Gál Károly

365 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

## Stimați colegi,

La data de 26 octombrie 2025, Ministerul Mediului a afișat în transparență decizională Proiectul de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, act normativ care vizează introducerea conceptului de zone prioritare pentru biodiversitate, în contextul obligațiilor asumate de România prin PNRR și Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030.

Acest demers legislativ a debutat însă sub denumirea de „zone de protecție strictă”, fiind puternic contestat de primari și de proprietarii de terenuri*, nu pentru obiectivul de protejare a mediului în sine, ci pentru modul netransparent, centralizat și lipsit de dialog* în care au fost identificate aceste zone.

România și-a asumat, prin PNRR, un jalon clar: instituirea unui regim de protecție strictă pe 10% din suprafața națională*

În contextul ședinței

, fără intervenții umane intruzive.

Ceea ce contestăm este modul de implementare, care trebuie să respecte nu doar criterii tehnice sau ecologice, ci și principii constituționale*

, administrative și de echitate socială.

Un exemplu relevant este județul Covasna, unde studiul privind „Identificarea zonelor potențiale de nonintervenție” – practic, inventarul terenurilor – a fost realizat fără consultări reale cu autoritățile publice locale* și fără dialog cu proprietarii sau cu administratorii terenurilor. A existat o singură consultare online, formală, în cadrul căreia nu au fost prezentate restricțiile concrete, impactul pe termen lung asupra administrării terenurilor și nici mecanismele de compensare.

Mai mult, principiul reprezentativității a fost ignorat: zonele identificate în județul Covasna sunt concentrate aproape exclusiv în partea de nord-vest, fără a reflecta realitățile geografice și ecologice ale județului. Această abordare creează dezechilibre, care puteau fi evitate printr-un proces participativ real.

Trebuie spus foarte clar: protecția biodiversității presupune o cooperare reală cu comunitățile locale și cu proprietarii de terenuri. Constituția României oferă cadrul necesar pentru acest echilibru, stabilind că interesul public trebuie armonizat cu respectarea dreptului de proprietate*, inclusiv prin asigurarea unor despăgubiri juste, stabilite de comun acord sau, dacă este cazul, prin intermediul instanțelor.

În forma actuală, procesul de desemnare a zonelor prioritare pentru biodiversitate nu oferă claritate privind compensațiile, nu garantează negocierea reală cu proprietarii și riscă să creeze percepția unei restrângeri arbitrare a dreptului de proprietate. În statele membre din Uniunea Europeană...