6 milioane TEU, Constanța – 0,6 milioane TEU. Aici suntem. Aceasta este realitatea!
„Tinerii pot reprezenta soluția pentru viitorul României, dar ei trebuie sprijiniți!”
Tinerii români au un potențial uriaș, iar acest lucru m-a determinat ca toate proiectele pe care le-am derulat să reprezinte investiția mea în tineri, în viitorul acestei țări. Din punctul meu de vedere, tinerii sunt cea mai importantă resursă a unei națiuni.
În condițiile în care realitățile sociale sunt în continuă și rapidă schimbare, tinerii au nevoie de sprijinul nostru pentru a se dezvolta și pentru a-și atinge acest potențial pe care îl au.
PSD, prin reprezentanții săi în Guvern și în instituțiile statului, s-a angajat să ofere tinerilor oportunități prin care să ne asigurăm că aceștia nu sunt doar liderii de mâine, ci și agenții schimbării de astăzi.
Toate programele, toate proiectele destinate tinerilor îi vor ajuta pe aceștia să se implice în viața comunității, să participe la proiecte destinate acestora.
Voi face referire doar la câteva dintre programele dedicate tinerilor:
– Tinerii interesați de agricultură pot accesa Submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri din Programul Național de Dezvoltare Rurală, al cărei rol este acela de a încuraja tinerele familii să rămână în mediul rural și să ajute la dezvoltarea acestuia. Doar investind în tinerii din mediul rural putem să combatem depopularea satelor românești.
– Tinerii cu spirit antreprenorial pot accesa și liniile de finanțare „Viitorul pentru tineri NEET”. Prin aceste proiecte, tinerii șomeri cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani pot primi o finanțare de până la 25.000 de euro, pentru a începe o afacere.
„Garantarea unui cont bancar fără comisioane financiare pentru fiecare român – o inițiativă legislativă lăudabilă a PNL”
Parlamentarii PNL au depus o propunere legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative, în scopul creșterii incluziunii financiare, a cărei adoptare va simplifica în mod fundamental viața românilor.
Incluziunea financiară are menirea de a-i ajuta pe oameni să își maximizeze oportunitățile în toate domeniile de activitate, să își găsească mai ușor locurile de muncă visate și, nu în ultimul rând, să crească gradul de predictibilitate și bunăstare atât pentru ei, cât și pentru familiile lor.
Inițiativa se înscrie în demersurile concludente ale PNL de reformă a digitalizării în România și de creare a unui cadru legislativ propice și prietenos între cetățeni și conceptul de digitalizare.
Concret, demersul liberal prevede ca fiecare român să aibă garantat un cont bancar, fără a plăti comisioane financiare în schimbul acestuia. Prin realizarea acestui obiectiv, un număr din ce în ce mai mare de români vor avea, pe lângă cont, și un card bancar atașat, astfel încât comunitatea va deveni parte activă a circuitului economic integrat.
Înlesnirea deținerii conturilor și cardurilor aferente acestora de către un număr cât mai mare de oameni înseamnă un acces mai facil al populației la servicii mai bune din punct de vedere calitativ și, implicit, la produse mai ieftine, care pot fi achiziționate în regim online.
Nu în ultimul rând, propunerea legislativă conferă posibilitatea fiecărui cetățean de a avea o relație predictibilă și unitară cu instituțiile statului, îndeosebi prin oportunitatea de efectua plățile cu cardul. Consecința acestui demers este renunțarea treptată la cozile de la ghișee, precum și la birocrația instituită de-a lungul vremii în relațiile instituțiilor statului cu publicul.
„Secretomania domnului Iohannis!”
Un fenomen interesant, cu totul special, se derulează sub ochii noștri de la invadarea Ucrainei de către țara condusă de dictatorul nemilos Vladimir Putin.
În general, românii află din presa prostituată cam tot ce face președintele Rusiei de 7 luni încoace, ceea ce e curios, pentru că aceiași români nu reușesc să afle mai nimic din ce face președintele nostru de 7 ani încoace.
Românii nu au idee dacă și când vine Iohannis la serviciu. Românii nu au habar de ce soția președintelui – caz unic în lume – stă de 7 ani separată de soț, la sute de kilometri distanță, și nici nu au habar cum arată părinții și sora președintelui, dat fiind că nicio imagine reală a lor nu a apărut vreodată în spațiul public. Și nu au idee dacă familia
președintelui, din Germania, a călcat vreodată prin țara natală, după Revoluție.
Românii nu știu ce spune purtătorul de cuvânt al lui Iohannis, care, scuze!, nu prea există.
Românii nu știu ce face președintele Iohannis în săptămânile în care nu are absolut nicio activitate pe agenda publică.
Românii nu pot afla cât a costat deplasarea lui Iohannis în SUA, pentru că „e secret”.
Românii nu știu ce s-a ales de scandalul caselor lui Iohannis și de banii din chirii, pe care ar fi trebuit să-i restituie.
Românii nu au habar dacă și când Iohannis va numi un înlocuitor pentru consiliera sa Ligia Deca, trimisă în Guvern.
Românii află despre ieșirile la rampă ale lui Iohannis cu două-trei ceasuri înainte și nimic despre ce va glăsui.
Nimeni nu are habar dacă cei din echipa de consilieri cotroceniști au vreo minimă activitate, informațiile de orice fel lipsind cu desăvârșire.
„Pași concreți în combaterea violenței domestice”
„Respectarea drepturilor omului trebuie să facă parte din educația globală și din demnitatea omului, iar toate aspectele violenței fizice sau mintale împotriva persoanei umane constituie o violare a drepturilor sale” – se arată în rezoluția Parlamentului European, elaborată încă din data de 11 iunie 1986.
Violența domestică este, din păcate, încă un fenomen îngrijorător în România, în ciuda eforturilor făcute de instituțiile responsabile ale statului pentru diminuarea acestuia. De la începutul acestui an, 33 de femei au murit în urma abuzurilor partenerilor de viață, în aceeași perioadă fiind emise 5.043 de ordine de protecție.
De asemenea, doar la numărul de telefon gratuit pus la dispoziția victimelor violenței domestice de către Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, prin Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, s-au înregistrat în acest an 3.700 de apeluri, sute de femei fiind trimise către locuințele protejate ale statului, pentru a scăpa de calvarul îndurat zilnic.
Un pas extrem de important în pedepsirea aspră a agresorilor a fost înfăptuit recent, odată cu începerea utilizării brățărilor electronice de către Ministerul Afacerilor Interne, în conformitate cu prevederile Legii nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale. Din păcate însă, în prezent se folosește un număr infim din aceste brățări electronice achiziționate de autorități pentru a monitoriza agresorii.
Subliniez că este vital ca autorii faptelor de violență domestică să știe că nu vor putea perpetua la infinit actele de agresiune asupra femeilor și că vor suporta rigorile legilor.
„Redeșteptarea poporului român – «Românii au nevoie de conducători înțelepți în vremuri dificile»”
Ne aflăm într-o perioadă mai mult decât dificilă, în care se derulează într-un ritm alert evenimente foarte importante pentru întreaga lume, cu precădere pentru Europa și, nu în ultimul rând, pentru țara noastră. În această iarnă care se apropie, pe primul loc vor fi siguranța și sănătatea românilor. Suntem într-o criză economică și politică fără precedent, cauzată, pe de o parte, de pandemia care tocmai s-a încheiat recent, iar pe de altă parte ne aflăm într-un prezent marcat de un război la granițele țării.
În această situație, în mod responsabil, toți politicienii din toate partidele ar trebui să ne unim și să dăm dovadă de un alt comportament, diferit de cel de până acum, mult mai rațional și echilibrat, în care să primeze interesele poporului român.
În acest context internațional geopolitic, marcat de o perioadă în care se creionează și bugetul pentru 2023, este mai mult decât urgent să căutam soluții fiabile pentru a trece cu bine și această iarnă, care se prefigurează a fi una deosebit de grea.
Astfel, așa cum am menționat, după stagnarea economică din cauza epidemiei, ne aflăm într-o situație la fel de dificilă. Ne așteaptă o iarnă cu costuri ridicate pentru energie și gaze naturale, care vor afecta milioane de cetățeni, dar și economia României. Dacă politicienii nu vor ști cum să se comporte pentru a face față situațiilor cu care se vor confrunta instituțiile statului, pentru a fi funcționale și pentru a preîntâmpina evoluțiile neașteptate, atât în plan
internațional, în privința războiului din Ucraina, cât și în plan intern, în privința protecției populației, în această iarnă, în care nu se cunosc toate costurile pe care le vor plăti românii, România va trebui să facă față în viitor unor provocări greu de „digerat”.
„România a demonstrat prin fapte că este factor de stabilitate în regiune!”
Într-un context atât de dificil precum cel pe care îl traversăm în prezent, marcat de agresiunea ilegală și barbară a Rusiei în Ucraina, care a dezlănțuit o serie de provocări în domeniul energetic, în cel agricol și alimentar, precum și al fluxului de refugiați, România a demonstrat că este un partener solid și de încredere în cadrul NATO și al UE. Astfel, prin frontierele de stat ale țării noastre au reușit să fugă din calea războiului peste 2,6 milioane de refugiați, care au beneficiat în România de toate serviciile publice, de la sănătate și educație până la cazare și locuri de muncă.
De asemenea, prin porturile românești și pe infrastructura rutieră a țării noastre au tranzitat până acum peste 5 milioane de tone de cereale ucrainene, evitându-se degradarea sau distrugerea acestora în depozite, precum și o penurie în statele europene. Mai trebuie adăugat faptul că la Suceava a funcționat și funcționează cel mai mare hub umanitar pentru victimele războiului neprovocat și nejustificat, care continuă să provoace distrugeri și suferință.
În același timp, prin dislocările importante ale unor structuri aliate pe teritoriul României, țara noastră a devenit un factor de stabilitate și în plan militar, nu doar umanitar și economic. Cred cu putere că, în această perioadă grea, românii au resimțit beneficiile apartenenței la NATO și ale Parteneriatului strategic cu Statele Unite, în condițiile în care niciun cetățean român nu a avut și nu are de ce să se teamă.
România a fost printre primele state din NATO care, la inițiativa Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, au alocat 2% din PIB pentru nevoile de apărare a țării, iar din anul 2023, tot la inițiativa președintelui țării, țara noastră va avea un buget al apărării de minimum 2,5% din PIB. Contextul politico-militar actual și importanța asigurării unor capabilități moderne pentru armata română ne arată, fără echivoc, cât de important este pentru statul român să asigure finanțarea prioritară a acestui domeniu. În acest context, cu toții ne dorim ca programul de înzestrare a armatei române să aducă soldaților români acele echipamente moderne de care au nevoie când participă alături de aliați în teatrele de operații.
„România își va îndeplini toate angajamentele din PNRR” A devenit un truism să afirmăm că Planul național de redresare și reziliență reprezintă o șansă unică de dezvoltare și modernizare pentru România, cu care nu știm când și dacă ne vom mai întâlni în viitorul apropiat. De aceea, maximizarea absorbției fondurilor alocate prin PNRR este vitală pentru interesele țării noastre și ale cetățenilor noștri. Deși subiectul este de o importanță deosebită, de prea multe ori, în spațiul public se vehiculează foarte multe scenarii legate de PNRR. Printre ipotezele populare se află posibilitatea renegocierii planului.
Zilele trecute, prim-ministrul Nicolae Ciucă s-a aflat în vizită la Bruxelles. Discuțiile premierului pe subiectul PNRR s-au axat pe ajustarea unei serii de jaloane și ținte, astfel încât acestea să fie realizabile până în anul 2026. Important de reținut – nu poate fi vorba despre o renegociere, pentru că acest proces ar implica prea mult timp, pe care nu îl avem, deoarece trebuie să atragem toate aceste fonduri până în 2026. Împreună cu președintele Comisiei Europene, s-a convenit că este posibilă înlocuirea limitei de 9,4% pentru pensii din PNRR cu un indicator de disciplină financiară care să țină cont de studiul Băncii Mondiale.
Cele aproape 30 de miliarde de euro din PNRR reprezintă șansa noastră de a folosi banii europeni pentru reforme esențiale de modernizare a statului român și statul român rămâne angajat în îndeplinirea tuturor acestor obiective.
Vizita de săptămâna trecută la Bruxelles a prim-ministrului Nicolae Ciucă a fost un succes. S-a obținut un acord pentru ajustarea unor ținte și jaloane, astfel încât să beneficiem de cât mai mulți bani. România și-a respectat îndeplinirea trimestrială a tuturor jaloanelor și țintelor până acum, dovadă fiind încasarea primei tranșe din PNRR, în valoare de 2,6 miliarde euro. Banii vor fi folosiți pentru tranziția digitală, mobilitate sustenabilă, educație, sănătate, pentru programele preliminare de formare a sistemului de pensii și al fiscalității. Oricine vehiculează „renegocierea” ori este răuvoitor, ori nu știe despre ce vorbește. România are niște ținte clare, convenite cu UE, pe care trebuie să le atingă și de la care nu se va abate, în joc fiind interesul tuturor românilor, lucru cu care nimeni nu are voie să se joace.
„O nouă lege pentru protejarea oamenilor și familiilor afectate de dependența de jocuri de noroc”
Săptămâna aceasta, plenul Camerei Deputaților a adoptat Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc. Cu sprijinul colegilor liberali, acest proiect pe care l-am inițiat se alătură unui pachet legislativ prin care mi-am dorit să protejăm minorii de alimentația nesănătoasă de tip fast-food, să sancționăm cu închiderea unitățile comerciale care vând alcool și tutun minorilor și să aplicăm pedepse drastice pentru cei care vând stupefiante copiilor noștri.
Dependența de jocuri de noroc este o tulburare legată de controlul impulsurilor. Jocul patologic de noroc este o afecțiune cu mult mai întâlnită decât putem noi să intuim, iar aceasta pentru că sunt prea puțini cei care o privesc drept o boală. Însă familiile în care cel puțin un membru suferă de această tulburare de control a impulsului cunosc, din păcate, că această patologie afectează sever nu doar viața persoanei dependente, ci și a celor din jurul ei. Conform specialiștilor în psihologie, individul simte o senzație crescândă de tensiune sau de excitație înainte de a comite
actul, iar apoi simte plăcere, gratificație sau ușurare, în timpul jocului de noroc. De asemenea, dependența de jocuri de noroc este însoțită de sentimente de vinovăție și izolare atunci când jucătorul încearcă să reducă sau să înceteze această activitate, precum și dificultăți în relaționarea cu ceilalți oameni.
Prin proiectul pe care l-am inițiat, pe cale de a deveni lege, am prevăzut introducerea în sarcina organizatorilor jocurilor de noroc a unei baze de date în format electronic centralizat, care să gestioneze toate persoanele autoexcluse și cu un comportament contrar bunelor moravuri. Mai mult, organizatorii vor avea obligația de a ține evidența în format electronic a datelor de identificare a persoanelor și de a identifica persoanele care intră în incinta locațiilor. Astfel, proiectul legislativ oferă instrumentul juridic prin care cei dependenți de păcănele pot fi opriți să își facă praf viața, iar părinții să își poată proteja copiii de acest „drog”, care distruge vieți și familii.
„România are modele de succes și mult viitor! Depinde de noi să le vedem și să le urmăm!”
Ne plângem permanent că suntem într-o criză a valorilor, că ne lipsesc modelele de succes. Numai că am ajuns atât de negativiști, încât pare că nu mai avem capacitatea de a le vedea nici măcar atunci când sunt lângă noi sau în raza privirii noastre. Dacă România a ajuns într-o fundătură atât de mare, cum ne explicăm faptul că economia noastră crește în fiecare an, că afacerile românești creează locuri de muncă în permanență, că firme naționale se ridică, cu ajutorul fondurilor europene, și fac performanță, iar unele se pregătesc să depășească în activitatea lor teritoriul național?
Există în România nu doar infinit talent, dar și multă poftă de muncă. Faptul că ne caracterizează hărnicia, dintotdeauna, ne-a ajutat și în cele mai rele circumstanțe să ne ridicăm. Fără curaj și fără perspicacitatea înaintașilor noștri nu am fi avut astăzi o țară. Nu am fi avut limba română, teritoriu național suveran, nu am fi putut să ne bucurăm de libertate. Fără eroii noștri căzuți pe câmpurile de luptă nu ne-am fi câștigat independența și nu am fi repurtat victorii în războaie. Nu pentru că am fi pornit noi la luptă să-i cotropim pe alții, ci pentru că, atunci când a trebuit să ne apărăm, am făcut-o cu dârzenie.
Nu încerc în niciun fel să șterg cu buretele toate nerealizările noastre din ultimii 32 de ani, toate ezitările, toate neajunsurile, dar recunoașterea și repararea acestora nu trebuie să ne împiedice să vedem și lucrurile bune care se întâmplă în comunitățile noastre.
Săptămâna trecută, la Tulcea, alături de ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, am vizitat o companie de familie cu tradiție pescărească, care realizează produse certificate pe scheme de calitate europene și care în ultima perioadă și-a crescut capacitatea de producție cu 50%. Din 2008, folosește cu succes fondurile europene ca resursă pentru investiții și astăzi a ajuns un model în România în industria alimentară. Familia extinsă a acestei societăți numără 150 de angajați. Exemple ca acesta sunt multe în România – întreprinzători cu viziune care fructifică oportunitățile și nu se lasă descurajați, construiesc pentru ei și dau comunității bunăstare, prin oamenii pe care îi angajează și prin taxele pe care le plătesc.
„Investițiile sunt cheia redresării economice a României” România are nevoie de investiții pentru a asigura cetățenilor un nivel de trai mai bun, un standard mai ridicat al vieții.
Spunem că ne dorim o țară ca afară, o țară precum cele din Occident. Putem avea toate astea doar investind în proiectele comunităților locale, doar susținând acele investiții care pot contribui la creșterea calității vieții.
Acum, mai mult ca oricând, am înțeles cu toții cât de importante sunt investițiile.
Ultimii 30 de ani au reprezentat pentru țara noastră o perioadă de tranziție. Însă, ușor-ușor, România s-a dezvoltat.
Este suficient? Sigur că nu. Tot timpul se poate mai mult. Doar că pentru asta trebuie să ne concentrăm pe investiții.
Când mă refer la investiții, nu vorbesc doar despre fonduri europene și bugetul de stat. Avem o gamă foarte mare de instrumente financiare pe care le putem folosi.
De ce să ne bazăm pe investiții? Pentru că rezultatele se văd în transferul de bunăstare care se produce către buzunarul românilor!
România se află într-un moment cât se poate de prielnic. Beneficiem de sprijin internațional, acces la investiții și ajutor financiar pe care îl putem folosi pentru domenii-cheie precum infrastructura, sănătatea, educația.
Astăzi România trebuie să atragă investiții pentru că oferă perspectivele de dezvoltare a unui mediu de afaceri profitabil, de succes, nu pentru că este o piață cu forță de muncă ieftină.
Îmi doresc ca România să nu mai fie considerată doar o piață de muncă ieftină, iar pentru a reuși acest lucru trebuie să ieșim din paradigma că România este doar o țară exportatoare de materie primă și să devenim producători finali.
„România se prăbușește!”
România este o țară aflată în stare de „service” continuu. După 32 de ani, se pare ca românii au uitat cum să mai construiască poduri.
În România, sunt peste 5.500 de poduri rutiere sau pasaje, viaducte, majoritatea nerestaurate din 1989 până în ziua de azi.
Vorbim despre firme de casă, corupție și lucrări în bătaie de joc, făcute pentru spălare de bani!
Banii din PNDL sunt dispăruți fără urmă. O parte din bani pare că s-au dus... pe apa râului Siret.
Aflându-mă pe podul care leagă localitățile Vârfu’ Câmpului și Zvoriștea din județul Botoșani, pot spune că, dacă privești de sub pod, vezi splendoarea cerului, atât de ciuruit este!
La 90 de ani de la construcție, este atât de bătrân, încât abia „se mai ține pe piloni”!
Dezastrul de la Luțca din județul Neamț s-ar putea repeta oricând, aici, fără să își asume nimeni responsabilitatea.
Autoritățile au promis de la începutul anului că vor construi un nou pod în apropiere, alternativ acestuia. Deocamdată au făcut ce era mai simplu, au impus restricții de circulație.
Foarte eficient! Conform declarațiilor unui edil din zonă, podul va deveni curând monument istoric, dar sperăm că nu unul la care vom depune coroane!
De la Apolodor din Damasc la Anghel Saligny, podurile construite de înaintașii noștri au rezistat.
Cele făcute de PSD-iști se prăbușesc în hăul propriei lor neputințe, de parcă ei nu ar folosi aceleași poduri și nu riscă trecând pe ele în mașini de ultimă generație și în coloane oficiale. Poate că ar fi bine să chemăm cârmacii României, laolaltă, pe acest pod, poate sub greutatea lor...
„Pași concludenți ai Guvernului Ciucă în scopul realizării independenței energetice a României”
Dezvoltarea infrastructurii energetice naționale este în prim-planul preocupărilor Guvernului condus de premierul PNL, Nicolae Ciucă, mai ales în această perioadă de criză majoră pe plan mondial.
În vederea rezolvării problemelor existente în prezent, precum și pentru asigurarea energiei electrice necesare populației și economiei naționale, Ministerul Energiei, în calitate de autoritate națională de implementare și gestionare, a semnat primele contracte de finanțare din Fondul de modernizare, în vederea implementării unor obiective de investiții de importanță deosebită în Sistemul energetic național, SEN.
Valoarea nerambursabilă a celor nouă proiecte de investiții ce vor fi implementate de către CNTEE Transelectrica – SA este de peste 424 de milioane de euro. Cea mai mare finanțare din fonduri europene obținută de-a lungul timpului de Transelectrica demonstrează angajamentul acestei companii de interes național și strategic pentru evoluție și modernizare.
Apreciez semnarea primelor contracte de finanțare din Fondul de modernizare, care deschid cea mai importantă linie, din fonduri europene, destinată dezvoltării sectorului energetic românesc.
Aceste finanțări, în valoare totală de peste 13 miliarde de euro, sunt în măsură să transforme substanțial infrastructura energetică națională, factor decisiv în atingerea independenței energetice a României. Soluțiile de protejare a cetățenilor și economiei de efectele creșterii prețurilor sunt completate, astfel, de investiții masive, prin consolidarea infrastructurii energetice și creșterea capacităților de producție.
„Planul național pentru combaterea cancerului, o șansă uriașă pentru îmbunătățirea condiției bolnavilor oncologici”
România are oficial Planul național de combatere a cancerului, în urma votului aproape unanim acordat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea cancerului este rodul
muncii parlamentarilor partidelor din coaliția de guvernare, a Comisiilor pentru sănătate din cele două Camere și, nu în ultimul rând, a specialiștilor din Ministerul Sănătății.
Conform proiectului legislativ, planul se va implementa în perioada 2023–2030 și reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire și combatere a cancerului la nivel național. Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România se actualizează în funcție de rezultatele obținute și în acord cu direcțiile strategice din domeniul prevenirii și combaterii cancerului, stabilite de Organizația Mondială a Sănătății și la nivelul Uniunii Europene.
Demn de remarcat este faptul că proiectul de lege prevede că toți cetățenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reședința în România, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene, precum și străinii și apatrizii care au domiciliul sau reședința în România au dreptul garantat de stat la serviciile de natură medicală, socială și de susținere psihologică cuprinse în Planul național de prevenire și combatere a cancerului. Acestea se transpun în servicii medicale de prevenire, diagnostic și tratament al cancerului, servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative, servicii de psihooncologie, onconutriție și oncofertilitate, servicii sociale și indemnizații lunare de hrană.
„Nu doar politicienii, ci și investitorii trebuie să susțină aderarea la Schengen a României!”
România, grație forței de muncă bine calificate și resurselor de calitate, a devenit un pol de atracție pentru investițiile străine directe, în special din statele Uniunii Europene. Doar în anul 2022 Banca Națională a României ne-a anunțat că fluxul de investiții străine directe a crescut cu peste 46% față de anul trecut, ceea ce reflectă o schimbare puternică de atitudine a investitorilor europeni față de țara noastră și un semn evident de încredere în actuala coaliție de guvernare și în măsurile economice promovate în ultima perioadă.
Potrivit datelor comunicate de Camera de Comerț și Industrie a României, cea mai mare parte a exporturilor țării noastre sunt realizate de firme cu capital străin, preponderent din Uniunea Europeană. Așadar, investitorii europeni care operează în România știu foarte bine că menținerea țării noastre în afara spațiului Schengen continuă să genereze cozile kilometrice din frontierele de stat și procedurile vamale continuă să genereze costuri suplimentare asupra mărfurilor produse în România și exportate în UE.
Oare este vreun investitor european care nu-și dorește eliminarea acestor procese birocratice nejustificate?
Oare este vreun antreprenor străin din România care să nu știe că România îndeplinește criteriile tehnice și că Guvernul României și-a îndeplinit toate obligațiile pentru a adera la acest spațiu al libertății?
În aceste condiții, îi îndemn pe toți investitorii europeni care operează în România să meargă și să explice guvernelor din statele lor cât de mult au de pierdut ei, afacerile lor și economia europeană pentru că România nu este acolo unde merită, în spațiul Schengen!
„Realism și energie «verde»”
Uniunea Europeană a ajuns, de curând, la un acord privind cadrul legal care va interzice vânzările de autoturisme noi echipate cu motoare pe benzină și motorină. Se va întâmpla începând din 2035, iar obiectivul este accelerarea procesului de trecere la vehiculele electrice și combaterea schimbărilor climatice.
Desigur, la nivelul declarațiilor publice, acest acord poate fi prezentat ca o veste bună pentru șoferii europeni: mașinile noi cu emisii zero vor deveni mai ieftine, mai disponibile și mai accesibile tuturor. Combaterea schimbărilor climatice reprezintă un obiectiv important la nivelul UE și este important să fim responsabili, gândindu-ne la viitorul planetei.
Cred însă că este la fel de important să rămânem și realiști!
Interzicerea autoturismelor având motoare cu ardere internă reprezintă o măsură curajoasă în ceea ce privește politica de mediu la nivel european. Este foarte bine că reducem poluarea, însă, dincolo de entuziasmul unora, nu pot să nu văd o problemă practică ce poate apărea în viitor, și anume că, crescând numărul mașinilor electrice, în mod logic, va crește și consumul de energie electrică. Or, pe datele actuale, producția de energie electrică se realizează dintr-un mix energetic ce include în mare parte combustibil fosil și doar câteva surse „verzi”. Crescând consumul de energie, va trebui, așadar, să producem și mai multă energie „verde”. Dacă mașinile „verzi” vor circula cu energie din surse „poluante”, măsura – interzicerea motoarelor cu ardere internă – nu și-ar găsi niciun rost. Din contră, ar fi una contraproductivă.
Tocmai aici cred eu că UE are o problemă majoră. În plină criză a prețului la energie, liderii UE se pripesc cu soluții spre
„Constanța va avea stadionul pe care îl merită!”
După foarte mulți ani de așteptare, orașul Constanța și constănțenii primesc o veste foarte bună – vor debuta lucrările pentru edificarea unui nou stadion de fotbal. Guvernul României, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a aprobat construirea unui nou stadion, la Constanța, care va purta în continuare numele legendei fotbalului românesc, Gheorghe Hagi. Vechiul stadion, construit în 1970 și devenit simbol al orașului, care în istoria sa a găzduit meciurile Farului, ale echipei naționale, turnee cu echipe importante din campionatele străine, campionate de atletism, festivaluri, concerte de muzică, va fi demolat, iar în locul acestuia va fi construită noua arenă, costurile totale fiind aproximate la 100 de milioane de euro. Capacitatea noului stadion va fi de circa 18.000 locuri, iar durata de proiectare și execuție a lucrărilor este estimată la 28 luni. Foarte important, stadionul va fi construit conform reglementărilor UEFA pentru asigurarea cerințelor de clasificare UEFA 4, nivel maxim. Pe lângă arena principală propriu-zisă, va mai fi construit un teren de antrenament, cu 6 piste de atletism, cu o capacitate de 1.000 de locuri, precum și săli de antrenament, centru de conferințe, spațiu expozițional, spații administrative și comerciale.
Această investiție este una de foarte mult timp așteptată. Constanța, unul dintre cele mai importante orașe ale României din punct de vedere demografic și economic, merita să aibă și o arenă sportivă pe măsură, capabilă să găzduiască în bune condiții meciurile echipei locale, care în acest moment se află pe primul loc în SuperLiga României. Însă cel mai mult acest stadion îl merită Gică Hagi. Pe lângă motivele pe care ni le-a dat să ieșim în stradă la fiecare meci al naționalei, marele fotbalist este cel mai mare investitor în viitorul fotbalului din România. Asumându-și o misiune extraordinar de grea, investind propriii bani pentru a oferi condiții la cel mai înalt nivel și pentru a face performanță la copii și juniori, acest stadion este și o recunoștință pentru tot ceea ce Gheorghe Hagi a oferit și încă oferă acestei țări!
„Dezvoltare și pe timp de criză”
Țara noastră traversează o perioadă de provocări ce a debutat acum doi ani. După ridicarea restricțiilor aferente pandemiei de COVID-19, care au pus presiuni asupra sistemului de sănătate, de educație, asupra securității naționale și a economiei, societatea românească, la fel ca celelalte state ale lumii, a fost nevoită să se adapteze rapid la noul _status quo_ și, mai mult decât atât, să construiască strategii pentru a menține țara pe parcursul dezvoltării și al prosperității. De atunci, am atins noi obiective de digitalizare și am analizat vulnerabilitățile sistemului de sănătate. Totodată, am văzut nivelul de solidaritate de care blocul european este capabil și măsurile extraordinare pe care le putem lua în limitele dreptului european și internațional. În acele momente nu ne-am îndepărtat de valorile democratice, ci am dovedit capacitatea de reziliență a aparatului de conducere, așa cum demonstrăm și la momentul actual, în timpul războiului din Ucraina.
Crizele care au izbucnit, anxietatea nucleară și economică, perturbarea comerțului internațional, criza umanitară, energetică ar fi putut să destabilizeze ireversibil relațiile internaționale. Ne-am ridicat deasupra provocărilor, am reiterat angajamentul pentru securitatea regională, am întărit parteneriatele externe și am investit în crearea cadrului legal care să permită categorisirea Federației Ruse ca agresor în raport cu spațiul transatlantic. În plus, am adoptat pachete legislative menite să reformeze domeniul educației, să accelereze procesul tranziției către energie verde, în special în contextul eforturilor multinaționale de a obține independență energetică față de gazul rusesc, să implementeze prevederile europene pentru aplicarea Pactului verde european și să faciliteze parteneriatele pentru a combate criza umanitară.
„Obligațiile și drepturile cu care putem combate criza energetică la nivel național”
„Riscă românii fără venituri să petreacă iarna în frig?” – este una dintre întrebările care ne preocupă pe noi, socialdemocrații. Aceeași îngrijorare ne-am exprimat-o în spațiul public privind parametrii neconformi și de-a dreptul rușinoși pentru o capitală europeană cu care bucureștenii sunt tratați sau, și mai corect spus, la care sunt condamnați de către administrația dezastruoasă a primarului general Nicușor Dan.
PSD le-a înaintat, constant, soluții fezabile pentru aceste probleme majore partenerilor de guvernare. Deși am insistat, încă din vară, în privința reglementării pieței de energie, nici până în acest moment această propunere a noastră nu a fost tratată cu suficientă responsabilitate și prioritate. De asemenea, PSD a sărit și în sprijinul milioanelor de familii cu venituri reduse din mediul urban mic și din cel rural, care nu își mai permit achiziționarea lemnului necesar pentru încălzirea locuințelor. Alături de colegii mei social-democrați, i-am solicitat public ministrului mediului să explice de ce nu implementează răspunsul nostru valid la această problemă și să ia măsurile necesare ca oamenii, în special cei cu venituri reduse, să poată găsi și cumpăra lemne la prețuri corecte și avantajoase.
Plafonarea prețurilor pentru lemnul de foc a determinat situarea considerabilă a acestora sub costurile cu care este comercializat pe piață acest tip de combustibil. În aceste condiții, comercianții refuză tranzacțiile cu lemne de foc, brichete sau peleți, pe motiv că pierd bani. Cu alte cuvinte, mecanismul promovat de Ministerul Mediului își dovedește limitele!
## „Orașul Ineu”
Orașul Ineu este amplasat în partea de vest a României, în județul Arad, la o distanță de 57 de kilometri de municipiul Arad, traversat de două căi rutiere, DN 79A și DJ 792, fiind conectat cu trei mari orașe: Arad – 57 kilometri, Oradea – 92 kilometri, Deva – 143 kilometri.
Un aspect important al accesibilității orașului este legătura cu principalele puncte de frontieră din zona de vest a țării, fiind la o distanță de 90 de kilometri de Nădlac, 70 de kilometri de Turnu, 60 de kilometri de Vărșand, care reprezintă un factor favorizant pentru dezvoltarea sa economică și urbană.
Prima atestare documentară a localității datează din anul 1214, când este menționată sub numele de Villa Ineu, iar, conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ineu se ridică la 9.260 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.207 locuitori.
Pe teritoriul orașului Ineu se află câteva arii protejate de importanță județeană – Poiana cu Narcise Rovina (rezervație botanică), Balta Rovina (rezervația zoologică), Parcul Dendrologic Ineu.
Orașul Ineu face parte din Regiunea Vest, regiune cu multe investiții străine directe, care au fost orientate în funcție de accesibilitatea și potențialul zonelor, precum și de mentalitatea oamenilor de afaceri și de tradiția în domeniul respectiv.
Aceasta este o regiune în plină creștere, cu multe rezultate economice superioare mediei naționale, care beneficiază de o pondere relativ ridicată a participării străine la capital, pe fondul continuării schimburilor tradiționale și al unui comportament regional în continuă adaptare la mediul de afaceri internațional.
„Raportarea reală, corectă a infecțiilor asociate activității medicale în spitalele din România, esențială pentru sănătatea pacienților”
Profit de oportunitatea prezentei declarații politice pentru a trage un semnal de alarmă asupra unei probleme grave, ce a fost ignorată în sistemul sanitar românesc un timp nepermis de îndelungat, și anume infecțiile asociate activității medicale în spitalele din România. Aceste infecții sunt una dintre cele mai dificile probleme ale asistenței medicale contemporane atât în țara noastră, cât și pe plan internațional.
Consecințele negative privind starea de sănătate, precum și creșterea costurilor economice rezultate din îngrijirile suplimentare impun adoptarea unor strategii fezabile, cu obiective orientate spre implementarea unor măsuri de prevenire, limitare și control al acestor infecții.
Expansiunea acestei probleme prezintă o multitudine de cauze, la baza cărora putem afirma că se situează utilizarea abuzivă și pe termen îndelungat a antibioticelor, practică care a condus la crearea unor tulpini microbiene multirezistente. Ultimele studii ale Organizației Mondiale a Sănătății atrag deja atenția asupra descoperirii unor bacterii care au devenit rezistente la absolut toate antibioticele actuale.
În prezent se consideră că rezistența bacteriană a crescut într-o asemenea măsură, încât durata de utilizare eficientă a antibioticelor este considerată de aproximativ 10 ani. Amploarea fenomenului de rezistență la antibiotice a devenit o problemă majoră la nivel mondial, deoarece tratarea infecțiilor cu germeni multirezistenți reprezintă, în prezent, o provocare pentru medicii clinicieni, având în vedere faptul că peste 700.000 de oameni mor în fiecare an din cauza acestora.
„Greșeala făcută de USR în privința finanțării irigațiilor din PNRR poate fi reparată prin investiții din alte resurse financiare!”
Guvernul condus de Nicolae Ciucă trebuie apreciat pentru faptul că a reușit să demareze și să avanseze cu toate proiectele asumate prin Planul național de redresare și reziliență, deși mare parte dintre obiectivele de investiții și de dezvoltare au fost elaborate eronat de către foștii miniștri ai USR. De la pensii publice și până la irigații, nepriceperea tinerilor gălăgioși din USR a pus în pericol accesarea a miliarde de euro accesibile prin PNRR și a întârziat realizarea unor reforme și investiții publice cruciale. Chiar dacă răul a fost deja făcut, este de datoria noastră să reparăm lucrurile și să găsim soluții la acele probleme care necesită rezolvare imediată.
Este a treia toamnă secetoasă consecutivă, iar zgârcenia naturii în ceea ce privește precipitațiile pune în dificultate inclusiv înființarea culturilor de toamnă. Nu trebuie să fii specialist în agricultură să constați că, din cauza secetei, solul nu poate fi lucrat și că plugurile nu intră în pământ. Apoi, toamna se trage linie în agricultură și cred că nu mai este pentru nimeni un lucru necunoscut faptul că producția agricolă a avut grav de suferit din cauza secetei și a lipsei irigațiilor, iar pe sute de mii de hectare culturile au fost distruse în integralitate. Aș mai adăuga că nici acum nu se iau măsuri concrete și nu se fac investiții serioase pentru combaterea deșertificării din Oltenia, acolo unde seceta și lipsa perdelelor forestiere fac să dispară și peste 1.000 de hectare anual, prin deșertificare.
Miniștrii USR ori nu s-au priceput, ori nu le-a păsat de siguranța alimentară a țării. Acest lucru nu înseamnă că trebuie doar să arătăm cu degetul către ei, fără să găsim soluții. Am aflat că actuala coaliție de guvernare dorește să propună oficialilor europeni o renegociere a PNRR pentru irigații. Nu aș fi atât de optimist și nu aș supralicita o asemenea soluție, pentru că, chiar dacă vom primi undă verde de la Bruxelles, în timpul scurt care a rămas pentru implementarea PNRR, este greu de crezut că ne vom încadra în termene. Când mai facem proiectele, când le mai implementăm, când le mai trimitem la UE pentru decontare? Or, ne pregătim să intrăm în anul 2023, iar PNRR trebuie finalizat în 2026!
„Sprijinirea și protejarea seniorilor noștri reprezintă pentru PSD o prioritate!”
Declarația mea politică se referă la măsurile propuse de PSD pentru sprijinirea seniorilor noștri în această perioadă dificilă pe care o traversăm.
Partidul Social Democrat este singurul partid care s-a luptat întotdeauna pentru creșterea pensiilor românilor. În fața creșterii prețurilor din ultima perioadă, Partidul Social Democrat continuă să lupte pentru ca toți cei care au muncit o viață să aibă o pensie decentă.
Intrarea la guvernare a PSD a reprezentat pentru pensionarii din România o garanție că au un partid care să vină în sprijinul lor. Astfel, una dintre primele măsuri luate a vizat mărirea plafonului pentru medicamentele compensate. Pensionarii cu venituri de până la 1.429 de lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri, beneficiază de medicamente compensate în proporție de 90%. Pensionarii beneficiau de compensare de 90%, iar pensia era de 1.299 de lei/luna. Mărirea plafonului cu 10% a venit în condițiile în care valoarea punctului de pensie a crescut la 1.586 de la 1 ianuarie 2022.
Partidul Social Democrat a propus, anul acesta, pachetul de măsuri sociale și economice „Sprijin pentru România”, prin care 3,2 milioane de pensionari cu pensia sub 2000 de lei/lună au primit un sprijin unic de 700 de lei.
O altă măsură de sprijin propusă de Partidul Social Democrat și susținută de Guvern este acordarea de vouchere sociale pentru pensionarii ale căror venituri lunare
sunt mai mici sau egale cu 1.500 de lei. Voucherele sociale sunt în valoare de 250 de lei și se încarcă o dată la două luni, până la finalului anului.
„PNL – măsuri pentru reducerea abandonului școlar și creșterea performanței școlare”
Extinderea etapizată a Programului „Masă caldă” a reprezentat pentru PNL una dintre măsurile prioritare pe care și le-a asumat prin programul de guvernare. Iată că, așa cum ne-a obișnuit, Guvernul Ciucă se ține de promisiuni și a adoptat ordonanța de urgență prin care crește numărul școlilor înscrise în Programul-pilot „Masă caldă”. Menționez că, în acest an, Ministerul Educației a crescut succesiv numărul de școli înscrise în programul de masă caldă, astfel: prima dată, la începutul verii, de la 150 la 300, a doua oară, la începutul lunii septembrie, de la 300 la 350, iar acum, prin noua ordonanță, a majorat numărul școlilor înscrise la 450, beneficiind în plus de acest program un număr de aproximativ de 38.000 de elevi.
Trebuie precizat, de asemenea, că autoritățile locale vor fi sprijinite pentru finanțarea acestui program-pilot din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București. Totodată, dacă anul acesta suma prevăzută pentru finanțare este de 147.000 de lei, pentru anul următor este prevăzută o creștere, respectiv suma de 266.510 lei.
Consider că această măsură de sprijin este mai mult decât binevenită și doar astfel vom putea încuraja accesul la educație în mediile defavorizate și vom obține o creștere a performanței școlare. Am spus întotdeauna că barierele și clivajele între mediile avantajate și categoriile dezavantajate trebuie să dispară, iar educația trebuie să fie individualizată și centrată pe nevoile elevului, în funcție de specificul comunităților din care provin.
„Achiziția de camere de termoviziune”
După ce i-a vaccinat și mascat pe români, Raed Arafat îi „vânează” acum cu camere de termoviziune!
Așadar, de îndată ce „normele” de aplicare vor fi aprobate, va începe „căutarea” românilor care depășesc cele maximum 19 grade impuse de Comisia Europeană, iar „Poliția Frigului” va aplica amenzi după modelul celor aplicate în timpul pandemiei pentru nepurtarea măștilor de protecție.
Va fi doar o întoarcere în timp de 30 de ani pentru cei care au crescut în timpul „Epocii de Aur” a regimului de tristă amintire. Iarna va fi petrecută cu nostalgia treningurilor, a halatelor de molton și a păturilor atât de îndrăgite pe vremea copilăriei noastre și vom trece peste anotimpul rece fluierând. Noroc cu schimbările climatice, pentru că iernile nu mai sunt ce erau acum 30 de ani.
Lucrurile sunt foarte bine gestionate. Pauperizarea și împingerea la limita supraviețuirii a poporului continuă – fără hrană, fără căldură, fără asistență medicală, cu ultimul ban dat din buzunar la regularizare, conform ordonanței care spune că degeaba economisești anul ăsta, pentru că așa spune legea, dacă nu ai făcut-o anul trecut, când legea nu menționa nimic, atunci, oricum ești bun de plată și oricum plătești mai mult. Klaus Iohannis toacă toată munca românilor pe nimic. El spune că a cumpărat armament, dar armata română nu e de acord cu el, a cumpărat vaccinuri, dar nu a cumpărat medicamente, când oamenii mureau pe capete la ATI, în timp ce, în lume, pacienții COVD primeau tratament corespunzător. Oamenii mor în continuare, dar nu de COVID, ci măcinați de stres, de foame, de frig. Klaus Iohannis ar trebui să viziteze și România reală, nu doar terenurile de golf și pârtiile de schi. Să vadă „prosperitatea” pe care a adus-o românilor în această perioadă de glorie pentru el și ai lui. Niciodată nu a fost mai umilitor, mai cumplit și mai insuportabil!
„Înțeleptul își face vara sanie și iarna căruță”
Nu cred că este cazul să vă aduc aminte despre criza energetică prin care trece Europa la momentul actual, dar, cu certitudine, este cazul să luam măsuri urgente pentru a asigura siguranța energetică a țării noastre.
În timp ce Germania închide parcuri eoliene si redeschide mine de cărbuni pentru a face față situației, noi închidem termocentralele una câte una. Închidem termocentralele de la Paroșeni, Turceni, Rovinari, precum și numeroase unități din Complexul Energetic Oltenia, toate acestea mediatizate abundent în presa locală, iar Guvernul, în dulcele stil clasic, nu confirmă și nici nu dezminte aceste informații.
Având în vedere situația delicată, care poate evolua într-o direcție nefavorabilă în ceea ce privește siguranța noastră energetică, consider benefică oprirea programelor de conservare și închidere a termocentralelor, mai ales că le închidem chiar în toiul iernii. Cu alte cuvinte, trecerea la
energie verde si înlocuirea treptată a combustibilului fosil trebuie făcute cu cap și la timpul potrivit, nu putem închide termocentralele în toiul iernii fără a le înlocui cu alte capacitați de producție. Astfel, riscăm să rămânem fără sanie iarna, iar căruța s-o punem pe foc pentru a ne încălzi.
„Să îngrijim și să promovăm bujorul, floarea națională a României!”
Legea pentru declararea florii de bujor ca floare națională a României a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis. Inițiativa legislativă oferă soluțiile legislative în vederea reglementării organizării anuale, la nivel național și local, a unei suite de manifestări care să marcheze această distincție.
Potrivit Legii nr. 285/2022, declararea bujorului ca floare națională a României presupune, printre altele, înființarea unui festival al bujorului, precum și stabilirea unor măsuri de protecție a rezervațiilor naturale de bujor. De asemenea, vor fi stimulate și sprijinite cultivarea bujorului în parcuri și grădini publice, organizarea periodică la nivel local al unor expoziții florale, vernisarea unor expoziții de pictură dedicate bujorului, precum și emiterea unor emisiuni filatelice având ca temă florală diferite specii ale florii de bujor.
Actul normativ mai instituie obligația autorităților administrației publice locale de a sprijini material și logistic întreținerea și protejarea rezervațiilor naturale de bujor românesc și de a lua măsuri pentru adaptarea la condițiile pedoclimatice din România a diferitelor specii de bujor existente în alte țări.
Alegerea bujorului în această demnitate oficială s-a realizat în urma studiilor de specialitate, care au certificat că este specia floricolă cu cele mai multe semnificații pozitive pentru poporul român. Mai mult, din cauza adaptabilității sale ecologice ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape pe întreg teritoriul țării, atât în zonele de câmpie, cât și la munte.
Este evident că bujorul reprezintă mai mult decât o floare pentru noi, dacă ne raportăm la faptul că numele este purtat de aproximativ 100.000 de români, dar și de zeci de localități din țară.
„Noul ministru al apărării are capacitatea și probitatea necesare acestei înalte demnități”
Desemnarea parlamentarului PSD de Vrancea Angel Tîlvăr în funcția de ministru al apărării este un gest de maturitate politică. Sunt convinsă că domnul senator are capacitatea și probitatea necesare acestei înalte demnități și se va achita cu brio de nobila misiune ce i-a fost încredințată.
În fundamentarea votului unanim al membrilor Consiliului național politic al PSD în favoarea desemnării sale, a cântărit în mod covârșitor faptul că viitorul ministru al apărării trebuie să aibă o colaborare strânsă cu statele NATO, având în vedere războiul din apropierea granițelor României.
Angel Tîlvăr are experiența politică și interinstituțională necesară portofoliului Apărării. Este un politician moderat, cu orientări consecvente proeuropene și pro-NATO, fiind în prezent președintele Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României. În legislaturile anterioare din Parlament, noul ministru al apărării a fost membru al Comisiei pentru apărare (2008–2012) și președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților (2018–2020).
Începând cu anul 2014, Angel Tîlvăr este coordonatorul Grupului parlamentar pentru lupta împotriva traficului de persoane. În această funcție, a organizat conferințe la nivel înalt privind combaterea și prevenirea traficului de persoane, fiind implicat activ în acțiunile întreprinse de statul român pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen.
Îl cunosc pe domnul senator Angel Tîlvăr în calitatea de parlamentar de Vrancea și sunt încredințată că are toate atuurile pentru a avea un mandat de succes la conducerea Ministerului Apărării Naționale.
„Noi sinecuri pe bani publici”
Recent, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie, ANRE, a solicitat, printr-o adresă semnată de președintele Dumitru Chiriță, suplimentarea numărului de posturi ale instituției cu 180 de angajați – un proiect de lege fiind deja, luni, prezentat Biroului permanent al Camerei
Deputaților, semnatari fiind membrii coaliției de guvernare PSD, PNL și UDMR.
Desigur, activul de partid trebuie răsplătit și, iată, o nouă serie de sinecuri este pe cale să se înființeze sub conducerea omului care, în plină criză energetică, se răsfăța în Republica Dominicană, că doar salariul de 12.000 de euro pe care îl plătim lunar pentru el îi ajunge pentru asta.
Ce a făcut domnul Chiriță pentru a proteja interesele românilor față de jaful organizat intitulat pompos „liberalizarea pieței de energie” nu știm, după cum nu știm nici ce-au făcut restul de 350 de anonimi angajați ai ANRE! În schimb, aflăm că mai vor niște posturi călduțe, bine conectate la conducta banilor publici!
Într-o perioadă în care liderii coaliției PSD–PNL–UDMR se laudă că au înghețat angajările la stat și în care facturile românilor au explodat, la fel și ratele la bănci, care au adus multe familii la sapă de lemn, printr-o creștere de peste 100%, cu o inflație scăpată de sub control, care a împins milioane de români spre limita sărăciei, sinecurile rămân încă un instrument prin care cetățenii acestei țări, buni plătitori de taxe și impozite, sunt pauperizați.
Acest proiect de lege prin care se creează 180 de posturi în plus la stat nu are absolut nicio justificare, trebuie scos din circuitul legislativ!
„Comunitățile județului Iași continuă să beneficieze de finanțările europene datorită implicării echipei socialdemocrate ieșene”
158 de milioane de lei pentru 52 de proiecte esențiale destinate dezvoltării comunităților ieșene! Acesta este doar unul dintre rezultatele respectării angajamentului echipei social-democrate ieșene, a cărei prioritate este și rămâne aceea ca toate comunitățile să beneficieze de investiții, iar locuitorii lor să se bucure de condiții bune de viață, prin servicii și infrastructură la standarde moderne, o piață a muncii stabilă și siguranță socială.
Astfel, prin finanțările disponibile _via_ Planul național de redresare și reziliență al României, în județul Iași:
– 13 comune, orașe și municipii au 30 de proiecte aprobate în cadrul componentei 5 – Valul Renovării, în valoare totală de 132.213.804,54 lei, pentru reabilitare termică și energetică;
– 22 de proiecte, în valoare totală de 26.140.890,36 lei, au fost declarate eligibile în cadrul componentei 10 – Fondul local pentru eficientizare energetică, sisteme de supraveghere video, actualizarea planurilor urbanistice generale, infrastructura pistelor de biciclete sau stații de încărcare electrică.
În acești ani, beneficiem de o șansă unică privind finanțările și este necesar să ne asigurăm că gradul lor de absorbție este cât mai mare. Atragerea fondurilor europene disponibile atât prin PNRR, cât și prin programele operaționale aferente cadrului financiar multianual european este și trebuie să fie o prioritate atât la nivelul guvernării locale, cât și la nivelul celei naționale!
Situația precară a finanțelor publice ale Ucrainei a creat, în ultima vreme, un val de discuții la nivelul UE, precum și în SUA și statele membre NATO.
Economia ucraineană a fost devastată de 8 luni de ofensivă rusă, iar estimările Executivului de la Kiev sunt cuprinse între trei și patru miliarde de euro pe lună.
Liderii europeni au promis că vor ajuta Ucraina cu 1,5 miliarde de euro în fiecare lună, începând cu anul 2023.
Aceste sume reprezintă fluxul de cheltuieli ale Kievului pentru gestionarea situației de război. Totodată, personal, opinez că este nevoie de un ajutor umanitar pentru vecinii noștri ucraineni vulnerabili, să treacă prin această iarnă, mai ales în condițiile în care a fost avariată peste 40% din capacitatea de producție energetică a Ucrainei ca urmare a atacurilor cu drone și cu rachete rusești.
Prețul războiului, din păcate, are și elemente necuantificabile, iar acestea sunt cele mai prețioase. Viețile omenești pierdute, durerea și teama din sufletul copiilor, bătrânilor și femeilor nu pot fi recuperate sau readuse înapoi cu bani de la statele membre ale UE și/sau ale NATO, de aceea acest război trebuie să înceteze. Vladimir Putin trebuie să se oprească, Ucraina este mai puternică decât și-a imaginat Rusia.
„Reformele succesive și fără fond au condus învățământul românesc în colaps”
Profit astăzi de oportunitatea declarației politice pentru a reitera un subiect semnalat de nenumărate ori, și anume subfinanțarea sistemului de învățământ românesc. Acest fenomen de o gravitate greu de evidențiat în cuvinte a pus stăpânire pe cea mai importantă ramură a oricărei societăți moderne, educația.
În tot acest timp, joaca de-a reforma, alocarea bugetară de 6% din produsul intern brut al României rămâne, din păcate, o glumă, o promisiune la începutul mandatelor noilor miniștri, un discurs plastic, pe care atât cadrele didactice, cât și elevii au ajuns să îl privească cu neîncredere, având în vedere că educația, deși reprezintă fundamentul oricărei societăți, rămâne în continuare subfinanțată față de nivelul necesităților reale.
De asemenea, trag un semnal de alarmă cu privire la întârzierea deja cu o lună la plata primei tranșe din diferențele salariale pentru profesori. Noul ministru al educației a declarat cu nonșalanță că nu are cunoștință de acest subiect, recunoscând, practic, că acordarea drepturilor salariale ale profesorilor nu reprezintă o prioritate în acest moment.
Aprobată în aprilie, ordonanța de urgență prevede faptul că profesorii vor primi în termen de 3 luni prima tranșă de 5% pentru plata diferențelor salariale pentru perioada 2017–2021. Sumele necesare acordării diferențelor de drepturi salariale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației. Faptul că acum veniți și le spuneți că diferența salarială, și așa mică, urmează să fie recuperată până în anul 2026 nu face altceva decât să genereze nemulțumiri, proteste și viitoare blocaje în întreg sistemul.
„PNL este singurul partid capabil să garanteze securitatea energetică a României”
Investițiile în sectorul energetic sunt de cea mai mare importanță în momentul acesta pentru România. Vedem cu toții efectele nefaste ale războiului declanșat de Federația Rusă și, mai ales, reverberațiile asupra vecinilor noștri din Republica Moldova, care trece prin cea mai profundă criză energetică de la obținerea independenței, în 1991. În acest moment, în România sunt în derulare investiții de peste 900 de milioane de euro în județele Gorj și Dolj, pentru modernizarea punctelor de lucru ale CE Oltenia, printr-un ajutor de stat aprobat de Comisia Europeană, prin care se dorește ca, până în 2026, să se poată produce 1.300 de megawați din gaz natural și 700 de megawați fotovoltaic. De la sfârșitul anului 2019, când a preluat guvernarea, Partidul Național Liberal a acordat peste un miliard de euro ajutor de stat pentru restructurarea companiei CE Oltenia, deoarece reprezintă un obiect de importanță deosebită pentru economia și securitatea energetică a țării.
De asemenea, din dorința de a continua lupta contra minciunilor și manipulărilor în cazul termocentralei Mintia, voi spune că, datorită eforturilor PNL, va fi transformată dintr-o gaură neagră a bugetului de stat, mereu plină de datorii, dintr-un punct de producție poluant și pe cărbune, într-o centrală modernă, nepoluantă și profitabilă. Termocentrala a fost achiziționată cu 91 de milioane de euro, iar noul proprietar va face investiții de un miliard de euro în următorii ani pentru dezvoltarea capacității de producție în acord cu normele europene în materie de energie și de protecție a mediului. Mintia va reprezenta o sursă de electricitate din surse regenerabile și nepoluante. Planul presupune construirea noii centrale până la 31 decembrie 2026, cu o putere instalată de 1.290 MWh, dintre care 800 MWh vor fi obținuți din gaz și din surse regenerabile.
„La pușcărie cu «băieții deștepți» din energie”
În ultimii doi ani, piața de energie din România a devenit un caritas bine controlat de către „băieții deștepți”, ale căror interese private sunt reprezentate de însuși Guvernul PSD–PNL–UDMR.
Astăzi, pe piața autohtonă, sunt activi 40 de traderi pursânge, dintre care numai 12 au un sediu în România. În total, cu producătorii și furnizorii, avem 700 de jucători în piața energiei; „frumusețea” situației rezultă din faptul că absolut toți au dreptul legal de a face trading, adică speculații.
În 2021, România a produs 57 TWh de energie, dar pe bursă s-au plimbat 87 TWh, cu peste 50% mai mult. În timp ce urmele tranzacțiilor se pierd în această suveică energetică, „băieții deștepți” fac profituri frumoase, iar consumatorii sunt curentați de facturile exorbitante.
Guvernul știe bine ce se întâmplă, dar nu intervine cu precizie chirurgicală pentru a nu-și supăra stăpânii de la Bruxelles, beneficiarii _in extenso_ ai speculei de pe piața energetică românească.
În contextul în care românii de rând sunt obligați să opteze între plata facturilor la energie sau gaze și pâinea cea de toate zilele sau medicamentele care le prelungesc zilele, reglementarea pieței de energie și gaze este imperios necesară. La fel și supraimpozitarea „băieților deștepți”, în paralel cu majorarea producției interne realizate de companiile românești.
ANRE trebuie să fie fermă, să așeze pe primul plan interesul românilor și să meargă inclusiv până la ridicarea licențelor tuturor jucătorilor care nu au sediul social în România, care nu plătesc taxe în țara noastră și care influențează piața energetică autohtonă.
„PSD susține industria românească – ministrul PSD al economiei, Florin Spătaru, dezvoltă în mod permanent scheme de ajutor pentru industria prelucrătoare din România”
Săptămâna aceasta s-a deschis sesiunea de depunere a solicitărilor pentru granturi în valoare totală de 300 de milioane de euro, destinate retehnologizărilor sau investițiilor în linii de producția nepoluante. Firmele interesate au timp până la 16 decembrie pentru depunerea cererilor.
Domnul ministru Spătaru a decis ca solicitările să fie depuse la registratura ministerului, în vederea fluidizării procesului și pentru a nu exista sincope ori întârzieri majore.
Din păcate, fosta conducere a ministerului a lăsat infrastructura IT în paragină, deși se prezentau drept mari campioni ai progresului, iar punerea la punct a unui sistem informatic adecvat necesită timp.
Trebuie subliniat că vor avea prioritate la finanțare firmele care contribuie la reducerea dependenței de importuri. Astfel, se încurajează dezvoltarea economiei autohtone, prin creșterea productivității agenților economici din România.
Evident, schema de ajutor de stat se adresează preponderent firmelor românești, dar poate fi accesată și de
companiile străine care doresc să-și dezvolte capacități noi de producție în România.
Cele 300 de milioane de euro se adaugă sumelor din celelalte scheme de ajutor de stat, în valoare de peste 1,5 miliarde de euro, promovate de PSD prin programele „Sprijin pentru România”.
Partidul Social Democrat rămâne consecvent în adoptarea unor măsuri care să protejeze economia României și pe investitorii români sau pe cei străini care investesc în țara noastră.
„Ce se întâmplă cu noile legi ale educației?”
Mă prevalez de această oportunitate pentru a trage un semnal de alarmă în atenția doamnei Ligia Deca, ministrul educației!
Doamna ministru, ce se întâmplă cu noile legi ale educației? Când vor fi adoptate, pentru a fi prinse în bugetul pe 2023? Vor produce efecte în anul școlar 2023–2024? Este foarte târziu!
Prioritatea doamnei ministru trebuie să fie, de fapt, finalizarea noilor legi ale educației naționale, pentru a fi adoptate de Guvern, pentru ca mai apoi să intre pe circuitul parlamentar.
Dar mai trebuie avut în vedere un alt aspect, respectiv legislația secundară. După ce legile sunt adoptate, sunt necesare ordinele de ministru și hotărârile de guvern pentru operaționalizarea acestora. Și trebuie ținut cont că și aici este necesară dezbaterea publică, astfel ca întreg ansamblul normativ să fie înțeles, acceptat și pus în aplicare de către corpul profesoral și de către inspectori.
De fapt, legile educației nu sunt gata! Acțiunile și declarațiile doamnei ministru tergiversează finalitatea acestui proces. Dacă la preluarea mandatului, termenul de 31 octombrie a fost vehiculat pentru a avea o formă consolidată a legilor, acum s-a mai amânat încă două săptămâni pentru dezbaterea publică. Această amânare încalcă din nou memorandumul aprobat pentru programul legislativ al Guvernului României, dar asta nu este o surpriză, pentru că pe tema „România Educată” toate termenele înaintate au fost încălcate.
Doamna ministru Ligia Deca are sarcina extrem de importantă de a finaliza și de a transmite spre adoptare legile educației. Poate doamna ministru nu a avut timp să se acomodeze cu aparatul de lucru din Ministerul Educației sau poate nu este suficient de racordată la realitățile din sistemul de învățământ din România.
## **Domnul Iulian-Alexandru Muraru:**
La invitația prof. univ. dr. _habil._ Marcel Măcelaru, coordonator al domeniului teologie din cadrul Facultății de Științe Umaniste și Sociale, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, am avut plăcerea de a susține o prelegere în format online pe tema combaterii antisemitismului și xenofobiei în cadrul Conferinței internaționale „Reconciliation in the Public Square”, prilejuită de împlinirea a 100 de ani de la înființarea primei biserici penticostale din România, în comuna Păuliș, județul Arad.
O sută de ani de prezență în țara noastră a comunității penticostale aproape coincid cu cei 100 ani de la Centenarul Marii Uniri și coincid cu încoronarea regelui Ferdinand la Alba Iulia, în 1922.
Comunitatea penticostală a trecut prin prigoana statului încă de la înființarea ei. Dar credința în adevărul revelat al celor care au pus bazele primei biserici penticostale i-a întărit și, chiar și în condiții de intoleranță religioasă și persecuție, numărul celor care au aderat la biserica penticostală a crescut. Tocmai persecuția a dus la creșterea numărului de credincioși, tot așa cum biserica din primele secole după Hristos a crescut tocmai ca urmare a persecuției religioase din Imperiul Roman.
„Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră!” (Matei 5:11)
Cuvântul lui Iisus a fost pentru mulți credincioși o pavăză în calea nedreptăților, persecuțiilor și intoleranței.
Și sub regimul de dictatură al lui Antonescu, care vedea în mișcarea penticostală o „coloană a 5-a” în România a puterilor vestice, și în timpul dictaturii comuniste, care a încercat să reglementeze până la control bisericile neoprotestante din România, reprezentanții cultului penticostal au fost prigoniți, hărțuiți, intimidați și persecutați.
Doamnelor și domnilor deputați,
Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 121.
Ordinea de zi pentru astăzi și programul de lucru au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Camerei.
Reamintesc că, până la ora 11.00, dezbatem inițiativele
pentru care comisiile permanente au propus respingerea.
La încheierea dezbaterilor, urmează ședința Biroului permanent și a Comitetului liderilor.
Domnule Marian Mina, pe procedură, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Referitor la PL-x 620/2020 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 160/2020 – vreau să fiți de acord cu îndreptarea unei erori materiale la alin. (2[5] ) și (2[8] ) ale art. 66[2 ] din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999, care conțin dispoziții cu caracter tranzitoriu ce ar trebui să producă efecte juridice de la intrarea în vigoare a legii în discuție, prin preluarea lor în art. II al acesteia.
Pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, textele respective vor avea următorul conținut:
Alin. (2[5] ) – „Administratorii porturilor prevăzute la alin. (2[4] ) au obligația să elaboreze o metodologie de stabilire a structurii tarifelor de utilizare a infrastructurii portuare.”
Alin. (2[8] ) – „Consiliul de supraveghere va aproba prin instrucțiuni un model-cadru de metodologie.”
Art. II alin. (1) – „Obligația prevăzută la art. 66[2 ] alin. (2[5] ) din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999, cu modificările și completările ulterioare, se realizează în termen de 120 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”
Alin. (2) – „Obligația prevăzută la art. 66[2 ] alin. (2[8] ) din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999, cu modificările și completările ulterioare, se realizează în termen de 45 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi.” Vă mulțumesc.
36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/24.XI.2022
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vă mulțumesc.
Liderii de grup, dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi?
Domnule Rodeanu, vă rog.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis**
**:**
Mai am eu, după aceea.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Vă aduc la cunoștință că avem acordul liderilor pentru solicitarea de retrimitere la comisie a poziției 16 pe ordinea de zi, respectiv Pl-x 148/2022 _[Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.]_
Vă mulțumesc.
Pl-x 148/2022, retrimisă comisiei. Domnule Simonis, vă rog.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Am să vă rog să supuneți votului propunerea ca membrii Comisiei pentru cultură să se reunească în paralel cu plenul pentru a dezbate PL-x 264/2017
. Mulțumesc.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vot pentru propunerea domnului Simonis, vă rog.
**Domnul Alfred-Robert Simonis**
**:**
Stai, că am greșit, nu cultură.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Opriți votul!
Vă rog, domnule Simonis.
## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**
Pe vremea...
Eu am rămas setat la perioada când domnul Știrbu era președintele Comisiei pentru cultură.
Anulăm votul acesta și vă rog să fiți de acord ca membrii Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării să lucreze în paralel cu plenul pentru PL-x 264/2017. Mulțumesc și îmi cer scuze pentru eroare!
## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**
**:**
Dar nu se poate anula votul, trebuie supusă la vot anularea votului.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vot, vă rog.
93 de voturi pentru, 3 contra. Adoptată. Alte intervenții dacă mai sunt? Dacă nu, intrăm în ordinea de zi.
1. Proiectul de lege pentru înființarea Comisiei Naționale de Alăptare; PL-x 581/2019.
Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri? Nu.
Comisia pentru sănătate și familie, pentru citirea raportului, vă rog.
Mulțumesc.
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de lege pentru înființarea Comisiei Naționale de Alăptare, trimis cu adresa PL-x 581/2019 din 28 octombrie 2019.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri pentru înființarea Comisiei Naționale de Alăptare, în subordinea Ministerului Sănătății, în scopul stabilirii ghidului de bune practici în domeniu, a strategiilor prioritare pentru creșterea ratelor alăptării, în vederea asistării maternităților și a unităților spitalicești pentru încurajarea alăptării și pentru implementarea protocoalelor de promovare și susținere a alăptării.
La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul negativ al Consiliului Economic și Social; avizul negativ al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului; avizul negativ al Comisiei juridice; punctul de vedere negativ al Ministerului Sănătății și punctul de vedere negativ al Guvernului.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Dezbateri. Domnule Coleșa, vă rog.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Este un exemplu prea bun de ilustrare a birocrației, a reglementării excesive, a poverii fiscale, în final, pusă pe om pentru a nu fi taxat.
Prin acest fel de reglementări am fost conduși și în prezent suntem conduși, de peste 30 de ani.
Vă extrag doar câteva idei din ce propune această inițiativă legislativă.
Deci este vorba de introducerea unui nou cod în nomenclatorul CAEN, prin care să avem un specialist, mă rog, un specialist pe probleme de alăptare care să fie certificat...
, da, ISO sau, oricum, internațional. Asta presupune, bineînțeles, niște organisme care certifică, un interval la care se certifică; apoi, probabil, angajarea obligatorie în structurile de stat, dar poate și cele private, a unor specialiști pe acești domeniu. În final, toate acestea duc la o povară fiscală pe om, pe familie și la descreșterea natalității și la emigrație.
Avem propuneri legislative care într-adevăr să încurajeze familia, implicit nașterea de copii și alăptarea, și acestea se referă, în esență, la lăsarea banilor celor care îi câștigă, deci la reducerea de taxe și impozite la sursă, adică la cei care fac copii, îi cresc, bineînțeles că îi și alăptează. Vă mulțumesc.
Ne-ați omorât. Doamna Stoica, vă rog.
## **Doamna Diana Stoica:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Ce să zic, e extraordinar când vin bărbații și ne vorbesc de alăptare. E superb.
Ideea este așa: proiectul de lege, într-adevăr, prevedea înființarea unei comisii de alăptare.
Beneficiile alăptării le știm cu toții.
Respingem această lege, e clar că nu întrunea criteriile legale.
Dar vreau să vă spun că, chiar săptămâna trecută, o jurnalistă a participat la un eveniment, aici, la noi, în Parlament, și nu a avut o cameră unde să facă alăptarea copilului, a trebuit să se ducă la baie.
Colegul nostru a depus o cerere pentru înființarea unei astfel de camere – „Mama și copilul” –, pe care sper să o susținem cu toții.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă**
**:**
Bravo, Diana!
Domnule Buicu, vă rog.
Când auzi aberații, nu poți să nu intervii.
Da, respingem acest proiect. Și, dacă cineva ar fi citit până la capăt, inclusiv motivația, ar fi văzut, de fapt, că, între timp, există Ordinul ministrului sănătății privind înființarea Comitetului Național de Promovare a Alăptării, Ordinul ministrului sănătății privind adoptarea Strategiei în domeniul promovării alăptării, există standarde, Procedura și metodologia de evaluare și acreditare a spitalelor, care cuprinde standardul privind promovarea conceptului de spital „prieten al copilului”.
Așa că, din această perspectivă, de aceea am votat împotriva proiectului de lege, pentru că, legislativ, există cadru pentru promovarea alăptării.
Așa că e o mare diferență între a spune una și alta. Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Stoica Ciprian, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,
În special aici mă adresez colegelor mele, doamnelor și domnișoarelor.
Pentru a încuraja alăptarea, cred că, în primul rând, ar trebui să ne uităm și la cum au loc nașterile și să încurajăm promovarea nașterii pe cale naturală, dacă tot vrem să vorbim de alăptare.
Avem o mare problemă în țara noastră – aproximativ jumătate din nașteri au loc prin cezariană, și nu pe cale naturală.
Mulțumesc.
Domnul Rodeanu.
Da. Și, acum, cezariana și nașterea naturală au ajuns o problemă pe care să o discutăm aici, în Parlament. Dragi colegi,
Suntem aici ca să ne asigurăm că sistemul medical asigură sănătatea și o naștere în siguranță pentru mamă, iar copilul nou-născut se află în cele mai bune condiții.
Haideți să rămânem, totodată, la elementul corect pe care să-l dezbatem și să nu creăm teme false de discuție din povestea asta.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Dacă nu mai sunt intervenții, proiectul de lege rămâne la votul final.
2. Proiectul de lege privind unele măsuri administrative și fiscale; PL-x 392/2020; procedură de urgență. Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri? Nu.
Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind unele măsuri administrative și fiscale.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri privind amenzile aplicate pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute la art. 28 din OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, articol declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr. 152 din 6 mai 2020.
În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritatea voturilor deputaților prezenți, respingerea Proiectului de lege privind unele măsuri administrative și fiscale.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Din partea grupurilor dacă sunt intervenții? Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
3. Propunerea legislativă pentru completarea alin. (3) al art. 16 din Legea nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale; Pl-x 119/2020.
Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În ședința din ziua de luni, 29 martie 2021, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât retrimiterea Propunerii legislative pentru completarea alin. (3) al art. 16 din Legea nr. 215/2016 la Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, în vederea examinării și depunerii unui nou raport.
În conformitate cu prevederile art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.
Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a avizat negativ.
Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea entităților din partea cărora vor putea fi depuse coroane de flori la ceremoniile oficiale cu o nouă entitate, respectiv asociațiile militare reprezentative la nivel național și de utilitate publică.
În urma examinării inițiativei legislative, a raportului inițial și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.
În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Dezbateri generale – nu sunt înscrieri.
Propunerea legislativă rămâne la votul final.
· Dezbatere proiect de lege
2 discursuri
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Guvernul României nu susține.
Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 287 alin. (l) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii unor noi modalități de comitere a infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătorești.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Din partea grupurilor? Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
· Dezbatere proiect de lege
12 discursuri
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă „Legea meșteșugarilor artizani”, transmisă cu adresa Pl-x 110/2015.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 25 februarie 2015.
La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Comisiei pentru buget; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul negativ al Comisiei pentru politică economică; raportul preliminar al Comisiei pentru industrii și servicii; punctele de vedere negative ale Guvernului.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind reorganizarea meșteșugarilor artizani ca breaslă tradițională.
Potrivit prevederilor art. 62 și art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat inițiativa legislativă în ședințe separate.
În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea inițiativei legislative.
Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat propunerea legislativă în 24 mai 2022. La lucrările comisiei au fost prezenți deputații membri ai comisiei conform listei de prezență.
În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.
În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților raportul comun de respingere a propunerii legislative. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnule deputat Manea Cătălin, vă rog.
## Da.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Îmi pare rău că acest proiect de lege urmează să fie respins sau, cel puțin, așa este propunerea, de respingere.
În opinia mea, este nevoie de o nouă lege pentru recunoașterea meșteșugarilor tradiționali din România.
După cum vă amintiți o parte dintre dumneavoastră, în anul 2020, Parlamentul României a adoptat o astfel de lege, însă, la sesizarea Guvernului României, Curtea Constituțională a declarat-o neconstituțională în ansamblul său.
În definitiv, este nevoie ca meșteșugarii și artizanii să fie susținuți și stimulați în activitatea pe care o desfășoară. De aceea, așa cum am precizat încă de la începutul intervenției mele, este nevoie de o nouă lege, coerentă, o lege pe care ar trebui s-o elaborăm cu toții.
Nu în cele din urmă, alături de sportivii de performanță, dragi colegi, să nu uităm că atât meșteșugarii, cât și artizanii sunt adevărați ambasadori ai patrimoniului cultural al României și ai României în general.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Doamna deputat Țoiu Oana, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Realitatea este că, în acest moment, meșteșugarii tradiționali și artizanii nu au un cadru legal suficient de flexibil și suficient de facil, din perspectiva birocratică, astfel încât să-și poată realiza meseriile lor, să-și poată vinde produsele realizate din munca lor, într-o formă ușor fiscalizată, într-o formă care, da, să-i lase să contribuie la bugetul public, dar, în același timp, să nu le ceară lucruri imposibile.
Unul din lucrurile pe care meșteșugarii și artizanii nu îl pot face în momentul acesta în România este că nu le pot fi recunoscute competențele dobândite informal și marea majoritate dintre ei au competențe dobândite informal, și-au învățat meseria de la părinți, și-au învățat meseria de la bunici și în acest moment statul român a eliminat forma în care le este recunoscut acest meșteșug, astfel încât să poată să se comporte ca alte meserii independente – să-și poată organiza un PFA, să nu fie constrânși doar la forma de cooperativă, pe care o au acum la îndemână.
Așa că îndemnul nostru este să lucrăm împreună la un cadru legal care să le permită nu doar să-și desfășoare în piețe, târguri, la zilele aniversare ale comunelor și ale orașelor meșteșugul, ci și în locuri unde este nevoie de talentul și arta lor. Nu doar acasă, ci și internațional, ca buni ambasadori ai României.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Tanasă Dan. Vă rog, domnule deputat.
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Înțeleg că acest proiect pe care urmează să-l respingem astăzi, care are propunere de respingere, este inițiat de PSD. Iar motivele ar fi că există o legislație, se invocă în raport Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației și Ordonanța de urgență nr. 44/2008.
Iată un exemplu, acesta este doar un exemplu pe care PSD îl oferă electoratului când se face că face legi pe care ulterior să le respingă.
E surprinzător că PSD, un partid care are resursă umană, are acces la resursă financiară de zeci de milioane de euro, propune în Parlament proiecte de lege pe care ulterior le respinge, sub diferite motive.
Asta apropo de faptul că suntem noi acuzați, cei de la AUR, că nu știm să facem proiecte de lege. Dar uite că PSD, cu peste 30 de ani de experiență legislativă, introduce pe circuitul parlamentar proiecte de lege pe care ulterior le respinge.
Doamna deputat Predescu Ana, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Cred că nu trebuie să uităm scopul pentru care ne aflăm aici, și anume acela de a crea legi cât mai bune și chiar cu riscul ca acestea să trebuiască a fi îmbunătățite.
În privința subiectului de astăzi, meșteșugul românesc, artizanii. Meșteșugarii știm cu toții că sunt pe cale de dispariție. La nivel internațional, așa cum cred că am constatat cu toții, există interes pentru sectorul meșteșugurilor tradiționale și se manifestă în diferite forme – fie că sunt studii, parteneriate, strategii instituționale, politici publice, fie legi –, cu scopul prezervării acestora și identificării riscurilor care le amenință, identificării, totodată, de soluții, așa cum încercăm și noi aici să facem din punct de vedere legislativ.
Totodată, la nivel european, pentru a proteja și dezvolta meșteșugurile tradiționale, state precum Bulgaria – vecinii noștri –, Croația, Franța, Germania, Italia, Polonia și chiar și Republica Moldova au legislație dedicată meșteșugarilor tradiționali, ceea ce încercăm să facem și noi în țara noastră.
Meșteșugurile să nu uităm că sunt moștenirea pe care ne-au lăsat-o străbunii noștri, sunt pe cale de dispariție, totodată, meserii precum dogăritul, torsul, țesutul, olăritul. Pentru că trăim într-o societate a consumarismului și pentru că obiectele au o calitate slabă, dar pentru majoritatea dintre noi lucrul acesta nu contează, pentru că le putem, nu?, înlocui imediat.
Interesul pentru lucrurile lucrate manual este din ce în ce mai scăzut, iar meșterii populari nu mai au cui transmite pe mai departe tainele meseriei învățate din tată în fiu.
Vă mulțumesc.
Doamna deputat Gavrilă Anamaria, vă rog.
Ideea acestui proiect este absolut bună, ajută la organizarea pe bresle a meșteșugarilor, însă ea creează o mare problemă, pentru că obligă acești meșteșugari să se înscrie în această Cameră a meșteșugarilor artizanali și să plătească o sumă de bani, iar, dacă nu plătesc, își pierd această titulatură.
Dacă am scoate art. 31, cred că acest proiect ar putea fi votat „pentru”. Pentru aprobare.
Vă mulțumesc.
Propunerea legislativă rămâne la votul final.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
4 discursuri
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În temeiul Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost retrimisă Comisiei pentru muncă și protecție socială, prin adresa Pl-x 362/2017, în vederea reexaminării și întocmirii unui nou raport.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 103 și art. 104 din Legea nr. 263/2010 în sensul reglementării posibilității de a depune dosarul de pensionare cu 90 de zile înainte de data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru a beneficia de acest drept.
În urma reluării dezbaterilor, în ședința din 17 mai 2022, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, menținerea soluției de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României.
Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.
Camera Deputaților este Camera decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României.
În urma finalizării dezbaterilor asupra propunerii legislative și a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport suplimentar de menținere a soluției anterioare, respectiv respingerea propunerii legislative.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vă mulțumesc. Domnule Seidler, vă rog.
## Dragi colegi,
Proiectul pe care urmează să-l respingem prevede, de fapt, că orice pensionar ar putea să solicite, cu 90 de zile înainte de pensionare, să i se facă un calcul al viitoarei pensii. Înțelegem că acest lucru nu este posibil. Acesta e motivul pentru care proiectul de lege va fi respins.
Dar, de fapt, problema de fond este aceea a predictibilității veniturilor din pensii.
Aici nu putem să nu observăm că acel indice de corecție din Legea nr. 263 a produs acele mari inechități, despre care se tot vorbește și la care ne uităm de parcă n-am ști care e cauza lor; asta pe de o parte.
Pe de altă parte, trebuie văzut că, în momentul de față, pentru perioadele de după anul 2001, orice cetățean poate să-și consulte baza de date referitoare la propria persoană, referitoare la contribuțiile pe care le-a avut la sistemul public de pensii, pe site-ul Casei Naționale de Pensii și, deși există o bază de date informatizată, nu se poate vedea niciun fel de contribuție anterior anului 2001. Aici se tot lucrează, s-au angajat 1.000 de persoane, în principal din organizațiile de tineret ale unor partide politice, și, cu toate acestea, nu există aceste informații și nici nu se prevede că vor exista vreodată.
Deci problema de fond rămâne, chiar dacă proiectul acesta de lege va fi respins.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Propunerea legislativă rămâne la votul final.
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
2 discursuri
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 390/2020 din 24 iunie 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege pentru completarea art. 34 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 34 din Legea nr. 76/2002 astfel încât, pe durata reducerii și/sau întreruperii temporare a activității, salariații care dețin calificări în profesiunile specifice activităților hoteliere și de turism prevăzute la art. 25 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România care nu mai desfășoară activitate să beneficieze de o indemnizație plătită din fondul de salarii.
La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; avizul negativ al Comisiei pentru egalitatea de șanse; avizul favorabil al Comisiei pentru industrii și servicii; punctul de vedere negativ al Guvernului.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României.
Proiectul a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.
Camera Deputaților este Camera decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților.
În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport de respingere a proiectului de lege.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Dacă nu sunt înscrieri în cadrul dezbaterilor, proiectul de lege rămâne la votul final.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
6 discursuri
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 664/2018, cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 astfel încât, pentru șomerii care dețin calificări în profesiile specifice din activitățile hoteliere și de turism, stagiul de cotizare să fie de 6 luni în domeniul calificării deținute.
La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Consiliului Economic și Social; avizul negativ al Comisiei pentru buget; avizul negativ al Comisiei juridice; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; avizul negativ al Comisiei pentru egalitatea de șanse; punctul de vedere negativ al Guvernului.
Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 29 octombrie 2018. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Camera Deputaților este Camera decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României.
În urma finalizării dezbaterilor asupra propunerii legislative și a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport de respingere a propunerii legislative.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnule Seidler, vă rog.
## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler:**
## Stimați colegi,
Pentru a beneficia, în România, de ajutorul de șomaj trebuie să fi lucrat, deci să fi contribuit la asigurările de șomaj, 12 luni din ultimele 24.
Doar că angajații din turism, unde lucrurile sunt sezoniere, nu au cum să aibă un stagiu de 12 luni, pentru că, pur și simplu, sezoanele sunt mult mai scurte decât atât.
Proiectul de față propune ca, în cazul celor angajați în domeniul turismului și care au o calificare în ocupațiile pe care le practică, stagiul de cotizare să fie de 6 luni.
Pentru că ideea o considerăm una demnă de a fi revăzută, asta din perspectiva raportului de respingere, vă rog, domnule președinte, să supuneți votului plenului retrimiterea acestui proiect la comisie.
Neexistând un acord al liderilor în acest sens, vă rog să
Vot · Amânat
Dezbaterea Proiectului de lege privind completarea art. 287 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 564/2017; rămas pentru votul final) 38
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vot pentru retrimiterea Pl-x 664/2018 la comisie. Vot, vă rog.
Două săptămâni, da?
## **Domnul Cristian-Gabriel Seidler**
**:**
Da.
Două săptămâni.
112 voturi pentru, unu contra, două abțineri, un coleg nu votează.
Adoptată.
· Dezbatere proiect de lege · respins
6 discursuri
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Am inițiat acest proiect de lege, care are rolul de a îmbunătăți, spun eu, o lege existentă, cea referitoare la acordarea unei prime de instalare persoanelor care aleg să se angajeze la mai mult de 50 de km de locul de domiciliu.
În acest fel, spun eu, am dat șansa mai multor cetățeni să își lărgească, până la urmă, orizonturile, să găsească un serviciu mai bun, poate mai bine plătit, într-un alt context social, care să-i permită dezvoltarea.
M-am găsit într-o situație similară. Rezonez cu greutățile, până la urmă, pe care le întâmpină cetățenii care au venituri reduse, care trăiesc de la un salariu la altul și care la un moment dat au trebuit să facă eforturi foarte mari pentru a merge la un serviciu într-o altă localitate sau pentru a-și schimba, până la urmă, orizonturile și modul în care pot să trăiască.
Vă rog tare mult să dați un vot pentru acest proiect de lege, pentru că în felul acesta am putea ajuta mai mulți cetățeni să își schimbe locul în care trăiesc și să acceadă către un nivel de trai mult mai bun.
Vă mulțumesc și sper să vă uitați cu atenție la proiectul 514/2018 și sper să găsiți că este unul care merită votul dumneavoastră. Mulțumesc tare mult.
Vă mulțumesc. Comisia pentru muncă, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 514/2018, cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 în vederea acordării unei prime de instalare parțiale, neimpozabilă, anumitor persoane care se încadrează în muncă și care, în cazul modificării duratei inițiale a contractului individual de muncă ori ca urmare a încheierii a două sau mai multe contracte individuale de muncă, cumulează o perioadă de cel puțin 12 luni de încadrare în muncă.
Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.
La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul negativ al Comisiei pentru buget; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați; punctele de vedere negative ale Guvernului.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României.
Camera Deputaților este Camera decizională.
În urma finalizării dezbaterilor asupra propunerii legislative și a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport de respingere a propunerii legislative.
Vă mulțumesc.
Domnule Tanasă Dan, vă rog.
## **Domnul Dan Tanasă:**
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Un ministru din Guvernul României comunică, în calitatea sa de demnitar al statului român, despre strategia națională de sport, comunică în altă limbă decât limba oficială de stat.
Îl rog pe domnul Ciucă și pe domnul Ciolacu să înțeleagă că ce fac acum este, pur și simplu, să stea în genunchi în fața lui Kelemen Hunor și a lui Victor Orbán. Este complet inacceptabil! O asemenea bătaie de joc, o asemenea sfidare la adresa Constituției României este de neacceptat.
Înțelegem și respectăm drepturile minorităților naționale de a utiliza limbile minorităților în raport cu autoritățile publice locale, însă ca un ministru din Guvernul României să comunice public în altă limbă decât limba oficială de stat este ceva de noaptea minții.
Îl rog pe domnul general Ciucă să se ridice din genunchi, îl rog pe domnul Ciolacu să înțeleagă că asta nu mai este politică. Asta este, pur și simplu, slugărnicie și bătaie de joc la adresa Constituției României.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Dacă nu mai sunt înscrieri, propunerea legislativă rămâne la votul final.
· Dezbatere proiect de lege
2 discursuri
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. II din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și
completările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată, prin adresa Pl-x 215 din 13 aprilie 2022, cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative pentru modificarea art. II din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă în ședința din 11 aprilie 2022.
Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.
La întocmirea raportului comisia a avut în vedere: avizul negativ al Consiliului Legislativ; punctul de vedere negativ al Guvernului.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. II din Legea nr. 328/2006 în sensul prevederii posibilității transferului unor imobile cu destinația cinematografe din administrarea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor „România Film” în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale sau județene.
Propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința comisiei din 11 mai.
În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, la dezbateri a participat, în calitate de invitat, domnul Demeter András István, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii.
În urma examinării inițiativei legislative, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au hotărât, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenți, întocmirea unui raport de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea art. II din Legea nr. 328/2006.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Înscrieri la dezbateri generale? Nu.
Propunerea legislativă rămâne la votul final.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
25 de discursuri
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, prin adresa Pl-x 590/2021, cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226 din 30 decembrie 2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. XIV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 în sensul introducerii unui nou alineat, prin care livrările de măști faciale de protecție efectuate până la data de 31 decembrie 2022 să fie scutite de aplicarea TVA.
La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Consiliului Economic și Social; opinia Consiliului Fiscal al României; punctul de vedere negativ al Guvernului.
Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Camera Deputaților este Camera decizională.
În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun de respingere a propunerii legislative. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnule Wiener Adrian, vă rog.
## Mulțumesc.
Stimați colegi,
Ca să știm cu toții ce veți respinge. În septembrie 2021 era un imperativ moral, am considerat eu atunci și colegii mei, să facem cât mai accesibile instrumentele de prevenție pentru COVID-19. Unul dintre ele, cel mai important, de altfel, era masca facială.
Cum spun, am considerat că accesul universal la mască ar fi putut să influențeze semnificativ transmiterea comunitară și drama spitalizărilor și deceselor din România. De aceea am inițiat acest proiect de lege, de aceea am considerat, la momentul respectiv, cum spun, că este o datorie morală a oricărui decident să accesibilizeze orice instrument care ar fi putut să ajute la momentul respectiv oamenii. Sigur, zidul Parlamentului a blocat multe dintre inițiativele care ar fi putut influența în bine drama prin care a trecut România.
Vă mulțumesc. Stoica Ciprian, vă rog.
## Mulțumesc.
Dragi colegi, și mă adresez aici în special inițiatorilor acestui proiect de lege, nu zidul Parlamentului a blocat această inițiativă, ci legea.
Și în mod special vorbim de Directiva nr. 112/2006 a Comisiei Europene, Directiva TVA, care nu prevede posibilitatea optării de către statele membre pentru introducerea altor scutiri de TVA decât cele prevăzute în directivă.
Eu vă întreb: pentru cine a fost inițiat acest proiect, ce firme stăteau în spatele acestor achiziții și pe cine ați vrut să scutiți de TVA?
Mulțumesc.
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Domnule Wiener, doriți să mai interveniți o dată?
## **Domnul Adrian Wiener**
**:**
Da, ca inițiator, da!
Vă rog.
Doar pentru a înțelege exact. Nu, directiva europeană nu bloca intervenția statului, existau instrumente derogatorii la momentul respectiv pentru orice însemna intervenție pe COVID-19, inclusiv măștile faciale, și nu exista în obiectiv niciun fel de firmă. Cei scutiți de TVA erau românii, care ar fi avut un preț mai mic pentru măști de calitate.
Și știu că dumneavoastră, în principal, vă gândiți la conspirații și interferențe economice, dar de data asta sunteți complet în eroare. Dar înțeleg că simțiți întotdeauna nevoia de a combate absolut orice referință la COVID-19 sau la pandemie.
Domnule Coleșa, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Foarte scurt. Una este să scădem TVA-ul pentru anumite categorii de produse, inclusiv pentru măști, în anumite situații, însă alta este obligativitatea purtării măștilor în orice situații și de către oricine.
Luni de zile, ani de zile copiii noștri au fost obligați, chiar cei mai mici, să poarte măști, inclusiv la orele de sport. O aberație, în condițiile în care riscurile transmiterii, riscurile asociate cu îmbolnăvirea erau aproape nule, practic nule, copiii noștri au fost obligați să poarte, ca niște animale, niște echipamente total inutile. Deci sunt lucruri total diferite. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Dacă nu mai sunt intervenții, propunerea legislativă rămâne la votul final.
Oprim dezbaterile aici.
Mai avem o scurtă intervenție, pe procedură, din partea domnului Lasca.
Vă rog.
Scurt, da?
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Am să vă aduc la cunoștință un anunț foarte important în legătură cu situația tensionată în contextul conflictului din Ucraina.
Așadar, împreună cu colega mea Anamaria Gavrilă am formulat și înaintat o adresă către Președintele României și președintele CSAT, Klaus Werner Iohannis, prim-ministrului, Guvernului României și vicepreședintelui CSAT, NicolaeIonel Ciucă, și către miniștrii CSAT.
Prin prezenta, noi, Mihai Lasca și Anamaria Gavrilă, în calitate de deputați aleși în Parlamentul României, având în vedere că Federația Rusă și Ucraina nu sunt țări membre ale NATO, iar România are nevoia și interesul...
44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/24.XI.2022
Domnule Lasca!
...de a adopta o poziție neutră...
Opriți-i microfonul domnului Lasca!
...față de conflictul armat dintre cele două state...
Opriți-i microfonul domnului Lasca, vă rog!
Cum?
Mi-ați cerut o intervenție pe procedură; nu facem anunțul ăsta în plen, îmi pare rău!
Păi, privește securitatea națională, de ce să nu-l facem?
Opriți-i microfonul domnului Lasca! Trebuie să-l opresc eu?!
Domnule Simion, vă rog. Mai interveniți? Mergeți în bancă, domnule Lasca! Lasă-l pe George, te rog! Domnul Simion.
Comisia de anchetă cu privire la achizițiile din timpul pandemiei... Am convenit la Comitetul liderilor ca o anexă la hotărârea Camerei Deputaților să fie pusă pe ordinea de zi. O să cer și la Biroul permanent, dar rog pe toată lumea implicată, în special stafful Camerei, să pună această hotărâre pe ordinea de zi.
Mulțumesc.
E deja un an de zile, e bătaie de joc!
## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**
Vă mulțumesc. Declar ședința închisă.
Membrii Biroului permanent sunt invitați în sala de ședințe.
Vă mulțumesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#263731„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/
&JUYEJT|451419]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 142/24.XI.2022 conține 44 de pagini.**
Prețul: 110,00 lei
Dați-mi voie să vă prezint cum s-au jucat cu aceste cifre. Pe 3 septembrie, prim-vicepreședintele PNL, domnul Rareș Bogdan, spunea că punctul de pensie ar trebui să crească cu 16%. Pe 3 octombrie, domnul premier Ciucă spunea că majorarea ar trebui să fie de maximum 11%. Pe 4 octombrie, tot domnul Rareș Bogdan venea cu o variantă în care spunea să fie de maximum 14%. Pe 27 octombrie, premierul Ciucă vorbea de 15%. Săptămâna aceasta, din nou, domnul Rareș Bogdan vine și avansează un 15,3%, iar doamna Turcan, fostă ministru al muncii, vorbea de 25%. Vă rog să rețineți această listă. Sunt șase propuneri diferite, venite de la liderii de frunte ai aceluiași partid politic, iar unele provin chiar de la aceeași persoană.
Sincer, este profund incorect pentru milioanele de pensionari să vă jucați cu aceste procente. Nici măcar liberalii nu cred că ar putea spune acum exact care este propunerea oficială. Niciuna dintre aceste propuneri, aruncate cu atâta ușurință în spațiul public de către liderii PNL, nu a fost însoțită de impactul bugetar sau de sursele de finanțare pentru acoperirea procentului avansat.
Fac apel la colegii liberali să nu se mai joace cu cifrele, să nu-și mai bată joc de pensionarii români! Iar dacă au alte propuneri îi rog să vină cu toate cifrele pe masă, cu impact și cu surse de finanțare. Vă rog să-i respectați pe pensionarii români!
Vă mulțumesc.
– centre de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană;
– centre de colectare sau de colectare și prelucrare a fructelor de pădure, a ciupercilor și/sau a plantelor medicinale și aromatice din flora spontană și/sau de cultură în zona montană;
– stâne montane.
Crescătorii de animale și producătorii agricoli pot lua finanțare pentru a înființa un centru de colectare, iar statul oferă o finanțare nerambursabilă, care poate ajunge la o intensitate de 90% din valoarea totală maximă eligibilă, iar pentru cei care doresc să înființeze o stână montană sau un centru integrat de colectare-prelucrare intensitatea finanțării este de 50%. Cei interesați trebuie să depună proiectele până pe 21 noiembrie, iar suma alocată programelor este de aproximativ 220 de milioane de lei din bugetul național, pe principiul „primul venit, primul servit”. Astfel de programe sunt extrem de importante pentru stimularea investițiilor cu capital românesc, ceea ce conduce la crearea de locuri de muncă și menținerea populației active în zona montană și, pe de altă parte, susținerea producătorilor autohtoni pentru a oferi consumatorilor produse de calitate.
PSD este un partid care a sprijinit mereu agricultura românească, pe care intenționăm să o dezvoltăm în continuare și să încurajăm astfel tinerii români care muncesc în domeniul agriculturii în străinătate să revină și să prospere în propria lor țară.
Vă mulțumesc.
Deputat Marius-Romulus Damian, Caraș-Severin.
Îi invit pe colegii mei parlamentari olandezi să vină oricând doresc în România, să vadă cu ochii lor progresele pe care noi le-am făcut și să nu ia decizii dictate de o campanie electorală internă.
De multe ori am auzit sintagma că românii fac prăpăd prin Europa, în special în Olanda. Nu este adevărat! Deși în ultimii ani au plecat peste patru milioane de români în străinătate, aceștia trăiesc și muncesc cu demnitate și aduc plusvaloare țărilor în care locuiesc. Haideți să ne uităm la miile de medici, profesori, cercetători, ingineri sau IT-iști care muncesc de ani de zile în țările europene, chiar și în Olanda. Astfel de oameni ne fac mândri și ne arată de ce suntem în stare noi, ca popor.
Din păcate, nu numai unii politicieni olandezi încearcă să ne găsească nod în papură. Sunt printre noi oameni, aleși de români, în Parlamentul României, care în loc să pună umărul la dezvoltarea țării o sabotează din interior.
Dragi colegi,
Haideți, vă rog, să punem umărul laolaltă, să lăsați discursul populist și demagogic și să spunem adevărul o dată pentru totdeauna: țara noastră evoluează și merită să fie în spațiul Schengen!
În încheiere, vreau să mai subliniez un singur lucru: locul României este în Uniunea Europeană, în Alianța NordAtlantică și în Schengen. Acest loc ni l-am câștigat prin muncă, prin investiții, prin seriozitate și devotament față de valorile europene.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Deputat Valentin Făgărășian.
Ce s-a întâmplat cu acel generos procent de 40%? Nu este nevoie să răspundeți, pentru că știm cu toții care este realitatea din spatele promisiunilor dumneavoastră de astăzi. Și o știți și dumneavoastră foarte bine!
Nu despre 10% sau despre 40% este vorba, la fel cum nu este vorba despre acel procent de 9,4% din PIB, care trebuie modificat la Bruxelles, pentru a crește pensiile, tema favorită de discurs a domnului Ciolacu.
Nu, domnilor parlamentari ai PSD, nu PNL-ul și nici PNRR-ul stau în calea majorării pensiilor, ci incompetența celor care ar trebui să găsească soluții realiste, ținând cont de resursele financiare disponibile.
Domnul ministru al muncii omite a preciza faptul că nu avem încă o nouă lege a pensiilor, un jalon important din PNRR. Or, termenul asumat pentru noua lege a pensiilor este sfârșitul acestui an.
După cum spunea fostul ministru PNL al muncii, pensiile pot crește și cu 25%, dar acest lucru nu va rezolva problemele de sistem.
## Stimați colegi,
Populismul, demagogia și fluturarea procentelor nu vor rezolva problema resurselor bugetare și a dezechilibrelor din sistem, ci reforma sistemului de pensii, asumată prin PNRR, care propune soluții de redresare treptate, responsabile. Dar pentru aceasta este nevoie de mai multă muncă și mai puține discursuri televizate.
Vă mulțumesc.
Michael Gudu, deputat al PNL de Tulcea.
România nu este o țară săracă, așa cum ni se tot spune. România este o țară sărăcită de corupți!
Și, da, de asta a fost USR dat afară de la guvernare. Cu noi nu mai puteau fura. Noi nu acceptam șpăgi și nu acceptăm hoția.
Pentru că președintele USR, Cătălin Drulă, este un om cinstit, ei l-au numit „câine”. În lumea lor, oricine nu este corupt parcă nu e român, ci englez, așa cum spuneau despre Cristian Ghinea.
România se poate schimba, poate începe dezvoltarea reală, dar abia după ce recuperăm prejudiciile de la hoți, pentru că unu-doi ani de închisoare nu sunt suficienți, domnilor! Nu e suficient să fure și să scape cu averile intacte.
De asta întreb Guvernul PSD–PNL–UDMR: ce ați făcut pentru a recupera marile prejudicii? Câți bani ați recuperat într-un an de guvernare?
Mulțumesc.
Sunt Pollyanna Hangan, deputat USR de Hunedoara.
Statul nu-i returnează pentru că sunt purtători de dobândă, mi s-a explicat.
Stimate Guvern,
În timp ce haiducește tu sechestrezi banii companiilor, să-ți aducă și mai multe venituri, angajatorii care așteaptă restituirea lor se luptă să nu închidă afacerea.
În timp ce toată lumea civilizată implementează strategii pentru susținerea mediului privat, în „codrii întunecoși” ai Guvernului României se fac bani pe spatele privaților.
Stimați colegi,
Dacă vrem locuri de muncă pentru români, dacă vrem venituri la bugetul țării, trebuie să votăm pentru returnarea banilor datorați companiilor.
Votați sistemul de compensare! E o măsură nebirocratică, simplă, corectă pentru companii și sănătoasă pentru economia României.
Vă mulțumesc.
Viorel Băltărețu, deputat al USR de Cluj.
Îndeplinim toate aceste condiții pentru a fi acceptați în spațiul Schengen și îndeplinim toate condițiile pentru a fi tratați cu respect de către cei care ne declară parteneri.
Cer respect și facilități pentru dezvoltarea națională, concomitent cu dezvoltarea altor state din blocul european!
Cer Guvernului României să ia în serios aceste informații și să asigure României dezvoltarea armonioasă, încetând să folosească poporul acestei țări pe post de monedă de schimb pentru niște privilegii personale.
Sunteți Guvernul României! Lucrați în folosul României! Mulțumesc.
Deputat de Galați, Lilian Scripnic.
Oricare ar fi soluția aleasă, aceasta trebuie adoptată cât mai repede, pentru ca această criză a masei lemnoase pentru încălzirea locuințelor să nu se acutizeze și mai mult, în special acum, în pragul iernii.
Vă mulțumesc.
Ploieștiul are nevoie de ajutor, are nevoie de fonduri și de susținere din partea Guvernului României pentru achiziția de gaze naturale, pentru finalizarea și dotarea laboratorului de radioterapie de la nivelul Spitalului Municipal Ploiești și pentru plata furnizorilor de servicii. Din motive necunoscute, la ultima distribuire de bani din Fondul de rezervă al Guvernului Ploieștiul nu a ajuns pe listă!
Nu există o explicație logică. Nu se știe cine are interesul ca Ploieștiul să intre în faliment.
Ploieștenii și prahovenii au ales să fie reprezentați de PNL, nu să fie înjosiți. Le-a fost promisă o viață mai bună, iar, din păcate, acum au ajuns în pragul disperării.
Domnilor de la PNL, le-ați promis spitale și drumuri noi, însă le-ați dat doar studii de fezabilitate cu nemiluita, pe sume exorbitante!
Rugămintea mea la dumneavoastră este să nu lăsați Ploieștiul să se scufunde în mocirla voastră, a bătăliilor fără noimă care distrug o comunitate.
Bogdan Toader, deputat de Prahova.
Este necesară o finanțare susținută pentru modernizarea materialului rulant, a infrastructurii feroviare, iar acum avem această posibilitate de accesare a fondurilor din Planul național de redresare și reziliență.
Însă materialul rulant, pe zona transportului de călători, este într-o stare foarte gravă, și aceasta reiese chiar din documentele oficiale. Trăim în țara în care parcul de vagoane al operatorului de transport cu capital de stat, „CFR Călători” SA, însumează 2.280 de unități cu o vechime medie de 30 de ani, cu mențiunea că peste 220 au peste 40 de ani.
Pe de altă parte, nici parcul de locomotive al „CFR Călători” SA, care numără peste 1.080 de unități, nu stă mai bine. Doar 440 de locomotive sunt în uz, și acestea „cu vechime” de decenii.
Sunt informații care vorbesc de la sine și care arată că trebuie urgent investit cel puțin în modernizare, dacă nu în achiziția exclusivă de noi vagoane.
Prin Planul național de redresare și reziliență avem oportunitatea de a achiziționa și 16 locomotive noi, pentru tractarea a până la 16 vagoane de călători. Pe de altă parte, în primăvară, s-a semnat un contract pentru achiziția a 20 de rame electrice, însă prima dintre acestea va fi pusă în funcțiune cel mai devreme la sfârșitul anului viitor.
Până la finalizarea acestor proceduri însă, personalul feroviar trebuie să se descurce cu materialul rulant existent, iar călătorii trebuie să aibă răbdare și înțelegere, având în vedere că politica actuală a Ministerului Transporturilor în acest domeniu creează premisa unui transport civilizat pe căile ferate pentru, sperăm, un viitor cât mai apropiat.
Rodica Paraschiv, deputat, Circumscripția nr. 31 Prahova. Mulțumesc.
Cred că e de datoria politicii de stânga să amintească faptul că politicile publice dedicate muncii trebuie să țină cont de diferențele dintre sexul și genul unei persoane și să le satisfacă deopotrivă. În același timp, nu cred că fenomenul ține de relația dintre bărbați și femei în leadership, ci dintre companii, lideri și manageri, care trebuie, în egală măsură, să ofere statului feedback constant în îmbunătățirea politicilor publice. Nu în ultimul rând, cred că de la stânga ar trebui să apară sprijinul pentru politici mai incluzive privind dezvoltarea profesională, cultura muncii, educația de-a lungul vieții și sănătatea mentală a angajaților. Altminteri, nu înțeleg de ce toate mutațiile culturii muncii, după pandemie, sunt great și quiet.
În cazul de față, nu cred că despărțirea genurilor în leadership e ceva despre care trebuie să păstrăm tăcerea și nici nu cred că fenomenul indică ceva măreț, ci mai degrabă carențele noastre în a rezolva inegalități din cultura muncii din timpul de dinainte de a da vina pe pandemie pentru toate neputințele noastre.
Mulțumesc.
Prin transpunerea acestei directive ne-am îndeplinit un jalon din PNRR, dar această procedură trebuie să devină un instrument facil pentru companii mici și mijlocii aflate în dificultate.
Până la sfârșitul lunii august, potrivit situației prezentate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, peste 4.282 de companii au intrat în insolvență. Asta înseamnă că avem un trend în creștere și, dacă comparăm cu anul trecut, avem peste 9.598 de companii care au solicitat intrarea în proces de dizolvare.
În concluzie, o dezbatere amplă, susținută de o campanie de informare, va face din această procedură a preinsolvenței un instrument utilizat de companiile care trec printr-o perioadă economică dificilă.
Vă mulțumesc.
Oana Özmen, deputat, Circumscripția București.
În plus, așteptăm de la Ministerul Muncii cât mai curând analiza și soluțiile propuse pentru a îndeplini acest jalon din PNRR care are ca termen 31 decembrie 2021, conform reglementărilor pe sistemul de pensii. Este nevoie de un sistem integrat, de o strategie și o reformă cu cap și coadă și cu calcule serioase. Și este, în mod evident, atributul și sarcina ministrului muncii și trebuie să demareze cât mai repede, așa încât să putem îndeplini acest jalon extrem de important până la finalul anului. Partidul Național Liberal și-a asumat ferm să îndeplinească toate jaloanele și țintele din PNRR. Printre acestea există și reforma pensiilor, care presupune, între altele, trecerea la un sistem bazat pe contributivitate.
Guvernul condus de Partidul Național Liberal caută cele mai bune măsuri, cu responsabilitate și în acord cu realitatea economică, pentru ca românii să nu suporte efectele economice ale acestor puseuri inflaționiste. Investițiile sunt cel mai bun medicament în această perioadă. Și tocmai de aceea Guvernul Ciucă a alocat cel mai mare buget de investiții din ultimii 32 de ani, cu suplimentarea acestuia la rectificare. Rata de absorbție a fondurilor europene, de 66%, este, de asemenea, un indicator important al eforturilor guvernamentale în această perioadă.
De asemenea, amintim pachetul de măsuri „Sprijin pentru România”, din care 60% din fonduri sunt pentru investiții în economie și sprijinirea locurilor de muncă și 40% pentru sprijinirea cetățenilor vulnerabili. În plus, Guvernul Ciucă pregătește mobilizarea a aproximativ 90 de miliarde de euro; 10 miliarde de euro mai sunt din perioada de programare 2014–2020, care se termină în 2023, și 80 de miliarde de euro provin din PNRR și din perioada de programare 2021–2027.
În încheiere, fac un apel la colegii de guvernare din PSD – să lucrăm împreună, să nu ne atacăm păgubos în spațiul public. Pe noi, cei din Partidul Național Liberal, ne interesează să continuăm împreună eforturile pentru aderarea la spațiul Schengen, să menținem ritmul bun de creștere a absorbției fondurilor europene, să sprijinim antreprenorii prin măsuri economice impuse de criza mondială și să facem sustenabile orice majorări de salarii și pensii.
Vă mulțumesc.
Pe termen lung au pierdut „șantajiștii”, fiindcă țările europene au avut capacitate de reziliență, au reușit să exploateze mai eficient resursele și să depășească împreună criza provocată de OPEC.
Poate că nu toate măsurile luate de guverne acum sunt cele mai bune sau cele din anii 1970 au fost bune, cert este că economiile au depășit criza, chiar în ciuda unor măsuri politice greșite.
În schimb, acum Uniunea Europeană este mai mare și mai unită, are mecanisme de redresare și reziliență puse în aplicare, țările membre, inclusiv România, dispun de fonduri substanțiale pentru investiții, pentru creșterea producției de energie, a capacităților de exploatare a resurselor de petrol și gaze, adaptarea și interconectarea rețelelor din sistemele energetice și creșterea capacităților de înmagazinare și stocare.
Acestea sunt, cu siguranță, măsuri corecte și cu cât creștem mai repede producția de energie cu atât vom depăși mai repede criza energetică. Guvernul trebuie să continue măsurile de încurajare a populației și mediului economic, pentru investiții în producția de energie din resurse regenerabile, în izolarea locuințelor, în tehnologii eficiente, mai ales că România are la dispoziție surse financiare importante din cadrul mecanismelor europene de redresare și reziliență.
Specialiștii spun că economiile flexibile sunt cele care vor suferi mai puțin, iar flexibilitatea politicilor guvernamentale conferă reziliență și vitalitate societății. Sprijinul întreprinzătorilor, creșterea producției de energie, relaxarea fiscală, modernizarea legislației muncii, economisirea banului public, micșorarea deficitului, investiții masive în infrastructură sunt măsuri care pot asigura stabilitatea țării și revenirea economică durabilă.
Sorin Năcuță, deputat de Iași. Mulțumesc.
Domnule Bode, acum ați fi cumpărat nu 600 de BMW-uri de la amicul domnului Iohannis, ci ați fi cumpărat 100.000 de Ferrari-uri.
Polonia a făcut acest salt prin digitalizare, știți voi, acel cuvânt care sperie toată administrația publică din România.
România are un grad de colectare a TVA de doar 65% și astfel, ca și în Polonia, Banca Mondială a venit și ne-a propus același angajament privind digitalizarea ANAF, încă din 2013. Un program de doar 70 de milioane de euro.
Vă dați seama cum a intrat în trepidație toată clasa politică din România, pentru că prin digitalizarea ANAF-ului putea să iasă la suprafață ușor toată încrengătura lor de afaceri dubioase. Și, astfel, nici astăzi ANAF-ul...
În orice țară din lumea aceasta care se respectă și care își respectă cu adevărat cetățenii în urma unui plagiat ar urma o demisie.
Dar nu am mari așteptări de la niște indivizi care profită de orice moment pentru a mai fura puțin. Fie că este vorba de furt intelectual, furtul tot furt rămâne!
Am mai spus-o și o voi spune de fiecare dată de la această tribună – România merită mai mult!
Merită să fie cu adevărat o țară europeană, modernă, clădită pe valori sănătoase comune, și nu pe interpretări originale și deturnare a adevărului, care, de fapt, ascund apetitul unor „speciali” pentru hoție, plagiat, eschive
permanente, fente patriotarde și stagnare într-o stare de tip „merge și așa”.
Să-ți fie rușine, domnule doctor! Ești și vei rămâne un biet plagiator!
Vă mulțumesc.
A sosit clipa ca statul român să intervină de urgență pentru ca acești oameni să nu dispară pentru totdeauna! Repet, cu cea mai mare gravitate: nu mai putem pierde niciun moment! Fiecare zi în care România nu intervine și nu acordă sprijinul cuvenit reprezintă un pas spre dispariția identității acestor oameni!
Pe lângă rezistența culturală a acestor români, o chestiune dezastruoasă cu care se confruntă românii din Timoc este reprezentată de dezastrul ecologic care pune în pericol însăși existența fizică a acestor comunități și modul în care această regiune este devastată de interesele pur economice ale unei companii străine.
Am putut să văd la fața locului modul în care statul sârb asistă impasibil la felul în care cetățenii săi sunt jefuiți de o companie privată de minerit din China. Statul sârb este incapabil să asigure respectarea dreptului la proprietate al acestor cetățeni sârbi, etnici români vlahi din zonă, și considerăm că atitudinea statului sârb în această chestiune este incompatibilă cu standardele europene, cu atât mai mult cu ideea de aderare la Uniunea Europeană. Românii de aici sunt forțați să își vândă pământurile către o companie de minerit din China, iar cei care refuză sunt amenințați, șantajați sau expropriați cu forța, fiindu-le oferite prețuri derizorii în raport cu valoarea terenurilor.
Pe lângă toate acestea, poluarea inimaginabilă face ca viața din această zonă să devină insuportabilă. Deșeurile toxice sunt eliminate în pâraiele din zonă, acestea vărsându-se în Timoc și mai apoi în Dunăre. Așadar, chiar apele României sunt poluate de această companie și nimeni nu ia nicio măsură! Când unități ale fabricilor din zonă lucrează la capacitate maximă, aerul devine insuportabil și poluarea se poate vedea prin fumul toxic eliminat de coșurile de fum ale companiei. Nici măcar animalele nu mai beau apă din pâraiele existente în această zonă.
Stimați colegi, dragi români, această atitudine este pur și simplu barbară, astfel de practici antieuropene și complet contrare valorilor unui stat civilizat ne fac să ridicăm semne de exclamare în fața autorităților europene și a partenerilor noștri americani! În imediata vecinătate a României, etnici români...
În acest timp, în Polonia locuitorii stau la cozi imense zile întregi pentru a achiziționa cărbune. Această situație are loc chiar în fața minelor de cărbune. Pentru un asemenea efort, polonezii au ajuns să doarmă în mașinile lor pe timp de noapte, asemănător situațiilor întâlnite în perioada comunistă.
În Franța, de exemplu, Guvernul a ajuns la situația de a anunța raționalizarea energiei pe timpul sezonului rece – acest lucru... a preluat retorica Franței și Guvernul României –, în condițiile în care cu puțin timp în urmă această țară era exportator net al unei cantități foarte mari de energie. Uimitor, Franța, în prezent, nu va avea suficientă căldură pentru a satisface nevoile propriilor locuitori.
70% din restaurantele din Marea Britanie, de exemplu, se pregătesc să se închidă sau să intre în faliment, pentru că la iarnă nu vor mai putea asigura căldura și nu vor mai putea asigura iluminarea necesară în localurile pe care le dețin.
Situația descrisă mai sus este generalizată la nivelul întregii Europe.
Așadar, întrebarea este – de ce? Răspunsul este cât se poate de simplu – pe cuprinsul vechiului continent este o penurie imensă de energie. Acum, mai mult decât oricând, energia ieftină este esențială și este cheia la care aspiră o societate civilizată și normală. Europenii sunt oameni care au aspirații absolut normale, precum prosperitate, securitate, speranță de viață mai lungă, și totul depinde de asigurarea unei energii mai ieftine. Din păcate, Europa în prezent nu mai dispune de așa ceva și se cufundă cu rapiditate în una din cele mai negre perioade traversate în perioada modernă, având în vedere faptul că se așteaptă o creștere a prețului energiei cu câteva sute de procente în următoarele luni.
Germania constituie etalonul prețului electricității în întreaga Europă și se măsoară în megawatt/oră. Pentru prima oară în istorie prețul a depășit pragul de 1.000 de euro/megawatt...
Din 2012 până în prezent această prevedere nu a fost invocată nici măcar o singură dată pentru a sancționa un judecător și nici nu a fost folosită ca argument pentru apărarea drepturilor procesuale. Practic, s-a revenit la forma inițială a legii, anterioară modificării de către regimul Băsescu.
PSD susține că forma finală a legii, adoptată de Camera Deputaților, ca for decizional, a adus mai multe îmbunătățiri față de varianta votată anterior de Senat.
Nu înțelegem comentariile de prisos apărute în spațiul public și le dezavuăm, atâta timp cât noua formă a legii garantează independența judecătorilor față de orice ingerință internă sau externă.
În concluzie, asistăm la un nou joc de imagine demagogic al acestui partid contraproductiv în ceea ce privește progresul țării și al societății românești.
Deputat al PSD, București, Rodica Nassar.
Vă mulțumesc.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 142/24.XI.2022
De asemenea, în condițiile în care fermierii livrează laptele la un preț mediu de 1,7-2,2 lei, iar consumatorul final ajunge să plătească între 8 și 10 lei pe lapte degresat, vă rog să precizați ce măsuri ați implementat până în momentul de față pentru a împiedica o relativă speculă care pare prezentă pe piața laptelui și a produselor lactate.
Este o situație gravă, pe care trebuie să o realizăm, domnule ministru al agriculturii, și să venim urgent în ajutorul producătorilor de lapte. Altfel, ne omorâm tot ce avem mai bun, omorâm fermierii, omorâm zootehnia și producătorii de lapte.
Sper în buna dumneavoastră credință, așa cum o spuneți de fiecare dată la televizor, și sper că urgent veți lua măsuri. Adrian Cozma, deputat de Satu Mare, Circumscripția nr. 32.
Mulțumesc.
– publicarea și actualizarea periodică, pe pagina oficială de internet a autorităților publice, a unor materiale cu caracter informativ;
– implementarea sistemului de management al calității, respectiv al procesului de certificare a calității serviciilor – ISO 9001, pentru serviciile către cetățeni;
– instituirea unui sistem permanent de verificare a funcționarilor care lucrează cu publicul, precum și a unui sistem sancționatoriu pentru nerespectarea legislației incidente fiecărui domeniu de activitate;
– separarea funcțiilor de front office și back office ori de câte ori acest lucru este posibil;
– perfecționarea pregătirii profesionale și a aptitudinilor de comunicare a personalului de la ghișeu, prin cursuri de specializare, la începutul activității și periodic, cel puțin o dată la doi ani.
În final, fără a face o analiză exhaustivă a tuturor măsurilor abrogate prin HG, nu pot să nu remarc că acest demers legislativ trădează încă o dată disprețul major față de cetățeni și mediul de afaceri.
Vă mulțumesc.
Lazăr Ion-Marian, Circumscripția nr. 40, Vâlcea.
Nu mai târziu de aseară a avut loc o nouă intervenție în forță asupra protestatarilor de pe Șoseaua Antiaeriană, unde oamenii au văzut că autoritățile își bat joc de ei.
Au cerut un singur lucru, simplu, care ar putea să prevină accidentele – o trecere de pietoni și un semafor. Ce au primit? După bătaia de joc, au primit amenzi și bastoane. Să nu uităm că pe acea trecere de pietoni a fost ucis un copil de 18 ani.
Constatăm că ministrul Bode acționează cu dublă măsură în acțiunile pe care le dictează și coordonează. Așadar, pentru faptul că domnul Bode nu poate să aibă grijă nici de oamenii săi, nici de cetățenii acestei țări, ba mai mult, încurajează abuzurile, AUR îi solicită demisia.
Una nu de onoare, ci de datorie față de români și față de România!
Gianina Șerban, deputat AUR de Ilfov.
Țara noastră a fost afectată nu doar de războiul din Ucraina, ci și de facilitarea exportului de cereale din statul vecin, prin intermediul coridoarelor verzi. Până în prezent, prin România au fost exportate aproximativ 60% din cerealele din Ucraina. Un procent de 47% dintre acestea au rămas pe teritoriul Uniunii Europene, punând presiune pe prețul de vânzare al cerealelor europene.
Sub nicio formă nu doresc să par populist sau șovin, dar trebuie să admitem cu toții că fermierii noștri nu au putut nici măcar să încheie contracte pentru ridicarea cerealelor lor, având în vedere că prioritate absolută li s-a acordat celor ucrainene. De asemenea, cunosc foarte multe cazuri în care pentru cerealele noastre autohtone se ofereau prețuri mult mai mici de către cumpărători, deși calitatea acestora era superioară, doar din cauză că piața europeană era asaltată de cele provenite din Ucraina, comercializate sub prețurile piețelor europene. Iar acest aspect are deja urmări nefaste asupra posibilităților fermierilor români de a-și menține și derula și anul viitor exploatațiile agricole. Falimentul micilor producători sau chiar al unor asociații agricole va însemna automat o creștere suplimentară a prețurilor la hrană. Trebuie să subliniez că și sectorul european al cărnii de pasăre a fost puternic afectat de la începutul conflictului. În timp ce Ucraina își va dubla exporturile la 180.000 de tone, fermele zootehnice autohtone sunt în mare dificultate, în principal din cauza prețurilor mari la energie, dar și din cauza lipsei de hrană. Unele dintre ele au început să-și sacrifice animalele.
Firește că îngrijorările noastre nu sunt singulare în peisajul comunitar, însă acest aspect nu ne ajută cu nimic, cel puțin acum. Și fermierii din Ungaria, Polonia și Slovacia s-au confruntat cu o concurență neobișnuită din pricina exporturilor masive de cereale din Ucraina. Și nici aceștia, la rândul lor, nu sunt convinși de predictibilitatea viitorului investițiilor proprii, având în vedere acest fond.
Așadar, consider că este imperios necesar ca în viitorul cât mai apropiat Comisia Europeană să dea dovadă de același spirit de solidaritate și față de fermierii României, mai ales că este probabil ca impactul acestor crize să continue pe termen lung, în special în țările în curs de dezvoltare, precum și în statele mai sărace din Uniune.
Pe lângă orice formă de sprijin în plus pe care Comisia Europeană ar putea să o ofere României, tocmai ca recompensă pentru solidaritatea manifestată față de Ucraina, solidaritate ale cărei costuri le resimțim foarte intens, aprobarea Planului Național Strategic în integralitatea sa, fără alte observații suplimentare, se va putea traduce printr-un impuls la timp pentru acest domeniu vital și ocupațional pentru țara noastră. Desigur că validarea formală a PNS presupune pentru România o perioadă de 6 săptămâni și unele posibile noi ajustări strict de ordin tehnic, nu și privind conținutul său, dar această ultimă etapă va reprezenta startul realizării tuturor obiectivelor vitale pentru dezvoltarea agriculturii românești.
Țara noastră va beneficia de o sumă de 15,8 miliarde de euro pentru perioada 2023–2027. Documentul programatic prevede circa 6 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală, 9,78 miliarde de euro pentru acordarea subvențiilor în agricultură și 151,7 milioane de euro pentru măsuri de piață.
În concluzie, România a făcut din nou dovada respectării tuturor angajamentelor luate față de partenerii europeni, precum și față de Ucraina. Iar acum este rândul conducerii Uniunii să probeze bunele politici și intenții prin decizii ferme și potrivite și față de producătorii interni, indiferent de naționalitatea acestora, și prin transpunerea în realitate a creșterii accesibilității prețurilor pentru alimente în comunitate.
Partidul Popular European, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, susține aderarea României la spațiul Schengen. La ultimul congres al PPE, din 1 iunie, a fost votată o rezoluție care include susținerea popularilor pentru integrarea României, a Bulgariei și a Croației în spațiul de liberă circulație. Mențiunea susținerii PPE pentru țara noastră a fost introdusă la propunerea delegației PNL. Cu sprijinul PPE, Parlamentul European a adoptat, cu o largă majoritate, rezoluția prin care cere aderarea României la Schengen.
„Nu mai este timp de pierdut. Locul României este în Schengen. Împreună cu premierul României, Nicolae Ciucă, ne-am angajat ca Parlamentul European să susțină aderarea imediată.” – a declarat Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, cu ocazia întâlnirii pe care a avut-o la Bruxelles cu Nicolae Ciucă.
Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, și-a anunțat susținerea pentru aderarea României la spațiul Schengen. „Croația, România și Bulgaria, țări care sunt membre în Uniunea Europeană, îndeplinesc toate condițiile pentru a deveni și membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen, care nu necesită pașapoarte”, a declarat Scholz în luna august a acestui an.
România a fost tot timpul un partener onest al celorlalte state europene, și-a securizat frontierele, deci și-a îndeplinit cu succes toate obligațiile. România a contribuit la realizarea visului european. România merită să fie în spațiul Schengen!
Aceste date statistice ne demonstrează că România nu are dezvoltate și funcționale programele naționale de prevenție și nu își educă propriii cetățeni pentru a înțelege ce înseamnă un comportament preventiv și o viață sănătoasă.
Una dintre problemele cu care se confruntă tot mai mulți români este obezitatea, creșterea în greutate fiind asociată cu numeroase alte afecțiuni medicale.
Astfel, obezitatea și supraponderalitatea afectează aproximativ 73% din populația adultă a țării.
În urma interpelărilor pe care le-am adresat ministrului sănătății, am aflat că de 7 ani municipiul București (18.702 pacienți internați în 2021), județul Cluj (9.395 pacienți internați în 2021) și județul Iași (7.409 pacienți internați în 2021) sunt fruntașe la numărul persoanelor care suferă de obezitate morbidă și care au nevoie de spitalizare. Vârsta medie a pacienților este de 55 ani, însă nu avem parte de situații mai fericite nici în celelalte județe ale țării, fiecare având un număr considerabil de persoane care suferă de obezitate: Constanța – 6.669, Prahova – 6.454, Suceava – 6.226, Bihor – 5.976, Argeș – 5.923, Bacău – 5.649, Maramureș – 5.533.
Chirurgia obezității este cunoscută și sub denumirea de chirurgie bariatrică și reprezintă tratamentul modern indicat pacienților care suferă de obezitate morbidă. Din păcate, spitalele de stat nu tratează această afecțiune corespunzător, acest lucru fiind evidențiat de numărul de operații bariatrice care se efectuează pe an în spitale. În ultimii 5 ani, spitalul care a realizat cele mai multe operații de acest gen este unul privat, 446 de operații în 2021. Doar 10 spitale private au efectuat operații bariatrice în România în anul 2021, însă numărul acestora este considerabil mai mare decât intervențiile efectuate în cele 34 de spitale de stat.
Procedurile chirurgicale bariatrice reprezintă o intervenție medicală care poate salva viața pacienților cu obezitate morbidă. Din păcate, în România tratamentul nu este decontat de stat, iar medicii nu informează pacienții despre această posibilitate care le poate salva și prelungi viața.
Este unul dintre exemplele din sistemul medical românesc în care prevenția și educația pot fi mult mai ieftine decât tratarea bolii. Lipsa unor programe naționale coerente de prevenție, adaptate realității privind sănătatea românilor, duce la situația actuală. Aproape jumătate din sumele din sănătate merg pe servicii spitalicești, procentul fiind cel mai mare între statele membre ale Uniunii Europene. Ca pondere din PIB, România a cheltuit 5,7% pentru sănătate, al doilea cel mai scăzut nivel din țările membre.
De ce anume are nevoie sistemul de sănătate din România? În primul rând, are nevoie de educație și prevenție, primul pas care poate duce la o populație mai
sănătoasă și la scăderea presiunii pe serviciile spitalicești. De asemenea, sistemul de sănătate trebuie ajutat cu o legislație care să intervină în problemele grave care determină principalele afecțiuni considerate cauze ale mortalității în România.
În seria de evenimente lansate pentru promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă se înscrie și Masa rotundă: „Eficiența energetică în retail și colectarea selectivă a deșeurilor”, care s-a desfășurat luni, 31 octombrie 2022, fiind organizată de către comisiile parlamentare pentru industrii și servicii, pentru mediu și echilibru ecologic, împreună cu Subcomisia pentru dezvoltare durabilă din Camera Deputaților, platformă eficientă pentru inițierea unui dialog între toți responsabilii din domeniu, pentru un schimb valoros de bune practici, în vederea identificării de soluții eficiente și consolidarea parteneriatelor dintre Parlament și societatea civilă.
Pentru UDMR, sustenabilitatea este unul dintre cele mai importante principii, pe baza căruia trebuie elaborate strategiile și planurile noastre de acțiune pentru dezvoltarea economică, socială și pentru protecția mediului.
Doar într-o societate sustenabilă își regăsește rolul și importanța fiecare dintre noi, spațiu de mișcare și de afirmare a capabilităților noastre, începând cu seniorii noștri, continuând cu familiile, tinerii și copiii noștri, iar provocările cu care ne confruntăm pot fi mult mai ușor de depășit.
În condițiile unui război neprovocat, nejustificat, un război agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei, având în vedere solicitările concrete primite, trebuie să ne focusăm pe ajutorarea familiilor din Ucraina și a acestei țări care a devenit eroul Europei de astăzi, prin curajul și determinarea cu care luptă.
Sustenabilitatea vieții se bazează pe respectarea drepturilor fundamentale ale oamenilor, dreptul la pace, la siguranță, la educație, la apă și hrană, efectiv pe dreptul la viață.
Cu ocazia Zilei sustenabilității, ne exprimăm poziția fermă de solidaritate cu familiile din Ucraina și subliniem deschiderea noastră pentru a le oferi sprijin și ajutor, bazate pe respect reciproc între popoarele noastre și între comunitățile etnice existente în țările noastre.
Mai adăugăm și datele din Raportul anual al Portului Constanța, care arată că traficul este în scădere constantă de la an la an, de la 711.000 TEU, în 2016, la 632.000 TEU, în 2021. „Ca idee, primele 3 porturi din UE (Constanța nu se regăsește nici măcar între primele 10 porturi din UE), totalizează cam cât 50 de porturi Constanța la un loc.” – explică profesorul de economie Cristian Păun.
Chiar le este frică olandezilor de Portul Constanța? Sau motivele pentru reticența lor de a vota aderarea României la spațiul Schengen țin de alte rațiuni? Eu nu vreau să zic că partea olandeză sau română ar avea sută la sută dreptate în acest mic conflict, însă vreau doar să încurajez la cercetarea atentă și obiectivă a motivelor care încă sunt invocate împotriva țării noastre, fără ură și fără părtinire!
– Tot pentru tinerii antreprenori este și Programul „Innotech Student”, cu finanțare europeană, care îi ajută pe studenți, masteranzi sau doctoranzi să înceapă o afacere.
De asemenea, o importanță însemnată o au și facilitățile care sunt acordate tinerilor. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, condus de colegul meu, Marius Budăi, a anunțat că au fost atrase noi fonduri europene pentru subvenționarea angajării tinerilor, dar și a persoanelor peste 45 de ani. Valoarea proiectelor este de 57 de milioane de euro.
La rândul său, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, condus de colega mea, Gabriela Firea, pune accent foarte mult pe sprijinirea tinerilor și a tinerelor familii. Două programe importante în acest sens sunt „Student Invest” și „Family Start”.
În cadrul Programului „Student Invest”, fiecare student poate obține un credit de până la 50.000 de lei, iar printre cheltuielile eligibile se regăsesc: plata taxelor școlare, a chiriei sau a locurilor de cazare în căminele studențești; achiziția de cărți, calculatoare, laptopuri, aplicații informatice de specialitate, investigații medicale, dar și altele.
Programul „Family Start” reprezintă un sprijin acordat tinerilor pentru întemeierea familiei, dar și pentru educația copiilor. Familiile tinere vor putea accesa un credit de 75.000 de lei.
În concluzie, consider că pentru tineri sunt esențiale o serie de aspecte: să-și prețuiască visele, să dezvolte o pasiune și să înceapă să lucreze pentru scopul vieții lor, să-și țină ochii larg deschiși și să se protejeze de orice rău, iar noi să le fim mereu alături.
Tinerii trebuie să-și amintească întotdeauna că nu sunt singuri și că joacă un rol esențial în dezvoltarea societății!
Avantajele acestui raport de colaborare vor fi duble, atât pentru contribuabili, cât și pentru funcționarii publici, efectele fiind extrem de pozitive și benefice pentru toată lumea, fapt ce va contribui la simplificarea mecanismului relațional dintre stat și cetățean.
Din nefericire, există încă mulți români care fac parte din categorii sociale vulnerabile și au acces redus la informație și educație financiară, adoptarea propunerii legislative urmând să îmbunătățească esențial această situație.
Apreciez realismul și pragmatismul acestei propuneri legislative a PNL, care va introduce un procent însemnat de români în circuitul economic digitalizat, fapt ce va reprezenta, implicit, creșterea evoluției bunăstării generale a țării și a fiecărui cetățean.
Românii, de 7 ani încoace, nu au aflat dacă vreun consilier al lui Iohannis a avut vreo discuție măcar vag contradictorie cu președintele, așa cum s-a întâmplat de atâtea ori în cazul președinților anteriori.
Românii află despre vizitele externe ale lui Iohannis în preziua lor și mai nimic despre ce urmează să se întâmple în cadrul lor.
Românii nu știu ce se va întâmpla cu facturile și pensiile proprii – cresc, nu cresc?
Românii nu au habar ce spun invitații oficiali străini ai lui Iohannis în declarațiile comune de presă, pentru că mai mereu apar probleme cu traducerea.
Românii nu s-au lămurit încă cum e cu achizițiile de BMW-uri de la amicul președintelui Iohannis.
Românii află, bunăoară, din presă, mult mai multe amănunte despre incidentul de pe Podul Kerci decât despre situația barajului de la Roșia Montană ori despre accidentul Monicăi Macovei.
Românii nu au aflat încă cauza prăbușirii aeronavelor noastre militare în Constanța, anul acesta, și nici cine a furat carburanții din baza NATO de la Kogălniceanu.
Românii nu pot afla ce efective are armata română, pentru că ex-ministrul Vasile Dîncu zice că e secret de stat.
Una peste alta, românii află din presă toată bucătăria internă a Kremlinului, dar nimic, niciodată, despre cea a Cotrocenilor, ceea ce nu înseamnă decât un singur lucru – în democrația funcțională numită România lui Iohannis, chestiunile de interes public sunt infinit mai bine secretizate decât informațiile politico-militare ale dictatorului Putin, semn că președintele rus ar trebui să tragă nițel cu ochiul în ograda Cotrocenilor ca să învețe cum se face treaba ca la carte.
Proiectele destinate prevenirii și combaterii violenței domestice inițiate de ministrul PSD Gabriela Firea sunt lăudabile și consistente, acestea urmând a fi transpuse și în Strategia națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2022–2027, document aflat în faza finală a aprobării.
În paralel cu eforturile responsabililor guvernamentali de a reduce la maximum acest fenomen alarmant, este nevoie de creșterea implicării societății civile în combaterea apariției și perpetuării acestor cazuri, pentru că este nefiresc ca în România să mai existe situații în care mame, soții sau bunici să fie omorâte în bătaie de către partenerii de viață.
De aceea, considerăm că va trebui să existe comunicare instituțională și o bună relație cu mass-media, care să informeze la timp cetățenii, pentru a putea să gestionăm costurile acestei situații complexe naționale, la care românii nu vor ști cum să reacționeze, în viitorul apropiat.
Solicitarea mea, ca deputat al României, ca român și ca politician, este revenirea cât mai grabnică la solidaritatea politică în sprijinul cetățeanului și al intereselor României, pentru a putea traversa această perioadă dificilă, la capătul căreia să avem satisfacția, fiecare dintre noi, că am dat dovadă de înțelepciune și patriotism, pentru binele poporului român.
De asemenea, un obiectiv pe termen mediu și lung este acela al relansării industriei naționale de apărare și civile, prin cooperarea economică și industrială cu partenerii euroatlantici, România având suficiente argumente pentru a deveni un producător industrial strategic.
Adeseori, ceea ce îi caracterizează pe eroii vremurilor noastre este discreția. Modele avem din plin, în toate domeniile, dar nu-și mai fac loc așa de ușor în larma generală. Miliardarii care petrec la Castelul Bran sunt bineveniți, pentru că turismul românesc poate profita de pe urma reclamei pe care ei o fac. Totuși mai importanți mi se par antreprenorii noștri, care nu or fi ei încă miliardarii Vestului, dar pentru noi, aici, în România, sunt mai importanți și mai valoroși, prin puterea exemplului lor și prin ceea ce creează ei aici.
Am încredere că numărul afacerilor românești care vor trece granițele și vor deveni repere în lume va fi unul semnificativ în următoarea decadă. Deja nu mai vorbim despre un potențial, ci despre certitudini. Acești oameni nu cer de la stat sau de la politicieni nimic altceva decât un cadru fiscal previzibil și armonie socială. De restul știu ei foarte bine să se ocupe!
Nu poți să ai producție internă doar prin importuri, fie ea și a multinaționalelor, nu poți să dai de lucru la două, trei milioane de români, nu poți să stai pe picioare.
Mulți oameni de afaceri români, antreprenori, investitori, după ce au făcut bani – și bine că au făcut –, foarte rar îi bagă ulterior în economie, într-o activitate productivă, ci merg mai mult pe investiții financiare.
Ne dorim ca în cadrul acestei guvernări să creăm o economie în care produsele finite să fie produse la noi acasă. Este o cerință de bază pentru siguranța economică a țării în vremuri dificile. Avem ce învăța din crizele multiple cu care ne confruntăm.
România trebuie să înceapă să producă pentru piața internă, dar și pentru export. De resurse dispunem, mai trebuie doar să punem în aplicare un program pe termen lung.
Trebuie să începem să încurajăm producția de bunuri de larg consum autohtonă și cred că ar trebui discutat cu marile companii străine din diferite domenii, pentru a vedea care dintre bunurile lor pot fi produse în România, pentru a reduce importul acestora.
România nu trebuie doar să exporte materie primă, ci să realizeze și produsul final.
Avem nevoie să impulsionăm exportul și să diminuăm importurile prin stimularea producției în România a acelor produse care pot fi realizate în țară. Acest lucru va duce nu doar la echilibrarea balanței comerciale, ci și la o creștere a numărului locurilor de muncă.
Patriotismul economic este bun, dar trebuie să fie susținut și prin investiții, nu doar prin retorică.
Putem avea produse românești pe mesele și în casele noastre. Pandemia și criza generată de războiul din Ucraina ne-au învățat că trebuie să fim pregătiți să ne asigurăm singuri necesarul de hrană, de produse de consum, de produse necesare în locuințele noastre.
Înainte ca cineva să scoată bani din țară, mai întâi trebuie să investească, mai întâi trebuie să dea de lucru la nivel local, mai întâi trebuie să facă ceva profitabil, din care să poată să scoată bani.
În cele din urmă, îi dăm dreptate încă o dată Măriei Sale Eminescu:
„Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni!
I-e rușine omenirii,
Să vă zică vouă oameni!”
Grija Executivului condus de PNL pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naționale, concretizată prin aceste contracte, va fi continuată în viitor, astfel încât definitivarea obiectivelor de investiții să ne asigure mult dorita securitate și independență energetică.
Nu în ultimul rând, în egală măsură, sistemul energetic va deveni mai puternic, mai stabil și mai fiabil, ceea ce va aduce multă ordine și stabilitate în aprovizionarea noastră cu energie.
În concluzie, subliniez că dezvoltarea infrastructurii electrice de transport a României, prin aceste investiții considerabile din perspectiva contextului internațional actual, va contribui esențial la progresul economiei naționale și la confortul tuturor românilor.
Aprobarea Planului național pentru combaterea cancerului reprezintă angajamentul pe care Guvernul susținut de PSD l-a luat în fața bolnavilor care suferă de această afecțiune, votarea proiectului de lege fiind o garanție consolidată a grijii și atenției pe care statul le va acorda în viitor pacienților din acest palier sensibil.
În aceeași idee, Executivul va avea posibilitatea de a investi mai mult în sistemul autohton de sănătate și, implicit, în însănătoșirea românilor afectați de cancer, atât prin creșterea alocărilor destinate acestui sector de la bugetul de stat, cât prin valorificarea superioară a ajutoarelor financiare distribuite de Uniunea Europeană în acest sens.
Apreciez că, odată cu promulgarea și intrarea în vigoare a noii legi, decidenții guvernamentali și ai tuturor autorităților abilitate, inclusiv reprezentanții societății civile, se vor implica mult mai activ în combaterea îmbolnăvirilor de cancer.
Sunt încrezătoare că Planul național pentru combaterea cancerului va contribui esențial la simplificarea procedurilor de diagnosticare și la oferirea unui tratament modern și personalizat nevoilor pacienților oncologici, inclusiv prin reducerea timpului de așteptare, problemă rămasă nerezolvată în totalitate până acum.
Așa cum am afirmat de la bun început, PSD și-a asumat participarea activă la guvernare pentru a contribui esențial la evoluția, progresul și modernizarea țării, iar sănătatea constituie un punct primordial în reușita acestor demersuri.
Cred că aderarea României la spațiul Schengen nu depinde doar de eforturile Guvernului Ciucă, care s-a achitat de toate obligațiile și a îndeplinit toate cerințele UE, ci și de acțiunea comună a tuturor factorilor economici, politici și diplomatici de care dispunem. Investitori străini și autohtoni, ambasadori, parlamentari și europarlamentari, cu toții trebuie să acționăm pentru a demonstra și celor mai sceptice state europene că România merită și trebuie să fie în spațiul Schengen și că din această decizie cu toții avem de câștigat.
un viitor „verde” și neglijează realitățile de astăzi. Citeam în presă zilele trecute că în Germania, adică motorul economic al Europei, au evacuat o centrală eoliană pentru ca excavatoarele să poată extrage cărbune. Așadar, în vreme de criză, nemții au decis să nu moară de frig și să pună pe foc nu mobila veche a bunicii, ci mobila nouă a nepoților.
În mod curios însă, această abordare care contrazice discursul fanaticilor „verzi” se aplică doar în cazul Germaniei și, poate, în viitor, altor țări occidentale. Nu și în România! Pentru că, la noi, Comisia Europeană vrea să închidă centralele electrice poluante, așa cum niște iresponsabili „progresiști”, aflați întâmplător la guvernare, s-au angajat.
Conform unui raport al Parlamentului României, în țara noastră avem centrale electrice închise sau programate să se închidă și care sunt ținute în conservare, deși au fost retehnologizate și respectă integral normele de mediu naționale și europene. Cu investiții minime, acestea ar putea produce energie, la parametri de înaltă performanță, pentru încă cel puțin 10-12 ani. De asemenea, avem multe hidrocentrale nefinalizate și care, cu investiții minime, ar putea fi și ele utilizate pentru a crește producția de energie „verde”. Cu toate acestea, nici Ministerul Energiei și nici Ministerul Mediului nu par interesate să resusciteze aceste proiecte mai vechi.
În România, pentru a beneficia de energie ieftină și continuă nu trebuie să distrugem nicio centrală eoliană, trebuie doar să asigurăm investițiile guvernamentale necesare pentru hidrocentrale și pentru centralele termice. Nu avem probleme nici cu zăcămintele de cărbuni, ar trebui doar să ne aplecăm asupra problemelor acestui sector, care, din păcate, pe nedrept, a suferit foarte mult în ultimele 3 decenii. Nu înțeleg, așadar, de ce la alții se poate, iar în România mereu cineva, de exemplu, de la vârful Ministerului Energiei, găsește o scuză sau un pretext ca să nu facă nimic.
Mă văd nevoit să revin asupra unei idei pe care am mai expus-o. Cred în această idee și o voi tot repeta până se va auzi și la Cabinetul prim-ministrului și la Ministerul Energiei – viitorul securității noastre energetice stă în rațiune și realism, nu în dogmatismul fanatic! Trebuie, mai mult ca oricând, să fim pragmatici, așa cum sunt toate celelalte țări din Uniunea Europeană, trebuie să acceptăm și să ne impunem ținte realiste în privința reducerii dependenței de combustibilii fosili și tranziției către energia „verde”, atunci când ea va fi cu adevărat disponibilă în mod facil și constant.
Până atunci, solicit cu tărie gaze și petrol românesc pentru români, cărbune românesc pentru români și, desigur, uraniu românesc, pentru ca românii să aibă acces urgent la energie mai ieftină și mai curată!
În cursul săptămânii trecute, Agenția SUA pentru Comerț și Dezvoltare, USTDA, a anunțat că țara noastră va primi un grant de 14 milioane de dolari pentru dezvoltarea primei centrale nucleare SMR din România. Va fi efectuat studiul preliminar de inginerie și proiectare, FEED, în scopul construirii primei centrale nucleare SMR din România. Întărirea siguranței energetice este esențială pentru a ajunge
la idealul independenței și, în același timp, al descurajării comportamentului Moscovei și crimelor de război comise în Ucraina. Obiectivele Kremlinului nu se limitează la spațiul ucrainean, ci la dominarea spațiului Mării Negre, un punct geopolitic central în strategia de apărare a României și a vecinilor săi. Ministrul energiei a explicat cum studiul preliminar va include, pe lângă planul de configurare a amplasamentului, și unul de execuție a analizei de impact asupra mediului. Parteneriatul cu SUA este mai puternic ca niciodată, iar poziția geostrategică a României în zona Mării Negre este recunoscută la nivel internațional.
Ne apropiem și mai mult de idealurile europene și prin reforme în celelalte domenii, cum ar fi cel ar muncii. Astfel, a fost aprobat proiectul de lege care instituie în România un produs paneuropean de pensii personale, prin care românii care au contracte de muncă în mai multe state UE vor putea accesa un produs personal de pensie, fără condiții sau costuri diferențiate față de celelalte state membre. Conform pachetului legislativ, plata pensiei aferente unui cont sau subcont național din România se va putea derula în mai multe situații: la cererea participantului, la data împlinirii vârstei standard de pensionare sau data pensionării de invaliditate. Mai mult decât atât, contribuțiile la PEPP sunt deductibile fiscal.
Progresele făcute nu sunt întotdeauna vizibile, dar românii trebuie să știe că sunt prioritizați în fiecare decizie care este adoptată. Vom continua pe același parcurs, cu încrederea că fiecare situație de criză, fiecare eveniment destabilizator și fiecare moment de incertitudine vor fi transformate într-o oportunitate de dezvoltare.
Acum este evident că se impune intervenția Guvernului și corectarea legislației, astfel încât această procedură să devină cu adevărat funcțională și să producă efecte în mod real. Dar, în ciuda obstinației cu care a fost refuzată tacit rezolvarea pe care a prezentat-o până acum PSD pentru acest impediment major, suntem gata să contribuim cu soluții, astfel încât să dezamorsăm această criză, subsidiară celei energetice, dar care se poate amplifica grav. Pe lângă neajunsurile inumane pe care le-ar putea provoca celor aproximativ 3.000.000 de familii de români care se încălzesc și se spală utilizând lemne de foc, și furtul din păduri are șanse crescute să redevină un fenomen cu un impact negativ foarte mare pentru un orizont suficient de larg de timp.
Vă mărturisesc că aceste două probleme majore, cu care ne putem confrunta în scurt timp, vor avea efecte și asupra locuitorilor județului Ialomița, județ pe care îl reprezint aici, în Parlament. Pe de o parte, majoritatea locuințelor din mediul rural folosesc acest tip de combustibil pentru încălzire și pentru celelalte necesități secundare, iar pe de altă parte, codrii din această zonă a Câmpiei Române pot fi reduși prin tăiere.
Și, pentru că am menționat anterior modalitățile PSD de ieșire din acest impas, vă voi prezenta și perspectiva europeană privind criza energetică și instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru surmontarea ei.
În contextul războiului din Ucraina, care a declanșat creșterea prețurilor la energia electrică și la combustibilii fosili, planurile UE de eficiență energetică s-au accelerat. Majoritatea statelor europene și-au actualizat strategiile în materie de eficiență energetică, încercând să-și urgenteze tranziția către energia verde și să se aprovizioneze cu 63% din energia electrică din surse regenerabile până în 2030.
„Eficiența energetică pe primul loc” este unul dintre principiile-cheie ale Uniunii Europene pentru a garanta o aprovizionare cu energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri accesibile. Acest deziderat este dublat de obiectivul ambițios în materie de eficiență energetică de 30%, propus de Comisia Europeană, și care ar trebui atins până în 2030. Mai explicit, în perioada 2021–2030, fiecare țară din UE trebuie să elaboreze un plan național integrat privind energia și clima, PNIEC, pe 10 ani. Acesta va cuprinde o descriere a modului în care intenționează să își atingă obiectivele în materie de eficiență energetică pentru acest interval temporar.
La rândul său, și România trebuie să valorifice toate oportunitățile de reducere a consumului de gaze și de diminuare a presiunii pe care acesta îl exercită asupra cetățenilor și a mediului, chiar dacă este relativ privilegiată în rândul statelor europene, dată fiind dependența mai mică de importurile de gaze din Federația Rusă. Concomitent, atât eficientizarea energetică pentru clădirile de utilitate publică sau pentru blocurile de locuințe, cât și cea prinsă în Programul RePowerEU, consacrat întreprinderilor mari și IMM-urilor, trebuie nu doar să înregistreze progrese în implementare, ci și să ofere cu adevărat rezultate viabile.
Este previzibil că această criză energetică se anunță să mai dureze câțiva ani, deci soluțiile pentru asigurarea securității energetice trebuie gândite pe termen mediu și lung. În plus, acestea trebuie să răspundă nevoilor de decarbonare a economiei, dar și să protejeze sistemul energetic de efectele deja vizibile ale schimbărilor climatice.
Așadar, este nevoie ca România să regândească sectorul energetic și dintr-o perspectivă complexă, care să ia în calcul toți factorii de risc. Previzionarea pe termen scurt, respectiv asigurările date de la Ministerul Energiei strict pentru această iarnă nu sunt suficiente și nici potrivite în peisajul Uniunii Europene. Politicile comunitare de mediu și de siguranță energetică țintesc perioade din ce în ce mai lungi, în timp ce
actuala conducere a Ministerului Energiei se limitează să liniștească populația pentru câteva luni de iarnă... Într-un cuvânt, o antiteză totală și deloc productivă pentru țara noastră!
Este necesar ca strategia de dezvoltare locală să devină un instrument de management care să ajute la stabilirea priorităților de dezvoltare și la investirea corectă a resurselor care sunt limitate.
Din punct de vedere economic, strategia de dezvoltare a orașului Ineu trebuie să pună accent pe încurajarea dezvoltării IMM-urilor și pe accesarea de fonduri europene pentru proiecte ce vizează cooperarea transfrontalieră.
Este necesar să stimulăm dezvoltarea economică, prin dezvoltarea sectorului de construcții, prin asigurarea unor surse de informare, prin consilierea cetățenilor și, în special, a tinerilor în legătură cu programele de finanțare, prin utilizarea eficientă a resurselor locale.
Avem nevoie de acel tip de dezvoltare care poate să răspundă nevoilor din prezent fără a compromite viitorul generațiilor următoare, iar procesele de dezvoltare socioeconomică desfășurate pe termen scurt mediu și lung trebuie să fie capabile să asigure un echilibru între sistemele socioeconomice și elementele capitalului natural.
Trebuie să fim preocupați și de capacitatea de dezvoltare a generațiilor viitoare, să avem grijă să asigurăm un climat de echitate, prin manifestarea unor viziuni asupra procesului dezvoltării pe termen lung, și să asigurăm interconexiunea între dezvoltarea economică, nevoile sociale și protecția mediului! Astăzi, trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea mediului de afaceri și a spiritului antreprenorial, pe dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale, pe dezvoltarea resurselor umane, pe conservarea și protejarea mediului înconjurător și pe dezvoltarea turismului. Trebuie să avem în vedere încurajarea inovării în cadrul sectorului IMM-urilor, ce tip de facilități putem să le oferim investitorilor care vin în zona industrială!
Pentru ca Ineul să redevină un oraș prosper, modern și curat, este nevoie de proiecte de dezvoltare pentru conservarea și managementul resurselor naturale, pentru producerea de energie verde și de dezvoltare socioeconomică, de asemenea, prin atragerea de investiții pentru dezvoltarea și consolidarea sectorului productiv, pentru stimularea colaborării dintre mediul de afaceri și administrația locală și pentru acoperirea sectoarelor absente sau deficitare în mediul de afaceri local.
Este nevoie să creștem calitatea vieții locuitorilor orașului Ineu, prin crearea de spații de recreare și zone de promenadă pentru adulți, locuri de joacă pentru copii și spații pentru practicarea de sporturi.
Este esențial să avem în vedere îmbunătățirea sistemului de educație, prin deschiderea de școli profesionale pentru comunitate, iar readucerea în școli a celor care au plecat sau au abandonat școala să fie o prioritate.
Este important ca Ineul să devină o destinație atractivă pentru turism și afaceri conexe, prin promovarea turismului local pentru atragerea unor investitori care să desfășoare activități productive.
Orașul Ineu are nevoie de o dezvoltare economică echilibrată, durabilă și ecologică!
Conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății și al Observatorului European pentru Politici și Sisteme de Sănătate, viitorul prevenirii și controlului infecțiilor în Europa va fi influențat de faptul că, deși cheltuielile din sistemul sanitar vor continua să crească, resursele publice disponibile, cel mai probabil, vor scădea, astfel încât paradigma performanțelor obținute de sistemele de sănătate va trebui ajustată și orientată către valoarea asistenței medicale raportată la rezultatele obținute, și nu neapărat la volumul serviciilor, cum se întâmplă în prezent în foarte multe cazuri.
Din acest punct de vedere, ministrul PSD al sănătății, prof. Alexandru Rafila, a subliniat gravitatea acestei probleme cu care se confruntă sistemul sanitar din România și a reacționat solicitând includerea raportării infecțiilor asociate activității medicale în evaluarea managerilor de spitale, acțiune care are ca scop aflarea adevărului din sistemul medical și excluderea blamării personalului, dar și un pas înainte pentru profesionalizarea managerilor de spitale.
De asemenea, se află în dezbatere publică un ordin de ministru care propune modificarea indicatorilor de performanță a managerilor de spitale. Scopul acestor modificări este reprezentat de necesitatea încurajării raportării reale a acestor situații, pentru o identificare precisă a cauzelor care conduc la formarea focarelor, dar și, mai important, în vederea eliminării acestora într-un mod cât mai eficient.
Potrivit Ministerului Sănătății, în sudul Europei sunt state care se confruntă cu situații similare, a căror cauză este reprezentată de consumul excesiv de antibiotice. În acest context, ministrul Alexandru Rafila a anunțat elaborarea unui ghid de bune practici în domeniul prevenirii infecțiilor asociate activității medicale, care va fi aplicat, într-o primă etapă, în șase spitale din București și din țară.
Această măsură reprezintă încă o dovadă a faptului că Partidul Social Democrat este puternic ancorat în realitatea medicală din România și acționează în consecință, pentru crearea unui parteneriat de bune practici între decidenții politicilor sanitare și personalul medical, dar și între cadrele medicale și pacienți.
În schimb, decizia Guvernului Ciucă din această vară de a relansa Programul național de reabilitare a infrastructurii de irigații, în valoare de 1,5 miliarde de euro, cred că este o primă soluție credibilă și realizabilă.
Am convingerea că, dacă vom face rețele de irigații ecologice, moderne, eficiente energetic, care să ducă apa până la planta cultivată, vom avea curajul să mergem în fața Comisiei Europene și să cerem bani nerambursabili pentru a asigura apă de irigații pentru toată suprafața agricolă a țării. Însă constat cu amărăciune că Ministerul nostru al Agriculturii și agențiile de îmbunătățiri funciare nu sunt atât de preocupate de gravitatea situației. Dacă cineva crede că vine Ursula von der Leyen în România să ne sape șanțurile de irigații și să întindă conductele de irigații în locul nostru, se înșală amarnic. Europa ne ajută, însă trebuie să ne ajutăm și noi!
Având în vedere situația dificilă pe care o traversăm, Partidul Social Democrat a propus ca punctul de pensie și pensia minimă să fie majorate cu cel puțin 10% de la 1 ianuarie 2023. Această propunere a fost fundamentată pe o analiză economică serioasă, din care reiese în mod clar că o astfel de măsură este sustenabilă pentru anul 2023.
Partidul Social Democrat a transmis colegilor de coaliție că această soluție nu este doar posibilă, ci și absolut necesară, în special pentru protejarea pensionarilor cu venituri mici, a căror putere de cumpărare a fost serios afectată de inflația globală și de criza energetică care se manifestă la nivel european.
Ministrul PSD al muncii, Marius-Constantin Budăi, a anunțat foarte clar că mărirea pensiei cu cel puțin 10% va fi într-o singură tranșă și se va regăsi în proiectul de buget pentru anul viitor, prezentat de coaliția de guvernare.
Pentru anul 2023, Partidul Social Democrat va identifica resursele pentru o creștere suplimentară a pensiilor, suplimentar celei de minim 10% care va fi începând cu 1 ianuarie 2023.
Putem traversa această criză doar împreună, iar Partidul Social Democrat nu va lăsa niciodată pe nimeni în urmă!
Obligația noastră este, așadar, să creștem calitatea actului educațional și să oferim șanse egale la educație pentru toți copiii noștri. Implementarea și extinderea acestui program-pilot nu reprezintă altceva decât o investiție în sănătatea și educația copiilor, precum și în viitorul acestora și al României.
Prin noi înșine, pentru România!
Uniunea Europeană trebuie cu orice preț să redevină o forță globală în slujba europenilor, a tuturor europenilor, fără discriminările criminalilor politici de la vârful ei!
Prin urmare, domnul prim-ministru Ciucă trebuie să răspundă la întrebarea cetățenilor, și nu retoric, desigur: ce pedepse îi așteaptă, în mod concret, pe cetățenii care refuză să cedeze în fața frigului pe care trebuie să-l suporte în casele lor?
Suveranitate și egalitate, acum ori niciodată! Vrem o Românie suverană, care dă de pământ cu toți cei care o oropsesc!
În tradiția și cultura românească, bujorul este asociat cu dragostea, devotamentul, sacrificiul și sângele. Bujorul românesc a fost ales, de-a lungul timpului, și ca simbol al respectului față de veteranii de război și cei ai teatrelor de operații militare, purtarea acestei flori la rever simbolizând recunoștința pentru faptele de arme ale militarilor români.
În județul Teleorman, bujorul românesc crește în Pădurea Troianu – arie naturală protejată de interes național, fapt ce va spori cu certitudine atracția oamenilor pentru această zonă. Rezervația se întinde pe o suprafață de 71 de hectare, între satele Troianu și Vatra, în nordul Câmpiei Boianului, în apropiere de pârâul Urlui. În afară de frumoșii bujori, zona mai este recunoscută pentru o altă atracție turistică importantă – urmele unui drum ce datează din secolul al II-lea după Hr.
Pădurea Troianu nu adăpostește doar bujorul românesc, floare inclusă pe Lista roșie a plantelor superioare din România, ci și alte 60 de specii de plante deosebite, precum rușcuța-de-primăvară, degețelul-lânos sau _Savia aethiopis_ . Tot aici se pot admira și unele specii deosebite de stejar, specifice zonelor de silvostepă: stejarul brumăriu, garința, stejarul pufos etc.
Cu certitudine, identitatea unei națiuni este conferită nu doar de simbolurile naționale, legate de statalitate și organizare politică, statuate de Constituție, ci și de altfel de simboluri, mai plastice și plăcute ochiului, cum ar fi o floare, o specie de păsări sau animale sau un copac specific țării respective.
Am susținut și am votat Proiectul de lege nr. 427/2022 pentru declararea florii de bujor ca floare națională a României, ca fiind un proiect legislativ pozitiv, având în vedere faptul că, până acum, chiar dacă dispunem de floră și faună unice în lume, țara noastră nu avea consfințită o floare națională ca simbol al identității, tradiției și culturii, așa cum au statele civilizate.
România traversează o perioadă dificilă și complicată din punctul de vedere al strategiei naționale de apărare a țării, în actualul context geopolitic și militar grevat de invazia armată a Federației Ruse în Ucraina. Poziția țării noastre, de bornă estică a NATO și Uniunii Europene, presupune o gestionare predictibilă și coerentă a tuturor aspectelor complexe ce rezultă din evoluțiile în continuă dinamică a războiului din vecinătate, astfel încât conducerea Ministerului Apărării Naționale trebuie să fie foarte bine pregătită pentru a emite soluții, decizii și politici volatile, adaptabile și responsabile.
Îmi exprim încrederea că domnul ministru Angel Tîlvăr va reuși consolidarea strategiilor și capacităților de apărare a României, astfel încât să fim pregătiți să facem față, în orice moment, tuturor pericolelor ce ar atenta la securitatea națională și la siguranța românilor.
Iar domnul Chiriță mai bine ar veni în Parlament să explice, mai întâi, ce fac cei 350 de angajați pe care ANRE îi are în prezent! Cu nume și prenume și salariile de mii de euro pe care le încasează!
Dați afară sinecurile de partid din ANRE și angajați oameni competenți, doar așa această agenție își va îndeplini rolul pentru care a fost înființată!
Nu putem vorbi despre „România Educată” și subfinanțată în același timp. Învățământul românesc are nevoie de predictibilitate, noul ministru are obligația de a reconfigura Ministerul Educației pentru a funcționa ca un liant între autoritățile statului, în vederea coordonării optimizării bazelor
materiale și condițiilor de lucru din școli, precum și între elevi, părinți și profesori. Nu putem vorbi despre „România Educată” atât timp cât unu din patru elevi este nevoit să abandoneze școala.
În comparație cu toți ceilalți miniștri care au condus educația, dumneavoastră aveți la dispoziție un instrument unic prin care puteți într-adevăr schimba din temelii sistemul de învățământ din România, și anume Planul național de redresare și reziliență. Din acest punct de vedere, vă lansez invitația de a intra în contact cu reprezentanții profesorilor cât mai curând posibil și de a susține lista de revendicări salariale, precum și solicitările referitoare la accelerarea procesului de modernizare.
Până la preluarea administrației centrale de către PNL, termocentrala Mintia era falimentară din punct de vedere financiar și energetic. Complexul Energetic Hunedoara, din care făcea parte Mintia, însuma datorii de 6,3 miliarde de lei în 2019. Mai mult, ea nu a mai obținut acordul de mediu, România intrând în procedură de infringement pentru situația acestei termocentrale, alături de cea de la Govora, proces care încă se află pe rolul CJUE. Județul Hunedoara are cele mai bune perspective pentru a fi readus la viață, datorită prioritizării de către PNL a dezvoltării sectorului energetic din zona noastră, cândva o mare mândrie națională, dar dus în paragină de guvernările anterioare anului 2020, total iresponsabile și nepregătite să facă față provocărilor din acest sector vital pentru România.
Ori ne întoarcem la prețurile de la finele anului 2020, pentru ca toți românii să poată trăi la ei în țară, ori toți „băieții deștepți” sunt liberi să plece de unde au venit, indiferent de nume, sau, după caz și gravitatea faptelor, în locul unde nimeni nu vrea să intre.
Toți „șantajiștii” și „mafioții” din energie trebuie să dispară! Rapid!
Prin astfel de măsuri, plusvaloarea va rămâne în proporție mai mare în țară și va aduce beneficii lanțurilor de producție autohtone, ceea ce va duce la creșterea nivelului de trai al tuturor cetățenilor României.
Rămâne de văzut cum va pilota acest proiect deosebit de important pentru educația românească și pentru societatea românească, însă posibilitatea de a rata implementarea începând cu noul an școlar se conturează cu fiecare zi în care se amână.
Dar, chiar în aceste condiții vitrege, iată-ne astăzi marcând 100 de ani de la înființarea primei biserici penticostale din România. Pentru Guvernul României și pentru prim-ministrul Nicolae Ciucă, importanța libertății religioase ca expresie a politicilor memoriei este de o importanță maximă.
După 1990, bisericile neoprotestante au putut activa în deplină libertate și li s-a recunoscut oficial statutul de culte, iar acest lucru a însemnat nu doar un drept câștigat pentru dumneavoastră, dar și un lucru bun pentru România, pentru că, prin misiunile pe care le-ați întreprins în țara noastră, ați atins sufletele și chiar ați ajutat material zeci de mii de români.
Astăzi, cu războiul la granițele noastre, cu creșterea din ce în ce mai îngrijorătoare a intoleranței, a antisemitismului și a discursului instigator la ură, răspunsurile trebuie și, în cazul României, vin de la stat.
Schimbarea mentalităților privind toleranța religioasă nu se poate face fără o educație trainică și fără o solidă platformă de dezbateri cu privire la persecuțiile secolului XX, așa cum au fost cele prin care au trecut bisericile penticostale în România. Păstrarea memoriei acelora care au fost victimele persecuției este nu doar un act necesar, ci și un act patriotic, pentru că aceasta contribuie la cultivarea memoriei naționale.
Avem nevoie să învățăm lecțiile trecutului, pentru ca, în aceste timpuri complicate, să nu le mai repetăm!
Guvernul României are în implementare în acest moment Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Este un instrument esențial, mai ales în actualul context, în care asistăm la o intensificare a teoriilor conspiraționiste și a mesajelor revizioniste, precum și la proliferarea, în special în mediul online, a mesajelor care îndeamnă la intoleranță.
Dar, dincolo de măsurile statului, mai importante sunt căile de schimbare a sufletului, așa cum ne-a învățat Iisus
prin activitatea sa. „Omul acesta îi primește cu căldură pe păcătoși și mănâncă cu ei”, au spus împotrivitorii săi (Luca 15:2). Iisus era bun, răbdător și tolerant, deoarece el venise nu ca să-i judece pe oameni, ci ca să-i vindece din punct de vedere spiritual. Iubirea a fost principala sa forță motivațională. Iubirea este cel mai bun leac împotriva celor care nu acceptă diversitatea și susțin intoleranța.
Evenimentele din aceste zile dedicate întăririi relațiilor interreligioase și promovării dialogului în spațiul public sunt un bun exemplu de astfel de activități care încurajează coexistența pașnică, într-o societate armonioasă, a tuturor, pentru că, într-un final, cu toții suntem fiii Creatorului.
Vorbesc despre aceste lucruri cu o oarecare durere în suflet, pentru că sunt născută la Horezu, județul Vâlcea, unul dintre cele mai importante centre ale olăritului. Nu numai că sunt obiecte extrem de cunoscute la nivel național, dar și internațional, obiectele de ceramică produse acolo fiind parte integrantă a patrimoniului UNESCO. Din păcate, și acolo se manifestă același dezinteres, în primul rând din partea autorităților locale, pentru prezervarea acestui meșteșug, aflat, ca multe altele, pe cale de dispariție, obiectele acelea autentice, lucrate manual, fiind înlocuite cu imitații provenite din China sau Bulgaria. Motivele sunt foarte simple – sunt obținute în serie, prelucrate în serie și mult mai ieftin de achiziționat.
Dragi colegi,
Consider că identitatea unui popor se constituie din valorile și tradițiile sale și cred că a venit timpul să resuscităm aceste datini uitate, ca o parte a moștenirii noastre culturale, și suntem datori noi, în primul rând, să încurajăm transmiterea acestora către noile generații, așa cum au făcut înaintașii noștri.
Și sper ca împreună să putem veni cu o nouă propunere legislativă care să vizeze meșteșugarii români, una într-adevăr cât mai adaptată nevoilor acestora.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule președinte.