Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·17 decembrie 2025
Camera Deputaților · MO 170/2025 · 2025-12-17
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
· Declarații politice · Trimis la votul final
· other
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru
· Informare · informare
· procedural
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· other
· other
· deadline extension
466 de discursuri
Bună dimineața!
Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi,
17 decembrie 2025, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.
Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.
Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal.
Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute.
Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.
Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.
În ședința din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfășurarea ședințelor Camerei Deputaților consacrate declarațiilor politice, conform următorului algoritm: patru deputați – PSD, patru deputați – AUR, patru deputați – PNL, patru deputați – USR, trei deputați – UDMR, doi deputați – minoritățile naționale, un deputat – SOS, un deputat – POT, un deputat neafiliat.
În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat MirceaVasile Govor, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Și se pregătește domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan.
Mulțumesc.
Bună dimineața tuturor!
„Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”
Doamnă președinte de ședință,
Stimați colegi,
La un an de mandat parlamentar, pot afirma că experiența din Parlament a fost una pozitivă. Activitatea se desfășoară într-un cadru instituțional clar, în care se dezbat legi, se analizează proiecte și se iau decizii cu impact național, pe baza unor reguli și proceduri asumate. Acesta este rolul fundamental al Parlamentului și standardul la care trebuie să ne raportăm.
La nivel local, confruntarea politică ajunge frecvent să fie o luptă sterilă, dominată de scandal, spectacol mediatic și conflicte fără rezultate concrete pentru comunitate. Din păcate, județul Satu Mare este un exemplu relevant în acest sens.
La ședințele consiliului județean și ale consiliului municipal, în locul unor dezbateri serioase, asistăm adesea la episoade de tip scandal-circ, generate de consilieri ai PNL, dintre care unii provin din traseism politic și dau dovadă de lipsă de coerență și de respect față de instituțiile publice. Aceasta nu este politică, ci degradare a actului politic. Escaladarea discursului conflictual a depășit, în unele situații, limita confruntării verbale, afectând grav climatul instituțional și încrederea publică.
Un episod grav, relatat pe larg săptămâna trecută în presa locală, a evidențiat atitudinea unui consilier județean de la PNL. Bineînțeles, finul deputatului Cozma, care a agresat în spațiul public inspectori de la ISCTR.
Același tipar s-a regăsit și în polemica privind organizarea rețelei școlare. După amplificarea temerilor în spațiul public, poziția oficială a Ministerului Educației a fost clară și fundamentată: măsurile nu vizează desființarea școlilor sau mutarea elevilor, ci țin de ajustări administrative realizate în cadrul legal, cu respectarea procedurilor și a avizelor prevăzute de legislație. Nu se adoptă decizii arbitrare, iar procedurile administrative prevăzute de lege nu pot fi transformate într-un instrument de manipulare, presiune publică sau alarmism.
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpușan, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul deputat Maricel Popa.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Doamnă președinte, Stimați colegi, „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”.
România se confruntă cu o perioadă de mari tensiuni sociale, care zdruncină încrederea în instituțiile statului. În astfel de momente, responsabilitatea noastră politică trebuie să fie totală!
De câteva săptămâni bune, peste 100.000 de români au rămas fără apă – mulți dintre ei oameni bătrâni, bolnavi, în incapacitate de a se deplasa. Mai mult decât atât, sunt afectate spitale și unități de producție care s-au gândit serios să își trimită angajații acasă, pentru că în procesul lor tehnologic apa este esențială. Cum era ca acești oameni să stea acasă fără să fie plătiți, din cauza unor greșeli strategice? Ce puneau pe mese de sărbători? Este inadmisibil ca, în 2025, un eșec administrativ să pună în pericol sănătatea publică și siguranța economică a unui întreg areal geografic. Este nevoie de măsuri ferme, nu de scuze și de păreri de rău.
Pe de altă parte, de câteva zile, România fierbe sub focul alimentat de o investigație jurnalistică ce vizează justiția. Acuzațiile vizează intruziunea nepermisă a factorului politic în actul de justiție. Dacă, într-adevăr, este așa, situația este foarte gravă, pentru că vorbim de o amenințare directă a principiului separației puterilor în stat. Mii de oameni au ieșit în stradă să ceară dreptate, apărând statul de drept și democrația.
De aici, de la tribuna Parlamentului, vreau să le transmit că vocea lor este auzită și contează! Nimeni nu este mai presus de lege!
Haideți să fim cu toții responsabili și să ne asumăm că prezența noastră aici se datorează unui mandat pe care fiecare dintre noi l-am primit la alegeri din partea oamenilor care ne-au votat! Asta înseamnă că avem datoria cel puțin morală de a acționa în consecință.
## **Doamna Gianina Șerban:**
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa.
Și se pregătește doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.
Vă rog, domnule deputat.
## **Domnul Maricel Popa:**
Doamnă președinte,
Stimați colegi,
Declarația politică de astăzi: „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”.
Săptămâna trecută, la New Delhi, am avut onoarea de a fi martor și purtător al unui moment care intră în istoria culturală a României: cobza tradițională românească. Cobza de la Scobinți, cobza de la Hârlău, din capitala veche a Moldovei, de la Iași, a fost recunoscută de UNESCO ca element al Patrimoniului cultural imaterial al umanității. Această decizie reprezintă o consacrare internațională a unui simbol identitar profund, păstrat cu devotament în comunitățile noastre și transmis cu grijă din generație în generație.
Am prezentat cobza în fața lumii cu respectul cuvenit rădăcinilor noastre culturale și cu responsabilitatea pe care o am față de patrimoniul spiritual al României. A fost o binecuvântare să pot reprezenta, în acest for internațional, vocea autentică a Moldovei și a satului românesc, spații în care tradiția nu a fost niciodată uitată.
La Scobinți, în atelierul meșterului popular Constantin Curecheriu, am înțeles cu adevărat ce înseamnă continuitatea culturală. Sub mâinile sale, lemnul se transformă în armonie, iar armonia în memorie vie. Munca acestor meșteri, tezaure vii ale României, este o lecție de modestie, dedicare și iubire pentru moștenirea strămoșească. Lor le datorăm această recunoaștere, iar datoria noastră este să îi sprijinim cu demnitate și consecvență.
Includerea cobzei în Patrimoniul UNESCO este rezultatul unei construcții temeinice, născute din cercetare, angajament și viziune culturală.
Prin această recunoaștere, cobza devine nu doar un ambasador al tradiției românești, ci și un simbol universal al creativității umane, al meșteșugului și al demnității culturale. În sunetul ei se află identitatea noastră, rădăcinile noastre și puterea comunităților care nu și-au uitat originile.
a vorbit lumii în numele României!
Iar noi avem obligația solemnă de a-i proteja ecoul și de a-l transmite mai departe generațiilor ce vin!
Vă mulțumesc.
Deputat de Iași, Maricel Popa.
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke.
Și se pregătește domnul deputat Ștefăniță-Alin Avrămescu, din partea Grupului parlamentar al AUR.
Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!
Astăzi nu vorbesc despre cifre, grafice sau constrângeri bugetare. Astăzi vorbesc despre oameni. Despre români care au suferit de două ori. O dată atunci când au fost refugiați, deportați sau strămutați din propriile lor case, din nordul Transilvaniei, din Dobrogea și din alte regiuni ale țării, doar pentru că erau români. Și a doua oară acum, când statul român îi umilește prin amânări succesive, an după an, ale unor drepturi prevăzute clar de lege.
Indemnizațiile acordate urmașilor acestor oameni nu sunt un favor și nu sunt un moft. Sunt o reparație morală și materială minimă pentru traume istorice reale. Cu toate acestea, românii persecutați pe criterii etnice și urmașii lor sunt singurii care, în mod repetat, nu primesc aceste sume la timp. Singurii pentru care dreptatea este mereu amânată. Singurii care sunt tratați ca o cheltuială incomodă.
În fiecare an, li se spune să mai aștepte. În fiecare an, li se spune că nu sunt bani. Dar timpul nu mai are răbdare cu ei. Numărul beneficiarilor scade constant. Oamenii aceștia încetează din viață, unul câte unul, fără să apuce să vadă că statul își respectă propriile legi. Fiecare nouă prorogare nu este doar o decizie administrativă, ci o lovitură morală, o rușine instituționalizată.
Acești români au pierdut case, pământuri, comunități, vieți. Iar astăzi pierd și dreptul la demnitate. Este inacceptabil ca statul român să rămână dator față de ei, nu din lipsă de resurse, ci din lipsă de voință și de respect. Este o nedreptate istorică ce se perpetuează sub ochii noștri.
Mulțumesc și eu.
Îi dau cuvântul domnului deputat Ștefăniță-Alin Avrămescu, din partea Grupului parlamentar al AUR.
Și se pregătește domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea. Vă rog, domnule deputat.
Bună dimineața! Mulțumesc, doamnă președinte.
Declarația de astăzi se intitulează „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”.
În ultima săptămână a campaniei electorale pentru alegerile parțiale, ministrul Florin Barbu a venit pentru un eveniment de campanie la Buzău și a spus că impozitul pe solarii nu poate fi aplicat. Doar că de atunci au trecut mai bine de două săptămâni, timp în care nu a făcut absolut nimic. Le-a spus fermierilor că nu există un asemenea impozit, că nu știau de un asemenea impozit. Doar că domnul ministru, la fel ca toți ceilalți miniștri din Guvern, a văzut ordonanța de urgență, a văzut foarte clar ce a introdus în acel proiect. Acum, la două săptămâni, vedem tăcere totală. În campanie dădea bine, acum nu.
Tocmai de aceea AUR va depune un proiect de lege prin care acest impozit pe solarii să fie eliminat, iar fermierii să fie cu adevărat susținuți.
În județul Buzău, precum și în alte județe din sudul României, sunt solarii, sunt sere, sunt răsadnițe care ocupă un teritoriu extins. Acești fermieri, din păcate, nu sunt sprijiniți cu absolut nimic. Din contră, sunt fermieri, agricultori, din județele Buzău, Prahova, Ialomița, Călărași, care sunt nevoiți, din cauză că nu au unde să își vândă marfa, să bage plugul în solarii și să-și distrugă munca. Nu așa susții agricultura, nu așa vii în sprijinul fermierilor.
Sperăm doar atât: ca reprezentanții coaliției de guvernare, poate chiar și domnul ministru Florin Barbu, să voteze acest proiect de lege și să-l promoveze cât se poate de curând, pentru că, dacă nu o va face, atunci ne vom trezi cu un impozit inventat, pe care fermierii va trebui să îl plătească. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Vă rog, domnule deputat Cosmin-Ioan Corendea, din partea Grupului parlamentar al AUR.
Și se pregătește doamna Cristina-Emanuela Dascălu. Aveți cuvântul, domnule deputat.
Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință.
Declarația politică de astăzi se intitulează „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”.
## Stimați colegi,
Vin astăzi în fața dumneavoastră cu o îngrijorare legitimă privind felul în care este gestionat unul dintre cele mai sensibile și importante ministere ale României: Ministerul Afacerilor Externe.
Pe 10 decembrie, în liniște, fără ca nimeni să știe – se pare că nici măcar partenerii de coaliție –, a fost numită în funcția de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe o doamnă, ONG-istă de meserie, și anume doamna Clara Volintiru, o persoană cunoscută pentru legăturile strânse cu actualul ministru de externe, doamna Țoiu. Modul în care s-a făcut această numire ridică multe semne de întrebare. Într-un minister în care transparența, meritocrația ar trebui să fie fundamentale pentru funcționarea credibilă a diplomației
românești, numirile „tacite”, operate pe repede-înainte, nu fac altceva decât să fragilizeze și mai mult instituția Ministerului Afacerilor Externe, care este oricum inundată de amatorism diplomatic.
Doamna Volintiru, trebuie spus, nu este o persoană neutră în raport cu conducerea ministerului. Este aceeași voce care, în iunie 2025, apărea în presă lăudând public nominalizarea doamnei Țoiu la conducerea Ministerului Afacerilor Externe, numind-o „mai mult decât binevenită”, deși întreaga societate observa lipsa evidentă de experiență diplomatică a doamnei ministru, o lipsă care ulterior s-a și evidențiat prin șirul nesfârșit de gafe și eșecuri diplomatice.
Astăzi, sub eticheta „reformei”, acea voce entuziastă este răsplătită politic cu o poziție-cheie în arhitectura Ministerului Afacerilor Externe. Întrebarea firească este: cum se numește această practică? Merit? Profesionalism? Sau o formă de loialitate recompensată?
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul doamnei deputat Cristina-Emanuela Dascălu, din partea Grupului parlamentar al AUR.
Și se pregătește domnul deputat Antonio-Gabi Popescu. Vă rog, doamnă deputat.
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Declarația mea politică se intitulează „Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”. ## Stimate colege,
## Stimați colegi,
România se confruntă cu o realitate fiscală care apasă tot mai greu asupra vieții cotidiene a cetățenilor: creșterea taxelor și impozitelor nu este percepută ca o măsură excepțională, ci ca o practică repetitivă, prin care statul își transferă propriile neputințe asupra celor care muncesc, economisesc și își plătesc obligațiile la timp.
Pentru românul de rând, aceste decizii nu sunt abstracțiuni bugetare, ci lovituri directe date siguranței familiale. Ele reduc puterea de cumpărare, fragilizează stabilitatea gospodăriilor și transformă munca onestă într-un efort tot mai greu de susținut. În loc să ofere predictibilitate și încredere, statul cultivă nesiguranța și presiunea permanentă asupra veniturilor.
Politica fiscală practicată în prezent nu pornește de la reformarea aparatului administrativ, nici de la eliminarea risipei sau a privilegiilor. Ea pornește, din păcate, de la cetățean. De la salariul lui, de la pensia lui, de la mica afacere românească. Această inversare a responsabilității este și nedreaptă, și contraproductivă pentru dezvoltarea sănătoasă a societății.
Un stat care își mărește constant pretențiile financiare, fără a-și îmbunătăți serviciile publice, rupe echilibrul dintre contribuție și beneficiu. Când efortul populației crește, iar calitatea vieții scade, se instalează o stare de neîncredere care afectează coeziunea socială.
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Antonio-Gabi Popescu, din partea Grupului parlamentar al AUR.
Și se pregătește domnul deputat Dumitru Țiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Vă rog.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Declarație politică: „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”.
Apropo de incompetența ministerială, despre care s-a vorbit intens în ultimele săptămâni, și despre costurile uriașe pe care aceasta le produce României, vin astăzi în fața
dumneavoastră cu o problemă cel puțin la fel de gravă: pierderea tezaurului dacic.
Aceasta nu este doar rezultatul unei administrări defectuoase, ci un eșec istoric al statului român, ale cărui consecințe sunt ireversibile.
La aproape un an de la acest dezastru, patrimoniul nu a fost recuperat, responsabilitățile politice nu au fost asumate, iar mecanismele care au permis această decizie greșită au rămas neschimbate.
Aceasta nu mai e o problemă de anchetă penală externă. Este o problemă de funcționare a statului român.
Decizia de a le trimite la o expoziție organizată într-o instituție regională din străinătate, disproporționată ca rang și nivel de securitate față de valoarea patrimoniului expus, a fost aprobată de Ministerul Culturii, în mandatul doamnei Raluca Turcan, fără hotărâre de Guvern, fără asumare colectivă și fără un filtru politic pe măsura importanței pieselor.
Doamna Raluca Turcan a avut responsabilitatea, puterea și obligația să oprească această decizie. Nu a făcut-o.
După producerea furtului, statul român a eșuat din nou. Singura sancțiune aplicată a fost demiterea directorului Muzeului Național de Istorie – un executant, nu un decident.
În cele două sesiuni parlamentare ale anului 2025 am asistat la o sfidare în formă continuată a națiunii române: doamna Raluca Turcan, ministrul sub a cărui semnătură tezaurul dacic a părăsit România, a fost tolerată și protejată pe linie de partid, ocupând funcții de conducere în Camera Deputaților și prezidând ședințe de plen, ca și cum acest eșec istoric nu ar fi existat.
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Țiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Se pregătește domnul deputat Adrian-Virgil Ciobanu. Vă rog, domnule deputat.
„Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”
În ultimii ani, Institutul Național de Statistică a tras mai multe semnale puternice de alarmă asupra declinului demografic accelerat al țării noastre. În numai 10 ani România a pierdut mai mult de un milion din populația sa, iar în anul 2023 numărul născuților vii înregistrați la oficiile de stare civilă din România a fost cu puțin peste 155 de mii, fiind cel mai mic număr de nou-născuți din anul 1930 și până în prezent. Orice om politic responsabil ar trebui să fie îngrijorat și să-și pună imediat întrebarea: încotro ne îndreptăm ca popor dacă vom continua tot așa?
## Stimați colegi,
Dacă vom analiza în profunzime factorii care au determinat situația demografică negativă a României, vom constata că nu numai migrația externă a forței de muncă a contribuit la acest declin, ci și lipsa unor politici solide de susținere a familiei. Politicile publice pentru încurajarea formării familiei, pentru susținerea tinerilor care vor să aibă copii sunt mult prea prăfuite și cu efecte extrem de modeste. Este de înțeles teama tinerilor de a forma o familie, atâta vreme cât la început de drum nevoile lor sunt foarte mari, iar posibilitățile mult sub nevoile acestor tineri. Politicile pentru familie trebuie să devină un obiectiv major al anilor care vor urma, chiar dacă, în mod fals, auzim tot mai frecvent că vremurile s-au schimbat și că familia, așa cum o știm noi, cu părinți, copii, bunici și mulți nepoți, nu mai este de actualitate.
Personal, resping cu fermitate aceste voci care ar încerca să ne spună că familia tradițională nu mai este la modă!
Rolul familiei în societatea românească este fundamental. În familie ni se oferă totul: susținerea materială și emoțională, educația, un sistem sănătos de valori, precum și transferul de credințe, tradiții și obiceiuri.
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Adrian-Virgil Ciobanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Se pregătește domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
## Vă mulțumesc, doamnx!
## Bună ziua, stimați colegi!
Titlul declarației mele politice de astăzi este „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”.
Distinse colege și stimați colegi,
Criza apei potabile, pe care am văzut-o cu toții în județul Prahova, a scos la iveală o serie de probleme grave: gestionarea defectuoasă a situațiilor de criză, lipsa de responsabilitate a unor factori de decizie și politizarea unor instituții care, în mod evident, ar trebui ocupate de specialiști. Chiar dacă furnizarea apei a fost reluată, aceste probleme nu
sunt izolate. La nivel național, întreruperile frecvente, calitatea rețelelor de distribuție și vulnerabilitățile sistemului de alimentare cu apă au devenit realități cu care se confruntă tot mai multe comunități, inclusiv în județul Neamț, fie în perioade de secetă, fie în contextul unor fenomene meteo extreme sau al cedării infrastructurii.
În ultimii ani, prin Programul național de investiții „Anghel Saligny”, elaborat de Partidul Național Liberal, rețelele de apă și canalizare s-au extins semnificativ, contribuind la creșterea nivelului de trai, mai ales în mediul rural. Totuși, este clar că avem nevoie de un efort național mai bine coordonat, care să vizeze atât administrarea eficientă a resurselor de apă, cât și capacitatea de a răspunde rapid situațiilor de criză.
În acest sens, fac un apel ca, la construirea bugetului de stat pentru anul 2026, proiectele de apă și canalizare să fie prioritare. Accesul la apă potabilă este un drept fundamental, iar investițiile în această infrastructură nu doar că trebuie continuate, ci trebuie accelerate. Totodată, este esențial să existe un lanț clar de responsabilități, să fie promovați specialiștii în funcțiile tehnice și să fie duse mai departe investițiile deja începute, astfel încât cetățenii să beneficieze de servicii sigure și de calitate.
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
## Doamnelor și domnilor deputați, Dragi colegi,
Avertismentul transmis recent de secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost un apel de trezire pentru Europa: timpul nu mai este de partea noastră, iar riscul lucrează împotriva tuturor celor care și-au permis până acum confortul autoiluzionării. Este și cazul României, stat de frontieră al alianței NATO, cu vecinătate directă cu un conflict activ, care are o responsabilitate suplimentară: să-și găsească un ministru al apărării naționale care să se ridice la înălțimea acestui moment istoric.
După un ministru care s-a remarcat prin amânarea oricărei discuții oneste și transparente despre domeniul pe care l-a coordonat, care a invocat în spațiul public un potențial de șpagă de la 1 la 10 milioane euro pe o singură achiziție de armament, România are nevoie de un lider care înțelege, fără echivoc, realitatea din domeniul apărării.
Apărarea națională se sprijină pe un capital esențial: încrederea. Ei bine, în ultimele 5 luni, am văzut cu toții că această încredere se pierde instantaneu când un ministru e mai interesat de propria imagine decât de deciziile care protejează populația pe termen lung, iar în umbra lui planează suspiciuni de minciună și precedente toxice.
Într-o perioadă în care drone rusești survolează spațiul aerian al României, fără a fi neutralizate, iar România are o factură de peste 120.000 de euro la buget doar pentru câteva ore de monitorizare a acestora cu avioanele de luptă, ministrul apărării trebuie să fie, înainte de toate, un comunicator onest, pentru că decizia vine cu un cost de securitate, de încredere publică și, în ultimă instanță, cu un cost democratic. Suntem într-un moment în care temerile legitime ale românilor sunt alimentate zilnic de propaganda și dezinformarea de pe rețelele sociale, iar o societate în ceață devine foarte ușor de destabilizat.
## Dragi colegi,
Când secretarul general al NATO apasă butonul roșu de avertizare și afirmă că, odată ce Rusia a reaprins războiul în Europa, următorii ani pot aduce un conflict de amploarea celui trăit de bunicii noștri, înseamnă că nu mai e loc de speculații.
România e în fața unui test de maturitate politică și instituțională.
Mulțumesc.
Trecem la Grupul parlamentar al USR.
Domnul deputat Iulian Lőrincz? Nu este.
Domnul deputat Andrei Gheorghiu? Nu este.
Domnul deputat Brian Cristian?
Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Gál Károly.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Și se pregătește domnul deputat Hajdu Gábor.
## Stimați colegi,
La data de 26 octombrie 2025, Ministerul Mediului a afișat în transparență decizională Proiectul de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, act normativ care vizează introducerea conceptului de zone prioritare pentru biodiversitate, în contextul obligațiilor asumate de România prin PNRR și Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030.
Acest demers legislativ a debutat însă sub denumirea de „zone de protecție strictă”, fiind puternic contestat de primari și de proprietarii de terenuri, nu pentru obiectivul de protejare a mediului în sine, ci pentru modul netransparent, centralizat și lipsit de dialog în care au fost identificate aceste zone.
România și-a asumat, prin PNRR, un jalon clar: instituirea unui regim de protecție strictă pe 10% din suprafața națională, fără intervenții umane intruzive. Ceea ce contestăm este modul de implementare, care trebuie să respecte nu doar criterii tehnice sau ecologice, ci și principii constituționale, administrative și de echitate socială.
Un exemplu relevant este județul Covasna, unde studiul privind „Identificarea zonelor potențiale de nonintervenție” – practic, inventarul terenurilor – a fost realizat fără consultări reale cu autoritățile publice locale și fără dialog cu proprietarii sau cu administratorii terenurilor. A existat o singură consultare online, formală, în cadrul căreia nu au fost prezentate restricțiile concrete, impactul pe termen lung asupra administrării terenurilor și nici mecanismele de compensare.
Mai mult, principiul reprezentativității a fost ignorat: zonele identificate în județul Covasna sunt concentrate aproape exclusiv în partea de nord-vest, fără a reflecta realitățile geografice și ecologice ale județului. Această abordare creează dezechilibre, care puteau fi evitate printr-un proces participativ real.
Mulțumesc.
...compensațiile stabilite se achită în termenele prevăzute de actele normative.
Vă mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Könczei Csaba. Sper că am pronunțat corect.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
La data de 26 octombrie 2025, Ministerul Mediului a afișat în transparența decizională modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, sub denumirea de „zone prioritare pentru biodiversitate de protecție strictă”.
România, prin PNRR, și-a asumat într-un jalon că va institui zonă de protecție strictă în cuantum de 10% din suprafața țării, fără tăieri, fără construcții, fără intervenții umane intruzive.
Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030 urmărește să contribuie la protejarea și refacerea biodiversității Uniunii Europene până în 2030, fiind, totodată, esențială în implementarea Pactului verde european, inițiativă care vizează tranziția spre o economie verde, având ca obiectiv final atingerea neutralității climatice până în 2050.
În țara noastră, pe lângă zona maritimă și Biosfera Delta Dunării, ariile naturale protejate cuprind numeroase fonduri forestiere și suprafețe agricole.
În cele ce urmează, atrag atenția asupra unei chestiuni cel puțin îngrijorătoare: suprafața fondului forestier și a terenurilor agricole din județul Covasna se va restrânge, astfel încât proprietarii vor rămâne cu dreptul lor de proprietate, dar li se vor restrânge unele drepturi.
Proprietarilor fondurilor forestiere li se vor restrânge:
– dreptul de exploatare liberă a masei lemnoase, prin tăierile interzise sau permise doar limitat;
- dreptul de schimbare a destinației terenului;
– terenul nu va mai putea fi scos din fondul forestier, nu se va mai putea construi sau nu va mai putea fi defrișat;
Mulțumesc.
...o zonă de protecție strictă este nevoie de dialog și de implicarea tuturor părților, urmând ca forma finală să fie agreată de comun acord.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Varol Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.
Și se pregătește domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Distinși colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează: „Ziua etniei tătare”.
Pe data de 13 decembrie a fiecărui an, comunitatea de tătari din România își serbează ziua etniei, acesta fiind un moment remarcabil și plin de semnificație istorică.
Cu prilejul sărbătorii etniei tătare din România, la Constanța a avut loc un eveniment cultural și academic de amploare, dedicat istoriei și identității tătarilor dobrogeni, intitulat „Repere identitare dobrogene – Simpozion: Din istoria tătarilor”, unde evenimentul a reunit reputați specialiști în istorie și studii sud-est europene.
Lideri ai tătarilor crimeeni au fost prezenți la Sărbătoarea etniei tătare din România: Refat Ciubarov, președintele Congresului Mondial al Tătarilor Crimeeni, muftiul tătarilor din Ucraina, Ayder Isoglu Rustemov, imamul Edem Basnaiev și Namik Kemal Bayar, secretarul general al congresului, invitați ai Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, au participat în perioada 11-13 decembrie la manifestările prilejuite de sărbătoarea etniei tătare din România.
Joi, 11 decembrie, delegația tătarilor crimeeni a avut întâlniri cu ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, cu secretarul de stat pentru culte, Ciprian Olinici, la Parlament, cu deputații Silvia-Claudia Mihalcea, secretar al Camerei Deputaților, cu Alexandru-Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, și cu subsecretarul de stat al Departamentului pentru Relații Interetnice, Dincer Geafer.
Însoțită de președintele Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Gelil Eserghep, deputatul Varol Amet și muftiul Muurat, delegația a efectuat o vizită și la Ambasada Republicii Turcia la București.
Vineri, 12 decembrie, a avut loc, la Universitatea Ovidius din Constanța, conferința „Din istoria tătarilor”, unde liderul tătarilor crimeeni, Ciubarof, a vorbit despre situația tătarilor din Crimeea, despre statutul incert al peninsulei și, implicit, al locuitorilor ei, despre nevoia de a fi susținută în continuare lupta pentru Crimeea, făcând, totodată, un apel la toată diaspora tătară de a se implica în acest demers.
Mulțumesc.
Cu prilejul zilei etniei, președintele țării, Nicușor Dan, și prim-ministrul Ilie Bolojan au transmis mesaje de felicitare comunității tătare din România.
_Romanya Tatarlarınıñ Künĭ Qayırlı Bolsın!_ La mulți ani, cu ocazia Zilei etniei tătare din România! Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.
Și se pregătește doamna deputat Ana Baș, din partea Grupului parlamentar al SOS.
Vă rog, domnule deputat.
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,
Celebrarea, la 18 decembrie, a Zilei minorităților naționale ne prilejuiește și în acest an o excelentă și necesară introspecție privind prezentul și viitorul minorităților naționale în România.
Plecând de la fundament, România are un cadru excelent de protecție, exprimare, manifestare și promovare a drepturilor persoanelor minorităților naționale, care este, pe bună dreptate, considerat un model de bune practici în Europa, și nu numai.
De altfel, pe baza deciziei Congresului Mondial al Ucrainenilor, adoptată chiar aici, la Palatul Parlamentului, anul trecut, în cadrul Summitului liderilor congresului, comunitățile ucrainene promovează acest model de bune practici al României, la nivel global, în toate țările în care acestea trăiesc.
Recent, am contribuit la organizarea Forumului Ucrainenilor din Europa de Est, care a avut loc în Polonia. Și acolo am vorbit despre acest model, și acolo România a fost lăudată pentru el.
Însă provocările externe și interne sunt multiple și suprapuse. Interesul unor actori revizioniști pentru destabilizarea societăților occidentale, pentru degradarea coeziunii noastre, pentru remodelarea întregii ordini globale, după chipul și asemănarea lor, este în creștere exponențială și se exprimă toxic și hibrid.
Câteodată, războiul hibrid al acestora ne găsește vulnerabili și slabi, cu reacții anemice. Acesta se hrănește din vulnerabilitățile noastre, din frustrările noastre și ne vorbește, în termeni mincinoși, despre laptele și mierea în care am trăi dacă am abdica de la principiile și valorile lumii democratice.
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul doamnei deputat Ana Baș, din partea Grupului parlamentar al SOS.
Și se pregătește doamna deputat Raisa Enachi. Vă rog.
## **Doamna Ana-Marcela Baș:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
„Anul 2025 – anul sărăciei, al dezbinării, al mâniei sau al împăcării?”
Stimate doamne și stimați domni, Dragi colegi parlamentari,
Anul 2025 a început sub un semn de rău augur – alegerile anulate din 2024 au lăsat nori grei de furtună să se adune peste țară și au umbrit sărbătorile românilor.
Diana Iovanovici-Șoșoacă a fost primul politician care a căzut victimă unui sistem înfricoșat de faptul că poporul îi scapă de sub control. Interzicerea acesteia de a candida la alegerile prezidențiale ne-a confirmat că Diana IovanoviciȘoșoacă are potențialul de a zgudui din străfunduri caracatița care a pus stăpânire pe țară. Însă ce nu te doboară te face mai puternic, iar partidul doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă a intrat în Parlamentul României pentru a încerca să îi ducă vocea mai departe.
Alegerile prezidențiale din 2025 au scindat și mai mult o societate deja învrăjbită de limbi ascuțite și veninoase, pline de vorbe tăioase, care au rupt din sufletul românilor și i-au îndepărtat și înstrăinat de semenii lor. Familii nu și-au mai vorbit, nu s-au mai vizitat. Nici măcar Marea Roșie nu a fost atât de despărțită precum românii în această perioadă.
Și unirea încă pare departe. Guvernul Ciolacu 2 și-a făcut bagajele și a lăsat României o moștenire greu de uitat și de dus, moștenire care a lăsat urme adânci în economia și bunăstarea țării.
Tot dezmățul și cheltuiala Guvernului Ciolacu 2 va fi preluată cu entuziasm de Guvernul Ciolacu 3, cunoscut și ca Guvernul Bolojan, un guvern dispus să bage și mai adânc mâna în buzunarul românilor, pentru a acoperi găurile uriașe lăsate în bugetul României.
## Mulțumesc.
Mulțumesc, doamnă deputat.
Îi dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, din partea neafiliaților.
Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.
## **Doamna Raisa Enachi:**
Subiectul declarației politice: „La moțiunea de cenzură nu votul a câștigat, ci aranjamentele politice”.
## Stimați colegi,
Dezbaterile din Parlament sunt prezentate adesea ca exerciții de stabilitate și responsabilitate. În realitate, ele spun mult mai puțin despre viața românilor și mult mai mult despre calculele politice din spatele voturilor.
După respingerea moțiunii de cenzură din această săptămână, Guvernul a rămas în funcție. Dar viața românilor nu s-a schimbat cu nimic în bine. Dimpotrivă, devine tot mai grea, sub presiunea prețurilor care cresc, a taxelor care se adună și a unei nesiguranțe care apasă pe cei care muncesc, pe pensionari și pe familiile care își calculează fiecare cheltuială.
Această realitate nu poate fi acoperită cu citate elegante și nici cu discursuri moralizatoare. Oamenii nu trăiesc din replici istorice, oamenii trăiesc din salarii, din pensii, din facturi plătite la timp și din sentimentul minim de siguranță că munca lor are un rost.
În loc de asumare și explicații oneste, am asistat la un discurs care a mutat discuția de la efectele concrete ale guvernării spre judecăți morale adresate opoziției. Ca și cum problema României ar fi caracterul adversarilor politici, și nu faptul că milioane de români simt, de la o lună la alta, că trăiesc mai prost.
Când un prim-ministru vorbește despre caracter, din poziția unui guvern care a crescut taxele, a împovărat populația și a cerut sacrificii repetate de la aceiași oameni, fără să atingă privilegiile și dezechilibrele sistemului, se produce o ruptură gravă între discurs și realitate.
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Cătălin-Viorel Mîndroc, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Domnul deputat Ion-Alin Tomoescu.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Și se pregătește domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru.
## Doamnă președinte,
## Stimați colegi,
Declarația politică de astăzi se intitulează „Revoluția de la Timișoara”.
Timișoara nu este doar un oraș al vestului României. Timișoara este locul în care frica a fost învinsă de curaj, iar tăcerea, de demnitate. În decembrie 1989, aici a început Revoluția Română, nu ca un act de revoltă spontană, ci ca un gest conștient de libertate. Atunci, oameni obișnuiți – muncitori, profesori, studenți, elevi – au ales să spună „nu” dictaturii, cu riscul suprem. Am fost elev de liceu în Timișoara în acele zile și pot spune, fără exagerare, că orașul respira o tensiune pe care nu o voi uita niciodată, dar și o solidaritate rar întâlnită. Se simțea că istoria se scrie pe stradă.
Revoluția de la Timișoara a fost o lecție de verticalitate civică. A arătat că libertatea nu se primește, ci se câștigă. A arătat că un popor poate învinge un regim opresiv atunci când frica este depășită de conștiință. Jertfa celor care au murit la Timișoara nu a fost una abstractă, ci concretă, sângeroasă, definitivă. Datorită lor, România a ieșit dintr-o noapte lungă și dureroasă. Ei nu au cerut privilegii, nu au negociat avantaje. Au cerut libertate, adevăr și demnitate. Astăzi, avem obligația morală de a nu transforma Revoluția într-un simplu moment festiv sau într-o pagină de manual. Avem datoria de a spune adevărul despre acele zile, de a respecta memoria celor căzuți și de a apăra valorile pentru care s-a murit: libertatea, demnitatea, drepturile fundamentale, statul de drept. Revoluția de la Timișoara nu aparține trecutului, ci conștiinței noastre civice prezente. Atâta timp cât ne vom aminti de curajul din decembrie 1989 și îl vom transforma în responsabilitate publică, sacrificiul lor nu va fi fost în zadar.
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Petru-Bogdan Cojocaru. Și se pregătește domnul deputat Alexandrin Moiseev. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
## **Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Declarația de astăzi se intitulează „Un plan de mobilitate pentru zona metropolitană Iași, urgența «zero» pentru cei 500.000 de locuitori”.
Una dintre cele mai importante aglomerări din România, zona metropolitană Iași, se confruntă cu o mare problemă: congestia din traficul auto. Creșterea duratei de deplasare, majorarea costurilor și o tot mai mare poluare – acestea sunt efectele acestei congestii din traficul auto. Pe scurt, dacă petreci ore în trafic, plătești mai mult pentru transport și trăiești într-un mediu poluat. Aceasta înseamnă o calitate scăzută a vieții.
Calcul este foarte simplu: o oră pierdută dimineața, o oră pierdută seara, timp de 20 de zile lucrătoare în fiecare lună, înseamnă cel puțin 480 de ore pierdute în trafic, anual. Adică 20 de zile într-un an, ceea ce este foarte mult.
Soluțiile sunt la îndemână, în mare sunt cunoscute, dar trebuie să fie armonizate în cadrul unui plan bine pus la punct, care apoi să fie implementat, la virgulă, de Primăria Municipiului Iași și Consiliul Județean Iași.
Schematic, câteva dintre aceste variante, care trebuie și pot fi analizate la nivelul acestor instituții, bineînțeles, consultându-ne cu tot ceea ce ține de societate civilă, mediu de afaceri, și nu numai:
Primul punct este dezvoltarea transportului public. Investiții foarte importante pentru a extinde această rețea de transport public, inclusiv în zonele metropolitane, în așa fel încât să beneficieze de aceste modernizări toți cetățenii din această zonă.
2. Realizarea de benzi dedicate transportului public, după modelul deja testat în zona CUG – Nicolina – Podu Roș. Tot acest model de lucru trebuie replicat și pe alte bulevarde, transportul public de mare capacitate devenind, astfel, prioritar.
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Și se pregătește doamna deputat Lidia Vadim-Tudor. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. „România la final de an: între provocări, responsabilitate și necesitatea stabilității”
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Astăzi susțin ultima declarație politică din acest an, un moment potrivit pentru a privi cu sinceritate la provocările prin care a trecut România și la direcția în care trebuie să continuăm. A fost un an marcat de tensiuni globale, de incertitudine economică și de riscuri de securitate cum puține generații au cunoscut simultan.
Unul dintre cele mai insidioase pericole rămâne războiul hibrid – acel amestec de dezinformare, manipulare, presiuni economice și atacuri îndreptate asupra încrederii publice. Este un tip de conflict care nu anunță niciodată când lovește, dar ale cărui efecte pot afecta profund coeziunea unei societăți.
În fața acestui pericol, România are nevoie de instituții puternice, de vigilență și de capacitatea de a filtra adevărul de manipulare, pentru a nu permite vulnerabilizarea statului.
La aceste tensiuni se adaugă și scandalul recent din sistemul judiciar, care a generat tulburare și îngrijorare în rândul cetățenilor. În astfel de momente trebuie reafirmat ferm: România are nevoie de o justiție liberă, independentă și funcțională, în slujba cetățeanului și a statului de drept.
Încrederea oamenilor în actul de justiție este esențială pentru funcționarea democrației. De aceea, este datoria instituțiilor să clarifice rapid și transparent situațiile apărute, iar magistrații trebuie sprijiniți să își exercite profesia fără presiuni și fără interferențe.
În plan economic, anul care se încheie a impus decizii dificile. Inflația globală, creșterile de costuri în domeniul energiei, investițiile necesare pentru infrastructură și pentru apărare au creat o presiune serioasă asupra bugetului.
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul doamnei deputat Lidia Vadim-Tudor, din partea Grupului parlamentar al AUR.
Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.
Se pregătește domnul Ciprian Paraschiv.
## **Doamna Lidia Vadim-Tudor:**
## Vă mulțumesc.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Cel mai sărac Crăciun”.
Pentru mulți români, Crăciunul acesta nu mai este despre bucurie. Este despre calcule, despre renunțări și despre supraviețuire.
Este despre părinți care se întreabă ce vor pune pe masă. Despre bunici care trebuie să aleagă între medicamente și mâncare. Despre copii care vor primi explicații în loc de cadouri.
În casele românilor nu se mai vorbește despre sărbători tihnite, ci despre facturi, prețuri și datorii. Inflația a intrat brutal în viețile lor, puterea de cumpărare a scăzut dramatic, salariile și pensiile nu mai ajung, coșul zilnic a devenit un lux, iar masa de Crăciun – o grijă suplimentară.
Românii simt că sunt singuri, abandonați. Că cei de la putere nu îi mai ascultă, nu îi mai apără, ci dimpotrivă, vor să-i umilească și să-i jupoaie de ultimii bani. Asta în vreme ce dau în secret miliarde de euro Ucrainei. Adică românii să strângă cureaua și pentru Ucraina, în timp ce ei, politicienii tâlhari și trădători de la putere, nu au făcut niciun sacrificiu. Nu și-au redus veniturile, nu au redus cheltuielile statului, nu au făcut nimic din toate acestea.
Un Crăciun sărac nu înseamnă doar lipsa banilor, ci și pierderea demnității și a speranței.
Iar, când milioane de români trăiesc astfel, nu mai vorbim despre o criză economică, ci despre un eșec profund al statului. Despre un stat eșuat și mafiot. Despre o guvernare
antinațională. Despre o coaliție a trădătorilor de țară. Despre o mână de politicieni incompetenți și trădători, care au adus România pe buza prăpastiei, în pragul falimentului, în pragul intrării în incapacitate de plată.
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Ciprian-Constantin Paraschiv, din partea Grupului parlamentar al AUR.
Vă rog, domnule deputat.
Și se pregătește domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.
„Independența justiției nu se comentează înainte de verdict!”
Ne aflăm în aceste ore în mijlocul unui șocant episod, încă unul din serialul anulării democrației în România. Îl trăim fără să vrem, dar suntem obligați să reacționăm!
Nu voi intra pe fondul Proiectului de modificare a Legii sportului, pe care l-am inițiat – cunoscut drept „Legea Novak” –, care vizează asigurarea unui număr minim de sportivi români pe teren în sporturile de echipă. Nu intru în detalii, deoarece românii cărora le pasă de România și de viitorul ei prin sport au înțeles deja foarte bine: nu poți plasa interesul național sub interesele financiare ale unora și altora. Nici în sport, nici... nicăieri!
Mă refer exclusiv la poziția absolut uluitoare a Președintelui României pe acest subiect. Sesizarea Curții Constituționale reprezintă un pas firesc în orice proces democratic. Chiar dacă Înalta Curte a decis deja în acest caz, fără dubii. Dar tu, ca Președinte al României, să te pronunți public înaintea justiției – citez: „legea încalcă”, „legea afectează”, „nu respectă”, „nu este constituțională” –, asta nu are cum să existe într-un stat european, în niciun stat normal, până la urmă!
Ce președinte democratic se crede Nicușor Dan și ce independență a justiției garantează când se pronunță înaintea justiției pe un subiect pe care el l-a trimis justiției spre pronunțare? Ce studii juridice are Nicușor Dan, în fond, ce competență în materie? Cum a legat el argumentele juridice, dacă apropiații lui râd că abia își poate lega șireturile? Ce expertiză are pentru a ne da „indicații prețioase” despre reglementări în sporturile de echipă, când pe el îl mușcă mingea și vine dintr-un partid al cărui președinte voia să îi ofere autograful său lui Emeric Ienei?
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, din partea Grupului parlamentar al AUR.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul. Se pregătește domnul deputat Mușat.
## **Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:**
## Stimați colegi,
Astăzi țin să fac un gest necesar de corectitudine și responsabilitate publică. Într-o declarație politică anterioară am făcut afirmații la adresa doamnei Ana Birchall, afirmații bazate pe informații apărute în spațiul public, cu privire la un pretins document depus la Departamentul de Justiție al Statelor Unite, document care ar fi indicat că doamna Birchall s-ar fi oferit să devină „sursă” sau „agent CIA” în schimbul unei funcții în România. La momentul respectiv am considerat acele informații credibile, deoarece erau difuzate și comentate pe larg în presă.
Ulterior, s-a dovedit că acel document era un fals, fiind retras de către autoritățile americane, iar Consiliul Național al Audiovizualului a sancționat, pentru difuzarea de acuzații foarte grave, fără dovezi, posturile de televiziune mainstream Antena 3 CNN și Realitatea Plus, care au prezentat cazul în emisiuni și dezbateri televizate, cu formulări de tipul „s-a oferit să lucreze pentru CIA” sau „spion CIA”, fără a exista probe reale care să susțină aceste afirmații. În același timp, informațiile respective au fost preluate și propagate de mai multe publicații și platforme media online mainstream, printre care Adevărul, HotNews, ȘtirileProTV, Digi24, Știripesurse, Mediafax, G4Media și alte site-uri și canale de știri, care au tratat inițial acel document ca fiind autentic și au prezentat conținutul lui ca pe un fapt.
Recunosc deschis faptul că m-am lăsat influențat de acest val mediatic și am preluat aceste informații fără să verific personal autenticitatea documentului. A fost o eroare de judecată din partea mea, o eroare pe care mi-o asum integral. În calitate de deputat, aveam obligația nu doar să urmăresc ce apare în presă, ci să verific cu rigoare, înainte de a aduce în plenul Parlamentului acuzații grave la adresa unei persoane.
Pentru această greșeală, îmi cer scuze public doamnei Ana Birchall și familiei domniei-sale. Îmi cer scuze pentru faptul că, prin declarația mea, am contribuit, chiar dacă indirect și fără intenție, la amplificarea unei dezinformări care i-a afectat în mod injust reputația. Este corect și firesc să îmi rectific poziția public și să recunosc că afirmațiile mele s-au bazat pe informații false, provenite dintr-un document care s-a dovedit a fi neautentic.
## **Doamna Gianina Șerban:**
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Lucian Mușat, din partea Grupului parlamentar al AUR.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
## **Domnul Doru-Lucian Mușat:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
## „România, de vânzare”
În țara în care prim-ministrul semnează pe ascuns prelungirea licențelor de exploatare ale OMV cu încă 15 ani, practic o a doua privatizare, în țara în care ministrul mediului lasă fără apă potabilă săptămâni întregi peste 120.000 de oameni și care, în urma acestor goliri ale respectivelor lacuri în toiul iernii, pune în pericol structurile de rezistență ale acestor baraje, în țara în care niște alegeri sunt anulate abuziv și doi candidați sunt interziși în a candida la alegerile prezidențiale, în țara în care alte puteri străine își pun o marionetă la Palatul Cotroceni, în țara în care trenurile CFR au avut în 2024 o întârziere cumulată de 12 ani, iar viteza medie a acestora este de 44 km/h pentru cele de călători și de 15 km/h pentru cele de marfă, în țara în care străinii controlează resursele, mâncarea, energia, în țara în care peste 5 milioane de români au emigrat către aceiași străini, în țara în care copiii și părinții ne mor în spitale din cauza infecțiilor nosocomiale, în țara în care, la 10 ani de la Colectiv, încă n-avem un spital de mari arși și orice astfel de caz îl trimitem în străinătate, în țara în care statul îți ia 70% din ce câștigi, în țara în care Ungaria a investit peste 10 miliarde de euro în Transilvania, în ultimii 10 ani, iar, dacă nu ne trezim odată, România o va pierde din nou, în țara în care 1,4 milioane de oameni lucrează la stat și doar 4,2 milioane în mediul privat, care susțin și angajații de la stat, și pensionarii, și motorina din mașinile de pompieri sau poliție, căldura din școli sau medicamentele din spitale, în țara în care statul tocmai s-a hotărât să mărească cu 80% impozitul pentru locuințe, cu 10% TVA-ul și cu 60% cel pentru dividende, în țara în care datoria externă a ajuns la 1.100 de miliarde de lei și dobânzile pentru creditele luate vor fi de aproape 12 miliarde de euro/an, în țara în care tot mai puțini copii se nasc, în țara în care aurul ne este depozitat într-o țară străină, care oricând poate șantaja Guvernul României să adopte sau nu anumite măsuri cu pierderea acestor 60 de tone de aur, în țara care nu se mai poate proteja singură, de ce și-ar mai dori cineva să rămână aici? Și de ce atâția nesăbuiți continuă să voteze aceiași oameni din aceleași partide care, timp de 36 de ani, au distrus această țară?
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Moldovenismul – o ficțiune sovietică”.
Cu toții știm foarte bine că în timpul ocupației sovietice asupra Republicii Moldova de astăzi, a Basarabiei, s-a acreditat ideea că românii și moldovenii ar fi două popoare separate, iar nu moldovenii reprezintă pur și simplu o realitate regională românească. Pur și simplu, moldovenii, care toți sunt români, fiind moldoveni, erau considerați ca fiind o etnie, o națiune, un popor separat, distinct de români. Acest lucru este unul dintre cele mai grave mecanisme de deznaționalizare și de distrugere a ființei naționale românești în Basarabia și a fost folosit de Rusia Sovietică încă din 1924, când se creează Republica Sovietică Socialistă Moldovenească la Est de Prut, cu scopul de a rupe Basarabia de România. În timpul ocupației sovietice, un mecanism de îndoctrinare care a fost folosit ca alternativă la rusificarea populației românești, moldovenismul se dovedește a fi principala armă prin care românii moldoveni erau rupți de trunchiul lor național românesc. Prin această idee se acredita faptul că nu trebuie să se unească cu Țaramamă, ba chiar li se inocula ideea că România nu ar fi un frate, ci un dușman.
Toate aceste lucruri, din păcate, au lăsat urme adânci. Și astăzi inclusiv mai vedem, în rândul opiniei publice sau chiar în rândul unor lideri de la Chișinău, o serie de afirmații și o serie de poziționări care vin, practic, în direcția rezultatului acestei propagande sistematice pe care regimul criminal sovietic, controlat de Rusia de la Kremlin, a derulat-o în toți anii de ocupație.
Mulțumesc, domnule deputat.
Îi dau cuvântul domnului deputat Iulian Lőrincz, din partea Grupului USR.
Nu este.
Domnul deputat Andrei Gheorghiu.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc, doamnă președinte.
„Justiția capturată nu mai apără cetățeanul; apără corupția”
## Stimați colegi,
Documentarul Recorder nu a mai lăsat loc de interpretări. Nu vorbim despre zvonuri, nu vorbim despre percepții, nu vorbim despre „cazuri izolate”. Vorbim despre un sistem de justiție capturat, despre o putere a statului care în loc să apere legea, a ajuns să o negocieze.
Ceea ce am văzut este șocant nu prin noutate, ci prin confirmare. Pentru că mulți români simțeau deja că ceva este profund stricat. Recorder a pus lumină acolo unde ani la rând a fost cultivată tăcerea. Iar tăcerea este cea mai periculoasă formă de complicitate.
Această criză a justiției este rezultatul unui pact politic murdar. Un târg între politicienii care se temeau de anticorupție și părți obediente din sistemul judiciar. Un târg prin care s-au rescris legile nu pentru a face justiția mai bună, ci pentru a face justiția inofensivă, mai lentă, mai ușor de controlat.
Iar rezultatul este dramatic: dosare prescrise, mari corupți scăpați, prejudicii uriașe șterse și o justiție care nu mai funcționează pentru români.
Într-o justiție capturată, nimeni nu este în siguranță. Să ai un dosar pe rol devine o loterie. Să cauți dreptatea devine un risc și statul de drept se transformă într-o ficțiune. Iar asta este incompatibil cu orice stat care se pretinde democratic.
USR a spus aceste lucruri când era incomod să le spui. Ne-am opus legilor strâmbe ale justiției, iar pentru asta am fost scoși de la guvernare. Nu pentru că greșeam, ci pentru că am deranjat. Pentru că am refuzat să girăm distrugerea controlată a luptei anticorupție.
## **Doamna Gianina Șerban:**
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Brian Cristian.
Nu este.
Nemaifiind colegi din partea Grupului parlamentar al USR, trecem...
Vă rog, veniți puțin!
Îi dau cuvântul domnului deputat Ciprian Rigman.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc foarte mult, doamnă președinte.
„PSD alege să lupte pentru sabotarea, și nu pentru realizarea reformelor necesare”
Luni, 15 decembrie 2025, o nouă majoritate parlamentară s-a format în Senatul României. Senatorii PSD și AUR au căzut de acord. Nu pentru a realiza ceva pentru români sau pentru a îndrepta din greșelile guvernărilor din ultimii 35 de ani. Nu pentru a susține economia românească, producătorii locali sau antreprenorii români. Dimpotrivă.
Ce a unit PSD și AUR în Senatul României a fost dorința de a opri, cât mai repede și prin orice mijloace, reformele de la Ministerul Mediului. Iar primul rezultat al acestei alianțe antireformă a fost adoptarea în plenul Senatului României a moțiunii simple împotriva ministrului Diana Buzoianu.
Prin acest vot comun, PSD-AUR, cele două partide și-au asumat în mod oficial, nu doar declarativ, o agendă de interese, viziune și acțiune comună. Românii pot vedea, astfel, cum, sub masca grijii proclamate pentru mai binele lor, PSD încearcă, din răsputeri, să mențină mai binele propriului aparat de partid, prin apărarea sinecurilor și drenării banului public de la mediu.
Românii pot vedea, de asemenea, cum, sub discursul patriotard al liderilor AUR, se ascund, de fapt, aceleași dorințe de menținere a statu-quoului incompetenței și antireformei care ne afectează pe toți.
Forțele politice moderne care vor desființarea pensiilor speciale, reforma administrației publice, eliminarea cheltuielilor inutile din zeci de instituții și sute de companii publice și cele care se agață cu toate puterile de orice posibilitate de sabotare a acestor eforturi sunt clar separate acum. AUR nu este o alternativă la PSD. AUR este portavocea PSD și un PSD cu fețe vechi și noi deopotrivă, dar cu aceleași aspirații și năzuințe.
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Hajdu Gábor. Nu este.
Îi dau cuvântul domnului deputat Silviu Feodor, din partea Grupului parlamentar al minorităților.
Se pregătește domnul deputat Ștefan Bouda.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, stimată doamnă președinte de ședință. Declarația mea politică este dedicată Zilei minorităților naționale.
Dragi colegi,
În România pe data de 18 decembrie se marchează Ziua minorităților naționale.
Această zi nu este doar un moment festiv, ci un reper politic și democratic esențial pentru statul român. Este ziua în care reafirmăm, fără echivoc, respectarea drepturilor minorităților naționale; reprezintă o obligație constituțională, un angajament european și o condiție fundamentală pentru funcționarea unei democrații autentice.
România s-a construit și s-a dezvoltat prin diversitate, iar aceasta reprezintă o realitate istorică, o resursă de dezvoltare și afirmare pe plan național și internațional.
Minoritățile naționale nu sunt simple comunități tolerabile, ci parteneri egali în edificarea societății românești. Contribuția acestora la viața economică, culturală, educațională și spirituală a țării este incontestabilă și trebuie recunoscută ca atare, nu doar prin declarații, ci prin politici publice concrete și eficiente.
Cadrul legislativ românesc oferă garanții importante pentru protejarea identității etnice, lingvistice și religioase. Cu toate acestea, realitatea demonstrează că drepturile consacrate trebuie apărate permanent, consolidate și adaptate noilor provocări sociale. Orice tentativă de relativizare a drepturilor minorităților, orice discurs al excluderii sau al intoleranței trebuie respins ferm și fără ambiguitate în spațiul public și politic.
În calitate de parlamentar și președinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, afirm clar că protecția minorităților nu este un act de concesie, ci o responsabilitate politică asumată de statul român.
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Ștefan Bouda.
Vă rog, domnule deputat.
Și se pregătește doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu.
Ștefan Bouda
#96107Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Declarația mea politică se intitulează „Comunitatea cehă, pilon al diversității culturale din România”.
Mâine, ca în fiecare an, de altfel, sărbătorim Ziua minorităților naționale din România, recunoaștere a contribuției istorice și culturale a etnicilor cehi.
Doamnelor și domnilor deputați,
Vă aduc astăzi în atenție o componentă esențială și prețioasă a identității naționale a României – comunitatea etnică cehă, un grup cu o istorie de peste două secole pe aceste meleaguri.
Comunitatea cehă, concentrată istoric în special în regiunea Banatului și în Clisura Dunării, reprezintă un exemplu remarcabil de reziliență culturală. Strămoșii acestor cetățeni au adus cu ei, din Boemia și din Moravia de azi, nu doar cunoștințe prețioase de meșteșug și agricultură, ci și un patrimoniu spiritual și cultural pe care au reușit să-l păstreze viu în satele lor pitorești.
Patrimoniul ceh este o bogăție inestimabilă pentru cultura română.
De la arhitectura specifică a așezărilor, la tradițiile folclorice și la limba care continuă să fie predată și vorbită, comunitatea cehă a contribuit la crearea acelui mozaic etnic vibrant care definește România.
Prezența și activitatea Forumului Cehilor din România, în această Cameră a Parlamentului, demonstrează angajamentul acestei comunități față de valorile democratice și de dezvoltare a țării noastre.
Prin evenimentele culturale pe care le organizează și prin eforturile de a menține viu dialogul cu țara de origine, membrii acestei comunități acționează ca o punte vie care consolidează excelenta relație bilaterală dintre România și Republica Cehă, ambele state, de altfel, fiind partenere în Uniunea Europeană și în NATO.
Mulțumesc, domnule deputat.
Vă rog, cu permisiunea dumneavoastră, doamna deputat Bucura Oprescu vrea să vă transmită un mesaj și o invitație. Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.
## Dragi colegi,
Am bucuria de a vă aduce mai aproape o parte din România autentică, România de la Argeș, fiindcă fiecare dintre noi suntem parte de suflet românesc. Iar fiecare dintre noi, în acest an, de 100 de ani de Biserică Creștin-Ortodoxă, în preajma sărbătorilor de iarnă, în care fiecare dintre noi căutăm să ne regăsim în familie, cu credință, în zi de sărbătoare, cred că este important să punem în valoare ce avem mai de preț.
Pentru asta, vă rog, după ce finalizați declarațiile politice, vă invit aici, în foaierul din fața sălii de plan, pentru a întâlni colindători minunați din Argeș, de pe Valea Topologului, conduși de un preot – nu întâmplător de un preot –, de preotul Bogdan Lupu, care, prin ceea ce i-a învățat pe copii, prin colindele autentice din Argeș, dar, nu în ultimul rând, prin costumele populare extraordinare din Argeș și Muscel, ne aduce o parte din frumusețea României reale, aici, la Palatul Parlamentului.
Vă mulțumesc și vă rog ca și dumneavoastră, după ce finalizați declarațiile politice, să veniți să-i ascultăm pe copii. Numai bine!
Mulțumim, doamnă deputat.
Îi dau cuvântul doamnei deputat Andreea-Petronela Cîmpianu, din partea Grupului parlamentar al SOS România. Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Declarația mea politică se intitulează „Ultima redută a statului – justiția”.
Este clar deja pentru toată lumea că în România democrația este muribundă, iar românii așteaptă o soluție miraculoasă. O soluție care nu poate veni decât de la poporul român și de la cei care sunt cu adevărat iubitori de țară.
Se întâmplă un joc perfid și s-a creat un nou triunghi amoros între București, Budapesta și Viena. Și asta ne face să fim siguri că nu degeaba premierul a făcut acest traseu turistic în ultimele zile. Miza era prelungirea contractului OMV, în schimbul susținerii actualului premier și a acoliților lui la putere.
Această trădare a premierului ar trebui să aibă deja consecințe penale și probabil că de aceea au dat asaltul asupra justiției. Au nevoie de oameni-cheie în locuri-cheie.
Întrebarea este de ce nu a cerut ajutor de la șefa lui directă de la Bruxelles. Să fie oare pentru că acolo există alte înconjurări, mai mari și mai importante? Incapacitatea Europei de a susține financiar războiul din Ucraina sau reconstrucția ei. De ce? Pentru că situația economică a Europei este dezastruoasă. Și nu doar economică. Pentru că la Bruxelles se aplică modelul România.
Mai-marii nealeși de la Bruxelles au extins limitele tratatului, încălcând principiile și impunându-și propria voință, trecând peste votul statelor membre.
Dictatura bruxelleză s-a instaurat oficial în UE. Ceea ce urmează va fi clar o subjugare a cetățenilor ei și o încălcare mai agresivă decât în Al Doilea Război Mondial a drepturilor.
Așadar, domnilor politicieni, vă spun, la sfârșit de an: să vă fie rușine, iar istoria vă va judeca cu prisosință!
Mulțumim, doamnă deputat.
Îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclișan, din partea neafiliaților.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
Pentru mulți români, locuințele sunt tot ce au, iar mașina este singura lor șansă să ajungă la muncă. De anul viitor, statul le cere mai mult pentru ambele.
Începând cu anul 2026, românii vor plăti impozite mai mari pe locuințe și pe autoturisme, ca urmare a modificărilor fiscale adoptate. Este o realitate care trebuie spusă clar și fără ambalaj tehnic, pentru că în spatele cifrelor sunt familii reale, bugete deja întinse la limită și oameni care muncesc cinstit.
Noile reguli vor afecta atât persoanele fizice, cât și firmele. Impozitele pe locuințe vor fi recalculate după valori mai apropiate de piață, iar, pentru autoturisme, criteriile de poluare și capacitate cilindrică vor aduce costuri suplimentare, mai ales pentru cei care dețin mașini mai vechi. Pentru multe familii, asta înseamnă cheltuieli anuale mai mari, fără ca veniturile să fi crescut în același ritm.
Trebuie spus deschis: aceste măsuri nu sunt neutre. Ele apasă cel mai greu pe cei cu venituri mici și medii. În mediul rural și în orașele mici mașina nu este un moft, ci o necesitate. Este singura soluție pentru muncă, școală, medic sau aprovizionare. Când taxezi această realitate fără să oferi alternative, creezi o povară, nu o politică publică.
Statul are dreptul să colecteze impozite. Dar are și obligația să o facă echitabil, predictibil și cu respect față de cetățeni. Orice creștere de taxe trebuie însoțită de explicații clare, de evaluări reale de impact și de măsuri de protecție pentru cei vulnerabili. Altfel, nu vorbim despre responsabilitate, ci despre dezechilibru.
Românii au dreptul să știe ce plătesc, de ce plătesc și ce primesc în schimb.
Mulțumesc, domnule deputat.
Îi dau cuvântul domnului deputat Cătălin-Viorel Mîndroc. Nu este în sală.
Îi dau cuvântul domnului deputat Petru-Gabriel Negrea, din partea Grupului parlamentar al AUR.
Și se pregătește domnul deputat Dragoș-Florin Coman. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
„Europa a fost construită ca un proiect al păcii” Doamnă președinte,
Stimați colegi,
Europa nu a fost construită pentru război.
Uniunea Europeană s-a născut din ruinele a două conflagrații mondiale, tocmai pentru ca generațiile viitoare să nu mai fie sacrificate pe altarul ambițiilor ideologice și al erorilor geopolitice.
Astăzi asistăm cu îngrijorare la un discurs tot mai iresponsabil, care normalizează ideea confruntării militare majore, ca și cum războiul ar fi o simplă opțiune politică. Nu este. Războiul este eșecul suprem al politicii.
A vorbi despre pregătirea Europei pentru un conflict de proporții istorice, a forța decizii economice și financiare cu potențial exploziv și a ignora voința unor state membre înseamnă a împinge continentul într-o spirală periculoasă, fără mandat democratic real.
Europa nu are nevoie de retorică războinică. Are nevoie de diplomație, prudență și responsabilitate.
Nu putem apăra pacea provocând războiul. Nu putem pretinde că apărăm democrația, încălcând regulile care stau la baza ei.
În numele cetățenilor europeni, care vor siguranță, stabilitate și viitor pentru copiii lor, spun clar: Europa nu trebuie să devină câmpul de luptă al ambițiilor altora. Este momentul să coborâm tonul, să redeschidem canalele diplomatice și să ne amintim un adevăr simplu: pacea se apără prin rațiune, nu prin escaladare.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Vă rog, domnule deputat Dragoș-Florin Coman, din partea Grupului parlamentar al AUR.
Și se pregătește drumul deputat Nicolae Mîndrescu.
## **Domnul Dragoș-Florin Coman:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
„Mai mult de jumătate din an muncim ca să plătim taxe și impozite”
## Doamnelor și domnilor,
Angajatul din România duce în spate cea mai mare povară fiscală din Uniunea Europeană. La final de lună, angajatul român rămâne cu cei mai puțini „bani în mână”, deși cele mai multe dintre prețurile de consum le-au depășit pe cele din statele dezvoltate. Noi, românii, plătim cele mai mari tarife la energie, deși avem cele mai importante resurse, plătim printre cele mai mari prețuri la mâncare, deși suntem cel mai mare exportator de cereale. Până și apa de la robinet a devenit un lux pentru cei mai mulți dintre noi.
Când am spus că mai mult de jumătate din an muncim doar ca să plătim impozite, nu am exagerat cu nimic. Dimpotrivă, este posibil ca efortul nostru să fie chiar mai mare. Astfel, dintr-o sută de lei...
## **Doamna Gianina Șerban:**
Au trecut 3 minute?
Erau două minute și ceva pe ecran, să știți!
Dați-i cuvântul, vă rog, domnului deputat, să termine...
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Astfel, dintr-o sută de lei muncită, 41,5% ne ia statul direct, prin impozit și contribuții. Apoi, din cei 58 de lei rămași în buzunar, plătim TVA de 21% la tot ceea ce consumăm, plătim accize, vignete, taxe de poduri, taxe locale și impozite pe bunurile cumpărate din munca noastră. Dacă facem un efort și le însumăm, o să ajungem ușor la concluzia că muncim mai mult pentru stat decât pentru familiile noastre.
Cunoscând bine cum stau lucrurile, ce s-a gândit Guvernul României? Să mai majoreze încă o dată impozitele și taxele, de la 1 ianuarie 2026, și nu cu oricât, ci cu 75%80%. Mai cinic, cine este mai sărac și nu are bani de un autoturism mai nou, cu normă de poluare 6, plătește mai mult..., căci întotdeauna cei săraci sunt cei mai mulți.
Or, în aceste condiții, când auziți politicieni care se întreabă uimiți de ce au plecat din România peste 5 milioane de români, răspunsul este simplu: s-au săturat ca statul român să-i jefuiască prin taxe și impozite și să nu ofere în schimb educație, sănătate și infrastructură de calitate. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat.
Îi dau cuvântul domnului deputat Petre Pușcașu. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
## **Domnul Petre Pușcașu:**
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Declarația mea politică de astăzi: „Barajul Paltinu, un dezastru anunțat”.
## Stimate colege,
## Stimați colegi,
Astăzi, aduc în atenția Parlamentului României un subiect care afectează zeci de mii de oameni și care scoate la lumină, încă o dată, vulnerabilitățile grave ale sistemului național de gestionare a resurselor de apă, și anume criza generată de administrarea defectuoasă a barajului Paltinu, care a lăsat comunități întregi din Prahova fără apă potabilă.
Nu vorbim despre o situație imprevizibilă sau despre un fenomen natural extrem, ci despre un dezastru anunțat, despre greșeli umane, despre interpretări tehnice eronate, despre lipsa unei monitorizări responsabile și despre o comunicare incoerentă între instituțiile care ar fi trebuit să protejeze cetățenii.
În ultimele zile, numeroși specialiști au atras atenția asupra faptului că modul defectuos în care a fost gestionată situația de la barajul Paltinu – de la evaluarea debitelor și până la deciziile privind evacuările de apă – a contribuit decisiv la situația actuală.
Atunci, se pun întrebările legitime:
– dacă aceste avertismente au existat, de ce au fost ignorate?
– de ce populația a fost lăsată fără apă, fără explicații și fără soluții de rezervă?
– de ce responsabilitatea acestui eșec este pasată de la o instituție la alta, în loc să fie asumată clar și transparent?
Criza de apă din județul Prahova nu este doar o problemă tehnică, ci este și o problemă de responsabilitate publică. Ea arată vulnerabilitățile unui sistem administrativ fragil, incapabil să prevină situații previzibile și nepregătit să gestioneze rapid și eficient situații de urgență.
## Mulțumesc, domnule deputat.
Îi dau cuvântul domnului deputat Silviu-Octavian Gurlui, din partea Grupului parlamentar al AUR.
Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.
## Stimată doamnă președinte,
## Stimați colegi,
Declarația mea este una care pleacă de la o serie de probleme grave semnalate în această săptămână de o parte dintre cetățenii din comuna Movileni, din județul Iași. Este o problemă legată de oamenii care au dizabilități; o problemă, de fapt, generală, la nivelul Iașiului și la nivelul țării.
La nivelul țării sunt peste 950.000 de oameni care au astfel de probleme, și nu altele, decât cele de organizare.
O mare problemă este legată de cum se îngrijesc primăriile și presiunea, de fapt, care cade pe primării, pentru a gestiona asemenea probleme, după ce direcțiile de asistență sociale județene clasifică sau dau anumite – să spunem –, anumite proceduri și clasamente pentru astfel de oameni. De fapt, problema este una majoră, în care oamenii aceștia cer milă, de multe ori. Și, iată, multe semnale arată că primarii, în multe cazuri în mod obiectiv, în alte cazuri în mod subiectiv, cu suspiciunea că aleg astfel de persoane să le ofere îngrijire, să aibă acea indemnizație sau, de fapt, să ofere, să angajeze din partea primăriei persoanele de ajutor de însoțitor pentru astfel de probleme cu dizabilități...
Or, de multe ori, este suspiciunea că acești primari aleg aceste persoane pe criterii politice sau îndrumă astfel de oameni sau îi înjosesc. O problemă deosebită, de fapt, care arată că există o mare problemă la nivel național și în județul Iași, așa cum am spus.
Aceste probleme sunt legate de o presiune mare pe aceste primării, iar discrepanțele majore între indemnizația primită de oamenii cu dizabilități și persoanele însoțitoare... discrepanța este foarte mare, dezechilibrul este foarte mare. Primăriile reclamă că nu au buget să avanseze astfel de sume, pentru astfel de oameni cu dizabilități, deși aceste primării își primesc... sau sunt decontate de la Ministerul Muncii cu sumele aferente. Fie dintr-un mod obiectiv, fie dintr-un mod subiectiv, toate aceste persoane au de suferit.
Această stare nu mai poate să meargă la nesfârșit și trebuie să luăm măsuri urgente.
Sunt, repet, peste 950.000 de oameni la nivel național, iar în județul Iași sunt peste 30.000 de oameni, dintre care aproximativ 20.000 provin din mediul rural, în special, pentru că acolo sunt problemele cele mai delicate.
Mulțumesc, domnule deputat.
Îi dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, din partea Grupului parlamentar al SOS România.
Vă rog, domnule deputat.
Nemaifiind alți colegi, de la celelalte grupuri parlamentare, vă rog.
## Doamnă președinte,
Stimați colegi,
Iau astăzi cuvântul de la tribuna Parlamentului pentru a avertiza din nou asupra uneia dintre cele mai grave situații generate de actuala guvernare: criza apei potabile din județul Argeș, care a lăsat aproximativ 40.000 de români fără acces la un serviciu public esențial.
În municipiul Curtea de Argeș și în comunele Valea Danului, Valea Iașului și Băiculești, oamenii au fost puși în fața unei realități absurde: într-o țară europeană, în anul 2025, statul român nu este capabil să asigure accesul elementar la apă potabilă.
Golirea Barajului Vidraru nu este, în sine, problema. Problema este modul iresponsabil în care această operațiune a fost decisă și gestionată, fără soluții alternative funcționale, fără o informare reală a autorităților locale și a populației și fără o evaluare serioasă a impactului asupra sănătății publice.
Această decizie a generat o criză majoră, cu efecte directe asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, asupra funcționării spitalelor, a școlilor, a grădinițelor și a altor
instituții publice din județul Argeș. Lipsa apei potabile nu înseamnă doar disconfort, ci și un risc epidemiologic real, care poate duce la apariția focarelor de boli și la punerea în pericol a sănătății oamenilor.
Este inadmisibil ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să gestioneze o asemenea criză fără a asigura continuitatea resursei de apă, iar Ministerul Sănătății să trateze cu pasivitate un risc evident pentru sănătatea publică.
Aceasta nu este o problemă tehnică. Este un eșec răsunător al guvernării PNL-PSD-USR-UDMR. Este dovada clară a unei rupturi între deciziile luate în ministere și realitatea din comunități.
## Mulțumesc.
Vă rog să-mi permiteți să dau citire listei cu deputații rămași care s-au înscris pentru a susține declarațiile politice oral.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, Cătălin-Viorel Mîndroc.
Din partea Grupului parlamentar al AUR, Nicolae Mîndrescu.
Din partea Grupului parlamentar al USR: Iulian Lőrincz și Brian Cristian.
Din partea Grupului parlamentar al UDMR, Hajdu Gábor. Din partea neafiliaților: Aurora-Tasica Simu, Mariana Vârgă și Monica Ionescu.
S-au mai înscris pentru declarații depuse în scris următorii colegi.
Din partea Grupului parlamentar al PSD: Ștefan Țintă, Răzvan-Iulian Ciortea, Romeo-Daniel Lungu, Vlad-Florentin Drinceanu, Angel Tîlvăr, Nicolae-Adrian Bara, Augustin-Florin Hagiu, Marius-Constantin Budăi, Virgil Alin Chirilă.
Din partea Grupului parlamentar al AUR: Silviu-Titus Păunescu, Andrei-Cosmin Gușă, Daniel-Răzvan Biro, Valeriu Munteanu, Andra-Claudia Constantinescu, Fabian-Cristian Radu, Dorel Vulpoiu, Cosmin Hristu, Sorin-Titus Muncaciu.
Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Crușoveanu, Vetuța Stănescu, Adrian Mocanu, IulianAlexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huțucă, Aneta Matei, Simona-Geanina Pistru-Popa, Gabriel Andronache.
Din partea Grupului parlamentar al minorităților, domnul Dragoș Gabriel Zisopol.
Din partea Grupului parlamentar al SOS România: Florin Caragață, Sorin Oltenașu, Vasile Nagy, Simona-Elena Macovei Ilie, Laura-Elena Toader, Verginia Vedinaș, Ioan Lăzăroi, Mihai Țiu.
Nemaifiind alți colegi înscriși, declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi.
## PAUZĂ
## DUPĂ PAUZĂ
devină punctul 10 în ordinea de zi. Este Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2025.
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Stimați colegi,
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
Adoptată.
Întreb liderii de grup dacă mai sunt alte observații. Nu.
Stimate colege și stimați colegi,
În continuare, permiteți-mi să-i dau cuvântul doamnei deputat Ana-Marcela Baș, Grupul parlamentar SOS România, pentru o scurtă intervenție dedicată comemorării evenimentelor de la Timișoara din Decembrie 1989.
Aveți cuvântul, doamnă deputat.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
„17 Decembrie 1989 – Ziua în care s-au născut eroii României libere”
Stimate doamne și stimați domni,
## Stimate colege și stimați colegi,
Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 219.
Reamintesc, ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.
În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din ziua de miercuri, 17 decembrie 2025; programul de lucru pentru perioada 15-20 decembrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 8-11 decembrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.
Reamintesc că, potrivit programului de lucru, până la ora 11:00 dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi; votul final – prezență fizică și online – este programat la ora 11:30; la încheiere, au loc ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.
Pe procedură, domnul lider Andronache. Vă rog.
## **Domnul Gabriel Andronache:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Avem următoarea rugăminte, pe care, de asemenea, vă rog să o supuneți votului, deoarece nu am apucat să vorbesc cu toți liderii de grup, și anume o modificare în cadrul ordinii de zi – de la punctul 25, PL-x 317/2025, rugămintea este să
Dragi colegi parlamentari,
În ziua de 17 decembrie 1989, ora 18:45, forțele armate din Timișoara primesc ordinul cu indicativul „Radu cel Frumos”, ordin care însemna înarmarea militarilor cu muniție de război și trecerea la alarmă parțială de luptă.
- În cursul serii sunt uciși sau răniți peste 300 de oameni. Stimați colegi,
În acea seară, din sângele celor prăbușiți pe străzile din Timișoara a început să se nască democrația în România.
36 de ani mai târziu, șuieratul gloanțelor, strigătele muribunzilor și ale răniților, scrâșnetul șenilelor de tanc care au însângerat Timișoara nu se mai aud. În schimb, se aud tot felul de voci care au ca scop deturnarea democrației și reinstaurarea dictaturii și a nomenclaturii. 36 de ani mai târziu, stimați colegi parlamentari mandatați democratic de către poporul român, cei care au căzut în numele libertății noastre, a tuturor, îndreaptă degete acuzatoare de dincolo de mormânt către clasa politică, pentru că le dezamăgește urmașii și le întinează idealul pentru care și-au dat viața.
Stimați colegi,
Această țară nu ne este datoare cu nimic! Datornicii suntem noi! Suntem datori acestei țări să o cinstim, să o creștem, să o înfrumusețăm, să o respectăm!
Cei ce au murit pentru libertatea acestei țări și-au plătit datoria! Noi, toți cei care avem ambiții sau chemări politice, suntem cei obligați de istorie să le respectăm memoria și să ne dedicăm aceste ambiții politice doar țării și doar viitorului ei! Celor care s-au îmbogățit nu li s-au ridicat statui, tuturor li s-au săpat morminte, căci toți suntem muritori! Bogăția noastră, ca demnitari, trebuie să fie felul în care ne va ține minte istoria! Să nu uitați de jurământul depus la preluarea mandatului și să nu uitați că acel jurământ l-am putut depune datorită celor care s-au jertfit pentru ca noi să putem servi și jura credință României libere!
Vă mulțumesc.
O intervenție din partea domnului lider Csoma Botond, pe procedură, vă rog.
## **Domnul Csoma Botond:**
## Doamnelor și domnilor,
Datorăm respect acelor oameni care în 1989 au ieșit pe străzile României și au luptat pentru libertate, ca noi să putem trăi acum într-o societate democratică.
În același timp, cred că ar trebui să mai amintim un fapt. Totuși, dacă vorbim de Timișoara, ar trebui să-l amintim și pe pastorul reformat Tőkés László... _(Vociferări.),_ care cred că – și cred că și dumneavoastră sunteți de acord – a avut un rol important în declanșarea Revoluției Române, revoluție care a fost un moment de apropiere între români și maghiari.
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Intrăm în ordinea de zi.
Primul punct. Solicitarea comună a Comisiei pentru industrii, Comisiei pentru administrație publică și a Comisiei pentru mediu cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită și, în consecință, prelungirea termenului constituțional de dezbatere și vot final de la 45 la 60 de zile a Propunerii legislative privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; Pl-x 424/2025.
Dacă sunt observații sau comentarii?
Nu.
Solicitarea comisiilor, de prelungire a acestui termen constituțional, rămâne pentru votul final.
1. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe; PL-x 524/2025; caracter ordinar; procedură de urgență; avem amendamente admise, dar și respinse.
Totodată, în proiect se prevede că Guvernul va emite aceste ordonanțe simple doar în perioada de vacanță parlamentară. Ele sunt supuse controlului Departamentului pentru Relația cu Parlamentul. Avizele sunt obligatorii.
Vă rugăm să aprobați.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Prezentarea raportului, Comisia sesizată în fond, are cuvântul domnul președinte Ciucă, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Doamnelor și domnilor colegi,
Voi prezenta acest raport privind Proiectul de lege ce are în vedere abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Am fost sesizați conform Regulamentului Camerei, art. 95 și art. 118 alin. (1).
Precizez că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut și adoptat acest proiect de lege, iar Camera Deputaților este Camera decizională.
Așa cum s-a spus mai devreme, proiectul de lege are ca obiect de reglementare abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, de la încheierea celei de-a doua sesiuni ordinare a anului 2025 până la reluarea lucrărilor Parlamentului în prima sesiune ordinară a anului 2026.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.
În urma examinării acestui proiect și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, un raport de adoptare a Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, cu amendamentele admise și respinse redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Vă mulțumesc.
Vă rog să propuneți un timp pentru dezbaterea pe articole.
Are cuvântul reprezentantul Guvernului.
Vă rog.
Două minute.
secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul
## Doamnelor și domnilor,
Proiectul de lege pe care îl prezentăm a fost structurat pe 12 domenii de abilitare, domenii care nu fac obiectul legilor organice stabilite de art. 73 din Constituție sau în alte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Două minute.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
Dezbateri generale, doamna deputat Vedinaș Verginia, Grupul parlamentar SOS România.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
Doamnă președinte, Dragi colegi,
După cum este cunoscut, în temeiul art. 115 alin. (1) din Constituție, Guvernul poate fi împuternicit să adopte ordonanțe simple în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
_Per a contrario_ – în sens contrar –, vom înțelege că materiile care urmează să fie legiferate, reglementate prin ordonanțe simple trebuie să țină exclusiv de legea ordinară.
Vă rog să vă concentrați puțin asupra conținutului acestei legi de abilitare și veți constata, dragi colegi, că unele din materiile enunțate în cuprinsul ei aparțin în mod expres, potrivit art. 73 alin. (3) din Constituție, de materia legilor organice.
Și vă dau exemplu – la secțiunea II pct. 10 – modificarea unor acte normative în domeniul situațiilor de urgență.
Noțiunea de situații de urgență include tot ceea ce poate primi încadrarea unei situații extraordinare, inclusiv starea de asediu, starea de urgență etc. – materii pe care lit. g) a art. 73 alin. (3) le rezervă unei legi organice.
Și mai curios și grav în același timp este că la secțiunea V pct. 20 ni se propune să fim de acord ca Guvernul să reglementeze prin ordonanțe simple în domeniul raporturilor de muncă.
Or, raporturile de muncă, potrivit lit. p) a art. 73 alin. (3), țin de materia legilor organice.
Pentru aceste considerente, personal, mă voi abține de la votarea acestei legi.
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
Nemaifiind alte solicitări pentru dezbateri generale...
Mai este o solicitare?
Vă rog, doamna deputat Bruynseels Ramona-Ioana, Grupul parlamentar AUR.
Cu rugămintea către colegii parlamentari care doriți să interveniți: să accesați butonul de solicitare a intervenției în timp util.
Vă rog.
## **Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:**
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Voi fi foarte, foarte scurtă.
Acolo unde nu se justifică urgența, bineînțeles că nu ar trebui să întâmpinăm și să fim aici, în Parlament, pentru a vota astfel de reglementări. Nu se justifică. Care mai este rolul nostru, atunci?
Haideți să ne amintim că fiecare avem un rol. Suntem Legislativ, trebuie să ne fie respectat rolul.
Executivul are rolul său, pe care noi, de aici, din Parlament, încercăm să-l susținem pe cât putem.
Și, atunci, de unde până unde toate aceste ordonanțe și această intervenție intempestivă efectiv în activitatea Legislativului?
Nu suntem de acord cu acest principiu. Este lipsă de respect față de cetățenii care ne-au votat și ne-au trimis aici ca să ne facem treaba. Nu acceptăm să fim piese de decor într-o manipulare grosolană și într-o conducere abuzivă a statului român de către cei care, iată, preferă să uzeze de asumarea răspunderii și de instrumentele pe care le au la îndemână în mod completamente abuziv.
AUR de aici încolo nu va mai vota astfel de reglementări! O spunem tare și ferm și rețineți acest lucru: indiferent cu ce veți veni, noi nu vom mai vota!
Vă mulțumim.
Domnul Dimitriu Alexandru-Paul, din partea Grupului parlamentar al USR.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
Să înțeleg că cetățenii României care au votat Constituția sunt abuzivi. Să înțeleg că cei din 1991 care au votat prima Constituție postdecembristă...
a României nu au făcut bine.
Să înțeleg, totodată, că în 2003, când s-a modificat Constituția, iar, toți cetățenii României au greșit.
Și spun asta pentru că ceea ce criticați dumneavoastră avem în Constituție.
Și faceți, din păcate, din nou, o confuzie gravă de la acest microfon, și v-aș ruga să studiați totuși un pic mai bine Constituția, noi avem aici ordonanțe simple.
Este vorba despre o lege care abilitează Guvernul să emită ordonanțe – subliniez, simple, nu de urgență –, iar Constituția în art. 115 nu impune existența unei urgențe pentru a putea fi adoptate astfel de ordonanțe. Dar ele de ce există în Constituție? Pentru că în perioadele în care Parlamentul nu este în sesiune nu ai voie să emiți ordonanțe de urgență și, atunci, Guvernul trebuie să prevadă, în ipoteza în care sunt anumite lucruri care trebuie reglementate în această perioadă de vacanță parlamentară, și solicită Parlamentului, care este depozitarul votului oamenilor, să i se permită să emită aceste ordonanțe simple.
Prin urmare, vă rog frumos, cu multă delicatețe vă spun, mai citiți Constituția!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
Reamintesc că suntem în procedură de urgență, câte o intervenție pentru fiecare grup parlamentar.
- Dacă doriți pe procedură, domnule lider de la AUR?
Nu.
Mulțumesc.
Nemaifiind alte solicitări pentru intervenții, trecem la dezbaterea pe articole.
Avem 45 de amendamente admise.
- Dacă sunt observații de la 1 la 11? Nu.
Adoptate.
De la 12 la 24? Nu.
Adoptate. De la 25 la 36?
Nu. Adoptate.
De la 37 la 45? Nu. Adoptate. Avem un amendament respins. Dacă dorește cineva să îl susțină? Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final în varianta prezentată de comisii.
Stimate colege și stimați colegi,
Întrucât suntem în perioada sărbătorilor de iarnă, astăzi o să avem mai mulți vizitatori la balconul plenului.
Pentru început, permiteți-mi să salut grupul de colindători care a fost adineauri în fața plenului, grupul de colindători de la „Topologul”, Tigveni, județul Argeș, Centrul „Doina Argeșului”, condus de părintele Bogdan Lupu. Ei sunt prezenți la invitația colegei noastre Simona Bucura-Oprescu. Bine ați venit, dragi copii, dragi tineri!
Mulțumesc.
5. Proiectul de lege pentru completarea Legii poliției locale nr. 155/2010; PL-x 490/2025; caracter ordinar; avem amendamente admise, dar și amendamente respinse.
Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cuvântul cineva? Vă rog, doamna deputat Moș Patricia-Simina-Arina, Grupul parlamentar al PNL.
Mulțumesc frumos, stimată doamnă președinte. Stimați colegi,
Vreau să mulțumesc comisiilor care au depus eforturi pentru ca această inițiativă să ne intre astăzi la vot – mulțumesc, stimate coleg, domnule Roman, Comisia pentru administrație, Comisia juridică, Comisia pentru apărare.
Vreau să mulțumesc Asociației Municipiilor din România și
în special primarilor care au înțeles întregul meu demers.
Respectul instituțiilor statului față de cetățeni, dar și importanța autorității polițiștilor locali aflați în stradă a fost ideea de la care am pornit atunci când am gândit acest proiect.
Ca viceprimar al municipiului Oradea, m-am întâlnit cu situații interesante, să spun așa. Existau spețe în teren care reclamau fie comportamentul abuziv al polițistului, fie comportamentul mai nervos al cetățeanului.
Ca atare, polițiștii locali vor avea obligația de a purta BodyCam-uri, astfel încât, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițiștii locali vor avea obligația să le utilizeze pentru înregistrarea acțiunilor desfășurate în locuri publice – în limitele competențelor stabilite de lege, bineînțeles.
Dacă circumstanțele permit, polițiștii locali vor avea obligația să informeze persoanele vizate că sunt înregistrate. Aceste înregistrări vor fi păstrate timp de 6 luni.
Și, bineînțeles, există reguli clare cu privire la datele colectate, confidențialitate și respectarea drepturilor cetățenilor.
Grupul PNL va vota pentru. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Prezentarea raportului, comisiile sesizate.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, vă rog.
Bună ziua!
Mulțumesc frumos, doamnă președinte.
Raport comun asupra Proiectului de lege pentru completarea Legii poliției locale nr. 155/2010
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate cu dezbaterea în fond a Proiectului de lege pentru completarea Legii poliției locale nr. 155/2010.
Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 19.11.2025.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii poliției locale cu un nou capitol, respectiv cap. VIII[1] – „Utilizarea mijloacelor de înregistrare foto-audiovideo portabile și protecția datelor cu caracter personal” –, prin care se autorizează Poliția Locală să utilizeze mijloace de înregistrare foto-audio-video și, implicit, de a purta și utiliza, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, dispozitive de înregistrare foto-audio-video portabile de tip BodyCam.
În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru completarea Legii poliției locale, cu amendamentele admise și respinse, cuprinse în anexele ce fac parte integrantă din prezentul raport.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională. Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Andrușcă Lucian-Nicolae.
Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Sunt momente în care un polițist local și un cetățean se întâlnesc nu ca funcții, ci ca oameni puși într-o situație tensionată.
În astfel de momente, fiecare vede realitatea prin propria presiune.
BodyCam-ul aduce un lucru simplu, o privire neutră care nu se grăbește să acuze și nu ia partea nimănui.
Această lege nu vine să complice relația dintre comunitate și Poliția Locală, ci o așază pe un teren mai liniștit. O înregistrare corectă previne conflicte inutile și face ca interacțiunea să rămână într-o zonă de respect reciproc.
Nu vorbim despre control, ci despre echilibru, despre a crea un mediu în care lucrurile sunt clare și oamenii sunt protejați de suspiciuni.
Din acest motiv, Grupul PSD votează pentru. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Doamna deputat Cîmpianu Andreea-Petronela, Grupul parlamentar SOS România.
## **Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:**
Polițiștii locali nu sunt actori în „Big Brother”. Uitați că nu toți polițiștii locali sunt funcționari publici. Și asta înseamnă că inclusiv personalul contractual din Poliția Locală poate folosi aceste camere, în condițiile în care nu exercită atribuțiile de autoritate publică.
Necesitatea utilizării de BodyCam-uri va duce la utilizarea acestora de către persoane care nu sunt în conformitate cu Legea nr. 155/2010, îndreptățite să aplice sancțiuni pe legislația specifică.
Veți da posibilitatea să avem procese în instanță pentru că nu înțelegeți faptul că Poliția Locală are competențe deja reglementate și folosirea de aparate de înregistrare nu-i va face mai bravi în activitățile desfășurate.
Mulțumesc frumos.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Nemaifiind alte solicitări pentru intervenții, trecem la dezbaterea pe articole.
Avem 22 de amendamente admise.
Dacă există obiecții? Nu.
Adoptate. Un amendament respins.
Dacă dorește cineva să îl susțină?
Nu.
Aveți amendament, domnule Câciu?
Vă rog, domnule deputat Câciu Adrian, Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul Adrian Câciu:**
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Nu înțeleg de ce a fost respins acest amendament, pentru că, practic, legea, frumoasă, bună... O să poarte BodyCam-uri și la ce le folosesc?
Dacă nu pot fi folosite ca mijloace de probă înregistrările respective, nu facem decât să cheltuim niște bani.
Eu nu am fost parte și nu sunt parte din Comisia pentru apărare, nu știu, a fost... sau din Comisia pentru administrație, a fost respins, dar mie mi se pare că ducerea până la capăt – o idee foarte bună, de altfel – de a fi înregistrate aceste discuții – până la urmă e prerogativa statului de a interveni acolo unde legea e încălcată, este împuternicită Poliția Locală să aplice legea, este un instrument care poate dovedi în ce situație a fost pus polițistul local sau poate dovedi care au fost circumstanțele, de ce nu e folosit ca mijloc de probă?
Asta am vrut să zic.
Mie mi se pare că acest amendament închidea exact ceea ce completa această lege, se poartă un instrument care poate fi folosit în ceea ce înseamnă autoritatea publică, dar, ca să fie folosit până la capăt, trebuie să fie împuternicit, adică să fie probă.
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Deci să înțeleg că susțineți acest amendament.
**Domnul Adrian Câciu**
**:**
Da.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Am să rog să ne pregătim pentru vot. E vorba de amen...
Autori – membrii Comisiei pentru apărare.
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
Păi, nu e membru al Comisiei pentru apărare. _(Vociferări.) (Domnul deputat Bogdan-Ionel Rodeanu solicită să ia cuvântul.)_
Domnul deputat Rodeanu Bogdan-Ionel, în calitate de membru al Comisiei pentru apărare, de data asta, nu de lider.
Da, sunt membru al Comisiei pentru apărare, dar nu voi cere niciun vot pe acest amendament.
Amendamentul a fost respins dintr-un simplu motiv – că există prevederi legale în vigoare care generează această acoperire legală, exact ca amendamentul respectiv.
Proiectul în sine dă posibilitatea Poliției Locale de a înregistra, în toate condițiile de legalitate și cu respectarea legislației în ceea ce privește GDPR, activitățile și interacțiunile cu cetățeanul. Este exact modelul folosit în momentul de față de către Poliția Română.
Singurul regret este că acest proiect, această idee a stat prea mulți ani în Parlament.
Ne bucurăm că este în momentul de față aici, în dezbatere, și că va fi votat astăzi.
Grupul USR îl va susține.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
Am să supun acest amendament la vot. Vă pregătiți?
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
Amendamentul rămâne respins.
Proiectul de lege rămâne la votul final, în varianta prezentată în raportul comisiilor de specialitate.
Stimate colege,
Stimați colegi,
În continuare, permiteți-mi să salut prezența la balcon a unui grup de elevi de la două școli gimnaziale din București
– Școala Gimnazială nr. 62 și Școala Gimnazială nr. 117.
Elevii sunt prezenți la invitația colegelor și colegilor de la Grupul parlamentar AUR.
## Bine ați venit!
6. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; PL-x 170/2025/2025; caracter ordinar.
Avem și amendamente admise. Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru apărare sau Comisia juridică. Comisia pentru apărare. Vă rog.
Mulțumesc frumos, doamnă președinte.
Raport comun asupra reexaminării Legii pentru completarea Ordonanței de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice
În conformitate cu dispozițiile art. 142 din Regulamentul Camerei Deputaților, prin adresa PL-x 170/2025, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate cu reexaminarea legii pentru completarea acestei ordonanțe. Această sesizare a venit ca urmare a cererii Președintelui României, formulată în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituția României.
Conform expunerii de motive, inițiativa legislativă urmărește accesibilizarea procesului de obținere a permisului de conducere, prin eliminarea obligativității susținerii din nou a probei teoretice pentru persoanele care au deja un permis dintr-o categorie apropiată.
Camera Deputaților, în ședința din 11 iunie 2025, în calitate de Cameră decizională, a adoptat propunerea legislativă, cu modificări și completări față de forma inițiatorului.
Președintele României a solicitat reexaminarea legii, prin cererea din data de 14 iunie 2025.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a reexaminat legea, în ședința din data de 24 noiembrie 2025, a preluat observațiile din cererea de reexaminare și a adoptat legea, cu amendamente admise.
Cele două comisii sesizate în fond au reexaminat legea în ședințe separate, desfășurate în data de 16 decembrie 2025.
Camera Deputaților este Camera decizională.
În raport cu obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Dezbateri generale, dacă sunt intervenții? Nu sunt.
Trecem la dezbateri...
Avem o solicitare, doamna Cîmpianu Andreea-Petronela, Grupul parlamentar SOS România.
## **Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:**
După ce că avem o multitudine de accidente rutiere, provocate de șoferii teribiliști, acum legiferăm și proasta pregătire a celor care circulă cu autoturismele pe drumurile publice.
În loc să întărim disciplina rutieră, noi o ducem la rangul de „merge și așa”.
Răspunde cineva pentru victimele accidentelor produse de persoane fără cunoștințe legislative în domeniul de circulație pe drumurile publice?
Nu!
Răspunde cineva pentru faptul că noi, în loc să fim mai severi cu cei care conduc autoturismele și provoacă accidente, îi încurajăm, mai nou, să nu învețe?
Este criminal ceea ce se dorește și de fiecare dată putem fi victime ale propriei noastre voințe legislative.
Mulțumesc frumos.
Mulțumesc.
Domnul deputat Hagiu Augustin-Florin, Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul Augustin-Florin Hagiu:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Cred că dobândirea cunoștințelor teoretice nu are de ce să fie dublată.
Odată ce ai dobândit și ai parcurs acea programă care te-a adus în situația de a avea, la 16 ani, dreptul de a da examen practic, ai promovat și examenul practic, ajungi la 18 ani și o iei de la capăt cu teoria... cu aceeași teorie?!
Asta nu are cum să aibă impact negativ în ceea ce privește siguranța rutieră.
Ceea ce dobândim în trafic este însă foarte important și tocmai de aceea proba practică continuă și la 18 ani. Nu este absolut niciun pericol și nu așa cred că trebuie să abordăm lucrurile.
Eu am susținut acest proiect.
Mulțumesc inițiatorilor.
Este încă o dovadă de normalitate să promovăm un astfel de act normativ.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Nemaifiind alte solicitări pentru intervenții la dezbateri generale, trecem la dezbaterea legii.
Dacă există obiecții, comentarii?
Avem 8 poziții admise, ca amendamente. Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul culturii; PL-x 407/2024; caracter ordinar; procedură de urgență.
Avem și amendamente admise.
Are cuvântul reprezentantul Guvernului României. Doamnă secretar de stat, vă rog.
## **Doamna Diana-Ștefana Baciuna** _– secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**
Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,
Prorogarea până la 30 iunie 2026 a termenului prevăzut este necesară, pentru a permite finalizarea investiției la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara.
Proiectul are un stadiu de finalizare de peste 70%, însă întârzieri neprevăzute, precum procedurile de achiziții, obținerea avizelor, lipsa forței de muncă și dificultățile din lanțurile de aprovizionare, au făcut imposibilă respectarea termenului actual. Extinderea termenului nu implică costuri suplimentare, ci permite doar utilizarea fondurilor deja alocate și evită blocarea unui proiect esențial pentru infrastructura culturală a Timișoarei.
Finalizarea investiției este necesară, în beneficiul comunității locale, care va avea acces la un spațiu cultural modern și funcțional, în spiritul angajamentelor asumate prin Programul „Timișoara – Capitală europeană a culturii”.
## Mulțumesc.
Din partea comisiilor sesizate în fond, prezentarea raportului, Comisia pentru buget sau Comisia pentru cultură. Comisia pentru cultură.
Doamnă vicepreședinte, vă rog.
În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul culturii, transmis cu adresa PL-x 407/2024 din 2 septembrie 2024.
În conformitate cu prevederile art. 62, art. 64 și ale art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, comisiile și-au desfășurat lucrările în ședințe separate.
Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul culturii, cu amendamentul admis prezentat în anexă.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Doamnă vicepreședinte, vă rog să propuneți un timp pentru dezbaterea pe articole.
Avem amendamente admise.
Să propuneți un timp, da.
La microfon.
## **Doamna Lidia Vadim-Tudor:**
Două minute.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
În unanimitate, adoptat.
Dezbateri generale, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL.
## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**
## Vă mulțumesc.
## Doamnă președinte,
Doamnelor și domnilor colegi,
Mă bucur că se adoptă astăzi această lege și apreciez felul în care doamna secretar de stat a prezentat impactul absolut benefic și necesar al acestui amendament pe care l-am susținut în cadrul Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților și care vine în sprijinul unui proiect major de investiții, axat pe ceea ce prezintă proiecția Timișoara – Capitală culturală europeană, respectiv Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara.
Este un obiectiv de prim rang și este foarte bine că, prin adoptarea acestei ordonanțe în varianta modificată, vom putea să ducem la bun sfârșit aceste investiții care sunt esențiale atât pentru Timișoara – Capitală culturală europeană, cât și pentru ceea ce înseamnă promovarea culturii, a valorilor naționale, a contextului identitar și a ceea ce înseamnă România, ca parte din cultura și civilizația europeană.
Drept urmare, Partidul Național Liberal va susține adoptarea acestui act normativ și, în esență, Partidul Național Liberal întotdeauna va susține adoptarea oricărei legi care vine în întâmpinarea valorilor culturale, care vine să ajute și să susțină investițiile în cultură și în infrastructura culturală, așa cum se întâmplă astăzi, și care ține cont, deopotrivă, de identitatea noastră românească, de moștenirea noastră spirituală și culturală, de promovarea României în lume, dar și de ceea ce înseamnă România, ca parte fundamentală a Europei, și România, ca națiune care poate reprezenta unul din acei stâlpi ai unei Europe puternice, unite și care să nu-și uite niciodată trecutul, identitatea și valorile spirituale.
## Mulțumesc.
Avem două solicitări de intervenții pe procedură. Domnul Tanasă Dan, Grupul parlamentar AUR. Vă rog.
## **Domnul Dan Tanasă:**
Mulțumesc frumos, doamnă președinte.
În temeiul art. 191-197 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă înaintăm moțiunea simplă împotriva ministrului justiției, Radu Marinescu, intitulată „Dreptate pentru România! Justiția trebuie să devină cu adevărat un serviciu public în slujba românilor”, inițiată de cel puțin 50 de deputați, conform listei de semnături anexată.
Mulțumesc frumos.
A doua intervenție pe procedură, din partea domnului deputat Ghera Giureci-Slobodan.
Vă rog.
## **Domnul Giureci-Slobodan Ghera:**
Mulțumesc frumos. Stimată doamnă președinte, Solicit prelungirea programului până la punctul 12 inclusiv. Mulțumesc frumos. Supuneți la vot.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Supun atenției dumneavoastră propunerea făcută de colegul nostru, de domnul deputat: prelungirea programului de lucru.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
Trecem la dezbateri generale.
Dacă mai sunt alte intervenții?
Nu sunt.
Avem amendamente admise. Trecem la dezbaterea pe articole. Cinci amendamente admise. Dacă există obiecții? Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final, în varianta prezentată în raportul comisiilor de specialitate.
Stimați colegi,
Dați-mi voie să salutăm prezența unui grup de 50 de elevi din județul Vrancea, de la liceele tehnologice.
Sunt prezenți la balcon, la invitația colegilor Grupului parlamentar al USR.
Bine ați venit!
9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile; PL-x 354/2025; caracter ordinar; procedură de urgență.
Avem amendamente admise.
Are cuvântul reprezentantul Guvernului. Vă rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Kelemen Attila** _– secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene_ **:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2025 are ca obiect adaptarea cadrului legislativ privind gestionarea fondurilor europene nerambursabile pentru a facilita accesul beneficiarilor, a asigura predictibilitate și un management financiar eficient, cu respectarea cadrului european.
Principalele modificări propuse la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 156/2024: introducerea unor prevederi pentru acordarea de tichete sociale pe suport electronic plus alimentare și mese calde în anul 2025, cu posibilitatea suplimentării și alimentării pentru beneficiarii nou-identificați.
La Ordonanța de urgență nr. 83/2023: realocarea și ajustarea fondurilor în cadrul priorității 10, pentru sprijinirea preșcolarilor și a elevilor dezavantajați, prin tichete sociale educaționale.
La Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 133/2021: posibilitatea deschiderii de conturi în valută, la BNR, pentru instrumentele financiare gestionate în cadrul fondurilor europene 2021-2027.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2023 introduce un alineat nou pentru a admite autorității de management emiterea de instrucțiuni privind instrumentele financiare, fără elaborarea de ghiduri suplimentare.
Mulțumesc.
Prezentarea raportului.
Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, domnul președinte Huțucă.
Vă rog.
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative cu privire la gestionarea financiară a fondurilor europene aferente implementării programelor finanțate în cadrul politicii de coeziune și din Planul național de redresare și reziliență.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate _,_ membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport, prin care se propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexă. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Avem și amendamente admise.
Fiind în procedură de urgență, domnule președinte, vă rog să propuneți un timp de dezbatere pe articole.
Propun două minute.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Două minute.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
Adoptat.
Dezbateri generale, domnul deputat Gal Călin-Grațian, Grupul parlamentar al PNL.
## **Domnul Călin-Grațian Gal:**
## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2025 a fost necesară și oportună pentru a adapta proceduri de accesare și implementare a fondurilor europene, astfel încât acestea să ajungă mai ușor la beneficiari.
Măsurile de sprijin din bani europeni a categoriilor defavorizate, respectiv acordarea tichetelor sociale pentru produse alimentare și mese calde, în valoare de 250 de lei, în cele două tranșe, de câte 125 de lei, continuă până la sfârșitul anului. De acest sprijin beneficiază pensionarii cu indemnizație socială, copiii și adulții cu grad de handicap grav, familiile și persoanele singure, care beneficiază de venitul minim pe incluziune.
Alte prevederi vizează majorarea bugetului destinat elevilor defavorizați din învățământul preuniversitar de stat, precum și prelungirea unor termene de implementare a investițiilor finanțate prin PNRR.
Îmbunătățirea legislație pentru atragerea de fonduri europene, în sensul direcționării acestora către beneficiari și către investiții, a devenit o constantă a Guvernului Bolojan, motiv pentru care Grupul Partidului Național Liberal susține adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2025 și a modificărilor propuse de comisiile de specialitate.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
În consecință, la nivel național, condițiile contractuluicadru de finanțare permit majorarea valorii eligibile a proiectelor în două situații: modificarea deciziei CE și valoarea eligibilă nerambursabilă se poate majora prin act adițional.
Noi, Grupul PSD, astăzi aprobăm și susținem cadrul general pentru ca aceste proiecte să fie finalizate, să fie implementate și banii respectivi, europeni, să fie atrași.
Mulțumesc.
Domnul deputat Simion George-Nicolae, Grupul parlamentar AUR.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Mulțumesc.
Inițiativa este una utilă.
În mod normal am fi votat pentru, dar în urma abuzurilor făcute de actualul Guvern, care s-a învățat să conducă prin ordonanțe de urgență și prin nenumărate asumări de răspundere, la toate ordonanțele de Guvern Grupul AUR nu va vota. „Prezent, nu votez” este votul nostru, în urma manifestului politic „Opoziție totală – opoziție națională”, în urma căruia depunem și moțiuni de cenzură pentru ministrul de interne și ministrul justiției.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, din partea Grupului parlamentar al USR.
## Mulțumesc.
Domnul deputat Lăpușan Remus-Gabriel, Grupul parlamentar al PSD.
Acest proiect de lege aduce numeroase beneficii. O să mă refer și eu la unul dintre aceste beneficii.
Având în vedere evoluția indicelui de cost total în construcții și, dacă facem o raportare la anul 2021, o să vedem că în 2024 am ajuns la un procent de 122,7%.
Precizăm că, pe măsură ce proiectele se apropie de finalul implementării, sumele eligibile rămase la dispoziția beneficiarilor sunt insuficiente și, astfel, cinci proiecte etapizate, cu un studiu fizic de implementare situat între 85% și 95%, au solicitat Direcției regionale Regio, prin intermediul Autorității de Management, aprobarea majorării valorilor eligibile, după cum urmează:
– Reabilitarea extinderii sistemului de apă uzată, în Alba – 11 milioane de euro, din bani europeni.
– Dezvoltare proiect regional, în Satu Mare – contribuție UE – 21 de milioane de euro; RAJA Constanța – 39 de milioane de euro; Timiș – 43 de milioane de euro; Cluj – 57 de milioane de euro, respectiv a fost solicitată o sumă în valoare de 220 de milioane de euro, care va putea fi accesată. Această sumă aduce beneficii serioase și vorbim, în primul rând, de faptul că o să crească atragerea de fonduri europene.
În urma consultării, DG Regio a decis transmiterea spre aprobare numai a proiectelor a căror majorare are efecte și asupra etapei I.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
O mică corectare.
Știu că nu citiți Constituția. E vorba despre moțiuni simple, nu de cenzură, împotriva miniștrilor!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Nemaifiind alte solicitări de intervenții, trecem la dezbaterea pe articole.
Avem 4 amendamente admise.
Dacă dorește cineva să intervină? Nu.
Adoptate.
Proiectul de lege rămâne la votul final, în varianta prezentată în raportul comisiei de specialitate.
- Stimate colege,
Stimați colegi,
Permiteți-mi să salut prezența unui grup de 69 de elevi și tineri din municipiul Deva și orașul Uricani, județul Hunedoara.
Bine ați venit la Parlamentul României!
10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2025 pentru modificarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, precum și a art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2023 privind instituirea unui mecanism de consultare și reacție coordonată în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole; PL-x 317/2025; caracter ordinar; procedură de urgență.
Avem și amendamente admise.
Din partea Guvernului?
Reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere?
Nu a sosit încă.
Până la sosirea reprezentantului Guvernului, invit la cuvânt reprezentantul comisiilor de specialitate, pentru prezentarea raportului.
Domnul președinte Ciunt Ionel, Comisia pentru agricultură.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Stimați colegi,
În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu PL-x 317/2025.
Ordonanța de urgență supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, aprobată prin Legea nr. 10/2024, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, se preconizează prelungirea, până la data de 31 decembrie 2025, a termenului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2023 privind instituirea unui mecanism de consultare și reacție coordonată în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole, cu modificările și completările ulterioare, în vederea menținerii unui echilibru al pieței produselor agricole din România și a viabilității fermelor cu activitate în sectoarele vegetal și zootehnic.
Camera Deputaților este Camera decizională.
În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise.
În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Mulțumesc. Dezbateri generale?
Numai puțin, domnule președinte, că avem amendamente admise și vreau să vă rog să propuneți un timp pentru dezbaterea acestora, fiind în procedură de urgență.
Două minute.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Două minute.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
## Adoptat.
Dezbateri generale, domnul deputat Țiplea Dumitru, din partea Grupului parlamentar al PNL.
## **Domnul Dumitru Țiplea:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Astăzi dezbatem proiectul de lege care aduce prelungirea a două termene esențiale pentru stabilitatea pieței agroalimentare din România și pentru securitatea alimentară a țării.
Prima modificare vizează prelungirea măsurii de combatere a creșterii excesive a prețurilor la produsele agricole și alimentare până la 31 martie 2026.
Este o măsură necesară, deoarece volatilitatea pieței nu a dispărut, iar presiunile asupra costurilor de producție rămân ridicate.
Această prelungire asigură continuitatea și predictibilitatea pentru consumatori și producători, oferind un instrument esențial împotriva scumpirilor speculative. Guvernul Bolojan își asumă această măsură, ca parte a responsabilității sale de a menține stabilitatea pieței și de a proteja veniturile fermierilor și puterea de cumpărare a populației.
A doua modificare privește prelungirea mecanismului de consultare privind fluxurile de produse agricole provenite din Ucraina până la 31 decembrie 2026.
Dacă nu am prelungi aceste termene riscurile ar fi majore: deprecierea prețurilor interne, dificultăți severe de valorificare a producției, supraîndatorare și chiar faliment în agricultură.
Prin aceste două măsuri oferim agriculturii românești un cadru de funcționare stabil și continuăm să oferim protecție fermierilor.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Magyar Loránd-Bálint, din partea Grupului parlamentar al UDMR.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
În condițiile unui an de austeritate bugetară și climat de incertitudine, condiții care se reflectă și în previziunile de creștere economică timidă în spațiul european, un set de reguli de constrângere a creșterii prețurilor la alimentele de bază este salutar pentru categoriile sociale cu venituri reduse, astfel încât este o decizie corectă.
Menținerea plafonării adaosului comercial vizează interesul general public.
Prin această prelungire cetățenii vor simți o protejare din partea noastră. Asta înseamnă că prețurile la unele produse agricole și alimente nu vor crește, astfel vor rămâne disponibile pentru toate familiile.
UDMR lucrează pentru a proteja cetățenii, familiile și comunitățile, chiar și în cele mai grele momente. Propunerea este o decizie corectă. Vom vota adoptarea.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul deputat Matieș Călin-Gheorghe, Grupul parlamentar AUR.
## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**
Mulțumesc mult, doamnă președinte.
Și, stimați colegi de la PSD, PNL, USR, UDMR, chiar nu vă e rușine să spuneți „plafonarea prețurilor”? Îl aud pe ministrul agriculturii, vă aud pe dumneavoastră: „plafonarea prețurilor”.
Păi, când avem o scumpire la fructe de 45%, avem la ouă 30%, la legume 25% și spuneți că plafonați?
Când prețul energiei crește de 3 ori, când dividendele... sau impozitul pe dividende s-a dublat, când toate aceste servicii, impozite și așa mai departe o să crească de la 1 ianuarie?
Știți măcar, mulți dintre dumneavoastră care aplaudați aici, ce înseamnă această plafonare? Este 20% din deducerea cheltuielilor. Aia înseamnă că, dacă puneți mai multe impozite, mai multe taxe, scumpiți energia și gazul, va mai pune producătorul 20%. Ceea ce – spuneți că-l protejați? Îl blocați.
De aceea, Grupul AUR face „Opoziție totală – opoziție națională” și vom vota „prezent, nu votez”.
Domnul deputat Câciu Adrian, Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul Adrian Câciu:**
Mulțumesc mult, doamnă președinte.
Evident, Grupul parlamentar al PSD va susține și susține acest proiect, l-a susținut și în Guvern, a susținut acest subiect și atunci când prima plafonare a adaosului comercial la o serie de alimente a expirat.
Mulțumesc și colegilor care acum ne spun că este o măsură bună. Mi-aș fi dorit ca ceea ce spun astăzi să fi spus și în septembrie 2025, când am solicitat prelungirea plafonării adaosului comercial până în martie 2026.
Și ar fi bine să vadă ce spuneau atunci la televizoare, cum că intervenim în piață.
Dar, în realitate, această măsură i-a protejat pe români. Nu pot fi de acord cu colegul Matieș. I-am folosit numele, dar nu cred că e nevoie de drept la replică.
Totuși, această măsură pe anumite alimente foarte bine specificate în ordonanță a menținut prețul final la raft pentru persoanele vulnerabile.
Dacă vreți să ne întoarcem în 2022, când am avut o criză a uleiului, atunci când a izbucnit războiul din Ucraina, aduceți-vă aminte cum sărise prețul uleiului la raft.
Uitați-vă la prețul uleiului astăzi și să vedeți că este la jumătate de preț față de februarie 2022, față de acel puseu. E adevărat în ianuarie 2022 era tot la jumătate de preț față de februarie 2022.
Deci măsura este una bună, iar statul trebuie să intervină pentru a-i proteja pe români ori de câte ori este necesar.
Da, este vorba de plafonarea adaosului comercial, nu despre plafonarea prețului, aici sunt total de acord, trebuie să avem și grijă la sintagmele folosite, dar acest lucru este și pentru binele producătorilor români, pentru că o plafonare exclusivă a prețului ar fi dus producătorii români în faliment.
## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș**
**:**
Drept la replică!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
Doamna deputat Vedinaș Verginia, Grupul parlamentar SOS România.
## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș**
**:**
Drept la replică, vă rog frumos.
Vă rog să citiți regulamentul! Dreptul la replică se solicită dacă se aduc injurii la adresa dumneavoastră; or, nu a fost cazul, cu tot respectul.
Vă rog, doamnă deputat.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
## Doamnă președinte,
Dragi colegi,
Am avut pe ordinea de zi astăzi mai multe acte normative prin care se instituiau măsuri pentru persoane defavorizate, să li se dea câte o pomană de o sută și nu știu câți lei, pentru persoane vulnerabile.
Vă întreb, dragi colegi aflați la guvernare, în ce ați transformat națiunea română? Într-o națiune pe care o obligați să stea mereu cu mâna întinsă ca să mai primească o brumă de bani cu care să supraviețuiască de la săptămână la săptămână?
Noi considerăm că astfel de acte normative ajută extrem de puțin oamenii. În realitate, le încalcă demnitatea lor. Le încalcă dreptul fundamental, recunoscut de Constituție, de a avea un trai decent.
Nu putem să continuăm astfel. Vă rog, reveniți-vă!
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.
## **Domnul Dumitru Coarnă:**
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Eu nu știu cum ajutați dumneavoastră agricultorii, fermierii, când 80% din micii fermieri astăzi sunt în insolvență. Ați majorat de 3 ori, de 5 ori prețurile la inputuri, ați majorat prețurile la energie, ați majorat prețul la combustibil, ați scăzut prețurile finale ale produselor agricole – grâu, porumb și așa mai departe –, ați pus taxe pe solarii, pe pătule, ați majorat impozitele cu peste 167% și veniți acum... – bine, că e ordonanță de urgență, ea a produs efecte, acum noi discutăm doar legea – dar aveți o adoptare cinică. Dumneavoastră distrugeți România și veniți aici, la microfon, și spuneți că o ajutați.
Nu. Mergeți în stradă și o să vedeți că oamenii nu mai au bani de a-și înființa culturile agricole – și mă refer la fermieri –, capital de lucru nu, i-ați băgat în insolvență.
Și totuși nu vă înțeleg cinismul ăsta pe care îl afișați din Camera Deputaților, spunând că dumneavoastră ajutați.
Nu. PNL, PSD, UDMR, USR și minorități, ați distrus România, la propriu. Astăzi românii nu mai au bani de utilități, nu mai au bani de medicamente, cei din agricultură sunt în faliment, mediul economic l-ați închis și aveți tupeul ăsta fantastic să veniți să spuneți că ajutați.
Ați distrus și distrugeți toți.
Voi trebuie să plecați acasă, pentru că, efectiv, chiar vă bateți joc de țara asta.
Și, nu, nu, nu pricep de ce nu înțelegeți lucrul ăsta, pentru că mergeți acasă, aveți copii, aveți părinți, aveți vecini, aveți oameni care vă spun lucrurile astea pe care vi le spunem și noi de aici, dar tupeul ăsta și slugărnicia pe care le afișați distrug România.
**:**
Votezi sau nu votezi?
## **Domnul Dumitru Coarnă:**
Eu nu votez, domnule, da, OK.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. La fel, Consiliul Economic și Social.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a avizat favorabil proiectul de lege.
Consiliul Superior al Magistraturii, prin punctul de vedere transmis, arată că lasă la latitudinea legiuitorului adoptarea propunerii legislative.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în 8 decembrie 2025.
Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 356/2025, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României.
Comisia juridică, de disciplină și imunități a analizat cererea de reexaminare în ședința din 16 decembrie 2025 și, în urma dezbaterilor, membrii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestei legi.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
## Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Reamintesc că suntem în procedură de urgență, o singură intervenție pentru fiecare grup parlamentar.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Avem 7 poziții admise.
Dacă există obiecții?
Nu.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
12. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului; PL-x 168/2025; caracter organic; avem și amendamente respinse.
Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.
Vă rog.
Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Raport asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a cererii Președintelui României, potrivit art. 77 alin. (2) din Constituția României
Camera Deputaților este Camera decizională.
Dezbateri generale, domnul Ionescu Tudor, din partea Grupului parlamentar SOS România.
## **Domnul Tudor Ionescu:**
Da, avem în dezbatere un proiect de lege care a fost retrimis Parlamentului spre reexaminare de Președintele României.
Vă dați seama, dacă însuși Nicușor Dan și-a dat seama că e ceva în neregulă cu proiectul ăsta de lege, e clar că proiectul are carențe care se văd de pe Lună.
Un proiect de lege care urmărește să restrângă libertatea de exprimare, un proiect de lege care a creat deja tensiuni inutile în societatea românească, tensiuni de care n-am avut nevoie, tensiuni de care n-avem nevoie și tensiuni de care n-avem nevoie nici în viitor, dar se pare că domnul deputat Silviu Vexler își dorește aceste tensiuni în societatea românească.
Un proiect de lege care conține formulări și termeni impreciși și vagi, nu are definiții juridice precise, totul e lăsat așa, la un arbitrar, și, în mod inevitabil, fatalmente, toate aceste lucruri vor conduce la o interpretare și la o aplicare arbitrară a legii.
Aveți deci grijă cum votați și ce votați, pentru că acest proiect de lege urmărește să pună zăvorul pe cultura și pe istoria românească!
Grupul deputaților Partidului SOS România va vota contra.
Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnul deputat Câciu Adrian, Grupul parlamentar al PSD.
Cu rugămintea către cei doi colegi neafiliați care au solicitat să aibă o intervenție, să vă decideți, doar unul dintre dumneavoastră are posibilitatea.
Mulțumesc.
## **Domnul Adrian Câciu:**
Sper ca astăzi să votăm și să închidem acest subiect. Le recomand tuturor colegilor să se ducă să vadă mai nou filmul „Nürnberg”, să vadă sau să mai citească din istorie, să vadă ce s-a întâmplat în acei ani, poate să se uite în propriile familii dacă au avut membri ai familiei arestați de fasciști în perioada aceea, dacă au fost situații în care familiile lor sau poate străbunicele au fost violate de unii legionari...
, să vadă cum atunci era o ură față de toți și să vadă de fapt cum toate elitele românești au fost omorâte.
Dacă vreți să ne întoarcem acolo...
și tot ce vă deranjează pe voi să ajungă să fie ars, gazat, cred că nu e de dorit pentru nimeni.
Pe de altă parte, cred că ar fi mult mai bine și foarte bine pentru România, pentru că avem generații noi, să învățăm istoria, așa cum spuneți și dumneavoastră, să vedem cum s-a întâmplat în România, dar să vedem ce s-a întâmplat în toată Europa. Să vedem cum erau oamenii luați din case, cum casele lor erau rechiziționate și să vedem cum copii erau omorâți.
Dacă voi credeți că trebuie să ne întoarcem acolo și trebuie să ne mândrim sau să se mândrească unii cu acea perioadă e problema voastră, dar totuși omenirea a câștigat războiul cu fascismul și trebuie să rămână așa pentru totdeauna.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnul Csoma Botond, din partea Grupului parlamentar al UDMR.
## **Domnul Csoma Botond:**
## Doamnelor și domnilor,
## Stimați colegi,
Cred că libertatea de exprimare nu ne conferă dreptul de a fi xenofobi și rasiști.
În acest sens, în tradiția europeană, mai ales după atrocitățile petrecute în secolul XX, credem că această libertate de exprimare trebuie totuși să aibă anumite limite în condițiile legii. Din acest motiv, noi susținem acest proiect de lege.
Toate criticile de natură juridică au fost demontate de Curtea Constituțională, deci nu credem că ar exista probleme de natură juridică cu acest proiect.
Și trebuie să menționez și faptul că nu am înțeles, cu tot respectul pentru domnul Nicușor Dan, Președintele României, nu am înțeles acel pas din partea dânsului când a atacat acest proiect la Curtea Constituțională și după ce Curtea Constituțională, în unanimitate, i-a respins acțiunea, a trimis înapoi Parlamentului acest proiect de lege, cu aceleași argumente, cu aceleași argumente pe care le-a expus în fața Curții Constituționale și despre care Curtea a spus că nu sunt valide. Nu am înțeles acest pas, dar, sigur, noi credem că acest proiect de lege trebuie adoptat în aceeași formă în care a fost adoptat...
și prima dată.
Mulțumesc.
Pe timpul alocat Grupului parlamentar POT, doamna deputat Simu Aurora-Tasica, conform discuției și rugăminții colegilor de la Grupul parlamentar POT.
Vă rog.
## **Doamna Aurora-Tasica Simu:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Același lucru pe care l-am remarcat și data trecută – acest proiect de lege a fost introdus pe ordinea de zi în Comisia juridică, așa, pe nepregătite, pe repede înainte, cum ne place nouă, fără să putem să depunem în mod real niște amendamente, și amendamentele pe care le-am primit, mă rog, care s-au depus, de fapt, nici măcar nu le-am primit, să le putem analiza cu mare atenție. Am părăsit ședința comisiei, nu știm dacă a existat cvorumul pentru adoptarea acestui raport. Cine știe, vom vedea pe stenograme.
Și vreau să atrag atenția asupra unor lucruri importante – acest proiect introduce mai multe restricții grave care ne afectează libertatea de exprimare.
În primul rând, distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, inclusiv online, de materiale legionare definite ca „imagini, texte, cărți, articole, documente care transmit idei legionare” devine infracțiune, pedeapsă – închisoare de la 1 la 5 ani, majorându-se cu jumătate pe internet, fără a defini în concret tot ce înseamnă distribuirea sau punerea la dispoziția publicului.
„Promovarea în public a cultului, precum și a ideilor legionare” – închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă, interzicerea unor drepturi.
În plus, chiar și sprijinirea – fără a defini „sprijinirea” – poate aduce de la 3 la 10 ani de închisoare.
Bineînțeles, există excepții pentru scopuri științifice, dar formulările vagi lasă loc de interpretări arbitrare, îngrădind masiv dezbaterea istorică și exprimarea în online.
Fiți atenți, dragi români, ce postați, ce distribuiți și ce spuneți în public! Apărați-vă dreptul de a vorbi liber despre istoria noastră!
## Mulțumesc.
Domnul deputat Velcescu Bogdan-Florin, Grupul parlamentar AUR.
## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**
Având în vedere că aceste ședințe se desfășoară în format hibrid, o să vă rog să-mi permiteți să am și eu o luare de poziție hibridă.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc, domnule deputat.
Chiar spuneam în timpul ședinței că avem multe grupuri de elevi care sunt prezenți astăzi la balcon și îi felicit pentru...
## **Domnul Mihai-Adrian Enache**
**:**
Mai avem un minut și jumătate!
## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**
## Să vă fie rușine, domnule Vexler!
Să vă fie rușine, PSD, PNL, USR, UDMR și minorități...
, să vă fie rușine că ați ajuns sclavii acestui domn...
care efectiv în 6 luni, incluzând cele două luni de vacanță, a reușit să treacă acest proiect de lege de două ori prin toate forurile acestei țări, inclusiv Președinție, inclusiv CCR.
Cum e posibil așa ceva?
Cum vă puteți trăda strămoșii în halul ăsta? Să vă fie rușine!
Domnul deputat Neamțu George-Mihail.
## **Domnul George-Mihail Neamțu:**
## Distinși colegi,
## Doamnelor și domnilor,
Contrar percepției unora, suntem un partid al oamenilor liberi, care dorește ca toată tragedia secolului XX să fie cunoscută de întreg poporul român și de, până la urmă, toate națiunile europene. Asta include și drama armenilor care au suferit genocidul în Turcia lui Atatürk, asta include și Holocaustul, dar și Gulagul. Și toate dramele secolului XX trebuie cunoscute.
Răspunsul la totalitarism însă, la fascism, la comunism este libertatea.
Răspunsul la această acumulare a urii, fie sub forma discursului nazist, fie sub forma discursului bolșevic, răspunsul acesta nu înseamnă mai multă cenzură, ci gândire critică, pluralism, dezbatere.
AUR este partidul oamenilor liberi, care au autonomie intelectuală, care gândesc, care discern, care se raportează la eroi, la genii și la sfinți.
De aceea, ceea ce pe noi ne interesează în răspunsul pe care îl dăm acestei legislații este ca nu cumva vreodată în România un om ca Mihai Eminescu să fie perceput ca un xenofob doar pentru că a scris în 1866 „Doina”. Mihai Eminescu a fost și prietenul lui Moses Gaster...
, apropo de ceea ce înseamnă...
deschiderea față de alte culturi.
Citiți mai mult, domnule Vexler! Încă nu v-am văzut diploma și nu știu ce școli ați absolvit!
În orice caz, suntem aici...
suntem aici pentru dumneavoastră, ca să vă spunem că Mircea Eliade nu este doar criptolegionarul pe care unii vor să-l zugrăvească, ci cel mai mare istoric al religiilor, care a fost onorat de Universitatea din Chicago.
Suntem aici pentru a vă spune că obsesia asta a etichetelor este greșită. Nu credem că etichetele sunt pentru oameni, mai ales nu pentru oamenii de cultură, ci poate pentru borcane. Și de aceea, dincolo de cultura rezumatului, pe care o propuneți, dincolo de discursul ăsta reductivist și până la urmă simplist, vă propunem să revedeți cu adevărat istoria Europei, care include și drama comunismului.
Și dacă în Trier, Germania, statuia lui Karl Marx a putut fi ridicată înseamnă că trebuie să facem mai mult pentru descoperirea celor care au suferit sub perioada bolșevică.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru.
## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**
## Stimați colegi,
O să vorbesc mai degrabă în calitate de profesor astăzi. ( _Vociferări.)_
„Istoria Holocaustului...”
„Istoria Holocaustului în România” este o carte groasă, este o carte foarte groasă.
Este scrisă de Radu Ioanid.
Și convingerea mea este că dacă colegii de la AUR ar citi această carte..., aș putea să vă întreb, ca la școală, câți dintre voi ați reușit s-o parcurgeți.
Chiar, câți dintre voi?
Niciunul!
De-asta strigați aici...
, pentru că nu citiți istoria noastră.
Adevărul este că România a fost...
parte integrantă din cea mai rușinoasă
pagină a istoriei lumii.
România a trimis la moarte sute de mii de evrei și a făcut acest lucru...
și pentru că niște...
intelectuali...
, niște oameni care trebuie apreciați pentru opera lor...
au fost antisemiți.
Urletele pe care le scoateți...
arată că această lecție
nu a fost...
învățată...
și că este...
extrem...
Vă rog să păstrați liniștea în sală...
...extrem...
...stimați colegi!
## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**
...extrem de periculos să lăsăm ca negura trecutului să ne bântuie astăzi doar pentru că voi refuzați pur și simplu să citiți...
și să înțelegeți...
că acele greșeli ale trecutului se pot repeta dacă nu învățăm că în fiecare dintre noi trăiește un demon căruia voi îi dați de mâncare zilnic.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Domnul deputat Alecu Robert, neafiliat.
Doriți să interveniți sau nu?
Da.
## **Domnul Robert Alecu:**
Ei bine, stimați colegi, abia de aici
începe dezbaterea pe această lege.
Aveți în față o selecție de nume care stau la baza culturii românești. Reprezintă istorie, literatură, știință, pură identitate națională.
De astăzi, pentru că nu există nicio îndoială că această lege va trece, România, statul român transmite un mesaj foarte clar – că memoria națională poate deveni penală, iar cultura devine un teren minat, pe care trebuie să pășești cu teamă.
Nu ni se cere să condamnăm crime; crimele au fost condamnate de lege și de istorie. Ni se cere să acceptăm o lege voit neclară, care judecă cuvinte și idei, nu fapte.
Dacă se voia cu adevărat o lege care combate extremismul, această lege era dreaptă și completă. Ar fi vorbit despre comunism, regimul sub care intelectualitatea în România a fost decimată cu metodă timp de peste 40 de ani. Ar fi vorbit despre horthism, sub care românii au murit pentru simplul fapt că erau români. Ar fi vorbit despre islamismul radical, pentru simplul fapt că este o amenințare actuală, reală. Dar nu despre asta este această lege. Este despre cine are voie să vorbească și cine trebuie să tacă.
Celor care susțin această lege le spun doar atât: libertatea nu se apără prin legi vagi, ci se strangulează prin ele.
Iar celor care tac de teama etichetelor le spun atât: tăcerea nu este prudență, este capitulare.
Un stat care își pune clasicii sub suspiciune nu devine mai moral, el devine mai slab.
Eu nu pot vota o lege care transformă cultura românească într-un dosar penal, pentru că un stat care își penalizează memoria...
Mulțumesc.
## **Domnul Robert Alecu:**
...nu este mai...
Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, Grupul parlamentar SOS România.
## **Domnul Nicolae-Mirel Ion:**
## Stimați colegi,
Ieri, la Comisia juridică, am avut surpriza să ne pomenim cu această Lege „Vexler”, care a trecut prin comisie pe repede înainte. Acum o avem spre dezbatere.
Ce vrea această lege? Ce se dorește cu această lege?
În opinia mea, această lege nu are alt rol decât să umilească poporul român în propria sa țară, să-i spună ce poate și ce nu poate să facă. Ba mai mult decât atât, această lege are darul să provoace. Este făcută intenționat ca să provoace anumite elemente ale poporului român, ca să portretizeze după aceea întreaga noastră națiune ca fiind antisemită, xenofobă și așa mai departe, așa cum sunt interesele unor anumite persoane și anumite cercuri din afara țării noastre.
Acesta este rolul acestei Legi „Vexler”.
Pedepsele din această lege sunt aberante, sunt avocat de 35 de ani, incriminarea este aberantă. Se poate lua mai mult pentru o infracțiune pe Legea „Vexler” decât pentru tentativă de omor. Este o nebunie această lege.
Și oricare dintre noi putem fi vulnerabili, stimați colegi de la USR, poate mâine faceți o afirmație, te miri..., și cineva vrea să vă facă un dosar, vi-l poate face pe această Lege „Vexler”.
Grupul SOS nu va vota niciodată o asemenea aberație. Nu va vota niciodată o asemenea mizerie îndreptată împotriva poporului român.
Văd aici colegi din Comisia juridică și sunt..., îi cunosc, sunt avocați, sunt oameni pregătiți. Cum putem vota o astfel de lege? Considerați că aceasta aduce o dreptate, o reparație față de crimele din Al Doilea Război Mondial? Această mistificare a istoriei? Se poate să facem așa ceva?
Mulțumesc.
A doua intervenție și ultima, conform regulamentului.
Voci din sală
#192083## **Voci din sală:**
Libertate! Libertate!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Stimați colegi,
Vă rog să respectați regulamentul!
Nu suntem galerie de fotbal!
Domnul deputat Csoma Botond, Grupul parlamentar al UDMR.
Voci din sală
#192359## **Voci din sală:**
Libertate! Libertate!
## **Domnul Csoma Botond:**
## Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
Nu aș fi dorit să intervin a doua oară, dar un antevorbitor, în stilul lui foarte arogant și sfătos, ne-a spus să mai citim și s-a interesat de diplomele colegilor.
În același timp, a spus, de la microfon, o prostie crasă, că genocidul împotriva armenilor s-a petrecut în Turcia lui Atatürk.
## Domnule antevorbitor,
Dacă citeați, de exemplu, „Cele patruzeci de zile de pe Musa Dagh”, atunci poate că ați fi știut că acel genocid împotriva armenilor nu a avut loc în Turcia lui Atatürk.
Eu nu știu ce ați făcut la școală, la orele de istorie. Poate ați stat în toaletă și ați fumat!
Dar, înainte de a ne da nouă lecții despre cărți, ar trebui să citiți dumneavoastră.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnul Rigman Ciprian-Doru, USR, a doua și ultima intervenție din partea Grupului USR.
38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/31.XII.2025
## **Domnul Ciprian-Doru Rigman:**
## Mulțumesc mult.
M-am uitat pe foaia pe care o vedem cu toții atârnată de acest pupitru. Îl văd pe Nicolae Iorga...
## Cred că încurcăm lucrurile!
Iorga a fost ucis de legionari, în noiembrie 1940. Nu știu ce caută aici!
Cred că trebuie să-l prețuim altfel pe Iorga decât punându-l neapărat aici, el fiind o victimă a extremismului din România.
Pe de altă parte, eu știu, ca profesor, că în școlile noastre se studiază și Mircea Eliade, se studiază și Vulcănescu, se studiază și Mihail Sebastian, spre exemplu, indiferent de afinitățile lor ideologice. Deci nu este nimeni marginalizat pentru convingerile politice.
Pe de altă parte, cred că extremismul de orice fel trebuie limitat sau trebuie să dispară din această societate românească, care tocmai din acest motiv este extrem de – să spunem – dinamizată, dar în sensul negativ al lucrurilor.
Haideți să punem valorile și principiile corecte acolo unde trebuie să le punem, de fapt, și extremismul, acolo, în „debaraua” noastră, în „debaraua” lucrurilor pe care n-ar trebui să le folosim niciodată.
Mulțumesc mult.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
Domnul deputat Vexler Silviu, din partea Grupului parlamentar al minorităților.
Vă rog să faceți liniște în sală!
## **Domnul Ciprian Ciubuc**
**:**
Libertate! Libertate!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Nu mă faceți să rog chestorii să aplice regulamentul!
**Domnul Ciprian Ciubuc**
**:**
Avem o minoritate italiană care are dreptul să vorbească! Dați-i cuvântul!
Libertate! Libertate!
Rog chestorii de serviciu din această săptămână să aplice regulamentul!
Vă rog frumos să veniți în față, cei care sunteți chestori! Vă rog frumos!
Doamnă președinte,
Îmi aduc aminte că exista un Regulament al Camerei Deputaților!
## Categoric!
Pentru asta am solicitat prezența chestorilor...
Îl punem în aplicare?
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
...să fie prezenți, dar văd că nu sunt în sală. Domnule Velcescu, sunteți chestor de serviciu. Vă rog să puneți în aplicare regulamentul!
## **Domnul Silviu Vexler:**
Mulțumesc.
Pot, doamnă președinte?
Doamnelor și domnilor deputați,
Este foarte adevărat, mai mult decât adevărat, că această lege...
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Domnule Ciubuc, vă rog frumos!
**Domnul Ciprian Ciubuc**
**:**
Libertate! Libertate!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Am să rog liderii grupurilor parlamentare să vină la prezidiu.
**Domnul Ciprian Ciubuc**
**:**
Libertate! Libertate!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Domnule Ciubuc?
**Domnul Ciprian Ciubuc**
**:**
Avem o minoritate italiană care vrea să vorbească!
Vă rog să faceți liniște în sală!
## **Domnul Silviu Vexler:**
...a stârnit tensiuni în societate.
Este adevărat, a stârnit tensiuni în societate, între oamenii care cred în democrație și în normalitate și oamenii care se comportă precum cei pe care i-ați văzut înainte.
Domnule chestor Velcescu?
## **Domnul Silviu Vexler:**
A creat tensiuni în societate, între oamenii care cred în respectarea regulilor democrației și cei care doresc să reînvie o ideologie criminală, așa cum a fost mișcarea legionară.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Domnule chestor Velcescu, mai avem un coleg de la neafiliați, care nu respectă regulamentul – domnul Alecu.
## **Domnul Silviu Vexler:**
Am ascultat cu atenție, am ascultat cu respect, deși nu ar fi trebuit s-o fac permanent, intervențiile tuturor colegilor care au vorbit înaintea mea și trebuie să recunosc că găsesc ușor ironic ca un domn deputat care este astăzi la al șaptelea partid și care este un analfabet moral, domnul Neamțu, să vină aici, să țină lecții de moralitate.
Găsesc la fel de ironic să-l am în sală, drept coleg, pe un legionar, fondatorul Mișcării Noua Dreaptă, care vorbește despre democrație și libertate de exprimare.
Această lege are drept unic scop protejarea societății în ansamblul ei. Pentru că în nicio țară din această lume nu este normal și tolerat să promovezi, să aperi și să-i ideologizezi pe cei care au fost unii din cei mai mari criminali ai istoriei din această țară.
Voci din sală
#198785Libertate! Liberate!
Vă mulțumesc pentru susținere.
Voci din sală
#198892## **Voci din sală:**
Libertate! Liberate!
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
Trecem la dezbaterea pe articole.
Dacă respectați regulamentul, domnule Ciubuc...
Vă rog frumos să respectați regulamentul!
Deci avem amendamente respinse.
Dacă dorește cineva să le susțină?
## **Domnul Ciprian Ciubuc**
**:**
Pe procedură vrea să vorbească, doamnă!
Domnul Neamțu George-Mihail, Grupul parlamentar AUR. Vă rog să indicați și care amendament îl susțineți..., marginal.
## Distinși colegi,
Atmosfera este încinsă, pentru că nu mai folosim rațiunea, iar noi suntem aici pentru a face pledoarie și pentru libertate, și pentru raționalitate.
Îmi pare rău că...
Amendamentul, vă rog!
...unii dintre colegii care m-au atacat n-au pus mâna pe carte – chiar n-au pus mâna pe carte – ca să descopere că, da, genocidul...
Vă rog frumos...
...armenilor...
...să faceți referire la amendamentul pe care doriți să-l susțineți!
...genocidul la adresa armenilor s-a petrecut și în Anatolia... _(I se întrerupe microfonul.) (Vociferări. Gălăgie.)_
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Bun! Nu faceți referire la amendament...
Vă rog să închideți microfonul!
Vă rog, liderii de grup, să veniți la microfon.
Pe dumneavoastră vă rog să vă calmați!
Vă rog să vă calmați!
Nu urlați!
Mulțumesc.
Domnul deputat Neamțu, în minutele care v-au mai rămas, vă rog să vă continuați expunerea pe drept la replică și, ceilalți colegi, coborâți...
Nu respectați regulamentul...
Ce spune regulamentul? Că nu aveți voie să filmați.
## Doamnă președinte,
În repetate rânduri am spus că în acest Parlament discursul de tip USR-ist, care folosește invectiva, care folosește apelativele acestea ordinare, transformă Parlamentul într-un circ.
Nu e normal să avem un dialog pe baza unei legi sau plecând de la o lege care sfârșește dialogul acesta prin formule de tip „Analfabetule!” sau „Prostule!”, cum a venit domnul de la UDMR să-mi spună că sunt prost.
Ei, ce s-a întâmplat astăzi, în Parlament, distinși colegi? _(Arată afișul cu imaginea unor personalități românești.) (Vociferări. Gălăgie.)_
Domnule deputat Ciubuc, nu respectați regulamentul! Nu aveți voie să stați în fața plenului cu telefonul deschis! Vă rog să respectați regulamentul!
40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 170/31.XII.2025
Nu are rost să mai vorbim despre faptul că Che Guevara are, de pildă, în Cluj, un restaurant care este tolerat de primăria domnului Boc.
Nu are rost să mai vorbim...
Domnule deputat Ciubuc, vă rog să respectați regulamentul!
...despre faptul că la Kiev Stepan Bandera, care a fost un fascist, este omagiat.
Doamnă președinte...
Domnule chestor Velcescu, vă rog să vă preluați atribuțiile!
## **Domnul George-Mihail Neamțu:**
Doamnă președinte, Drept la replică!
Drept la replică! Vă rog.
Da, drept la replică, dar atâta timp cât colegii nu respectă regulamentul...
## **Domnul George-Mihail Neamțu:**
Ceea ce s-a întâmplat astăzi în Parlament...
Vă rog să țineți minte!
Astăzi, în Parlamentul României, imaginea lui Mihai Eminescu, care este poetul național, imaginea lui Vasile Alecsandri, care a omagiat Unirea cea Mică, imaginea lui Mircea Eliade, cel mai mare istoric al religiilor, imaginea lui Octavian Goga, care a suferit la Szeged...
abuzive, cu termenul „șovinism”, care este explicat în Dicționarul explicativ al limbii române.
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Vă pregătiți pentru vot.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
92 de voturi pentru, 146 de voturi împotrivă, două abțineri, un coleg care nu votează.
Amendamentul – respins. Dacă mai dorește cineva? Domnul deputat Tanasă Dan.
Să spuneți și marginalul, vă rog.
## **Domnul Dan Tanasă:**
## Da, doamnă președinte.
Marginal 2. La art. 2, după lit. b) se introduce o nouă literă, lit. b[1] ), cu următorul cuprins: „Prin materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înțeleg următoarele documente de propagandă politică: manifeste, afișe, fotografii publicitare, reclame audio-video, statute și programe care transmit conținutul doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în sensul art. 2 lit. a).”
Intenția articolului este, evident, să protejeze libertatea de exprimare, libertatea de gândire și, evident, să ne protejeze de posibilitatea vădit iminentă de a băga oameni la pușcărie pentru că recită din Slavici, îl citează pe Țuțea, recită din Eminescu sau din Goga. Pentru că, având la bază acest proiect de lege de inspirație bolșevică, o să-i băgați pe oameni la pușcărie dacă publică pe Facebook..., nu știu..., „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”. Și vrem să ne protejăm de această...
posibilitate...
Vă rugăm, așadar, să susțineți acest amendament.
Vă rog să închideți expunerea, având în vedere că domnul deputat Ciubuc nu respectă regulamentul! _(Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) (I se întrerupe microfonul domnului deputat George-Mihail Neamțu.)_
Dacă doriți să susțineți amendamentele?
Domnul Munteanu Valeriu, Grupul parlamentar AUR. Ne spuneți ce marginal...
## **Domnul Valeriu Munteanu:**
Suntem la amendamente, stimați colegi.
Marginal 1. Articolul 2 lit. a) din OUG nr. 31/2002 oferă o definiție care are mai multe ambiguități. Trimite la noțiunile de idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe pe care nu le definește printr-o enumerare exhaustivă, ci printr-o enumerare exemplificativă. În enumerare, noțiunea de „naționalism extremist” nu e definită, domnilor juriști, mai ales cei din dreapta.
Se impune înlocuirea sintagmei „naționalism extremist”, deoarece nu este predictibilă, fiind susceptibilă de interpretări
## Mulțumesc.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
Amendamentul a fost respins. Dacă mai dorește cineva? Vă rog, domnule Velcescu.
Cu aceeași mențiune, să spuneți marginalul.
## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**
## Marginal 3. Articolul I punctul 4.
La articolul 2, literele c) și f) se modifică și vor avea următorul cuprins: „Prin persoană vinovată de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de război se înțelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanță judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid contra umanității și de război” – și se adaugă partea aceasta, care este foarte importantă – „dacă infracțiunile pentru care au fost condamnate aceste persoane se regăsesc definite în statutele tribunalelor penale internaționale, precum și persoana din conducerea statutară a unei organizații al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanțe penale internaționale”.
Cu alte cuvinte, ca să nu ne întoarcem în 1945, când au fost condamnați mii de oameni, străbunicii voștri, poate, tocmai pentru că acei comuniști bolșevici au folosit criminali de război pentru orice.
Astăzi nu se mai regăsește și nu se mai aplică același Cod penal bolșevic.
Drept urmare,
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Supun atenției dumneavoastră amendamentul colegului nostru de la Grupul parlamentar AUR.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
Amendament respins.
Următorul amendament, tot domnul deputat Munteanu Valeriu, Grupul parlamentar AUR.
Marginal 4. Trimiterea la art. 2 lit. b[1] ), care definește materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe este necesară, deoarece, în lipsa ei, textul inițial este lipsit de predictibilitate, fiind susceptibil de interpretări abuzive, care pot crea premisele încălcării unor drepturi și libertăți prevăzute de Constituție.
De asemenea, conform principiului proporționalității din dreptul penal, este indicat ca pedeapsa să fie pusă în acord cu pedeapsa stabilită pentru infracțiunea de la alin. (1) al aceluiași articol.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
Supun atenției dumneavoastră amendamentul prezentat de colegul de la AUR.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
Amendament respins. Domnul deputat Tanasă Dan.
## **Domnul Dan Tanasă:**
Mulțumesc frumos, doamnă președinte. La marginal 5, articolul I punctul 8.
Articolul 4 alin. (3) se modifică și va avea următorul conținut: „Nu constituie infracțiune fapta prevăzută la alin. (1), (2), (2¹) sau (2[2] ), dacă este săvârșită în afara unui scop politic propagandistic, în interesul artei sau științei, cercetării ori educației, în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public sau în scop personal, între particulari.”
Așadar, vă propunem să faceți distincție clară între propagandă politică, cu scopul de a instiga, și discuții, dezbateri cu privire la personalități, cu privire la momente din
istorie, pentru că vă pregătiți să incriminați și discuția între trei persoane, că acum, în momentul acesta, în România, se face cultul criminalului de război Vass Albert și cultul personalității scriitorului fascist și antisemit Nyirő József, dar n-aveți nicio problemă, asta nu vă deranjează, nici pe colegul Vexler, nici pe colegii de la UDMR nu-i deranjează cultul criminalului de război Vass Albert și al scriitorului antisemit, fascist Nyirő József, că are școli în Harghita și Covasna.
În schimb, propuneți o lege care, în mod evident, va fi o bâtă ideologică de inspirație bolșevică, prin care vă pregătiți să-i băgați la pușcărie pe cei care vor vorbi de Vulcănescu, de Gyr, de Goga, de Slavici, de Mihai Eminescu. Vă pregătiți să-i băgați pe toți în pușcărie. Nu oricum – atenție! –, legea prevede pușcărie de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi. Nici măcar nu prevede o sancțiune din aceasta, o amendă sau o chestiune... Vă pregătiți să-i băgați pentru delict de opinie, să-i băgați în pușcărie pe oameni doar pentru că vor recita, repet, „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
Amendamentul a fost respins.
Domnul deputat Tanasă Dan.
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Marginal 6, doamnă președinte, articolul I punctul 9.
Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins: „Fapta persoanei de a promova în public cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de război, în sensul art. 2 lit. c), al persoanelor care au făcut parte din conducerea statutară a unei organizații al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanțe penale internaționale, precum și fapta de a promova în public idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea unor drepturi.”
Așadar, repetăm, trebuie să existe o intenție de propagandă politică. O simplă dezbatere între persoane, o simplă recitare a unei poezii – de Eminescu, de Radu Gyr –, o simplă dezbatere cu privire la..., nu știu..., opera lui Mircea Vulcănescu, o simplă dezbatere cu privire la poezia lui Octavian Goga nu trebuie să fie temei pentru a băga oameni în pușcărie.
Și vă reamintesc că în varianta de inspirație bolșevică a colegului Silviu Vexler veți băga oameni în pușcărie direct, de la 1 la 5 ani, și interzicerea unor drepturi.
Noi vă propunem o sancțiune care să fie corelată cu gravitatea faptei. Să-i băgați pe oameni la pușcărie doar pentru că recită Eminescu sau Radu Gyr n-are nicio legătură nici cu democrația, nici cu libertatea de conștiință, nici cu libertatea de exprimare.
Este, repet, ne întoarcem, exact cum spunea colegul Velcescu, ne întoarcem la 1945, moment în care oricine era adversarul bolșevicilor de atunci era condamnat la pușcărie, băgat criminal de război.
Mulțumesc.
## **Domnul Dan Tanasă:**
...de exprimare.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
Amendamentul a fost respins.
Domnul Velcescu Bogdan, de la Grupul parlamentar AUR.
Marginal 7. Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins: „Se interzice ridicarea sau menținerea în locuri publice, cu excepția muzeelor, a unor statui, grupuri statuare, plăci comemorative referitoare la persoanele vinovate de săvârșirea infracțiunilor de genocid contra umanității și de război, dacă infracțiunile pentru care au fost condamnate aceste persoane se regăsesc definite în statutele tribunalelor penale internaționale, precum și la persoanele care au făcut parte din conducerea statutară a unei organizații al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanțe penale internaționale.”
Și vă dau ca referință aici raționamentul CEDO din Hotărârea din data de 17.05.2010 a Marii Camere, în cauza Kononov _vs_ Letonia, pentru că nu poate fi încălcat art. 7 al CEDO.
Și anume, indiferent cum au fost încadrate aceste condamnări, în anii în care au fost date, dacă astăzi nu au corelare în realitate, în actualul Cod penal, nu pot fi luate de bune.
Drept urmare, dacă el a fost criminal de război, condamnat de bolșevici doar pentru că dădea bine să sune rău în fața poporului, asta nu înseamnă că el este astăzi încadrat ca criminal de război, pentru că actualele forme ale Codului penal internațional nu prevăd această formă.
Drept urmare, legea domnului Vexler, în forma actuală, se raportează la anii în care au fost făcute condamnările, nu la ceea ce cuprind ele astăzi.
Nu avem nicio problemă cu condamnarea criminalilor de război, atâta timp cât ei sunt, într-adevăr, criminali de război, și nu invenții ale bolșevicilor.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
Amendamentul a fost respins.
Și mai este un singur marginal.
Domnul Munteanu Valeriu.
## Stimați colegi,
Marginal 8. Formularea „cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, ca situație premisă la prezenta infracțiune, nu este predictibilă și poate da naștere la interpretări abuzive, deoarece termenul „conducere” poate primi interpretări imprecise. Organizațiile de acest tip au funcționat în forme de organizare legale, dar și informale, iar simpla menționare a termenului „conducere” nu conține elemente care să permită identificarea precisă a categoriei la care se face referire, la limita ierarhică a „conducerii” sau la atribuțiile pe care le îndeplinea o persoană în cadrul respectivei organizații. A se vedea, în acest sens, observațiile Consiliului Legislativ.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Mulțumesc.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
Amendamentul a fost respins.
Propunerea legislativă rămâne pentru votul final, în varianta prezentată în raportul comisiei de specialitate.
Stimați colegi,
Dați-mi voie să dau citire inițiativei legislative înregistrate la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere și vot final este depășit.
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară; Pl-x 315/2025.
Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată.
Stimate colege,
Stimați colegi,
Propun să luăm o pauză de 15 minute pentru resetarea sistemului de vot.
Ne vedem la votul final.
În holul sălii de plen avem un grup de elevi, colindători din județul Botoșani. Pentru cei care aveți disponibilitate, sunteți invitați.
Mulțumesc.
PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
## Stimați lideri,
Vă rog să vă invitați colegii în sală, sistemul de vot a fost resetat, deci putem să începem în câteva minute ședința de vot final.
Stimate colege și stimați colegi,
Vă propun să facem un vot de control, pentru a verifica cvorumul.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
Adoptată.
Legi ordinare. Adoptări
1. Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe; PL-x 524/2025; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
Adoptat.
2. Proiectul de lege pentru completarea Legii poliției locale nr. 155/2010; PL-x 490/2025; lege ordinară.
Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru apărare și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Cameră decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
Adoptat.
Explicarea votului, domnul deputat Ciornei Daniel-Cătălin, Grupul parlamentar AUR.
## **Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Ați mărit taxele și impozitele să achiziționați BodyCam-uri la poliția locală. Ați achiziționat și pistoale, tot pentru polițiștii locali, iar în majoritatea județelor se țin pistoalele în rastele
pentru că polițiștii nu sunt pregătiți, nu i-ați ajutat să facă un curs pentru port-armă, și facem legi doar să cheltuim bani.
De asemenea, poliția locală știm bine cum funcționează, la discreția primarilor.
Chiar voi, de la PNL, ați avut un primar care și-a spionat amanta cu poliția locală.
Voi trimiteți poliția locală...
să intimidați oamenii care vor să protesteze.
Ar trebui să ne aplecăm mai mult pentru siguranța cetățeanului, pentru libertatea lui, decât să dăm din ce în ce mai mari atribuții poliției locale, care ajunge să concureze cu poliția națională.
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Doamna...
Neafiliații la final, la expunerea modului în care și-au prezentat votul.
3. Legea pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 170/2025/2025; lege ordinară.
Comisia juridică și Comisia pentru apărare propun adoptarea legii.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
Adoptată.
Explicarea votului, domnul Drăgoescu Cezar-Mihail, de la Grupul parlamentar al USR.
Mulțumesc, doamnă președintă. Distinși colegi,
Vă mulțumesc pentru acest vot pentru acest proiect.
Astăzi, în sfârșit am legiferat în interesul și în folosul oamenilor.
Eu cred că ar trebui să facem asta mai des și să nu mai stăm toată ziua să aprobăm ordonanțe de urgență și să ne îndeplinim rolul pentru care am fost trimiși în Parlamentul României de către cetățeni.
Vedem foarte des în România foarte multe situații de birocrație excesivă, de legi făcute prost, de tot felul de legi redundante, iar astăzi, prin acest proiect de lege, chiar am eliminat o astfel de redundanță ce impunea susținerea probei teoretice pentru obținerea permiselor auto de două ori la interval de... același examen de două ori, la interval de un an și jumătate – doi, ceea ce era o aberație.
Prin votarea acestui proiect de lege, mii și mii și mii de familii vor beneficia și de o reducere considerabilă, substanțială, în buzunar, pentru că nu vor mai fi nevoiți să plătească la interval de un an – un an și jumătate, de două ori școala de șoferi, pentru partea teoretică.
Vă mulțumesc încă o dată și...
Mulțumim.
...să o ținem tot așa.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul culturii; PL-x 407/2024; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru buget și Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
##
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
## Adoptat.
5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2025 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene nerambursabile, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziție justă; PL-x 354/2025; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
## Adoptat.
6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2025 pentru modificarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, precum și a art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2023 privind instituirea unui mecanism de consultare și reacție coordonată în contextul implementării sistemului de autorizare la export introdus de Ucraina pentru produsele agricole; PL-x 317/2025; lege ordinară; procedură de urgență.
Comisia pentru industrii și Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
Adoptat.
Explicarea votului, domnul deputat Lăpușan RemusGabriel, Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul Remus-Gabriel Lăpușan:**
În primul rând, vreau să vă spun că am făcut un lucru foarte bun votând această lege, dar, în momentul în care am
avut dezbateri, vreau să vă spun că aici s-au spus foarte multe lozinci populiste, lucruri total neadevărate.
Limitarea plafonării adausului comercial a fost o măsură foarte bună, o măsură care se aplică în situații cum a fost ultima perioadă în România.
De asemenea, pe termen lung, sunt fonduri de la bugetul de stat pentru investiții, astfel încât să avem prețuri competitive, prețuri care să fie corecte pentru populație.
Legat de prețul la alimente, la nivel european, vreau să vă spun că România are cele mai mici prețuri la alimente din Uniunea Europeană...
, prețuri mai mici...
, prețuri mai mici decât în Ungaria, decât în Polonia, decât în Bulgaria și așa mai departe.
În același timp, în acest an, în România am avut cea mai mare producție agricolă. Suntem prima țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește exportul de cereale, un lucru foarte important.
De asemenea, în acest an am avut creșteri semnificative în ceea ce privește exportul de produse agroalimentare.
Sunt lucruri foarte bune pe care le-a făcut Ministerul Agriculturii și cred pentru că pentru aceasta domnul ministru trebuie felicitat.
În același timp, conform datelor oficiale...
, suntem o țară competitivă din punct de vedere agricol și trebuie să rămânem așa. Și doar prin implicare și chestiuni serioase vom reuși acest lucru.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnul Matieș Călin-Gheorghe, Grupul parlamentar AUR, explicarea votului.
## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**
Auzim, bla-bla-bla, susținem producătorul agricol, susținem producătorii de alimente, securitatea...
alimentară și ce vezi?
Nimic concret.
Ieri, Grupul AUR a depus un proiect de lege, ca agricultorii, în spații protejate, sere, la fel, în construcțiile agricole – să fie scutiți de impozit.
Vreau să vă văd dacă susțineți agricultura, așa cum o spuneți de la microfonul ăsta.
Vreau să vă văd dacă într-adevăr vă gândiți la securitatea alimentară.
Că așa, bla-bla-bla, vă auzim pe toți.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Domnul deputat Goidescu Ionel, Grupul parlamentar SOS România.
## **Domnul Robert Alecu**
**:**
Pe timpul celor de la SOS.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Domnul deputat Goidescu Ionel.
Vă rog frumos să veniți și să ne spuneți dacă... **Domnul Dan Tanasă**
**:**
## **Domnul Ionel Goidescu**
**:**
Da, pe timpul nostru.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Deci pe timpul dumneavoastră îi...
Neafiliații la urmă pot să intervină.
## **Domnul Robert Alecu**
**:**
Explicarea votului.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Explicarea votului, la final, da? Mulțumesc.
Nemaifiind alte solicitări, trecem la: Legi organice. Adoptări.
7. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 168/2025; lege organică.
Comisia juridică propune adoptarea legii.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Mircea-Vasile Govor – declarație politică intitulată „Clarificări necesare privind exercitarea funcției parlamentare în raport cu principiile integrității publice”; – Remus-Gabriel Lăpușan – declarație politică având titlul „Deciziile publice cer asumare, nu pasarea responsabilității”; – Maricel Popa – intervenție intitulată „Proiectul «Cobza – primele acorduri»”; – Ecaterina-Mariana Szőke – declarație politică: „Românii persecutați, uitați de propriul stat – o nedreptate care continuă”; – Ștefăniță-Alin Avrămescu – declarație politică intitulată „Fermierii merită respect. Impozitul pe solarii trebuie eliminat”; – Cosmin-Ioan Corendea – declarație politică având ca obiect „Ministerul Afacerilor Externe – ustensilă extinsă a unui partid politic”; – Cristina-Emanuela Dascălu – declarație politică: Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare”; – Antonio-Gabi Popescu – declarație politică având ca subiect „Tezaurul dacic – eșec de stat, sfidare națională și iresponsabilitate politică”; – Dumitru Țiplea – declarație politică: „Familia tradițională – temelia pe care trebuie să clădim o societate puternică!”; – Adrian-Virgil Ciobanu – declarație politică cu titlul „Gestiunea apei potabile – o problemă de interes național”; – Mircea Fechet – declarație politică privind necesitatea unui leadership credibil la conducerea Ministerului Apărării Naționale; – Gál Károly – declarație politică despre implementarea PNRR în domeniul ariilor naturale protejate și necesitatea consultării comunităților locale; – Könczei Csaba – declarație politică privind implementarea zonelor de protecție strictă și efectele asupra fondului forestier și terenurilor agricole; – Varol Amet – intervenție intitulată „Ziua etniei tătare”;
Mulțumesc.
173 de voturi pentru, 101 voturi împotrivă, 6 abțineri, doi colegi care nu votează.
Adoptată.
Explicarea votului, domnul deputat Ungureanu EmanuelDumitru, Grupul parlamentar al USR.
## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**
Știu că este foarte greu de înțeles pentru unii dintre dumneavoastră că una este să fii de acord și să-ți placă o poezie, o proză scrisă de un mare român, de un mare patriot și este cu totul altceva să fii de acord cu faptul că acel român, acel poet, acel om de cultură mare a făcut greșeli și a spus prostii.
Într-o epocă antisemită, da, am avut o grămadă de personalități, o parte sunt aici...
, doar o mică parte, care au avut declarații și acțiuni antisemite care au creat premisele, au creat terenul propice ca Antonescu și alți criminali să omoare oameni nevinovați. Citiți despre...
## **Domnul Dan Tanasă**
**:**
Horthy! Zi de Horthy!
## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**
...Pogromul de la Iași...
## **Domnul Dan Tanasă**
**:**
Zi de Horthy!
...citiți despre copii evrei omorâți...
Zi de Horthy!
## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**
...cu sălbăticie pe stradă...
de soldați ai Armatei Române și de jandarmi.
Românii adevărați recunosc bunele pe care le avem...
și relele pe care le avem.
Recunoaștem opera extraordinară a unor oameni de cultură fantastici, dar care, într-un mediu toxic, au făcut greșeli. Asta înseamnă să ai un popor puternic.
Un popor puternic își respectă istoria cu bune și cu rele, le recunoaște, își cere iertare și în felul ăsta creează premisele pentru un viitor mai bun pentru copiii lui.
Eu am fost cu..., 19 ani, timp de 19 ani, cu 10 generații de copii la Auschwitz ca să-i învăț că răul din noi, care este, din păcate, cultivat, naște monștri.
Domnul deputat Simion George-Nicolae, Grupul parlamentar AUR.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
În această ședință s-a întâmplat un derapaj grav, un afront la adresa României și cred că niște scuze de la această tribună se impun.
Înainte de a explica, vreau să vă spun că partidul AUR a implementat cu strictețe politica președintelui Donald Trump de combatere a antisemitismului, inclusiv dacă au fost probleme în cadrul partidului AUR cu anumiți membri, ei au fost înlăturați, însă...
trebuie să ținem cont că orice cetățean, indiferent de religia lui, trebuie să se simtă protejat și respectat de statul român. Respectul e însă și reciproc valabil. Iar ruperea unor fotografii cu Iorga și cu Eminescu de către deputatul Vexler în Parlamentul României...
este o jignire care nu poate fi tolerată, iar AUR respinge vehement orice atitudine care echivalează cu un afront contra României.
Deputatul Vexler trebuie să înțeleagă că, înainte să fie evreu, este un ales al poporului român...
în Parlamentul României.
Atrag atenția domnului deputat Vexler că în Knessetul Israelului nu sunt tolerate, ba chiar sunt aspru sancționate derapajele membrilor Knessetului contra Statului...
Vă rog să respectați regulamentul...
...Israel.
...să nu mai filmați, stimate coleg!
O să îi rog pe unii dintr-o tabără...
Vă rog să respectați regulamentul!
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
...sau din alta să asculte ce am de spus.
În Parlamentul României, să vii să rupi, într-un context atât de agitat, fotografii cu Eminescu și cu Nicolae Iorga este inadmisibil și nu poate fi tolerat.
Vă mulțumesc.
Doamna deputat Porumboiu Gabriela, Grupul parlamentar POT.
## **Doamna Gabriela Porumboiu:**
## Stimați colegi,
Am votat împotriva PL-x 168/2025.
Am votat împotrivă pentru că legea trebuie să fie clară, previzibilă și aplicabilă fără abuz.
Acest proiect, stabilit de principiul legalității, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, extinde și redefinește noțiuni fără criterii obiective, creează riscul unor interpretări excesive.
Libertatea de exprimare nu se apără prin texte vagi.
Art. 30 din Constituție și art. 10 din CEDO cer limite precise. Acest proiect nu le oferă. În loc să protejeze, deschide calea insecurității juridice. Orice cetățean poate ajunge sub incidența legii prin interpretare.
Statul de drept se apără prin lege clară, nu prin abuz și prin ură pentru poporul român.
Am votat împotriva PL-x 168/2025 din respect pentru români.
Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, Grupul parlamentar SOS România.
## **Domnul Nicolae-Mirel Ion:**
## Stimați colegi,
Grupul SOS România a votat împotriva acestei legi pe care o denumim Legea „Vexler”, deoarece, în opinia noastră, nu este o lege care să acopere o nevoie socială de protecție a unei minorități, ci este o lege care pur și simplu nu are alt dar decât să provoace.
Am o vârstă și nu m-am întâlnit cu manifestări serioase de antisemitism în România până în prezent.
Cu toate acestea, în prezent ni se bagă pe gât această lege în care poporul român este portretizat ca fiind un popor șovin, antisemit, care trebuie să dea o lege specială pentru a combate aceste lucruri.
Cred că această lege nu numai că nu face bine, ci face mai mult rău. Cunosc poporul evreu, am fost în Israel de două ori, am admirație pentru realizările lui, dar niciodată România, care are relații prietenești cu Statul Israel, nu s-a manifestat ca fiind un popor sau un stat antisemit.
Care este rolul acestei legi?
## De ce suntem provocați?
De ce personalitățile culturii românești sunt rupte de un reprezentant al minorității evreiești și aruncate pe podeaua Parlamentului?
Dacă făceam așa ceva în Knessetul israelian, care era reacția?
Care este intenția, stimate coleg Vexler?
În opinia mea, dumneavoastră, cu această lege, ați făcut mai mult rău poporului israelian decât ar fi putut face orice altă propagandă negativă, prin aceste gesturi pe care le-ați făcut astăzi, sfidând Parlamentul și poporul român.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnul deputat Vexler Silviu, din partea Grupului minorităților naționale.
## **Domnul Silviu Vexler:**
Dacă domnul președinte Simion îmi permite să-l rog să rămână două minute, ca să și pot răspunde la ceea ce a spus?
Credeți că este normal ca într-o țară europeană sau în orice altă țară să fie legală promovarea lui Adolf Hitler? Pentru că în România este perfect legală. Din cauza unor interpretări, din cauza unui vid legislativ, este perfect legal să-l promovezi pe Adolf Hitler, pe Corneliu Zelea Codreanu, pe Himmler, pe Göring.
Sigur, inclusiv Horthy și alte persoane.
Vă întreb, de asemenea, adică întrebarea este adresată domnului președinte Simion, cu care, chiar dacă nu am fost niciodată de acord, am avut întotdeauna un dialog foarte civilizat.
Eu am greșit, dar am greșit pentru că am rupt hârtia care nu avea nicio legătură...
cu persoanele care apăreau acolo, ci din cauza modului violent în care colegii dumneavoastră m-au îmbrâncit și m-au amenințat.
Deci pentru gestul ruperii eu îmi cer scuze. Dar aș vrea să vă întreb...
, aș vrea să vă întreb dacă și colegii dumneavoastră care m-au anunțat ieri că sunt vinovat de genocid, că sunt criminal, că sunt trădător, colegii dumneavoastră care mă amenință cu moartea pe mine, care au transmis amenințări cu moartea familiei și copiilor mei, vor veni și ei aici să își ceară scuze.
Până atunci, regret să vă informez, mai ales pe colegii care sunt un pic mai exaltați – eu nu reprezint Statul Israel...
, nu am nici măcar cetățenie israeliană...
## **Domnul Ciprian Ciubuc**
**:**
Ești agent Mossad!
## **Domnul Silviu Vexler:**
...sunt cetățean român, născut, crescut și loial României...
, cu o legătură ancestrală...
cu Statul Israel.
Vă mulțumesc.
**Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
Drept la replică!
Da, vă rog.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
E foarte bine ca fiecare dintre noi să-și recunoască vina individuală, nu colectivă. Atribuirea de vină colectivă este specifică unor sisteme dictatoriale pe care statul român le condamnă, fie că vorbim de regimul nazist al lui Adolf Hitler, fie că vorbim de regimul comunist și figuri precum Lenin și Stalin.
Nu vreau să...
, nu vreau...
, nu vreau să duc această discuție în banalizarea răului.
Opinia pe care colegii mei au susținut-o – și repet, dacă există vreun derapaj, el este individual, nu colectiv, în grup.
Colegii, nu știu, va trebui, dacă există astfel de cazuri, să fie identificate.
Opinia pe care am exprimat-o de la această tribună este că una sunt criminalii de război și alta sunt afirmațiile tendențioase și interpretările care pot interveni.
Iată, și dumneavoastră n-ați știut cine se afla poate în acea fotografie și ați comis o greșeală regretabilă și un afront adus României.
De aceea, e bine să ne ascultăm unii pe alții și să ne comportăm ca într-o democrație, chiar dacă de multe ori acest lucru pare că nu este posibil.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Așa este, domnule președinte Simion, e bine să ne ascultăm unii pe alții, dar, ca să ne ascultăm, trebuie să fie liniște în sală, altfel nu se înțelege ce se expune de la acest microfon.
Ultima intervenție.
Avem 3 solicitări din partea colegilor neafiliați. Un singur coleg, conform regulamentului.
Vă rog să vă decideți.
Domnul Ciubuc, doamna Vârgă sau...
Care dintre dumneavoastră dorește să intervină?
## **Domnul Robert Alecu**
**:**
Am solicitat prima dată.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Deci care dintre dumneavoastră dorește să intervină? Domnul Alecu sau domnul Ciubuc?
## **Domnul Robert Alecu**
**:**
Dar am solicitat la început. Succesiunea celor care cer.
Nu, respectăm regulamentul, vă rog frumos.
Deci, domnule Ciubuc, îi lăsați cuvântul domnului Alecu, înțeleg.
Vă rog.
Doamne, ce blestem, să votăm și să aprobăm această lege fix în ziua în care acum 36 de ani s-a dat ordinul pentru a omorî românii la Timișoara și a început sfârșitul regimului comunist!
Le reamintesc celor care încă le mai licărește ceva în conștiință că răul nu se propagă doar de cei care îl fac, ci mai degrabă de cei care au puterea să se opună și totuși aleg să tacă.
Vă mulțumesc, domnule Vexler, pentru gestul pe care l-ați făcut, arată exact caracterul dumneavoastră!
Cât timp aceste personalități vor fi în conștiința noastră colectivă, nu aveți dreptul să ponegriți în niciun fel identitatea lor.
Vă mulțumesc.
Ultima intervenție din cadrul ședinței de astăzi, drept la replică, domnul Vexler Silviu, vă rog.
## **Domnul Silviu Vexler:**
Îmi pare rău că domnul președinte Simion a...
Este?
Voci din sală
#239079Este, este.
## **Domnul Silviu Vexler:**
Mă bucur să vă revăd.
Am inițiat acest proiect din convingere și nu regret nici măcar o clipă faptul că l-am susținut.
Și mă bucură declarația domnului președinte Simion, căruia îmi voi permite să-i transmit înregistrările individualizate, care sunt, de altfel, publice, ale comportamentului colegilor domniei-sale de partid, fiind convins că, în calitatea dumnealui, le va solicita să vină să își ceară scuze, așa cum mi-am cerut și eu de fiecare dată.
Aș vrea, de asemenea, să subliniez că oricâte amenințări, oricâte înjurături, oricâte scandaluri, orice veți face, agresiv, umilind, înjurând, încercând să fiți exact opusul la ceea ce spuneți, cel puțin în ceea ce mă privește pe mine, cel puțin în ceea ce privește comunitățile evreiești din România, nu vom ceda în fața dumneavoastră, în fața presiunilor și amenințărilor pe care le proferați, oricât de dure și oricât de agresive ar fi.
În rest, cred că este cu adevărat rușinos să puneți în discuție loialitatea față de stat a unora sau altora dintre colegii dumneavoastră.
Așa cum eu niciodată nu m-am adresat unui coleg din AUR, din Partidul POT sau din SOS (pronunță „sos”)...
SOS!
## **Domnul Silviu Vexler:**
...cu apelativul „extremist”, nici SOS, niciodată...
Ar trebui și ați putea să simțiți un strop, nu mare, de rușine, pentru faptul că m-ați făcut trădător de țară, pentru faptul că m-ați făcut agent Mossad și alte asemenea injurii.
Vă mulțumesc...
Unde vrem să ajungem cu acest stil de a face politică la nivel local? Este o întrebare legitimă, la care conducerea politică a PNL, inclusiv premierul Ilie Bolojan, ar trebui să reflecteze, deoarece PNL la Satu Mare este nefrecventabil.
În datele de 13 și 20 mai 2025, deputatul Cozma a formulat două interpelări oficiale adresate Ministerului Sănătății, solicitând informații detaliate privind procedurile de concurs și documentația necesară ocupării funcțiilor de conducere într-un domeniu medical strict reglementat, respectiv funcția de medic-șef al Serviciului Județean de Medicină Legală.
Suprapunerea interpelărilor parlamentare cu presiunea mediatică exercitată în spațiul public conturează aparența unei influențe politice asupra unei instituții medicale. Acest lucru se datorează în primul rând faptului că doamna Cozma și-a exprimat intenția de a candida pentru o funcție de conducere în cadrul Serviciului Județean de Medicină Legală.
Parlamentul României este și trebuie să rămână un spațiu al responsabilității instituționale, nu al tensiunilor importate din conflicte locale.
Vă mulțumesc.
Deputat de Satu Mare, Mircea Govor.
Noi, parlamentarii PSD, am fost acuzați că am trădat coaliția de guvernare în momentul în care am votat moțiunea simplă împotriva ministrului mediului, Diana Buzoianu, la începutul săptămânii. Nu am trădat Guvernul sau coaliția, doar că nu am vrut să trădăm oamenii care au avut încredere în noi că îi putem reprezenta cu onestitate!
Noi doar am sancționat lipsa de performanță administrativă, indiferent unde se manifestă. Suntem aici să apărăm interesul public, nu carierele politice individuale!
Doamnă ministru Buzoianu, în acest moment, demisia dumneavoastră este un act de demnitate și asumare politică, un gest de respect față de cetățeni și față de funcția pe care o ocupați. Atât!
Teoria spune că democrația presupune și separația puterilor în stat, dar și controlul reciproc exercitat de către cele trei puteri – executivă, legislativă și judecătorească –, pentru a nu exista abuzuri și a ne feri de ilegalități. Propun să ascultăm cu atenție revendicările celor care au ieșit serile acestea în stradă. Solicit instituțiilor abilitate să analizeze cu maximă seriozitate orice informație privind imixtiuni nelegitime. Cred că sunt în asentimentul colegilor mei când spun că toți avem interesul să susținem respectarea statului de drept și că ne dorim să clarificăm această situație. Nu dorim să intervenim în independența justiției, dar sprijinim aflarea adevărului și vrem să găsim împreună mecanismele prin care ne putem apăra de abuzuri.
Remus Lăpușan, deputat de Cluj.
Îmi reafirm angajamentul ferm de a sprijini, cu toată responsabilitatea pe care o impune mandatul public, tradițiile românești, meșterii populari și toate inițiativele culturale care luminează valorile profunde ale poporului nostru.
Cobza
Dacă nu corectăm această situație acum, riscăm ca statul român să rămână definitiv cu o datorie morală neachitată. Iar această datorie nu va putea fi ștearsă niciodată prin explicații contabile sau tăceri convenabile.
Dreptatea amânată este, în realitate, dreptate refuzată. Iar refuzul de a face dreptate propriilor cetățeni este cea mai gravă formă de nepăsare pe care un stat o poate arăta.
Stimați colegi, haideți să nu mai uităm de românii persecutați, uitați de propriul stat!
Mulțumesc.
## Stimați colegi,
Diplomația românească nu este un laborator de favoruri personale. Ministerul Afacerilor Externe nu este o instituție în care ne permitem să instalăm apropiați ai miniștrilor, oameni preferați doar pentru că au transmis în presă mesajele dorite sau că au activat într-un ONG.
Ministerul de Externe trebuie să reprezinte interesul național, nu agenda unor cercuri restrânse. Iar acest interes național cere profesionalism diplomatic, rigoare și selecție pe criterii clare, nu „manevre silențioase”.
Doamna ministru are obligația morală și instituțională de a explica:
– Care au fost criteriile reale ale numirii?
- De ce a fost necesar ca totul să se desfășoare pe
- tăcute?
– Și care este fundamentul diplomatic, nu cel personal, al acestei decizii?
România a avut un potențial enorm în politica externă, dar de mulți ani diplomația românească plutește în derivă, iar toți cei care s-au perindat pe la vârful Ministerului Afacerilor Externe parcă s-au întrecut în gafe și eșecuri diplomatice.
Diplomația nu se construiește cu improvizații și nu poate fi îndreptată într-o singură direcție, pe care doamna ministru o repetă obsesiv, o politică de partid devenită politică de stat.
Transparența nu este opțională, iar respectul față de instituțiile statului nu este opțional. România merită mai mult decât numiri preferențiale. Românii merită un minister de externe puternic, credibil și profesional.
Vă mulțumesc.
România nu duce lipsă de oameni harnici, competenți și responsabili, duce lipsă de o guvernare care să trateze munca drept o valoare, și nu drept o sursă inepuizabilă de venit. Într-o societate dreaptă, statul este cel care se adaptează la capacitatea cetățeanului, nu cetățeanul cel care trebuie să suporte consecințele lipsei de viziune politică.
Această declarație este un apel la luciditate și responsabilitate publică! Românul de rând nu poate fi transformat într-un mecanism de compensare a dezechilibrelor bugetare!
Demnitatea, stabilitatea și siguranța economică a oamenilor trebuie să fie temelia oricărei politici fiscale autentice!
Vă mulțumesc.
Deputat Cristina-Emanuela Dascălu, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.
Parlamentarii sunt trimișii cetățenilor aici, pentru a le apăra interesele, patrimoniul și identitatea. Or, în acest caz, doamna Raluca Turcan s-a dovedit incapabilă să facă acest lucru. Poate fi legal, dar este profund ilegitim.
Un stat care își pierde tezaurul și nu pierde nicio funcție politică transmite un mesaj devastator: că istoria poate fi pierdută, iar răspunderea politică poate fi ocolită.
În aceste condiții, solicit public și ferm realizarea unui raport complet și transparent privind toate deciziile care au dus la scoaterea tezaurului din țară, stabilirea clară a responsabilităților politice și administrative, inclusiv la nivel ministerial, urgentarea demersurilor de modificare a legislației, astfel încât niciun bun clasat în categoria „Tezaur” să nu mai poată părăsi România fără hotărâre de Guvern, precum și instituirea unor evaluări independente realizate de experți acreditați și a unor standarde de securitate proporționale cu valoarea reală a patrimoniului național.
Tezaurul dacic...
Vă mulțumesc.
Popescu Antonio, deputat, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.
Așadar, stimați colegi, vă invit să construim un pachet legislativ substanțial pentru susținerea familiei și pentru încurajarea tinerilor să aibă o familie numeroasă.
Sunt convins că în țara în care familiile sunt puternice și numeroase, societatea este puternică și coezivă! Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc mult.
În aceste condiții, funcția de ministru al apărării nu poate fi pusă decât pe umerii unui profesionist care știe cum să gestioneze un portofoliu strategic, care nu vinde interesul național și nu-l ascunde sub preșul altora.
Orice semn de incoerență sau superficialitate va fi imediat observată de partenerii noștri, atât de cei interni, cât și de cei externi.
Pentru România acest lucru nu ar fi decât un semn de vulnerabilitate majoră și o invitație la risc.
Vă mulțumesc foarte mult.
Trebuie spus foarte clar: protecția biodiversității presupune o cooperare reală cu comunitățile locale și cu proprietarii de terenuri. Constituția României oferă cadrul necesar pentru acest echilibru, stabilind că interesul public trebuie armonizat cu respectarea dreptului de proprietate, inclusiv prin asigurarea unor despăgubiri juste, stabilite de comun acord sau, dacă este cazul, prin intermediul instanțelor.
În forma actuală, procesul de desemnare a zonelor prioritare pentru biodiversitate nu oferă claritate privind compensațiile, nu garantează negocierea reală cu proprietarii și riscă să creeze percepția unei restrângeri arbitrare a dreptului de proprietate. În statele membre din Uniunea Europeană...
– libertatea de valorificare economică;
– planurile de amenajament vor trebui să respecte regulile ariei protejate.
Proprietarii terenurilor agricole vor avea drept de folosință restrâns:
– nu vor putea schimba destinația, nu vor putea realiza parcelări, investiții fără avize speciale, valoarea terenurilor vor scădea, din cauza faptului că agricultura pe un teren inclus într-o arie protejată este limitată, fiind permisă doar agricultura tradițională, veniturile agricole vor scădea.
Totodată, fiind reguli stricte, speciale, dreptul de folosință va fi extrem de limitat, urmând a beneficia, în anumite condiții, de compensații. Dreptul la compensații este un drept constituțional, legal, european. La nivel național, compensațiile sunt achitate cu întârziere, restanțele se ridică la sute de milioane de lei. În statele membre din Uniunea Europeană compensațiile stabilite se achită în termenele prevăzute de actele normative, iar unii proprietari acceptă compensațiile oferite, decât să își lucreze terenurile și pădurile.
Este inadmisibil ca propunerile de introducere a suprafețelor să fie realizate din birou, așa cum a reieșit din afirmațiile unui expert, conform căruia nu se merge pe teren – nu a fost nevoie; s-au folosit de hărți online de la Romsilva, iar pentru alte habitate de la șes, pe multe studii anterioare. Consider că pentru a institui...
Cu ocazia sărbătorii etniei tătare din România, prefectul județului Constanța, vicepreședintele consiliului județean și primarul municipiului Constanța au primit, la un loc, vizita delegației Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, condusă de Gelil Eserghep, alături de delegația Congresului Mondial al Tătarilor Crimeeni, condusă de președintele Refat Ciubarov.
Peste 1.200 de persoane au participat sâmbătă, 13 decembrie, la spectacolul organizat de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”.
Tătari de toate vârstele și din toate localitățile unde există organizații ale UDTTMR au fost prezenți la Constanța pentru a celebra împreună „Sărbătoarea etniei tătare din România”.
Și minoritățile naționale din România se află sub acest asediu. Folosindu-se de cadrul legal permisiv și de vulnerabilitățile de funcționare de care vorbeam, neprietenii acestora și ai României au creat multiple asociații-fantomă, menite să semene discordie și haos în comunitățile noastre, obiectivele lor fiind degradarea participării active și pozitive a minorităților naționale la viața comunitară colectivă a României, la patrimoniul național al țării noastre, slăbirea
tuturor coeziunilor posibile, în interiorul comunităților noastre, în relația dintre acestea și statul român, precum și degradarea încrederii noastre în Europa și valorile ei.
Unele dintre acestea se demască ușor. Bunăoară, recent, au sabotat fățiș deschiderea de grupe de studiu al limbii ucrainene în școlile cu predare în limba română. Acest război hibrid se bazează pe o mașinărie de propagandă care are o vastă experiență în domeniu, care exploatează istoric vulnerabilitățile societății deschise și ale modelului liberal pe care se bazează democrația.
Celebrarea Zilei minorităților naționale ne amintește rolul nostru crucial și stabilitatea României în funcționarea coeziunii civile, de care avem atâta nevoie, și în consolidarea mecanismelor colective de autoapărare ale României și restului Europei.
Forțele politice din România trebuie să participe la construcții responsabile permanente, la perfecționarea modelului de bune practici privind minoritățile naționale și a capacității noastre de reziliență colectivă.
Împreună suntem puternici! Vă mulțumesc.
Au fost crescute taxele, s-au luat bani de la mame, de la elevi, de la profesori, de la persoanele cu dizabilități, au crescut TVA-ul. Iar aceste acțiuni lasă impresia că partidele de la putere nu fac altceva decât să se concentreze pentru a umple vistieria pentru următoarele alegeri parlamentare și prezidențiale.
Strângem cureaua. Dar oare o strângem pentru noi sau pentru alții? Strângem cureaua, dar bunăstarea pare atât de departe.
Parcă Dumnezeu ne încearcă credința și ne trimite ba inundații, ba ne lasă fără apă, ba conducători perfizi, cu măști de salvatori de neam și țară.
Frica de Dumnezeu și dragostea față de tricolor par a ne fi salvarea. Dar salvarea pare atât de departe...
## Stimați colegi,
În pragul sărbătorilor de iarnă, în pragul Nașterii Domnului, vin la dumneavoastră cu rugămintea de a fi iertători, de a fi îngăduitori, noi față de noi, în primul rând, pentru a putea fi mai apoi un exemplu demn de urmat de românii noștri dragi.
Să ne bucurăm de țară, de familie, de colinde, de pace, de liniște sufletească și să ne aducem aminte că această Românie a fost...
Guvernul a rămas în funcție nu pentru că ar fi convins românii că merge într-o direcție bună, ci pentru că, în Parlament, s-a preferat menținerea unor aranjamente politice comode. PSD, PNL și USR au ales să nu deranjeze echilibrul puterii, chiar dacă acest echilibru este plătit zilnic de cei care muncesc și nu reușesc să țină pasul cu scumpirile.
Moțiunea de cenzură nu a fost respinsă în urma unei dezbateri sincere despre binele public, ci printr-un vot care a confirmat, încă o dată, că, atunci când sunt puse în joc funcții și influență, granițele dintre partide devin flexibile, iar promisiunile făcute cetățenilor dispar. Pentru români, aceste jocuri nu sunt abstracte. Ele se traduc direct în taxe mai mari, prețuri scăpate de sub control și un sentiment tot mai puternic că statul știe să ceară, dar nu știe să apere.
Când partide care se declară diferite ajung să voteze la fel, pentru a proteja un premier și un guvern care au împovărat populația, mesajul transmis românilor este periculos: nu contează cât de greu vă este, important este ca scaunele să rămână ocupate.
Aceasta nu este stabilitate; este conservarea unui sistem care se apără pe sine, pentru că puterea nu este un scaun de care să te agăți, ci o răspundere...
Vă mulțumesc.
Deputat al PSD, Ion-Alin Tomoescu, Circumscripția nr. 27 Mehedinți.
3. Construirea șoselei de centură în integralitatea ei. Din nefericire, Iașiul nu are astăzi o șosea de centură. Există doar o scurtă porțiune între Miroslava și Lunca Cetățuii, dar toată această șosea de centură ocolitoare a Iașiului trebuie să fie completată și pe restul punctelor cardinale, de la sud,
est și nord. Scoaterea traficului greu din oraș și diminuarea poluării vor fi vizibile instant.
4. Crearea de piste pentru biciclete și transportul pe
trotinete.
5. Implementarea sistemului inteligent de trafic.
6. Zone de acces restricționat și sensuri unice. Această soluție poate crea noi zone de acces limitat pentru vehiculele motorizate în centrul Iașiului, încurajând, astfel, pietonii și utilizatorii de transport alternativ.
Sunt, bineînțeles, și alte soluții: parcări, planificare urbană durabilă, infrastructură pentru vehicule electrice, investiții urbane de...
Știu că unele creșteri de taxe au fost resimțite dureros de cetățeni. Însă, într-o perioadă complicată, responsabilitatea înseamnă uneori adoptarea unor măsuri nepopulare, dar necesare pentru stabilitatea financiară a statului și pentru protejarea categoriilor vulnerabile. Evitarea acestor realități ar fi însemnat amânarea problemelor, nu rezolvarea lor.
Privind spre viitor, România are nevoie de continuitate administrativă, de investiții coerente, de modernizarea sistemelor publice și de un efort constant de reducere a risipei. Este esențial ca echipele guvernamentale să rămână concentrate pe stabilitate, profesionalism și implementarea proiectelor care pot consolida capacitatea statului de a gestiona provocările următoarei perioade.
Stimați colegi,
Chiar dacă traversăm vremuri tulburi, România are toate resursele pentru a depăși aceste provocări. Are experiență, are oameni competenți și are vocația europeană necesară pentru a rămâne ancorată în valorile democratice și în direcția dezvoltării.
Închei această ultimă declarație politică din acest an cu un apel la unitate, la responsabilitate și la luciditate. În astfel de momente, maturitatea unei națiuni se măsoară prin modul în care reușește să își păstreze echilibrul și să își protejeze viitorul.
Vă mulțumesc.
Acesta este adevărul pe care nu îl mai pot ascunde nici luminițele de Crăciun, nici propaganda guvernamentală. România nu este într-o criză gravă din cauza românilor, ci din cauza celor care o conduc. Din cauza PSD, PNL, USR și UDMR. Iar cel mai sărac Crăciun este dovada clară că această guvernare a eșuat și trebuie să plece.
Vă mulțumesc.
Oameni buni, cuvintele sunt prea puține. Haideți să ne trezim! Conștientizați, vă rog, indiferent de partidul pe care îl reprezentați, gravitatea momentului acesta. Nu putem privi cum se alege praful de statul de drept și de țara asta cu totul! Nu ne vor ierta nici copiii, nici copiii copiilor noștri!
Consider, de asemenea, important să subliniez că și eu, Daniel Ciornei, am fost la rândul meu victima unor fake news-uri, în momentul în care am participat la un protest și au fost difuzate în presă afirmații denigratoare și neadevărate la adresa mea, comentarii și etichete care nu aveau legătură cu realitatea, dar care au fost rostogolite în spațiul public zile la rând. Știu, din experiență personală, cât de ușor poate fi afectată imaginea unui om atunci când presa sau comentatorii publici aleg senzaționalul, în locul adevărului și verificării.
Tocmai această experiență mă obligă, cu atât mai mult, să condamn ferm fenomenul dezinformării, indiferent cine este ținta, și să îmi asum responsabilitatea atunci când, prin declara....
Am rămas o mână de oameni care vrem să îndreptăm cumva acest rău – și nici așa nu este bine. La un moment dat vom pleca și noi și, atunci, cu siguranță, România va fi pierdută.
Țara România a dispărut după lovitura de stat din ’89, iar în locul ei a rămas doar teritoriul România.
Mulțumesc.
Din păcate, trebuie să spunem foarte limpede – națiunea civică moldovenească este tot o consecință a ideilor specifice regimului comunist sovietic care încerca să-i rupă pe frați de frați.
Pentru toți românii din Basarabia există o singură Țarămamă, România, iar ideea că ei ar reprezenta un fel de națiune separată de România este tot o consecință și o idee inoculată de Rusia.
Cei care cred că națiunea civică moldovenească este o realitate nu sunt sub nicio formă cei care înțeleg identitatea noastră comună, a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Așadar, moldovenismul este o idee toxică, o idee antiromânească și o idee care a avut un singur scop – distrugerea identității românești a românilor din Republica Moldova.
Să nu avem teamă și să facem unirea!
Vă mulțumesc.
Stimați colegi,
Justiția nu se apără prin tăcere. Se apără prin adevăr, curățenie și responsabilitate. Soluția nu este cosmetizarea, ci reforma profundă. Legile justiției trebuie rescrise. Promovările trebuie să fie pe competență, nu pe relații. Dosarele trebuie repartizate transparent, verificabil. Iar lupta anticorupție trebuie readusă acolo unde poate funcționa cu adevărat.
Este momentul ca politica să repare ceea ce tot politica a stricat. Nu pentru imagine, nu pentru scor electoral, ci pentru dreptul fiecărui cetățean de a trăi într-o țară în care legea nu este o ruletă rusească.
USR va merge până la capăt pentru o justiție corectă, pentru un stat în care nimeni nu este deasupra legii.
Vă mulțumesc.
USR trebuie, în echilibrul de forțe din Parlament și Guvern, să rămână un motor al îndreptării lucrurilor și al schimbării în bine a României. Pentru acest lucru am fost votați și acesta este drumul pe care vom continua.
Mulțumesc.
Ciprian Rigman, Circumscripția nr. 13 Cluj.
Respectarea drepturilor omului și a minorităților este un criteriu de credibilitate internă și internațională pentru România. Astăzi, mai mult ca oricând, este necesar să apărăm principiul unității în diversitate. Societățile care marginalizează, discriminează sau ignoră minoritățile devin fragile și vulnerabile. În schimb, statele care investesc în incluziune, dialog și respect construiesc stabilitate, coeziune socială și încredere între cetățeni.
Comunitatea rușilor lipoveni din România, pe care o reprezint în Parlament, asemenea tuturor minorităților naționale, își asumă identitatea, cu demnitate și responsabilitate, respectând valorile statului și poporului român, a cărui parte integrantă este, și contribuind activ la viața publică. Această loialitate față de România trebuie împlinită cu respect, recunoaștere și politici publice care să sprijine păstrarea identității și dezvoltării comunităților.
De la tribuna Parlamentului României transmit un mesaj ferm: drepturile minorităților naționale nu sunt negociabile și nu pot deveni victime ale populismului sau ale discursurilor radicale. Viitorul României se construiește prin respect, incluziune și responsabilitate politică.
La mulți ani, România!
La mulți ani tuturor minorităților naționale din România! Vă mulțumesc.
Este datoria noastră, a Parlamentului României, să ne asigurăm că acest patrimoniu cultural și lingvistic este protejat și transmis generațiilor viitoare.
Prin urmare, fac un apel la susținerea continuă a programelor de educație în limba maternă și a inițiativelor culturale destinate păstrării identității cehe, alocarea resurselor necesare pentru restaurarea și conservarea patrimoniului material și imaterial al așezărilor cehe din Banat.
## Doamnelor și domnilor colegi,
A prețui minoritățile noastre înseamnă a ne prețui propria istorie.
Să celebrăm și să sprijinim comunitatea cehă, un pilon de cultură, istorie și loialitate în sânul națiunii noastre.
La mulți ani tuturor minorităților naționale din România! Vă mulțumesc.
Mulțumesc frumos.
Deputat SOS România, Circumscripția nr. 43, Andreea Cîmpianu.
Impozitele mai mari nu pot fi justificate doar prin nevoia de venituri la buget, dacă aceste venituri nu se întorc în servicii publice mai bune, infrastructură funcțională și respect față de contribuabili.
Aceasta este o declarație de alarmă, dar și de echilibru. Politicile fiscale nu trebuie construite pe spatele celor care
muncesc și plătesc deja. România are nevoie de un sistem fiscal corect, uman și responsabil, care să protejeze oamenii, nu să îi împovăreze.
Vă mulțumesc.
Deputat Gheorghe-Petru Pîclișan, Circumscripția electorală nr. 7, Botoșani.
Consider, stimați colegi, că această situație trebuie tratată cu maximă seriozitate, iar pentru acest lucru este nevoie de o investigație completă, de identificarea responsabililor, de măsuri clare pentru modernizarea infrastructurii, dar și de un angajament public ferm că un astfel de incident nu se va mai repeta. Zecile de mii de oameni afectați trebuie să știe ce s-a întâmplat și de ce.
În numele cetățenilor afectați, solicit autorităților centrale și instituțiilor de profil să prezinte public un plan concret de redresare și modernizare, precum și un calendar precis privind implementarea lui.
Vă mulțumesc.
Petre Pușcașu, deputat...
Vă mulțumesc frumos.
Silviu Gurlui, deputat AUR de Iași.
De la această tribună a Camerei Deputaților solicit din nou:
– demiterea ministrului mediului, Diana Buzoianu;
– măsuri urgente și concrete pentru restabilirea permanentă a alimentării cu apă potabilă a municipiului Curtea de Argeș și a comunelor Valea Danului, Valea Iașului și Băiculești;
– sprijin real pentru autoritățile locale și pentru populația afectată din județul Argeș;
– identificarea și sancționarea celor responsabili pentru această criză majoră.
Accesul la apă potabilă nu este un privilegiu. Este un drept fundamental, esențial pentru sănătate, demnitate și o viață decentă. Orice guvern care îl încalcă, prin indiferență sau incompetență, își pierde legitimitatea morală.
Criza apei din județul Argeș trebuie să fie un semnal de alarmă și un punct de cotitură. Partidul SOS România nu poate accepta ca zeci de mii de argeșeni să fie tratați ca o statistică sau ca un efect colateral al unor decizii prost gândite. Iar situația din județul Argeș nu mai poate fi tratată cu indiferență, explicații evazive sau promisiuni fără acoperire.
Vă mulțumesc.
Tudor Ionescu, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 3, Argeș.
Un vechi proverb elen spune că lacrimile se uită cel mai ușor. Stimați colegi, vă invit astăzi să respectăm înțelepciunea elenă și să ne aducem aminte de lacrimile și sângele care s-au vărsat în decembrie 1989 și să ținem un moment de reculegere în memoria și cinstea celor căzuți.
Vă solicităm aprobarea ordonanței, în forma admisă de Comisia pentru cultură.
Vă mulțumim.
Cred că este un lucru absolut firesc adoptarea acestui act normativ astăzi și salutăm și noi deplin, în consecință. Vă mulțumesc.
Prin aceste modificări se urmărește crearea unui cadru flexibil și eficient pentru utilizarea fondurilor europene, sprijinirea categoriilor defavorizate și accelerarea implementării proiectelor finanțate din politica de coeziune și PNRR.
Propunem adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele formulate de comisia raportoare. Vă mulțumesc.
În acest fel, și producătorii români câștigă, dar și cetățenii români sunt protejați.
Mulțumesc.
Dacă mergem pe rezervele de apă, o să vedeți ce-ați făcut...
## **Domnul Adrian Câciu**
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Vă propun, așadar, să susțineți acest amendament, ca să facem o distincție clară și tocmai să apărăm libertatea de exprimare.
Dacă voi vreți să vă întoarceți la momentul în care cei care vorbesc de Radu Gyr, de Vulcănescu, de Eminescu, de Goga, de Slavici, să-i băgați la pușcărie pe oameni că pun o poză pe Facebook, o poezie pe Facebook, este, sigur, alegerea voastră. Noi vă spunem doar că n-are nicio legătură nici cu democrația, nici cu libertatea...