Viorel Salan

„Termocentrala de la Mintia, o privatizare dubioasă”

Ultima analiză a Băncii Naționale a României o spune foarte clar. Șocul inflaționist vine din șocul piețelor de energie. Peste jumătate din creșterea ratei inflației în România provine din prețurile mari ale energiei. Cum a luat naștere această criză? Politicile stimulative din perioada pandemiei, efortul de a menține lanțurile de aprovizionare și războiul au creat circumstanțele favorabile unei transmisii rapide a prețurilor mari la energie în restul prețurilor, în principal în cele ale alimentelor.

Desigur, nu doar la noi a apărut acest fenomen. Mecanismul inflaționist a funcționat similar în toată Europa. Ceea ce a făcut diferența a fost maniera în care guvernele au decis să facă față acestei provocări.

Ce a făcut Germania când criza energetică a apărut și a cuprins întreaga economie germană? În Germania, care dorește intens să-și „înverzească” economia, cărbunele acoperă încă până la un sfert din energia utilizată.* În prezent, mai sunt conectate la rețeaua electrică 151 de termocentrale pe cărbune, iar ultima termocentrală pe cărbune a fost pusă în funcțiune anul trecut, lângă Dortmund. Guvernul german dorește ca așa-numita rezervă de rețea, adică centralele electrice care sunt de fapt destinate situațiilor de urgență și care nu fac parte din piața obișnuită a energiei electrice, să producă în această perioadă de criză.

Cum a răspuns România în fața crizei energetice? România a închis unități de producere a energiei electrice fără să se pună mare lucru în loc, ceea ce am putea numi o politică de declin economic garantat. Un exemplu devenit clasic în acest sens este cazul termocentralei de la Mintia.

După 50 de ani de activitate, deși este obiectiv strategic, Termocentrala Mintia a intrat în insolvență din noiembrie 2019, a fost oprită în februarie 2021 și a intrat în conservare în iunie 2021. La sfârșitul lunii august 2022 a fost vândută, prin administrator judiciar, cu 91 de milioane de euro, dar nu înainte să fie investiți în retehnologizare peste 150 de milioane de euro.