Maria Stoian

432 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Traficul de persoane, un fenomen care trebuie să ne preocupe pe fiecare dintre noi”

Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane, sărbătorită ieri, atrage atenția asupra acestui fenomen*, care a atins în ultimii ani dimensiunile și particularitățile unui proces social transnațional.

Traficul de persoane este responsabil pentru dramele umane și suferințele devastatoare provocate victimelor*, fie ele exploatate sexual, prin muncă sau sub alte forme. În aceeași măsură, traficul de ființe umane reprezintă un fenomen de criminalitate organizată care nu cunoaște granițe, o infracțiune gravă, prevăzută și pedepsită, însă nu foarte drastic în România.

Fenomenul traficului de ființe umane nu reprezintă o problematică nouă a panaceului criminalității, el grevând istoria omenirii timp de mai multe milenii, sub diferite forme de manifestare. Astfel, sclavia, în forme noi sau mai vechi, precum și practicile similare sclaviei continuă să existe în toate statele lumii, totul derulându-se sub evantaiul crimei organizate, cu atât mai mult în actuala criză sanitară, economică și socială.

În contextul ședinței

Având forme de manifestare care țin de crima organizată, traficul de ființe umane poate crea vulnerabilități ce țin de stabilitatea sistemelor statale, chiar să destabilizeze pacea și securitatea acestora.

*

Acest flagel se exprimă prin tulburarea echilibrului demografic, etnic, cultural, prin incapacitatea mecanismelor de protecție socială sau de sănătate publică, prin depășirea capacității de absorbție a pieței legale a muncii, precum și prin bulversarea raportului de forțe dintre structurile de control al legalității și al ordinii publice, pe de o parte, și responsabilii de comiterea activităților infracționale, pe de altă parte.

Datele statistice oficiale arată că în ultimii ani numărul victimelor traficului de persoane din România s-a situat constant în jurul cifrei de 600-700 anual. Majoritatea covârșitoare a formelor de manifestare a acestui fenomen este dată de cazurile de exploatare sexuală, în timp ce cerșetoria și exploatarea prin muncă sunt în procente mult mai reduse.

În ceea ce privește exploatarea sexuală, cele mai multe victime au căzut pradă acțiunilor proxeneților, dar sunt și destule situații în care soțul sau partenerul au fost autorii faptelor. Îngrijorător consider și faptul că marea majoritate a victimelor exploatării sexuale au o educație modestă*, respectiv persoane care nu au încheiat cursurile școlare obligatorii sau, în multe cazuri, nu au deloc studii.

Societatea românească de astăzi este foarte vulnerabilă la tentativele din ce în ce mai _evoluate_ ale indivizilor certați cu legea, la încercările lor de a transforma din ce în ce mai multe persoane în victime ale acestui gen de infracțiuni grave. Din acest motiv, fiecare dintre noi trebuie să conștientizeze gravitatea efectelor pe care le poate produce traficul de persoane pe plan uman și socioeconomic și să ia atitudine.1 2