János Kiss

„Taxele sunt un lucru mult prea serios pentru a fi lăsate doar în seama guvernanților!”

Fostul politician francez și prim-ministru în două mandate, Georges Clemenceau, este creditat cu rostirea unei maxime devenite comună în ziua de astăzi, respectiv: „Războiul este un lucru mult prea serios pentru a fi lăsat doar în seama militarilor.”

Însă, în opinia mea și a multor profesioniști datorită cărora motorul economiei românești încă funcționează, și taxele sunt un lucru mult prea serios pentru a fi lăsat doar în seama guvernanților.

Desigur, această convingere mi-am format-o în calitate de profesionist în domeniul avocaturii, domeniu în care mi-am desfășurat activitatea, înainte de a mă implica în politică. Și nu doar eu, ci și ceilalți colegi ai mei liberali împărtășesc această convingere, pe care și-au format-o, probabil, tot din practica anterioară implicării în politică, pentru că majoritatea dintre noi am activat în economia privată înainte de a servi binelui public, din postura de politicieni. Cum însă acest traseu profesional nu este singurul posibil și nici vreo condiție _sine qua non_ a practicării activității politice și cum zilele acestea sunt, iarăși, pentru a câta oară, în țara în care un articol recent de presă estima că, într-o perioadă de 7 ani, nu mai puțin de 50% dintre prevederile Codului fiscal au suferit modificări, dominate, din nou, de discuția despre regimul taxării activităților și proprietăților românilor, mi-am adus aminte de una dintre cărțile de căpătâi, nu doar pentru mine, ci la nivel mondial, în materia efectului pe care politicile fiscale îl au asupra dezvoltării societăților, pe care doresc să le-o recomand cu toată căldura, dar și cu toată indignarea unui profesionist față de cei care atentează la rezultatele muncii lui, celor care elaborează politicile fiscale ale României pentru următorii ani.

Pentru binele întregii economii românești, faceți-vă timp și aplecați-vă, măcar o oră în fiecare zi, asupra lucrării lui Charles Adams, „For Good and Evil: The Impact of Taxes on the Course of Civilization”. Veți descoperi acolo că a colecta puțin de la mulți este incomparabil mai eficient decât a colecta mult de la puțini. Și veți mai descoperi, poate cu surprindere, că orice taxare care depășește nivelul de 10% dă naștere exact acelor procese psihologice care conduc la creșterea evaziunii!*