Găvrilă Ghilea

382 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat1 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: sarcastic

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Sub guvernarea PSD, protecție socială cu Păcală și Tândală?!*”

O analiză a oficiului european de statistică Eurostat recent diseminată în spațiul public plasează România pe ultimul loc între statele membre ale UE din punctul de vedere al ponderii în produsul intern brut a cheltuielilor cu protecția socială*.

Astfel, în anul 2017, în vreme ce media acestor cheltuieli la nivelul Uniunii Europene atingea aproape 28% din PIB, *

În contextul ședinței

Guvernul social-democrat aloca abia jumătate din acest indicator

1

2

, adică numai 14% din PIB-ul autohton*

, pentru protecția socială.

Documentul citat mai menționează că, în același interval de referință, trei state membre s-au situat peste media Uniunii, cu alocări către acest sector sensibil de peste 30% din PIB, respectiv Franța, 34%, Danemarca, 32%, și Finlanda, 31%.

Clasamentul continuă cu 14 țări europene care alocă între 20% și 30% din PIB-ul propriu programelor de protecție socială, alte 11 state cheltuind în acest domeniu sub 20% din PIB, pe ultimul loc, cu doar 14% din produsul intern brut, situându-se România. Autorii studiului au reținut și faptul că ponderea cea mai însemnată în alocările destinate protecției sociale o reprezintă pensiile pentru limită de vârstă și urmaș, media europeană situându-se la 46% din totalul acestora, alte 37% fiind destinate cheltuielilor cu protecția în caz de boală și invaliditate, respectiv 9% pentru protecția familiei și copiilor, în vreme ce cheltuielile cu ajutoarele pentru șomaj se ridică la 4%, același procent fiind alocat și cheltuielilor pentru asigurarea locuințelor și evitarea riscului de excludere socială.

Paradoxal, deși are cea mai mică pondere a cheltuielilor de protecție socială în PIB dintre toate statele UE, România se situează pe locul al treilea din punctul de vedere al procentului prestațiilor sociale acordate persoanelor vârstnice din totalul acestora*. Astfel, țara noastră alocă 56% din cheltuielile destinate protecției sociale pentru plata pensiilor de limită de vârstă și de urmaș, nefiind depășită decât de Portugalia și Italia, fiecare cu câte 58%, respectiv de Grecia, cu 63%, aceasta în vreme ce, față de o medie europeană de 4% din totalul cheltuielilor cu protecția socială destinată ajutoarelor pentru șomaj, România nu dedică decât 0,5% pentru combaterea acestui flagel, în timp ce, la polul opus, Irlanda alocă aceluiași scop nu mai puțin de 9% din totalul prestațiilor sociale.

Cu alte cuvinte, sub guvernarea PSD, protecția socială parcă a fost supervizată de Păcală și Tândală1 2!*

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Justificarea se bazează pe interesul general al cetățenilor privind protecția socială, nu pe un grup restrâns.

„România pe ultimul loc între statele membre ale UE din punctul de vedere al ponderii în produsul intern brut a cheltuielilor cu protecția socială”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Utilizarea unor personaje din folclor pentru a ridiculiza guvernarea PSD constituie o formă de derogare.

„sub guvernarea PSD, protecția socială parcă a fost supervizată de Păcală și Tândală”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul critică politicile guvernului fără a aborda cererile sau argumentele specifice ale acestuia.

„Guvernul social-democrat aloca abia jumătate din acest indicator”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Nu există nicio încercare de a prezenta sau combate argumentele opoziției; discursul este pur critic.

„Sub guvernarea PSD, protecție socială cu Păcală și Tândală?!”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul prezintă o poziție critică bazată pe date, fără a propune o alternativă sau o mediere.

„România se situează pe locul al treilea din punctul de vedere al procentului prestațiilor sociale acordate persoanelor vârstnice din totalul acestora”

În context ↑