Stenogramă plen

Bună dimineața, dragi colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 19 octombrie 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Vă reamintesc succint dispozițiile regulamentare.

Declarațiile politice sau intervențiile se prezintă în scris sau verbal; nu vor depăși 3 minute.

Dacă se depășește timpul alocat, se poate retrage cuvântul.

Nu se poate prezenta mai mult de o declarație.

Iar algoritmul de prezentare îl știți: trei – PSD, trei – PNL, doi – USR și câte unu de la AUR, UDMR, minorități și neafiliați.

Haideți să intrăm direct în ședință! Începem cu Grupul PSD.

Domnul Ioan Vulpescu este? Nu.

Mergem mai departe. Constantin Bîrcă? Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

„Creșterea pensiilor și a salariului minim – un lucru cert” Mă întâlnesc în fiecare săptămână cu oamenii din județul Călărași și nu pot să nu observ din ce în ce mai mult îngrijorările cu privire la plata facturilor sau cu privire la coșul zilnic de cumpărături. De aceea, aș vrea să îi asigur că PSD și coaliția de guvernare vor majora pensiile și salariul minim, astfel încât să compenseze creșterile de prețuri din ultimul timp.

Vreau să dau aceleași asigurări și de aici, din Parlament, pentru că am vorbit cu colegii mei din PSD și știu că în coaliție s-a luat deja această decizie. Sunt multe discuții în mediul public pe acest subiect care dau senzația unei tergiversări și asta nu face bine. Dar nu este cazul de așa ceva. Creșterile sunt pe masa Executivului și vor fi puse în practică.

În acest moment se discută la Guvern despre sursele de finanțare ale majorărilor. Se fac calcule, se căută resurse, dar un lucru este cert – creșterea pensiilor și mărirea salariului minim vor fi prinse în noul buget pentru anul 2023, pentru că din partea PSD nu există marjă de negociere pe acest subiect.

Experții ne spun că mediul de afaceri are nevoie de stabilitate și predictibilitate, pentru a rezista și a se dezvolta bine. Dar este la fel și în cazul fiecăruia dintre noi.

Hai să luăm cazul unei familii și să încercăm să îl analizăm în această cheie! Să zicem că familia extinsă cuprinde doi pensionari, doi adulți angajați și doi copii. Această gospodărie are nevoie să știe pe ce venit se poate baza în această iarnă și în anul următor pentru plata locuinței, a coșului zilnic de cumpărături și a utilităților, ca să ne referim doar la cheltuielile de bază, deși bineînțeles că există și altele. De aceea, este nevoie să le spunem oamenilor că le cunoaștem îngrijorarea și vom răspunde la ea prin creșterea pensiilor și a salariului minim.

În curând va trebui să votăm bugetul pentru anul următor în Parlament, iar în viitoarea proiecție se vor regăsi aceste măsuri, pentru că românii au nevoie de aceste majorări și le merită din plin. Nu aș vrea să vorbesc despre procentul cu care vor fi crescute pensiile, dar acesta trebuie să fie cât mai apropiat de rata inflației, tocmai pentru a compensa prețurile în urcare.

Suntem permanent preocupați de soarta românilor, de nivelul lor de trai, în special de categoriile sociale vulnerabile, cum sunt pensionarii și angajații cu salariu minim. Ca dovadă, PSD susține cu fermitate aceste majorări și nu poate fi vorba de populism, așa cum susțin anumite voci neinspirate din opoziție.

Vă mulțumesc.

Bîrcă Constantin, deputat al PSD, Călărași.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe, la domnul Dan Șlincu. Vă rog, domnule deputat.

Bună dimineața și vă mulțumesc, domnule președinte de ședință!

Stimați colegi parlamentari,

Cumpărarea produselor românești este un act de solidaritate și de patriotism pe care îl poate manifesta fiecare dintre noi. Fiecare produs românesc cumpărat contribuie la crearea sau la menținerea unui loc de muncă în România și la creșterea capitalului românesc. Iar produsele agroalimentare românești sunt superioare în multe privințe celor din import.

Partidul Social Democrat a inițiat încă din 2020 campania „Cumpără românește”, prin care îndeamnă românii să cumpere produsele românești, și a introdus în propunerile sale electorale pachetul „Fabricat în România”, pentru sprijinirea producătorilor români, iar la guvernare, prin Ministerul Agriculturii, prin Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii, social-democrații i-au sprijinit pe fermierii români și pe angajații din sectorul agroindustrial.

Odată cu revenirea PSD la guvernare s-au reluat demersurile și astăzi avem din nou operațională Casa de Comerț UNIREA. După 3 ani de la oprire, Casa UNIREA a încheiat primele contracte cu producătorii români. Reluarea activității vine cu un model eficient de activitate, de mare ajutor agricultorilor. Casa UNIREA colectează marfa de la producători, o sortează, o depozitează și o livrează, ca intermediar comercial profesionist, marilor rețele de supermarketuri.

Cu PSD la conducerea agriculturii, fermierii români au fost sprijiniți nu doar la timp, ci și în avans. 4,37 de miliarde de euro sunt fondurile europene și de la bugetul statului alocate în acest an, considerabil mai mult decât în anul anterior. Astfel, agricultura țării a putut face față crizelor și a reușit recolte bune, suficiente și de o bună calitate pentru piața națională. Ministrul agriculturii îndeplinește astfel un angajament important din programul de guvernare al PSD, centrat pe promovarea produselor agroalimentare românești.

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe, la Grupul PNL. Domnul Pavel Popescu este? Nu.

Doamna Vetuța Stănescu?

Păi, lipsea domnul Vulpescu. Iau calupuri de câte trei și se rotesc.

Și cei care nu vin? Vă rog, doamnă.

Mulțumesc mult. Bună dimineața, stimați colegi! Domnule președinte de ședință,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Tranziția către energia verde. Între minciună și adevăr”.

Minele din Valea Jiului și capacitățile energetice din județul Hunedoara au fost mereu subiecte care au generat tumult, dar și propagandă populistă. Politicieni implicați până în gât în prăbușirea Complexului Energetic Hunedoara, oameni care poartă responsabilitatea deciziilor luate doar în interes de partid și de grup, astăzi poartă salopete de miner și varsă lacrimi de crocodil, de dragul celor ce trudesc în subteran.

Mai mult decât atât, sunt aruncate în spațiul public minciuni sfruntate despre planurile oculte ale Guvernului, care este format și din partidul ai căror membri sunt acești bocitori profesioniști.

## Stimați colegi,

Guvernul României și noi, parlamentarii, nu închidem Valea Jiului. Noi suntem cei condamnați să facem totul pentru a o resuscita. Valea Jiului a fost închisă încet-încet, încă de acum 25 de ani, când s-au luat deciziile restrângerii activității miniere, fără să se pună nimic concret în loc. Astăzi nu mai suntem în aceeași situație. Avem acorduri semnate cu Comisia Europeană, prin care se vor investi peste

510 milioane de euro pentru județul Hunedoara, în vederea tranziției de la economia pe cărbune la una nepoluantă. Astăzi ne propunem să adoptăm acte normative care să garanteze locurile de muncă din Valea Jiului și dincolo de 2023, prin investiții masive în capacități energetice verzi.

Acesta ar trebui să fie subiectul principal în Vale, respectiv cum să reușim să absorbim banii europeni și în ce anume să îi investim, nu să facem paradă, pe suferința a mii de oameni, cărora, pe bună dreptate, le e teamă de viitorul lor. Oamenii ar trebui să fie mai bine informați despre ce soluții avem pentru problemele lor, nu să asiste la spectacole grotești, asigurate de oamenii politici, care parcă acum descoperă Valea Jiului și sunt mirați de cât de greu o duc minerii. Adevărul este că mereu au știut să profite de pe urma lor și, în afară de câțiva bani în plus la pensie, nu s-au îngrijit de siguranța muncii lor, au uitat de planurile de investiții, au devalizat ani de-a rândul tot ce s-a putut prin companiile miniere.

## Vă mulțumesc.

Dacă doriți să faceți permutări veniți și-mi spuneți, pentru că eu merg pe calupuri de câte trei. Știu că nu pot premia absenții, de asta. Îmi spuneți și vă trec când revine. Doamna Cătălina Ciofu?

Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „PNL înțelege necesitatea unei infrastructuri de calitate în regiunea Moldovei și sprijină dezvoltarea acesteia”.

Dezvoltarea economiei românești este, cred eu, dezideratul tuturor forțelor politice din România, însă nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ, strict electoral.

Desigur, atât conferirea de beneficii directe salariaților, pensionarilor ori chiar persoanelor fără venit, cât și lupta împotriva corupției sunt obiective nobile, iar Partidul Național Liberal nu a avut și nu are nimic împotriva acestora. Din păcate însă, atât una, cât și cealaltă sunt soluții care tratează doar simptomele, iar nu cauza problemei. Un personal de stat motivat și competent este o necesitate vitală, recunoștința față de seniori este o puternică obligație morală, iar ajutorarea celor aflați în nevoie survine din sentimentele empatiei și calității omului. Problema tuturor acestora este că, pentru a fi durabile, trebuie efectuate după generarea resurselor necesare, iar nu invers.

Noi, liberalii, recunoaștem în viziunea partenerilor noștri de coaliție un sistem coerent, criticile noastre vizând momentul, iar nu necesitatea adoptării acestor măsuri. Însă, din păcate, această preferință i-a făcut pe colegii noștri din PSD să neglijeze investițiile în infrastructură.

Mult mai gravă ni se pare clamarea unor obiective maximaliste, justițiare, însoțită de întreținerea unui climat de confruntare permanentă cu oricine, de scandal, de circ ieftin, toate pentru a masca lipsa oricăror soluții viabile, aroganța fără fundament în cunoștințele de specialitate și, în general, lipsa crasă de competență administrativă. Ați recunoscut, cred, atitudinea reprezentanților USR! Evident că aceeași lipsă agresivă de pricepere a afectat și domeniul infrastructurii, atunci când România a avut neșansa ca acesta să fie coordonat de USR, chiar dacă tot pseudosalvatorii sunt acum cei mai vocali în a-și asuma realizările noastre.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Mergem mai departe. Domnul Mihai Polițeanu.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

De 80 de zile PNL își bate joc de ploieșteni și îi ia în balon. De 80 de zile, de când liberalii locali s-au încurcat în propriile afaceri cu iz de corupție, ploieștenii stau fără apă caldă, iar acum, în sezonul rece, și fără căldură.

Trebuie să o spun foarte clar: primii vinovați că ploieștenii stau fără apă caldă de aproape 3 luni sunt Iulian Dumitrescu și Roberta Anastase, care au vrut să aibă controlul pe contractul de termie, aducător de bani pentru rețele clientelare. Iar pentru a reuși asta au băgat Ploieștiul într-o asociere cu Consiliul Județean Prahova, la fel cum au făcut și în cazul gunoiului menajer.

Asocierea respectivă, controlată de Iulian Dumitrescu prin consiliul județean, a dat contractul pentru serviciile de termie unor firme de apartament fără experiență în domeniu și fără bani. Unul dintre acționari este Peter Braun, nume pe care îl veți regăsi în privatizarea ALRO și afacerea Cathedral Plaza.

Pentru că firmele nu aveau bani să plătească gaz și salarii, cineva din asocierea controlată de Dumitrescu a făcut modificări pe șest la contract înainte de semnare. Iar, la scurt timp după ce s-a aflat de aceste modificări ilegale ale contractului și procurorii au intrat pe fir, firmele cărora li s-a atribuit contractul au oprit furnizarea apei calde, invocând

necesitatea unor presupuse reparații, apoi contractul a fost reziliat și asocierea dintre Consiliul Județean Prahova și municipiul Ploiești a fost desființată.

Cu alte cuvinte, Iulian Dumitrescu și cei implicați s-au speriat de pușcărie și au pasat problema la Primăria Ploiești, fără să le mai pese de consecințele asupra ploieștenilor. Timp de 80 de zile Iulian Dumitrescu și argații lui din Consiliul Județean Prahova și Consiliul Local Ploiești s-au certat ca chiorii cu primarul PNL Andrei Volosevici. În timpul ăsta nimeni nu a mai făcut nimic cu cap pentru rezolvarea problemei, ba chiar au încurcat-o și mai mult.

Mulțumesc, domnule deputat. Doamna deputat Pollyanna Hangan. Vă rog.

Mulțumesc.

## Stimați guvernanți,

Când dăm la o parte vorbele voastre sforăitoare despre grija pe care o purtați populației, constatăm că, în realitate, de la un an la altul, ne scufundăm din ce în ce mai adânc într-o sărăcie energetică, vizibilă din ce în ce mai pronunțat mai ales în România rurală. Deși promiteți sprijin pentru o tranziție justă spre energie verde și pentru o tot mai mare independență energetică a consumatorului, de fapt nu faceți nimic concret pentru a susține în mod real aceste lucruri. Nu ați fost în stare nici măcar să analizați dosarele depuse ale celor care doresc să-și instaleze panouri fotovoltaice.

Un studiu recent publicat, privind combaterea acestui fenomen, arată fără echivoc că tot mai mulți români se confruntă cronic cu sărăcia energetică. Mai concret, nu își permit să mențină în locuințe temperaturi confortabile ori sunt nevoiți să renunțe la hrană, la medicamente sau la haine pentru a putea plăti facturile la energie. Conform statisticii, în anul 2020, trei din 10 gospodării se află în sărăcie energetică, acestea cheltuind mai mult de 10% din venituri doar pentru costul energiei.

România este cea mai vulnerabilă țară din Uniunea Europeană în fața sărăciei energetice!

Astăzi plătim costul incompetenței guvernelor PSD și PNL de după 1990. Nu ați făcut investiții în explorare și exploatarea resurselor. Nu ați investit în infrastructura energetică. Nu ați reconvertit capacități mari de producere a energiei, precum Mintia.

Ați pus infrastructura energetică a României pe butuci, iar cei care plătesc astăzi pentru asta sunt românii.

Vă mulțumesc. Domnul Mihail Albișteanu, Grupul AUR. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează „Probleme ale sistemului de sănătate ieșean”.

## Stimați colegi,

Declararea pandemiei de coronavirus în anul 2020 a produs suferințe sistemului sanitar la nivel mondial, România nefiind nici ea exceptată. Deși epidemia de COVID-19 în România este practic încheiată, sistemul medical românesc se confruntă în continuare cu numeroase probleme. La nivelul județului Iași mi-au fost semnalate, în această vară, mai multe deficiențe.

Astfel, în lunile mai–iunie, la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” din Iași s-a constatat lipsa vaccinului antitetanic. De asemenea, au existat sincope majore, în aceeași perioadă, în ceea ce privește aprovizionarea cu vaccin antirabic. Numărul mare de persoane care s-au prezentat la spital sub bănuiala că au intrat în contact cu animale infectate cu virusul rabic a necesitat amânări în administrarea unor doze de vaccin în cursul tratamentului pacienților. Această situație se datorează, cu siguranță, și faptului că, timp de doi ani, programul de vaccinare antirabică a vulpilor a fost blocat și se pare că acesta va fi reluat abia în luna octombrie a acestui an.

O situație îngrijorătoare s-a manifestat și la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Spiridon” din Iași, unde presa a semnalat lipsuri mari la aprovizionarea cu medicamente, inclusiv medicamente de bază, ceea ce a determinat ca unii pacienți și unele cadre medicale să trebuiască să cumpere aceste medicamente cu banii proprii.

O altă problemă cu care se confruntă întregul sistem medical românesc de sănătate este absența serului antibotulinic. Toxiinfecția botulinică este cunoscută pentru gravitatea ei, manifestându-se prin paralizia progresivă a mușchilor, existând posibilitatea destul de mare de intervenire a decesului. În ultima vreme, în țara noastră numărul cazurilor de botulism a crescut, serul pentru tratarea celei mai grave toxiinfecții alimentare fiind adus, în ultimii ani,

Mulțumesc.

De la neafiliați, domnul Toda este? Vă rog, domnule deputat.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Depozitele de gaz ale Uniunii Europene au ajuns la o capacitate de înmagazinare de peste 90%. Noi, deși avem resurse semnificative, ne putem lăuda cu un procent de numai 85%.

Suntem toți conștienți că va urma o iarnă grea din punct de vedere energetic. Dar știam asta încă din primăvară, de când dictatorul de la Kremlin a început un război dement.

Din păcate, deși la conducerea Guvernului este un general, care ar trebui să fie un exemplu de organizare și seriozitate, lucrurile se mișcă tot haotic, pompieristic, balcanic.

În urmă cu o lună de zile i-am solicitat premierului Ciucă să ne comunice măsurile pe care le va lua pentru a determina companiile de distribuție a gazului să asigure rezerva legală necesară societăților de termoficare. Am trimis această interpelare întrucât mai multe primării au sesizat faptul că distribuitorii de gaze refuză să încheie contracte noi și să livreze cantitățile solicitate la prețul plafonat. Furnizorii se tem că nu își vor încasa diferența de preț compensată de către Guvern.

Din păcate, domnul prim-ministru nu a binevoit să răspundă interpelării mele.

La nivelul Uniunii s-a instituit principiul ca gospodăriile, spitalele și școlile să fie cele din urmă care suferă de lipsa gazului, adică de frig.

Vă întreb încă o dată, domnule prim-ministru: ce măsuri ia Guvernul României pentru ca societățile de termoficare să aibă suficient gaz, iar oamenii să nu dârdâie în case, în școli sau în spitale?

Mulțumesc.

Daniel Toda, deputat de Timiș.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Manea, de la minorități. Vă rog.

Mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

La începutul acestui an am inițiat un proiect de lege pentru interzicerea segregării la toate nivelurile de învățământ. Ieri, Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru învățământ din cadrul Senatului României au avizat favorabil proiectul de lege.

Pe această cale, doresc să le mulțumesc tuturor membrilor celor două comisii din cadrul Senatului.

Stimați colegi deputați,

Segregarea în învățământ este o formă gravă de discriminare și are drept consecință accesul inegal al copiilor în sistemul de învățământ, precum și încălcarea exercitării în condiții de egalitate a dreptului constituțional la educație și a demnității umane.

Segregarea în învățământul românesc înseamnă separarea fizică a copiilor și a elevilor, pe bază de rasă, pe bază de etnie, boală cronică necontagioasă, mediu de rezidență, statut socioeconomic al familiilor elevilor, prin care se restrânge, se înlătură folosința sau exercitarea în condiții de egalitate a drepturilor omului și a libertăților fundamentale recunoscute de Constituția României și de legile în vigoare.

Proiectul de lege pe care l-am inițiat alături de o mare parte dintre colegii deputați vizează modificarea legislației primare, respectiv modificarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, astfel încât segregarea va fi sancționată atât contravențional, cât și, în anumite situații, atunci când ne referim la un grup de persoane, va putea fi sancționată penal.

În ceea ce privește copiii, cei mai afectați de acest fenomen, respectiv copiii care aparțin etniei rome, m-aș bucura tare mult ca acești copii să nu mai treacă prin dramele prin care au trecut, pentru că, din păcate, stimați colegi, astăzi, în România există nenumărate școli care au clase segregate, care încalcă drepturile fundamentale ale copiilor.

Mulțumesc. Revenim la Grupul PSD. Domnul Ioan Vulpescu. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc.

Academicianul Eugen Simion, cel care a văzut „Dimineața poeților” altfel, a trecut în tăcerea insuportabilă a eternității. Neobișnuit ca un critic și istoric literar de calibrul lui să nu se mai audă. Însă e un adevăr dureros și regretabil, care face cultura română mai săracă.

Prin „Operele fundamentale”, Eugen Simion s-a încadrat în ceea ce el însuși numea „Ariergarda avangardei”, titlul rubricii sale pe care a ținut-o multă vreme în paginile revistei „Cultura”. Astfel, a fost un creator de canon, un umanist vitruvian, complet, erudit, convins că Academia Română trebuie să aibă influență publică. Prin urmare, ca umanist, a umanizat rolul acestei instituții și l-a deschis către formarea unui vector de conștiință al societății.

Eugen Simion a fost un încăpățânat. Ceea ce, într-o lume de coloane vertebrale flexibile și de autosuficiență, cum este actuala societate românească, l-a individualizat și l-a făcut să fie, uneori, ținta zeflemelei ieftine a galeriei. Ca autentic încăpățânat, nu a dat atenție zeflemelei levantine și, vorba lui Arghezi, „chelnerilor de bacșișuri mici care o practică”. Căci încăpățânarea sa a avut de fiecare dată un nume: cultura română. Neclintit în credința lui că avem o literatură pe care merită să o cultivăm și o cultură pe care merită să o

înfățișăm lumii întregi, Eugen Simion a sacrificat pentru realizarea acestei sublime convingeri totul: confortul personal, energia, timpul și din când în când chiar prieteniile.

Eugen Simion a fost un constructor. „Manuscrisele lui Eminescu”, Dicționarul general al literaturii române, Colocviul internațional „Penser l’Europe”, revista „Caiete Critice”, Institutul „George Călinescu” al Academiei Române, Fundația Națională pentru Știință și Artă sunt parte dintre proiectele în care Eugen Simion a crezut și pentru care a fost nu o dată criticat. Însă, dacă avem o zi a culturii naționale, de Ziua Poetului, pe 15 ianuarie, e pentru că propunerea a aparținut fostului președinte al Academiei Române, Eugen Simion.

Mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe. Domnul Savu? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Salariații cu venit minim și pensionarii sunt printre cei care resimt cel mai mult povara inflației.

În luna septembrie, indicele prețurilor de consum a crescut peste așteptări, cu o rată anuală de 15,9%, cea mai mare rată din septembrie 2003. Prețurile și-au accelerat creșterea anuală până la 19,1% la alimente, 70,6% la gazele naturale, cea mai mare creștere anuală a prețului în categoria produselor nealimentare, până la 25% la energie electrică, doar prețul combustibililor și-a temperat creșterea anuală, până la 28,8%, de la 31,5%. Puterea de cumpărare a leului din luna septembrie 2022 a scăzut cu 52,9%, sub puterea de cumpărare a monedei naționale din iunie 2005.

Inflația record, creșterea prețurilor la alimente, energie și gaze, devastează viața pensionarilor și i-a determinat să protesteze, cerându-și dreptul la o bătrânețe lipsită de grija zilei de mâine, după o viață de muncă.

Conform datelor oferite de Casa Națională de Pensii Publice, în România trăiesc 4,8 milioane de pensionari, iar pensia medie lunară este de 1.733 de lei. 3,3 milioane de români au o pensie sub 2.000 de lei, iar 1,1 milioane sunt beneficiari de indemnizație socială în valoare de 1.000 lei.

Nivelul de trai al pensionarilor a fost grav afectat de tăierea cu 26% a dreptului de pensie, în anul 2020, punctul de pensie fiind redus de la 1.775 de lei, prevăzut în lege, la 1.442 de lei.

De la intrarea la guvernare, PSD „a pus pe masa coaliției” soluții la probleme sociale. De fiecare dată când s-a aflat la guvernare, PSD a adus bunăstare cetățenilor, prin politicile publice pozitive și măsurile de sprijin luate în favoarea fiecărei categorii a populației.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Doamna Sandu, vă rog.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de azi poartă titlul „Partidul Social Democrat luptă pentru redarea demnității pacienților oncologici cu afecțiuni mamare”.

La fiecare 3 minute, la nivel mondial, o femeie este diagnosticată cu cancer la sân. Inamicul tăcut afectează orice femeie, indiferent de vârstă, educație sau categorie socială. Cu aproape 2.000 de decese pe an, România are una dintre cele mai mari rate de mortalitate. De cele mai multe ori vorbim despre identificarea afecțiunilor într-un stadiu avansat și, ca urmare, despre șanse mai scăzute de vindecare.

În luna de conștientizare privind cancerul mamar, organizațiile de femei ale Partidului Social Democrat s-au alăturat eforturilor de informare cu privire la importanța accesibilizării instrumentelor pentru prevenția și tratamentul cancerului la sân.

Afecțiunea oncologică aduce provocări foarte mari persoanelor diagnosticate. Cu toate acestea, vedem tot mai multe femei care nu doar că luptă pentru viața lor, ci și-au găsit energia de a le oferi susținere și altora. Mentalitatea de învingător ajută multe femei să rămână în viață și să gândească proiecte în beneficiul pacienților cu afecțiuni oncologice. Însă chiar și cei mai optimiști obosesc atunci când se lovesc de probleme care le afectează demnitatea.

Partidul Social Democrat își dorește adoptarea, cu celeritate, a acelor soluții legislative care să permită decontarea serviciilor esențiale pentru pacienții diagnosticați cu cancer la sân. Statul trebuie să facă mai mult pentru aceste femei care se confruntă cu un diagnostic atât de dur, ce afectează atât trupul, cât și psihicul, generând adesea anxietate și depresie.

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul Făgărășian văd că nu a venit. Altcineva de la PNL nu este.

Mergem mai departe. Denisa Neagu. Vă rog, doamnă deputat.

Lucian Bode a spus luni că textul moțiunii depuse de USR și Forța Dreptei este „Un text ilogic, o șaorma cu de toate”.

Textul însă este oglinda activității sale la minister: doi ani în care Lucian Bode a „împachetat șaorme” la Ministerul Afacerilor Interne. Le-a servit apoi infractorilor, pentru clienți politici și prietenilor șefului său direct, Klaus Iohannis. Asta în timp ce îi ignora total pe cetățeni.

Lucian Bode a ajuns să fie un Ghiță Pristanda al zilelor noastre. Ca în piesa „O scrisoare pierdută” a lui Caragiale, ministrul este în realitate „băiatul de casă” bun pentru toate manevrele partidelor din coaliție.

Nu poți să fii ministrul afacerilor interne și să te ocupi de „combinații” cu 600 de BMW-uri, organizând licitații cu dedicație pentru bunul prieten al președintelui Iohannis.

Avem un ministru de interne corupt și asta este un pericol pentru aderarea României la spațiul Schengen. Un ministru care pune în pericol unul dintre obiectivele strategice ale României trebuie să fie demis.

Nu poți să fii ministru de interne și să accepți ca Poliția să pună la cale o acțiune de kompromat împotriva jurnalistei Emilia Șercan. Foștii șefi ai Securității comuniste ar fi fost mândri de Bode.

Acțiunea împotriva jurnalistei îi servea și interesului propriu, după cum s-a dovedit zilele acestea.

Lucian Bode este un plagiator care a folosit în teza sa de doctorat zeci de pasaje luate copy-paste de pe internet. Reducerea la tăcere a Emiliei Șercan ar fi însemnat și că ministrul de interne ar fi putut scăpa de acuzațiile de furt intelectual.

Lucian Bode este compromis!

Mulțumesc. Domnul deputat Lazăr.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Astăzi mi-am propus să prezint câteva observații pe marginea transpunerii în România a directivei privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

În forma aprobată de Parlamentul European a viitoarei directive, în scopul stabilirii caracterului adecvat al salariului minim legal existent și garantării unui trai decent salariaților, prin raportare la costul vieții și nivelul general al salariilor, fiecare stat membru UE poate să întrebuințeze ca referențial un coș de bunuri și servicii la prețuri reale sau să determine nivelul salariului stabilit prin raportare la 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut.

Nu în ultimul rând, în vederea menținerii gradului de adecvare a salariului minim legal, statelor membre le revine obligația să actualizeze periodic și în termen util salariul minim legal. De asemenea, se încurajează adoptarea unor măsuri de negociere colectivă sectorială și intersectorială pentru asigurarea unei valori adecvate a salariului minim, în special în statele unde negocierile colective se raportează la un procent de sub 80% din lucrători, context ce impune elaborarea, alături de partenerii sociali, a unui plan de acțiune pentru creșterea nivelului de negociere colectivă.

Din punctul de vedere al transpunerii acestei viitoare directive în legislația națională trebuie de la bun început să avem în vedere faptul că salariul mediu brut la nivelul lunii august 2022 este de 6.348 de lei, în timp ce salariul minim brut este de 2.550 de lei, aproximativ 517 euro. Acest nivel salarial ne situează pe un loc neonorant la nivelul UE, România depășind doar Bulgaria, cu un salariu minim brut de 332 de euro, și Letonia, cu un salariu minim brut de 500 de euro.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe, la Grupul AUR. Domnule Dumitru Focșa, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează – de fapt, este un apel – „Domnilor guvernanți, nu (mai) așezați România în genunchi!”.

Stimați colegi,

Stimate colege,

Luna octombrie a acestui an pare să devină una dintre cele mai negre din istoria României postdecembriste, o lună în care principalul domeniu care garantează sănătatea osaturii și prosperitatea unei societăți, justiția, se transformă într-un instrument aflat în mâna „băieților deștepți”, în timp ce principalii conducători ai statului român se ploconesc în fața celui mai promiscuu stat din Uniunea Europeană, Olanda, pentru aderarea la spațiul Schengen.

Recent, la propunerea unuia dintre „băieții deștepți”, pe numele său Cătălin Predoiu, Guvernul nostru de slugi la stăpân extern a adoptat legile justiției care, din acea justiție legată la ochi, oarbă, tocmai pentru a nu căuta la fețele celor judecați, face o justiție care va decide fix în funcție de numele și funcția celui acuzat.

Atât asociațiile magistraților, cât și o parte a mass-mediei au criticat virulent acest atentat la adresa independenței justiției.

De pildă, Deutsche Welle a subliniat că, prin noul pachet legislativ, „procurorilor anticorupție și antimafia li se taie din putere, politicul își va putea băga nasul în marile dosare cu miză financiară, avansarea procurorilor și judecătorilor pe criterii meritocratice este exclusă, iar sistemul juridic poate fi condus cu mână forte de magistrații selectați politic”. Adică asistăm la o întoarcere la justiția lui Năstase și Stănoiu, atunci când dosarele se deschideau și se închideau în urma unor telefoane.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul Roman, de la neafiliați, este? Da, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

În ciclul „Redeșteptarea poporului român”, astăzi declarația mea politică face o parafrază la „Aici sunt banii dumneavoastră!”.

Țara cu un buget sărăcit, tot mai incapabil să acopere nevoile curente ale statului, aplică politica vinderii tuturor activelor încă disponibile, ca să supraviețuiască. Totul fără a se gândi la consecințe în viitor. O țară bogată în resurse, dar fără proprietate asupra exploatărilor este o țară săracă, iar poporul suferă și rabdă.

Una dintre cauzele acestei situații este dată de o atitudine oarecum de suprafață față de analiza și de avizarea documentelor care legiferează.

Imaturitatea în analizele și acțiunile politice este generată de lipsa unor limitări date de experiența de viață, mai mult sau mai puțin dezvoltată.

La vârstele primei tinereți, lipsiți de experiență și de știința conducerii unor grupuri sociale de dimensiuni variabile, dar mari, tinerii parlamentari sunt obligați să voteze legi cu impact major asupra țării. Unii dintre acești tineri nu au nici experiența conducerii sau susținerii familiilor proprii. Nu au capacitatea de a organiza acest minim element de structură socială.

Este drept, nu avem o tradiție politică suficientă pentru a coagula și dezvolta o clasă de tineri politicieni care să fie angrenați în procesul de dezvoltare economică, socială și politică a României, pentru binele poporului și pentru o construcție viitoare trainică.

Nu avem modele pe care acești tineri să le urmeze! Nu avem programe de țară și de ramură sau sector de activitate în baza cărora să își dezvolte direcțiile de acțiune!

Vă mulțumesc.

Mergem mai departe, la Grupul minorităților. Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Joi, 13 octombrie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, prin votul istoric al reprezentanților celor 47 de state membre, printre care și România, a adoptat Rezoluția intitulată „Escaladarea continuă în agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”.

Prin această decizie istorică, care demonstrează că în fața noilor provocări majore unitatea europeană funcționează cu adevărat, Rusia este recunoscută drept stat terorist.

După cum se arată în rezoluție, această agresiune trebuie condamnată fără echivoc, ca o crimă în sine, ca o încălcare a dreptului internațional și ca o amenințare majoră la adresa păcii și securității internaționale.

Prin ambițiile sale neoimperialiste, puse în practică în 2014, prin anexarea ilegală a peninsulei ucrainene, Crimeea, apoi prin declanșarea la 24 februarie a războiului pe scară largă, neprovocat, împotriva unui stat suveran și independent, Ucraina, Federația Rusă a afectat viețile a milioane de oameni nevinovați, precum și întreg sistemul geopolitic internațional, creând provocări nemaiîntâlnite de la sfârșitul Celui de-Al Doilea Război Mondial.

Toate acțiunile barbare ale regimului de la Kremlin, incompatibile cu statutul de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, îndreptate cu predilecție împotriva populației civile, inclusiv prin crearea și susținerea crizei energetice, alimentare, economice și umanitare, ne arată că acest război nu este îndreptat doar împotriva Ucrainei și a poporului ucrainean, ci este purtat împotriva valorilor noastre europene comune, precum libertatea și democrația.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Revenim la Grupul PSD. Domnul Viorel Salan? Vă rog, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor colegi, Partidul Socialiștilor Europeni a confirmat vineri că România merită să facă parte din spațiul Schengen.

De la această tribună adaug și mulțumirile mele adresate colegilor din familia noastră europeană, pentru adoptarea rezoluției prin care se exprimă clar sprijinul total pentru aderarea României la spațiul Schengen. La Congresul Socialiștilor Europeni, principiul de bază al social-democrației europene, acela de a pune cetățenii pe primul loc, a fost reconfirmat prin votul în favoarea României.

Trebuie să ne reamintim aici că un document similar a fost votat la ultimul congres al Partidului Popular European, de la 1 iunie anul curent.

Să nu uităm că odiseea României durează deja de 11 ani, iar eforturi s-au făcut permanent. Din 2007 și până în 2014, România a investit aproape două miliarde de euro în securizarea granițelor.

Din 2011, România a încercat de 15 ori să adere la spațiul Schengen, prin introducerea solicitării intrării în spațiul Schengen pe agenda preliminară a Consiliului JAI. Ultima solicitare a fost făcută în 2018, dar a fost refuzată.

Pentru a atinge acest obiectiv avem nevoie de consens. În acest moment, dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene a mai rămas de convins doar Olanda că merităm să fim parte din spațiul Schengen.

Paradoxul face ca Olanda să conducă detașat clasamentul investițiilor străine pe baza țării de origine în România, cu 22 de miliarde de euro în 2021, dublu față de Germania, care este pe locul 2.

În iulie 2021, Parlamentul European a adoptat Raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen. Rezoluția reitera poziția cunoscută a Parlamentului European privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Dar pentru ca România și Bulgaria să intre în spațiul Schengen este nevoie de aprobarea Consiliului European.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe. Domnul Romulus-Marius Damian?

Declarația mea politică de azi se intitulează „Românii merită în Schengen”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

România merită să intre în Schengen și merită sprijinul tuturor statelor europene.

Asistăm, din păcate, la o situație aproape de necrezut, care nu provine din afara țării, exceptând Olanda, ci, culmea!, din interiorul ei. Este inadmisibil ca un partid din România să saboteze accesul României la Schengen. Este profund antiromânesc ca politicieni români să aducă minciuni și injurii care pot periclita aderarea României.

Intrarea în spațiul Schengen este imperios necesară, fiindcă va avea nenumărate efecte pozitive în viața cetățenilor și a firmelor românești. Însă aderarea la spațiul Schengen este un act economic, politic, și nu numai. Credem că este vorba mai degrabă de faptul că țara noastră își câștigă pe merit un statut care poate avea rezultate concrete, și anume:

– mărirea flexibilității pe piața europeană a muncii, cu beneficii inclusiv pentru lucrătorii români care doresc să muncească în străinătate;

- consolidarea avantajului competitiv în transportul rutier;

– creșterea sectorului turismului;

– dezvoltarea firmelor românești care fac export, bunurile din România ajungând mai repede și mai ieftin pe piețele Europei;

– și un semnal puternic pentru investitorii străini, care își pot muta mai repede afacerile în România.

Toate acestea pot contribui semnificativ atât la creșterea economică, cât și la diminuarea deficitului comercial la bunuri, una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei românești din acest moment!

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul Marian-Iulian Rasaliu este? Nu. Mihai Weber sau Daniel Ghiță? Nu.

La PNL, nimeni. Mergem la USR. Domnul Beniamin Todosiu? Vă rog, domnule deputat.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi poartă titlul „Centenarul Încoronării – un moment istoric ignorat de președinte și de premier”.

La Alba Iulia, capitala de suflet a tuturor românilor, s-a scris o nouă pagină din istoria României moderne. La sfârșitul săptămânii trecute am sărbătorit Centenarul Încoronării, care a marcat împlinirea a 100 de ani de la încoronarea primilor regi ai României Mari, Regele Ferdinand și Regina Maria. În 15 octombrie 1922, în Catedrala Încoronării din Alba Iulia, lăcaș de cult construit special pentru marele eveniment istoric, a avut loc ceremonia de încoronare a celor doi suverani. Încoronarea din 1922 a desăvârșit Marea Unire din 1 Decembrie 1918, iar Alba Iulia este locul ales simbolic pentru ambele evenimente istorice.

Centenarul Încoronării s-a aflat în acest an sub înaltul patronaj al prim-ministrului României, Nicolae Ciucă. Încă de la început, totul a fost o încercare a Partidului Național Liberal de a politiza manifestările prin alăturarea imaginii domnului Ciucă de acest eveniment istoric. Din curiozitate, am căutat pe site-ul Guvernului României și în comunicările publice ale Executivului și nu am găsit o procedură privind modul în care premierul poate acorda patronajul unei acțiuni sau unui eveniment. E și normal să nu găsim, pentru că nu există o reglementare specifică, așa cum este procedura prin care Președintele României poate acorda înaltul patronaj.

În concluzie, liberalii au vrut să îl facă un mare om de stat pe domnul general Ciucă și, foarte probabil, i-au inventat un drept pe care îl are doar Președintele României. A fost și hilar cum un politician, ca să nu spun politruc, a ajuns să patroneze Centenarul Încoronării, patronaj pe care îl are _de facto_ doar Casa Regală a României.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe, la Grupul AUR. Raisa Enachi? Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Domnilor colegi,

Am ales ca subiect, astăzi, al declarației mele politice – „România Educată”.

„Educația constituie o prioritate de top pentru România și o investiție strategică în viitorul nostru. Prin urmare, privim cu speranță către Summitul Viitorului, care va avea loc în 2024.” – a declarat președintele Klaus Iohannis în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, de la sfârșitul lunii septembrie anul curent.

Nu vi se pare că este un limbaj de lemn, care ascunde doar dorința de a bifa plecări prezidențiale în toate colțurile lumii? Cum se traduce „educația constituie o prioritate de top pentru România” pentru Președintele României, de altfel profesor de meserie, cu catedra păstrată la liceul la care a predat, deși a plecat de mai bine de 25 de ani?

„Prioritate de top” înseamnă, în acest moment, în România ca școlile să închidă curentul și să nu mai încălzească clasele dacă plătesc bursele și transportul copiilor!

„Prioritate de top” înseamnă, în acest moment, în România ca elevii să se culce flămânzi, fiindcă părinții nu au bani, din cauza costurilor vieții. Facturile la curent și încălzire nenorocesc românii, iar noi vorbim în fața lumii întregi, la sediul ONU, despre viitorul educației!

„Prioritate de top” înseamnă, în acest moment, în România că rata de părăsire timpurie a școlii sau procentul de elevi care abandonează școala este foarte mare, și nu din cauza faptului că merg, în secolul XXI, la WC-uri în fundul curții școlii!

Acestea înseamnă România reală, domnule Președinte al României, profesor plecat spre alte demnități după ce și-a câștigat șase case din meditații neimpozitate de același stat care dorește acum impozitarea profesorilor care au curajul să dea meditații elevilor în privat!

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Vă mulțumesc. Mergem la neafiliați. Dănuț Aelenei? Dragoș-Cătălin...

A, vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Planeta se trezește!”. Giorgia Meloni și coaliția de dreapta au câștigat alegerile parlamentare în Italia.

În Marea Britanie, Partidul Conservator, în frunte cu Liz Truss, începe să adopte măsuri de reducere drastică a taxelor și de stimulare a economiei.

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, și formațiunea pe care o reprezintă, PiS, condusă de Jaroslaw Kaczynski, guvernează fără a avea nevoie de un partener de coaliție.

În Spania, Partidul Vox, condus de Santiago Abascal, creat în anul 2014, a sărit de la 24 la 52 de mandate și a obținut 15% din voturi. Cu mai puțin de un an în urmă, nu avea niciun reprezentant politic în nicio instituție.

Politici conservatoare, de păstrare a tradițiilor naționale, a credinței, a familiei tradiționale formate din bărbat și femeie, de luptă împotriva ideologiei de gen, de luptă împotriva implementării educației sexuale la copii, de luptă pentru păstrarea libertății individuale, politici de stimulare a afacerilor locale mici, mijlocii și mari sunt din ce în ce mai populare în Europa și cuceresc electoratul.

„Make America Great Again” și republicanul Donald Trump au cucerit Statele Unite ale Americii și, fără intervenția manipulatoare a televiziunilor globaliste, ar mai fi câștigat, cu siguranță, un mandat.

În România, clasa politică aservită cercurilor de putere interne și externe a adus-o în pragul falimentului.

În loc să fie tigrul economic al Europei prin producția de energie, produse cu un înalt grad de prelucrare și alimente de bună calitate, România se situează printre ultimele țări din Europa, din punct de vedere economic.

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Mulțumesc. Minorități, Ghervazen Longher? Nu este.

De la PSD au mai depus declarații în scris – Eugen Bejinariu, Ioan Mang, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Vasilică Toma, Ana-Loredana Predescu, Mirela Furtună, Daniela Oteșanu, Alina-Elena Tănăsescu, MirelaElena Adomnicăi, Oana-Gianina Bulai, Georgeta-Carmen Holban, Radu-Marcel Tuhuț, Florian-Claudiu Neaga, Elena Stoica, Cristina-Elena Dinu, Virgil Alin Chirilă și LaurențiuDaniel Marin. ## De la Grupul PNL... Dumneavoastră sunteți la...

De la Grupul PNL au mai depus declarații în scris – Florin Roman, Nicolae Giugea, Bogdan Huțucă, Alexandru Popa, Iulian Muraru, George Șișcu, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, Florian Dumitru, George Stângă, Ervin Molnar, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Marian Crușoveanu, Maria Stoian și Florin-Alexandru Alexe.

De la Grupul USR au mai depus declarații – Brian Cristian, Adrian Giurgiu, Ștefan-Iulian Lőrincz, Alin Apostol. De la Grupul AUR, domnul Mircia Chelaru este aici. Vă rog, domnule deputat.

## Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Încep prin a mărturisi că o să fac o deconspirare de corespondență, întrucât declarația mea politică se intitulează „Doamnei Dubravka Šuica, cu dragoste, «Scrisoarea I»”.

Săptămâna trecută ne-a vizitat țara vicepreședintele Comisiei Europene, distinsa și eleganta doamnă Dubravka Šuica.

Cu un pachet de probleme pe măsură – viitorul Europei, schimbările demografice, soarta satelor europene, „exodul creierelor”, traficul de persoane și alte asemenea.

Teme majore, bineînțeles, de maximă gravitate, asupra cărora se constată că încă nu s-au găsit pachetele de soluții eficiente.

## Distinsă doamnă vicepreședinte,

Răspunsurile noastre sunt limpezi și lipsite de duplicitate și, așa cum v-am cerut, și v-am rugat insistent, a fi mesagerul nostru, vă reamintesc cele câteva teme abordate:

– Europa nu este doar un continent cu o sumă de țări reunite.

– Europa este o civilizație creată în secole, ba chiar în milenii, de către europeni, pentru europeni.

– Este sursă și izvor de civilizație pentru întreaga planetă.

– Dar și scânteia ucigașă a războaielor care au îndoliat umanitatea. Doamna mea, și astăzi este la fel!

– Europa trebuie să se întoarcă la etica sa profundă. Să se echilibreze moral și să redevină leagăn de civilizație. Da, o civilizație a păcii!

– Ne plângem că ne prăbușim demografic. Așa este, pentru că, după cum v-am spus în prezența altor colegi de-ai mei, se pare că în Europa nu se mai face dragoste, ci se aleargă animalic doar după sex.

– Europa luminilor de altă dată, astăzi, se adâncește în întuneric.

Mulțumesc, domnule deputat.

Și ultima intervenție, de la neafiliați, doamna Anamaria Gavrilă.

Vă rog, doamnă deputat.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Puțin altceva îți face mai mult dezgust decât politicienii care încearcă să jignească inteligența oamenilor.

Când nu se întâmplă nimic atunci când deciziile Curții Constituționale nu sunt respectate înseamnă că deciziile Curții Constituționale nu mai contează. Iar când deciziile Curții Constituționale nu mai contează înseamnă că a noastră Constituție a fost invalidată. Punct.

Doamnelor și domnilor de la PSD, acea povestioară pe care o rostogoliți în presă ca roboțeii, cum că cine ar avea curajul să nu respecte o decizie a Curții Constituționale, este o penibilitate. Cum cine ar avea curajul? Cine nu poate fi judecat pentru asta, așa cum garantează noile legi ale justiției.

A fost clar dintotdeauna că, atâta timp cât România va avea la conducere politicieni care trădează țara, nu poți avea încredere în ei să aducă niște legi ale justiției care să echilibreze societatea. Dacă pui gunoi într-un tocător, tot gunoi va ieși.

Justiția este factorul echilibrant al societății noastre. Justiția în valori creștine înseamnă cumpătare, înseamnă onoare.

Însă nu este nicio onoare în a avea magistrați sub acoperire, magistrați care decid pe baza unor informații netransparente care – istoria războaielor ne spune – pot uneori să cuprindă erori impardonabile, informații care nu pot fi verificate de cealaltă parte din proces.

Nu este nicio onoare în a avea magistrați care nu răspund pentru felul în care au luat hotărârile.

A fi magistrat nu este un job ca al oricărui cetățean român; nu este un job de luni până vineri, de la 9.00 la 17.00. A fi magistrat înseamnă a fi un stâlp al societății, un reper în societate, un exemplu de cum trebuie să funcționeze societatea. Pentru că ce decide un magistrat poate afecta viața a milioane de oameni. A fi magistrat înseamnă că ți-ai asumat o datorie față de neam și patrie și trebuie să răspunzi pentru ea.

Să încercați să finalizați, vă rog.

Avem nevoie ca puterea judecătorească să își asume datoria și iubirea față de neam și patrie.

Voi nu sunteți în serviciul politicienilor, voi sunteți în serviciul țării. Noi toți aici suntem trecători, însă ce facem în mandatele noastre poate dăinui peste ani și ani. De aceea, noi toți...

Să încheiați, vă rog.

...avem răspundere pentru ce facem! Mulțumesc mult.

Ultima intervenție, domnul Mihai Ioan Lasca.

Mulțumesc.

Declarația mea politică de azi se intitulează „Legile (in)justiției slujesc interesele stăpânilor celor care trădează românii!”.

Părintele Arsenie Boca, închis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea, spunea că „în mintea strâmbă și lucrul drept se strâmbă!”. Același lucru s-a întâmplat zilele trecute în Parlamentul României, atunci când parlamentarii PSD, PNL și UDMR au votat o monstruozitate de lege care pur și simplu calcă în picioare Legea fundamentală dintr-un stat – Constituția! Pentru Constituția de azi, acum 33 de ani, mii de români au murit strigând „Libertate!”. Dacă ar trăi acum eroii de la Revoluție, oare ce ar striga? Cu siguranță, aceștia se întorc în mormânt!

În Parlamentul României, niște strâmbi la minte și la suflet au votat legi care să permită judecătorilor obedienți să nu răspundă disciplinar dacă nu respectă deciziile Curții Constituționale, adică deciziile celei mai înalte Curți din România.

Dacă în vremea pandemiei mincinoase un venetic anestezist jignea Constituția României și chiar instiga la nerespectarea ei, acum trădătorii de țară vor avea liber la terfelirea Constituției și, implicit, la nerespectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale românilor, garantate de aceasta.

Dacă în vremea pandemiei mincinoase am reușit să sesizez Curtea Constituțională cu privire la faptul că starea de alertă a fost neconstituțională în România, astfel toate hotărârile Guvernului trădător Cîțu fiind anulate de instanțele de judecată, acum acest lucru nu ar mai fi posibil, pentru că

deciziile CCR vor fi facultative, după placul și la ordinul stăpânilor de la Bruxelles.

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Mulțumesc.

Au mai depus declarații în scris:

– De la Grupul AUR – Lilian Scripnic, Silviu-Titus Păunescu, Vasile Nagy, Boris Volosatîi, Sebastian-Ilie Suciu, Radu-Vicențiu Grădinaru;

– Iar de la Grupul minorităților – Dragoș-Gabriel Zisopol, Ovidiu-Victor Ganț, Varujan Pambuccian;

– De la neafiliați – domnul Bogdan-Alexandru Bola. Mulțumesc.

Declar ședința închisă.

Recent, Parlamentul European a adoptat Directiva privind salariile minime adecvate din Uniunea Europeană. În principiu, în calitate de stat membru, România are obligația de a stabili un salariu minim decent, care să reflecte, pe de o parte, creșterea de prețuri, precum și dezvoltarea economiei, prin raportarea la celelalte salarii.

Directiva nu impune un mod obligatoriu de stabilire a salariu minim în fiecare stat membru. Asta pentru că avem, pe de o parte, state în care nu există în acest moment un salariu minim stabilit și, pe de altă parte, pentru că politicile salariale din statele membre sunt foarte variate și nu permit aplicarea otova a unor formule de calcul.

Directiva privind salariul minim european propune două mecanisme orientative pentru stabilirea salariului minim în fiecare stat. Pe de o parte, se propune ca salariul minim să reprezinte 60% din salariul median brut, respectiv 60% din salariul care se află la mijlocul șirului care începe de la salariul cel mai mic, până la cel mai mare salariu din România. Noi însă, ca stat și ca evaluări statistice, ne raportăm în general la salariul mediu brut pe economie, și nu la cel median.

Directiva propune și în acest caz un mecanism, respectiv ca salariul minim brut să reprezinte 50% din salariul mediu brut pe economie. În directivă nu se precizează dacă acest salariul mediu brut să fie cel estimat pentru anul în curs sau pentru anul următor, când ar trebui să se aplice noul salariul minim.

Din punctul meu de vedere, cred că ar trebui să ne raportăm la datele concrete pe care le avem până la momentul stabilirii salariului minim pentru anul viitor. Astfel, dacă ne uităm la datele disponibile privind evoluția salariilor, se estimează un salariu mediu pentru anul 2022 de circa 6.167 lei.

„Noi infuzii masive financiare pentru degrevarea fermierilor de grija irigațiilor și a retehnologizării”

Ani de zile s-a vorbit mult și s-a făcut prea puțin pentru agricultura românească, pe palierul privind extinderea posibilităților de irigații. După cum bine știți, acest domeniu prioritar ocupațional a fost exclus din PNRR în mod intenționat de către fostul ministru USR al fondurilor europene, fapt care s-a resimțit cel mai acut în agricultură anul acesta, având ca factor declanșator principal seceta prelungită, manifestată preponderent în zonele exploatațiilor agricole mari.

Urmările ineficienței dovedite de politicienii USR sunt, în continuare, sub analiza actualei coaliții guvernamentale pentru identificarea oricăror soluții salvatoare pentru agricultură, utilizând finanțare atât internă, cât și venită de la Uniune. Doar că cea mai bună veste nu este aceasta! Ci faptul că România deja încearcă să implementeze un proiect-pilot pentru infrastructura de irigații. Această investiție se ridică la 1,8 miliarde euro. Ea va presupune extinderea canalelor de irigații cu 1.700 de kilometri. Capitol nou REPowerEU, pe care îl avem de adăugat în Planul național de redresare și reziliență, reprezintă o premisă viabilă prin care am putea folosi bani europeni pentru efectuarea de noi lucrări necesare aprovizionării cu apă a culturilor agricole, în vederea măririi producției și asigurării independenței acesteia față de regimul pluviometric.

REPowerEU este dedicat independenței energetice a statelor membre, precum și pentru creșterea și consolidarea autonomiei energetice a fiecărei țări comunitare.

Așadar, actuala conducere a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în colaborare cu cea a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a dat startul implementării unui proiect-pilot, destinat infrastructurii de irigații și care are șanse foarte mari să fie cuprins în alocarea de fonduri UE.

Ieri, la Alba Iulia, manifestări ample, având în centrul lor membrii Casei Regale, stră-strănepoata Regelui Ferdinand, Margareta, Custodele Coroanei Române, și pe principele consort Radu, au marcat ceea ce acum un secol avea să dea startul unor reforme care să facă practic din perioada interbelică adevărata epocă de aur a narațiunii istoriografiei românești.

Până astăzi, probabil, niciun alt eveniment politic nu a mai produs atâta emoție și consens politic, nu a mai adunat clasa politică și societatea, cum a făcut-o Încoronarea din 15 octombrie 1922. În acel an, România ieșise de 4 ani dintr-un război devastator, când a fost la un pas de anihilare statală. Printr-o conjunctură favorabilă, a ieșit din Marele Război întregită. Dar întregirea națională a venit la pachet cu o serie de probleme: populația țării se mărise de peste două ori, de la 7,7 milioane de locuitori, în 1914, la 16 milioane, în 1922.

Noile provincii trebuiau integrate în Vechiul Regat, existau nemulțumiri sociale și politice la care un răspuns a fost reforma electorală și reforma agrară (promisiunile regelui din timpul războiului), noile granițe trebuiau ratificate și recunoscute prin tratatele internaționale, industria trebuia sprijinită și dezvoltată etc.

Cei 4 ani de la încheierea războiului și până la momentul festiv al încoronării au reprezentat cei mai productivi și eficienți ani pentru clasa politică, care, într-un timp relativ scurt, a pus bazele statalității noii Românii. Au fost și disensiuni, abordări diferite cu privire la abordări de soluționare a problemelor României. Dar, într-un final, s-au găsit soluții de mijloc pentru a putea îndeplini dezideratele din urma unirii de la 1918. Cea mai importantă pildă pentru astăzi, după Încoronarea din 1922, este puterea consensului pentru mari proiecte naționale. Țărăniștii și liberalii erau într-o opoziție feroce, dar mereu au găsit o cale de mijloc atunci când în joc era soarta României. Coroana era liantul care reușea să așeze liniar forțele politice, elitele vremii, provinciile cu toată diversitatea lor, minoritățile etnice și religioase, biserica națională, intelectualii, probabil și cei foarte puțini republicani.

„Promovăm valorile liberale. Ducem mai departe misiunea lui Radu Câmpeanu!”

În urmă cu 6 ani, în data de 19 octombrie 2016, Radu Câmpeanu pleca dintre noi. A fost o pierdere imensă atât pentru Partidul Național Liberal, cât și pentru întreaga clasă politică.

Ducând mai departe tradiția unei familii liberale, tatăl său fiind fost prefect liberal de Dâmbovița, între anii 1944 și 1947 a fost președintele Tineretului Universitar și, din această postură, a fost conducătorul unui comitet studențesc de organizare a ultimei mari manifestări anticomuniste inițiate de studenți, în data de 8 noiembrie 1945.

Ideile politice ale lui Câmpeanu l-au adus în atenția regimului comunist. Având în vedere faptul că nu a vrut să renege valorile liberale, a petrecut 8 ani în mai multe închisori comuniste. După eliberare, a avut mai multe locuri de muncă modeste în România, deși avea studii superioare.

În anul 1973, la vârsta de 52 de ani, se refugiază la Paris, împreună cu familia, reușind să obțină azil politic. Din Franța, a reușit să consolideze opoziția la regimul comunist. A fost președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, vicepreședinte al Asociației Internaționale „Solidaritatea europeană” și fondator al Consiliului Național Român. A încercat, cu toate resursele posibile, să arate drama prin care trec românii rămași în țară, sub dictatura comunistă. Liberalul a fost unul dintre cei mai activi luptători pentru deconspirarea abuzurilor făcute sub comanda lui Nicolae Ceaușescu.

După revoluția anticomunistă, a revenit în România. Și-a văzut visul cu ochii în ianuarie 1990, atunci când Partidul Național Liberal a fost refondat. Câmpeanu a fost ales secretar general al partidului. În același an avea să devină președinte al partidului, funcție pe care a ocupat-o până în 1993.

A candidat la alegerile prezidențiale din 1990. Deși nu a câștigat alegerile, pentru mulți dintre noi a fost președintele de care țara noastră avea nevoie. A făcut o campanie spectaculoasă, a ținut discursuri memorabile și a afirmat răspicat că locul României este în rețeaua țărilor democratice.

Din funcția de senator, a reușit să susțină parcursul european al României. A fost unul dintre cei mai activi susținători ai democrației, capitalismului și liberalismului.

„USL se îngrijește de pensionari doar în campaniile electorale”

De când au făcut mariajul, PNL-iștii de duzină și PSD-iștii demonstrează, cu fiecare zi care trece, că nu sunt în stare să guverneze competent, responsabil și în interesul românilor. Guvernul PNL–PSD umilește pensionarii în continuare și îi consideră doar o masă de manevră electorală. În ultimele zile, premierul Nicolae Ciucă le-a promis o creștere cu 11% a pensiilor, în timp ce Marius Budăi (PSD), ministrul muncii, le-a promis o majorare cu 10%. Nici măcar ei nu se înțeleg când fac promisiuni populiste unor oameni care au muncit o viață întreagă și au cotizat, lună de lună, la stat sume pe care nu le vor vedea niciodată înapoiate.

În schimb, liberalii și social-democrații s-au înțeles de minune când a fost vorba să majoreze salariile aleșilor locali. Sinergia dintre PNL, PSD și UDMR a fost prezentă când trebuiau să mărească lefurilor oamenilor lor din teritoriu, de care depind pentru a fi aleși în Parlament. Pentru această chestiune au găsit resurse financiare imediat. Pentru bătrânii noștri însă nu se găsesc bani, deși este dreptul lor după o viață de muncă.

De aceea, alături de colegii mei deputați din Forța Dreptei, am depus în Parlament un proiect de lege care oferă pensionarilor ceea ce li se cuvine, nu-i umilește și nu-i amăgește. Este vorba despre inițiativa prin care: se acordă drepturile până la ultima zi de muncă în grupe speciale și/sau deosebite; li se acordă drepturile după activitatea pentru care s-au primit sporuri cu caracter nepermanent și, de asemenea, se acordă drepturile după soțul/soția care a decedat și cu care persoana a fost căsătorită mai puțin de 10/15 ani.

„Situația economică din România este stabilă”

Fiecare român resimte astăzi efectele inflației. Situația este una dificilă, dar cu toate acestea este bine să privim și în jur atunci când analizăm starea economiei noastre. În primul rând, o nuanță importantă este aspectul ce ține de efectele sfârșitului de vară și începutului de toamnă asupra economiei. Întotdeauna, luna septembrie a înregistrat o creștere, pentru că august este, tradițional, luna cu cea mai mică rată a inflației din an. În plus, în luna septembrie se reia activitatea economică, situație ce generează, în fiecare an, o creștere a consumului, cu efect inflaționist.

În al doilea rând, din perspectiva inflației, prin comparație cu statele din regiune, în România se prezintă cea mai optimistă situație. Față de rata de 15,9%, cât este în România, observăm rate de 17,2% – Polonia, 18% – Republica Cehă, 20,1% – Ungaria sau 83% – Turcia. Cauzele sunt multiple, însă principalele sunt războiul împotriva Ucrainei și șantajul energetic al Rusiei, care au determinat creșterea prețurilor în domeniul energiei și, pe cale de consecință, într-un efect de domino, creșterea tuturor prețurilor.

Guvernul Ciucă a luat măsurile cele mai bune pentru atenuarea efectelor creșterilor prețurilor energiei pe piețele internaționale. A plafonat tarifele la electricitate și la gaze și a oferit o compensare de 50 bani a prețului carburanților. Potrivit ultimei analize a BNR, dacă nu exista plafonarea tarifelor la electricitate și la gaze, inflația ar fi sărit de 20% încă de la începutul verii. În plus, prin pachetul „Sprijin pentru România”, Guvernul condus de PNL a oferit și posibilitatea amânării plății ratelor, precum și posibilitatea ca toți cei care au credite cu ROBOR să poată cere trecerea la IRCC și să diminueze, cel puțin pentru o perioadă de timp, creșterea ratelor.

„Necesitatea încheierii unui acord, în materie de cetățenie, între România și Regatul Spaniei”

Zilele acestea i-am interpelat pe ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, și pe ministrul justiției, Cătălin Predoiu, într-un subiect de actualitate și de interes special pentru românii din diaspora.

Mai mulți români din Regatul Spaniei mi-au comunicat, cu diverse ocazii, faptul că autoritățile spaniole le cer acestora să renunțe la cetățenia română pentru a o putea dobândi, la cerere, pe cea spaniolă.

Așa cum bine cunoașteți, Regatul Spaniei admite dubla cetățenie doar în cazul cetățenilor provenind din statele hispanofoniei, Brazilia și Italia, cu care are semnate acorduri în materie de cetățenie.

Este de notorietate că românii din Regatul Spaniei constituie o comunitate foarte numeroasă, de circa un milion de persoane, și bine integrată cultural-lingvistic, fapt facilitat și de apartenența comună la latinitate.

Dată fiind această situație, le-am cerut celor doi oficiali să-mi transmită care este numărul românilor rezidenți în Regatul Spaniei care au renunțat la cetățenia română în ultimele 3 decenii, defalcat pe fiecare an al perioadei; câte cereri de renunțare la cetățenia română aflate în prezent în examinare, depuse de românii rezidenți în Regatul Spaniei; câte din cazurile de renunțare la cetățenia română de către românii rezidenții români în Regatul Spaniei au fost motivate de faptul că acest stat admite păstrarea cetățeniei anterioare doar în cazul resortisanților din anumite state cu care Regatul Spaniei a încheiat acorduri în materie de cetățenie (statele latino-americane și membre ale hispanofoniei, plus Italia).

„Femeile de la sat merită toată recunoștința și admirația noastră”

În urmă cu câteva zile, pe 15 octombrie, la nivel mondial, a fost celebrată Ziua mondială a femeilor din mediul rural. Este o zi desemnată de ONU cu scopul de a aprecia public rolul pe care aceste femei extraordinare îl au în dezvoltarea comunităților.

E o vorbă românească ce spune că veșnicia s-a născut la sat. Și mult adevăr este în ea! Veșnicia s-a născut la sat, iar femeile de la sat merită toată recunoștința și admirația noastră.

Femeile de la sat au un rol esențial în bunăstarea familiilor lor, dar și în actul educațional și cel de formare a copiilor și tinerilor, în sânul familiei.

Vreau să le mulțumesc cu această ocazie pentru dăruirea cu care lucrează în sprijinul familiilor și al comunităților din care fac parte, dar și pentru energia lor nesecată, care ne ajută să construim o țară mai bună.

Noi știm prea bine că în Neamț, dar și în alte colțuri ale României, femeile sunt superfemei, pentru care familia și treburile casnice stau în capul mesei. De Ziua mondială a femeii de la sat probabil că nu prea au auzit, așa că au marcat-o la fel cum și-au trăit toată viață, muncind.

Dragi femei, fete și fetițe, trebuie să știți că fiecare dintre voi are capacitatea să înfrunte orice greutate. Trebuie doar să credeți în forțele proprii și să acționați cu perseverență. Fiți sănătoase, aveți grijă de voi și de cei apropiați, permiteți-vă să creșteți și să străluciți.

Nicicând nu m-am îndoit de puterea pe care voi o aveți. Vreau ca fiecare dintre voi, indiferent de mediul în care vă aflați, să știe că poate să devină orice își dorește – cercetătoare, antreprenoare de succes, prim-ministru, ministru sau, de ce nu?, chiar președinte de țară –, dar doar dacă muncește cu determinare, are curaj și nu uită de puterea ei.

Mai avem multe de făcut în ceea ce privește egalitatea de șanse. Tocmai de aceea consider că este timpul ca noi, femeile, să ne unim forțele și să ne asigurăm că vocea noastră comună este auzită.

Femeile trebuie reprezentate cu demnitate. Împreună vom învinge, ne vom face auzite!

„PSD la guvernare a oferit un răspuns concret la agenda cetățenilor” În această săptămână am văzut că a început un marș sindical al protestelor, în care oamenii își exprimă nemulțumirea și îngrijorarea din cauza scăderii nivelului de trai, din cauza inflației, din cauza creșterii ratelor și, în general, din cauza incertitudinilor privind ziua de mâine și a perspectivelor economice foarte tulburi.

Aceasta este agenda cetățenilor, care pare să nu aibă nicio legătură cu disputele politice pe care le văd în Parlament. Certurile dintre cele două partide de dreapta, cu moțiuni, acuze și scandal, nu au nicio legătură cu ceea îi preocupă cu adevărat pe cetățeni.

Iar acest decalaj uriaș dintre mizele disputelor politice din Parlament și îngrijorările românilor ne arată cât de nocivă și

cât de toxică ar fi fost continuarea guvernării de dreapta care a funcționat până în decembrie 2021.

Această îndepărtare din ce în ce mai mare dintre decizia politică și nevoile reale ale cetățenilor a stat la baza deciziei PSD de a se angaja în actul de guvernare, într-un moment deosebit de dificil pentru economia românească.

Intrarea PSD la guvernare a oferit un răspuns concret la agenda cetățenilor. Am venit cu mai multe seturi de măsuri în domeniul social – Pachetul social implementat imediat după intrarea la guvernare, Pachetul Sprijin pentru România, dar și implicarea activă și furnizarea de soluții pentru problemele din piața de energie, deși PSD nu deține acest portofoliu.

Și aș vrea să subliniez această atitudine a PSD: nu ne-am rezumat doar la a critica unele decizii proaste care au afectat viața românilor, cum a fost, de pildă, liberalizarea haotică a pieței de energie, ci am venit mereu și cu soluții. Nu am spus doar că „nu e bine așa”, am venit mereu cu completarea „ar fi mai bine în acest fel”. Așa a procedat PSD și când a fost în opoziție, dar și acum, la guvernare. Nu am criticat fără a propune o soluție alternativă.

„Susținerea producătorilor industriali și siguranța locurilor de muncă, în prim-planul preocupărilor Guvernului”

Guvernul, condus de premierul PNL, Nicolae-Ionel Ciucă, pune un accent determinant pe dezvoltarea industrială a României și pe atragerea de noi investitori în acest domeniu vital al economiei.

Pentru a sprijini unitățile industriale în eforturile de a depăși cu bine actuala criză energetică, Executivul a aprobat o schemă de ajutor în valoare de 1,5 miliarde euro. Acest demers este vital pentru sprijinul marilor consumatori și constituie rezultatul efortului conjugat al societăților mari consumatoare de energie și al statului în vederea asigurării unui flux continuu necesar realizării unor producții de calitate și, implicit, de menținere a trendului ascendent al exporturilor.

În acest context, sunt încrezătoare că adaptarea României la această perioadă dificilă va fi mai facilă, prin intermediul fondurilor europene pe care le avem la dispoziție. În acest fel, Guvernul mizează pe realizarea unei tranziții rapide către energia verde, în vederea inițierii de noi surse de producere a energiei. În acest mod ne asigurăm că astfel de proiecte sunt sustenabile, predictibile, au coerență și vor fi aplicabile, așa cum au fost asumate de către țara noastră.

Din această perspectivă, Executivul transmite un semnal concret de încredere către potențialii investitori, atât către cei externi, cât și către IMM-uri, care au potențial de a ajunge în familia industriei românești.

Apreciez că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei naționale, iar programele guvernamentale de sprijin aflate în derulare sunt în măsură de a aduce plusvaloare economiei, dar și de a oferi o garanție de stabilitate acestora.

„1 octombrie – Ziua Națională a Republicii Cipru”

Republica Cipru sărbătorește la 1 octombrie Ziua Națională. Se împlinesc 62 de ani de la înființarea republicii, în contextul câștigării independenței față de Marea Britanie, după ani de lupte deschise și conflicte etnice violente.

Ca urmare a încheierii acordurilor Zürich – Londra cu Regatul Unit, Grecia și Turcia, la data de 19 august 1960 se constituia Republica Cipru, iar pe 20 septembrie țara adera la Națiunile Unite și la Commonwealth-ul Britanic.

Încercarea în anul 1974 a arhiepiscopului Makarios, primul președinte al noului stat, de a uni Grecia cu Cipru a determinat o lovitură de stat care, la rândul ei, a declanșat așa-zisa criză cipriotă.

Această acțiune a precipitat invazia turcă a Ciprului, la 20 iulie 1974, care a dus la împărțirea țării în două zone, cea aflată sub coordonarea Republicii Cipru (64% din insulă) și cea ocupată de turci (36,2% din insulă), ultima declarată la 15 noiembrie 1983 ca stat independent, cu denumirea de „Republica Turcă a Ciprului de Nord”, recunoscut doar de către Turcia.

O zonă-tampon, cunoscută sub numele de „Linia Verde”, care desparte cele două zone, este menținută de Națiunile Unite pentru a evita orice alte tensiuni și ostilități intercomunale.

Republica Cipru este membru al familiei europene din anul 2004, este un pilon puternic al stabilității și cooperării într-o regiune care mereu s-a aflat în centrul unor conflicte majore. Relațiile economice bilaterale dintre România și Cipru sunt prolifice, Ciprul fiind al zecelea cel mai important investitor în România (https://cursdeguvernare.ro/ clasamentul-real-alcelor-mai-mari-investitori-straini-din-romania.html).

Proiectele majore asumate de conducerea Republicii Cipru au adus și aduc prosperitate ciprioților. Conducerea actuală a Republicii Cipru și-a asumat angajamentul față de

planurile de viitor ale țării prin Planul național „Ieri în Cipru, mâine-n UE”. Acest proiect cuprinde și o serie de măsuri pentru găsirea soluțiilor viabile necesare rezolvării problemei Ciprului, care să ofere oportunitatea coexistenței pașnice și creative a tuturor cetățenilor insulei.

„România merită să fie în spațiul Schengen!”

Așa cum afirma și președintele PPE, domnul Manfred Weber, România îndeplinește criteriile de aderare la spațiul Schengen, de mai bine de 11 ani, și „nu există motive obiective pentru a refuza Bulgariei și României acest acces... permiteți-mi să-i asigur pe prietenii noștri din Sofia și București: aveți sprijinul nostru deplin, al PPE. Locul vostru este în Schengen”! Din fericire, după 11 ani în care nu s-a făcut niciun progres pentru a permite accesul țării noastre în acest spațiu al libertății, avem în această toamnă una dintre cele mai importante oportunități pentru a elimina și această barieră.

Faptul că tot mai multe state membre au declarat deja că susțin cu toată forța aderarea României la spațiul Schengen este rezultatul eforturilor politico-diplomatice ale Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, și al muncii din ultimul an depuse de Guvernul condus de Nicolae Ciucă.

Chiar și premierul Olandei, stat care în trecut nu a agreat aderarea României, a afirmat săptămâna trecută că „Olanda nu e în principiu împotrivă. România a făcut foarte mulți pași în direcția bună”, continuând să afirme, ceea ce și noi știm și agreăm, că România a făcut progrese enorme și că încă mai are reforme de făcut. Însă nu cred că suntem cu nimic mai prejos decât cele mai multe dintre statele fondatoare. Dimpotrivă, românii sunt poporul cu cea mai mare încredere în Uniunea Europeană, cei mai încrezători în proiectul european și cei mai loiali valorilor europene. Cred că la acest capitol stăm mult mai bine decât multe state care fac parte deja din spațiul Schengen.

Nu aș vrea să închei înainte de a relua declarația Președintelui României, domnul Klaus Iohannis: „Pentru mine, pentru noi... eșecul nu este o variantă! Noi căutăm soluțiile pentru a transforma acest demers într-o reușită.” Cred că fiecare om politic, fiecare partid politic trebuie să se alieze eforturilor pe care le fac în prezent Președintele României, ministrul justiției, ministrul afacerilor interne și cel al afacerilor externe și Guvernul, condus de Nicolae Ciucă, în ansamblul său.

„Sectorul zootehnic și al industriei alimentare – încotro?” Conform datelor Institutului Național de Statistică, deficitul balanței comerciale a României a ajuns la peste 21 miliarde de euro, în creștere cu peste 4 miliarde față de anul trecut. În plus, contextul global generat de pandemia de COVID-19, conflictul armat din Ucraina și seceta gravă din acest an contribuie în mod semnificativ la adâncirea deficitului comercial, mai ales în sfera sectorului alimentar, ca urmare a destabilizării prețurilor atât la produsele agroalimentare, cât, mai ales, la materiile prime necesare producătorilor.

Alimentele de bază, precum carnea, fructele, laptele, sunt produsele cu cel mai ridicat deficit comercial, motiv pentru care procesarea este un sector greu încercat, care nu poate fi ajutat sau echilibrat doar prin exporturile de cereale pe care România mizează de câțiva ani încoace.

Cadrul legislativ actual trebuie să se centreze în special pe contracararea/reducerea impactului negativ asupra securității alimentare în timpul unei situații de criză. De aceea, sunt necesare politici publice adaptate și acceptate de decidenții politici, care să sprijine creșterea valorii adăugate în agricultură, prin stimularea depozitării și procesării materiilor prime agricole, concomitent cu încurajarea investițiilor care să permită creșterea competitivității produselor agricole românești.

Este evident și la îndemână că România își poate îmbunătăți balanța comercială negativă mai ales din comerțul cu produse lactate și carne de vită. Susținerea procesării materiilor prime autohtone, acoperirea necesarului propriu de consum și diminuarea importurilor, exportul de produse procesate, vizibilitatea și promovarea industriei alimentare reprezintă principalele axe ale unor politici agricole veritabile și sustenabile.

„Aderarea României la zona Schengen nu mai poate fi amânată”

Aderarea la spațiul Schengen reprezintă un deziderat național încă din anul 2007, când am devenit oficial parte a Uniunii Europene. Prin perfectarea Acordului Schengen, încheiat în 1985, între Republica Federală Germania, Franța, Belgia, Luxemburg și Olanda, și semnarea Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen din 1990, au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și s-a avut în vedere crearea unei singure frontiere externe.

Am primit cu bucurie vestea adoptării, ieri, de către Parlamentul European, cu o majoritate covârșitoare, a unei rezoluții ce recomandă primirea României în spațiul

Schengen. Această rezoluție nu a făcut decât să reconfirme ceea ce instituțiile europene au spus și în trecut, faptul că România îndeplinește toate condițiile necesare pentru a fi parte din Schengen.

Pentru o scurtă readucere aminte: pe 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne (Consiliul JAI), România a primit recunoașterea îndeplinirii criteriilor prevăzute de acquis-ul Schengen. Această constatare a fost întărită și de o decizie a Consiliului European din decembrie 2012, țara noastră primind succesiv accesul la Sistemul de Informații privind Vizele și Sistemul de Informații Schengen în anii următori.

Mai mult, săptămâna aceasta, au fost votate în Parlamentul României cele trei legi ale justiției, privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și CSM, elaborate în conformitate cu recomandările organismelor UE și în urma unei ample dezbateri cu asociațiile și organizațiile interesate. Prin această reformă a sistemului de justiție, putem fi încrezători că Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) va fi, în cele din urmă, ridicat, iar ultimul obstacol în calea aderării noastre la zona Schengen va dispărea.

„Aderarea la spațiul Schengen este un deziderat național” Asemenea altor aspecte ce țin de obligațiile noastre izvorâte prin ratificarea aquis-ului comunitar european, precum este aderarea la zona euro, aderarea la spațiul Schengen, pe lângă o obligație legală, reprezintă un deziderat național transpartinic.

Indiferent de culoarea politică, efortul țării noastre de a adera la spațiul Schengen trebuie să se bucure de o susținere unanimă a românilor, în joc fiind interesul național. În acest moment, tot mai multe state și tot mai mulți reprezentanți ai instituțiilor europene își afirmă sprijinul pentru aderarea României la spațiul Schengen. Prin rezoluția votată pe 1 iunie a.c., Partidul Popular European, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, și-a declarat susținerea fermă pentru integrarea României, Bulgariei și Croației în spațiul de liberă circulație.

Pentru cetățenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen înseamnă o mai mare libertate de mișcare și o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen, precum: eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne; set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE; armonizarea condițiilor de intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară; cooperarea consolidată în domeniul polițienesc; cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale; crearea și dezvoltarea Sistemului de informații Schengen, Sistemului de informații privind vizele, Agenției Europene pentru Frontieră și Coastă (Frontex) și a unui nou sistem de înregistrare a intrărilor și ieșirilor la frontierele externe ale zonei Schengen.

„Pensiile cresc de la 1 ianuarie 2023”

În ultima perioadă au apărut în presă tot felul de scenarii cu privire la creșterea pensiilor, iar aceste scenarii provoacă multă neliniște seniorilor noștri.

Ministrul PSD al muncii, domnul Marius Budăi, elimină orice echivoc! PSD susține majorarea punctului de pensie și a pensiei minime cu cel puțin 10%, într-o singură tranșă, de la 1 ianuarie 2023. Aceasta este decizia politică. Nu se merge pe scenariul cu două tranșe, apărut în presă. Pensionarii să fie liniștiți, pensia va crește de la 1 ianuarie, cu cel puțin 10%.

PSD susține majorarea pensiilor cu cel puțin 10% de la 1 ianuarie 2023 și, pentru viitor, consideră că e necesar ca măsurile Guvernului să se concentreze pe protejarea pensionarilor cu venituri mici. În scurt timp, proiectul de buget va fi prezentat în coaliție, iar decizia va fi clară pentru oricine.

Propunerea PSD, prezentată la finalul lunii august, ca punctul de pensie și pensia minimă să fie majorate cu cel puțin 10%, de la 1 ianuarie 2023 a fost fundamentată pe o analiză economică serioasă, din care reiese în mod clar că o astfel de măsură este sustenabilă pentru anul 2023.

Majorarea pensiilor cu cel puțin 10%, de la 1 ianuarie 2023, nu este doar posibilă, ci și absolut necesară, în special pentru protejarea pensionarilor cu venituri mici, a căror putere de cumpărare a fost serios afectată de inflația globală și de criza energetică ce se manifestă la nivel european.

Pe parcursul anului 2023 îmi doresc să identificăm resurse pentru o creștere suplimentară a pensiilor, dar creșterea cu cel puțin 10%, de la 1 ianuarie, este foarte clară, iar seniorii noștri pot sta liniștiți.

„Nu poți să conduci cu rezultate o țară dacă principala activitate este schimbarea unei garnituri cu alta!”

Cele mai bune rezultate, până astăzi, în absorbția de fonduri europene le-a avut mediul privat, în vreme ce zona publică se confruntă în continuare cu mari probleme în cheltuirea banilor europeni. Abia astăzi, pe fondul unei guvernări stabile și prin mari eforturi pe care colegii mei le depun, începând cu ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, vedem ținte ambițioase și planuri concrete pentru a nu pierde banii din perioada de programare 2014–2020.

Pe 31 decembrie 2023, Guvernul României trebuie să trimită declarațiile finale de cheltuieli. Instituțiile publice din România cu responsabilități în acest domeniu sunt într-o cursă contra cronometru, în condițiile în care intrăm și în noua perioadă de programare și avem de implementat și PNRR-ul. Premierul României, Nicolae Ciucă, a spus-o de

multe ori: nu ne permitem să pierdem niciun euro din aceste sume!

Schimbările foarte dese de guverne și de miniștri și, laolaltă cu ei, schimbările dese în eșaloanele de conducere de la nivelul instituțiilor bugetare rod capacitatea administrativă a României și, după cum s-a văzut, determină pierderea unor bani care înseamnă și autostrăzile despre care tot vorbim, și proiecte precum drumul expres Brăila–Tulcea–Constanța.

Marile investiții în infrastructură însă nu le poate face mediul privat, care, s-a văzut, fiind deosebit de competitiv, reușește să atragă toate sumele care îi sunt dedicate din cadrul programărilor financiare ale UE. România are astăzi o altă față, în primul rând datorită antreprenoriatului, care a beneficiat de bani europeni nerambursabili și care a învățat cum să le atragă și să le folosească mai bine. Este timpul ca și statul român să dovedească faptul că poate!

„Nivelul indicelui ROBOR pune o presiune majoră pe români”

Una dintre principalele preocupări ale românilor în ultimele luni de zile a fost cea privind ratele la bănci. Evoluția indicelui ROBOR a generat o serie de îngrijorări din partea celor care au rate, deoarece nivelul acestora a crescut în mod simțitor.

Vorbim de creșteri ale ratelor care pentru unii dintre români nu pot fi suportabile. Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei, a urcat la 8,17%. Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 8,27%, iar indicele ROBOR la 12 luni a fost cotat la 8,37%.

Ca să înțelegeți de unde vine presiunea majoră pe ratele românilor, vă prezint o comparație între nivelul de acum și de la începutul anului 2022. În ianuarie, indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, era la un nivel de 3,02%, în vreme ce, la începutul anului 2021, indicele ROBOR la 3 luni era 1,98% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, era, în luna ianuarie, la 3,14%, iar ROBOR la 12 luni era la 3,24% pe an.

La toate aceste majorări se adaugă și decizia Băncii Naționale a României de a majora dobânda-cheie la 6,25%, peste estimări.

Vorbim de o serie de creșteri considerabile care ar trebui să primească un răspuns din partea autorităților responsabile. Da, Ministerul Finanțelor are obligația de a veni cu soluții, însă, în acest caz, soluția nu este numai la Guvern.

„Uităm mereu de românii maramureșeni și regățeni din Ucraina!”

După izbucnirea crizei ucrainene, în 2014, soldată cu ocuparea și anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, și cu autonomizarea unei părți a Donbassului, și mai ales după invadarea Ucrainei de către armata rusă în cursul acestui an, politicieni și analiști de top din România au readus în discuție situația românilor din Ucraina, care trăiesc în teritorii care ne-au fost răpite în perioade nefaste ale istoriei noastre naționale. În acest sens, s-a vorbit în mod deosebit de românii din Bucovina de Nord și, mai tangențial, de cei din sudul Basarabiei, denumit Bugeac (fostele județe românești Cahul, Bolgrad și Ismail), și din ținuturile Herța (situat lângă Bucovina de Nord, la sud-estul acesteia) și Hotin (care a făcut parte din provincia românească Basarabia, fiind situat în nordul acesteia).

Nu s-a spus niciun cuvânt de cei peste 40.000 de români care trăiesc în regiunea Transcarpatia (ZaKarpatia), situată în sud-vestul Ucrainei, între Tisa și Carpații Ucraineni, la granița cu România, având capitala în orașul Ujgorod.

Profesorul Marga a pus punctul pe i.

Românii din Transcarpatia, teritoriu ocupat compact și exclusiv de aceștia, respectiv mai mult de jumătate din Maramureșul istoric, nu sunt pomeniți nici în aproape uitata Declarație a Parlamentului României cu privire la Referendumul din Ucraina, din 1 decembrie 1991, care a avut drept obiect declararea independenței Ucrainei și s-a

desfășurat – întâmplător sau nu?! – de Ziua Națională a României.

Declarația a fost adoptată în ședința extraordinară a Camerelor reunite ale Parlamentului României din data de 28 noiembrie 1991 și a fost publicată în Monitorul Oficial din 29 noiembrie 1991, iar recent a fost republicată integral de Cotidianul, în numărul din 29 septembrie 2022. Paragraful cel mai relevant din această declarație uitată este următorul: „Având în vedere că acest referendum ar urma să se desfășoare și pe teritoriile românești – Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Ținutul Hotin, precum și județele din Sudul Basarabiei –, Parlamentul României declară solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul țării, iar Pactul Ribbentrop–Molotov a fost declarat nul și neavenit, _ab initio_ , de URSS, la 24 decembrie 1989, și de Parlamentul României, la 24 iunie 1991.”

Zeci de botoșăneni, sosiți din toate colțurile județului, au protestat duminică, 9 octombrie, în fața Prefecturii Botoșani, exprimându-și nemulțumirea față de creșterea fără precedent a facturilor la energie, a prețurilor combustibililor, alimentelor și a ratelor la bănci.

Botoșănenii sunt din ce în ce mai revoltați de situația economică actuală și își expun nemulțumirile cu orice ocazie, nu doar în cadrul protestelor. Iată dovada că protestele nu sunt o simplă campanie electorală, ci sunt ale tuturor românilor sătui de jocurile politice dezastruoase ale conducătorilor.

În aceeași zi de duminică a avut loc, în centrul municipiului Botoșani, Ziua națională a produselor agroalimentare românești, eveniment de care au profitat toate numele cunoscute ale politicii românești ca să iasă în față – au fost prezenți Marius Budăi, ministrul muncii, senatorul PSD Lucian Trufin, prefectul județului, președinta Consiliului Județean Botoșani și primarul municipiului. Aceștia au vorbit despre proiecte politice, s-au făcut promisiuni, însă realele probleme au fost tratate cu nepăsare, strategie specifică atât pentru PSD, cât și pentru PNL.

Sub sloganul „Produs românesc – bun pentru tine, bine pentru fiecare”, oficialitățile au vrut să își arate așa-zisa apreciere față de producătorii agricoli ai județului, producători pentru care n-au făcut însă nimic. Comercianții botoșăneni se plâng în mod constant de condițiile în care muncesc și de faptul că agricultura a devenit un mijloc de subzistență care nu poate asigura nici măcar un trai decent în contextul crizei financiare pe care o traversăm.

Încercarea de a oferi oamenilor pâine și circ a fost una eșuată. Discursurile nu au avut efectul pe care politicienii și l-ar fi dorit – nu au mai impresionat pe nimeni. Oamenii adunați într-o mulțime consistentă în fața politicienilor i-au taxat pe aceștia prin comentarii și le-au transmis mesaje clare. Cu lacrimi în ochi, și-au expus problemele ministrului Budăi.

„Măsuri pozitive ale PSD pentru scăderea gradului de sărăcie a românilor”

Una dintre principalele preocupări ale PSD este îmbunătățirea nivelului de trai al românilor, prin măsurile de sprijin și susținere adoptate în scopul realizării acestui demers.

În anul 2010 mai mult de un sfert dintre români, respectiv 6,2 milioane de persoane, trăiau sub limita sărăciei, iar în 2016 4,7 milioane de concetățeni erau în pericol de a nu putea supraviețui. De atunci, după venirea PSD la conducerea executivă a țării, numărul oamenilor care trăiau în stare de deprivare materială severă s-a redus de la 3,9 milioane, în 2017, la 3,1 milioane, în 2018, pentru ca ultimele date oficiale să arate că doar 16,8% dintre români, adică doar 2,5 milioane de persoane, mai trăiesc în sărăcie severă.

Aceste cifre depășesc bariera unor numere seci, demonstrând, fără echivoc, viabilitatea programelor aplicate de PSD pentru reducerea sărăciei și asigurarea unui nivel de trai pentru români comparativ cu cel al cetățenilor din țările Uniunii Europene.

Principalele măsuri care au condus la reducerea gradului de sărăcie în România au fost creșterea salariului minim, eliminarea și scăderea mai multor impozite și taxe,

programele de suport pentru crearea de noi locuri de muncă, precum și susținerea familiilor tinere.

În ultimul an, conducerea PSD a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale a acordat o atenție specială pensionarilor cu venituri reduse, aflați în risc major de sărăcie. Astfel, s-a reușit acordarea în plus a unui sprijin în valoare de 700 de lei, care s-a distribuit pensionarilor cu venituri mai mici de 2.000 de lei. De asemenea, persoanele cu dizabilități au primit cea de-a 13-a indemnizație, iar prin Programul „Sprijin pentru România” s-au alocat voucherele sociale în valoare de 250 de lei, de care au beneficiat 4,7 milioane de români cu venituri reduse.

„Programul regional nord-est a fost aprobat de Comisia Europeană!”

După foarte mulți ani în care Regiunea Nord-Est era arătată cu degetul pentru subdezvoltare și pentru lipsa investițiilor, eforturile administrațiilor publice locale și ale Guvernului din ultima perioadă au schimbat cu totul această tendință în una favorabilă. Infrastructura modernă de transporturi care să lege Moldova de celelalte provincii istorice a început să se construiască, administrațiile publice locale au asigurată finanțarea pentru realizarea proiectelor de investiții de interes local, utilitățile de bază se extind la cât mai multe gospodării, școli renovate sunt tot mai multe, spitalele primesc dotări moderne și lista reușitelor din ultimii ani poate continua. La baza tuturor acestor reușite au stat și stau fondurile europene nerambursabile puse la dispoziția României de Uniunea Europeană. Mulți au privit cu scepticism reușitele Președintelui României și ale PNL, atunci când s-au obținut finanțări de zeci de miliarde de euro aferente Planului național de redresare și reziliență și cele disponibile în cadrul financiar multianual 2021–2027. Acum, când cea mai mare parte a proiectelor sunt susținute cu aceste fonduri, încrederea mare pe care românii o au în Uniunea Europeană a fost răsplătită.

Uniunea Europeană a aprobat recent Programul regional nord-est, un program care susține transformarea și dezvoltarea Regiunii de Nord-Est într-o regiune competitivă, prin inovare, digitalizare, întreprinderi dinamice, localități modernizate, transporturi, educație și mediu curat. Programul regional reprezintă și o reformare structurală a modului în care România va utiliza resursele financiare europene în exercițiul financiar viitor, printr-o mai mare apropiere de cetățean și de nevoile sale.

„Viitorul securității noastre energetice stă în rațiune și realism, nu în dogmatismul fanatic!”

Una dintre cele mai faimoase ziceri din limba engleză este aceea că nu există prânz gratuit – _there is no free lunch._ Este o atenționare pentru cazurile în care suntem tentați să ne lăsăm pradă ideilor facile, populismului, conspirațiilor, soluțiilor miracol și chiar dogmatismului. Printr-o astfel de situație am trecut în ultimii ani în domeniul energiei.

S-au ținut chiar și la noi discursuri pompoase, s-au lansat planuri ambițioase, s-a anunțat, triumfal și prematur, încheierea definitivă a erei fosile și începutul celei verzi. Și ne-am făcut, mărturisesc, speranțe, chiar dacă prea mult entuziasm și prea multă încrâncenare aruncă, de multe ori, lucrurile în derizoriu. Totuși mulți au crezut că o eră mult mai bună era posibilă deja atunci. După care, brutal și real, a venit dușul rece al crizei de acum, a venit momentul confruntării dintre ideal și realitate, dintre naivitate, aș spune mai blând, și nevoia ca oamenii să aibă acces la energie acum și, mai ales, înainte de orice, să își poată permite costurile aferente.

Sper că și cei mai încrâncenați avocați ai soluției verzi unice și-au dat seama cât de departe suntem de discursurile triumfaliste, cât avans tehnologic mai este încă necesar, dar mai ales, cred eu, cât realism!

Mă număr printre cei care cred că, măcar în parte, umanitatea are capacitatea de a afecta clima și, mai mult decât orice, cred că, dacă putem găsi soluții pentru a polua mai puțin, atunci avem obligația să o facem și să implementăm urgent acele soluții. În același timp – și am cerut asta încă de dinaintea invaziei rusești din Ucraina –, avem datoria de a ne gândi și la noi, la cei de acum, la situația noastră, care nu este una închipuită, ci una foarte reală. De aceea am susținut și susțin menținerea minelor de cărbuni, am susținut și susțin ca resursele noastre naturale energetice, chiar dacă exploatate de firme străine, să ajungă, înainte de orice și preferențial, la români. Orice altă soluție mi se pare de neacceptat!

„Adoptarea legilor justiției este un mare pas înainte”

La începutul acestei săptămâni, Senatul României, în calitate de for decizional, a adoptat cele trei proiecte de lege care priveau organizarea judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii și statutul judecătorilor și procurorilor.

Legile justiției reprezintă un obiectiv foarte important pentru țara noastră, deoarece adoptarea lor joacă un rol determinant în ridicarea Mecanismului de cooperare și verificare și, implicit, în aderarea României la spațiul Schengen. Prin munca asiduă a ministrului PNL, domnul Cătălin Predoiu, și a echipei de la Ministerul Justiției s-a asigurat preluarea în aceste acte normative a recomandărilor MCV, ale Comisiei de la Veneția și ale asociațiilor profesionale.

Astfel, noile legi vin să modernizeze justiția, să o alinieze la principiile europene, să consolideze independența sa, dar și să clarifice aspecte de bază din cariera judecătorilor și procurorilor și să asigure o mai mare eficiență, toate cu respectarea drepturilor și libertăților cetățenești. Totodată, acestea vin să repare tot ce a fost mutilat în anii precedenți și îndreaptă multe imperfecțiuni.

Adoptând aceste legi și respectându-ne angajamentele, putem spera într-un viitor apropiat la ridicarea MCV, ceea ce ne-ar aduce mai aproape de Schengen, iar acest lucru înseamnă eliminarea, în sfârșit, a cozilor interminabile și a timpilor de așteptare de la granițe, atât pentru cetățeni, cât și pentru transportatori, dar și proceduri mult simplificate la frontiera aeriană pentru zborurile către și dinspre destinații din spațiul Schengen. Mai mult, adoptarea legilor justiției este și un obiectiv asupra căruia România s-a angajat prin Planul național de redresare și reziliență, adică un jalon de care va depinde accesarea fondurilor de care țara noastră are mare nevoie pentru modernizare și dezvoltare în perioada următoare.

„Fermierii vrânceni vor primi despăgubiri pentru culturile calamitate!”

Fermierii români se află într-o situație dificilă din cauza secetei pedologice care a afectat toate arealele agricole din țara noastră. Informațiile comunicate de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” ne arată că anul agricol 2021–2022 a fost extrem de secetos.

Cantitățile de precipitații au fost mai mici cu circa 29%, în raport cu media multianuală, iar temperaturile medii zilnice au fost mai mari în medie cu 1,2 grade Celsius, în raport cu media multianuală. Această secetă pedologică a provocat fie întârzieri ale semănatului culturilor din toamna 2021, fie diminuarea răsăririi plantelor sau afectarea până la calamitare a culturilor în perioada de vegetație.

Doar pentru culturile de toamnă centralizarea realizată la Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale ne arată că peste 16.740 fermieri au fost afectați de seceta pedologică și circa 250.000 de hectare de culturi înființate în toamna anului 2021 au fost calamitate în grade diferite de afectare cuprinse între 30% și 100%.

În județul Vrancea, polul secetei din acest an, sunt înregistrați peste două mii de fermieri care au avut culturile de toamnă afectate de secetă. Cele mai mari pagube au fost la cultura de grâu, unde au fost înregistrate pagube pe 18.746 de hectare, adică 10% din suprafața calamitată la nivel național. De asemenea, au fost calamitate 3.329 de hectare cu rapiță, 3.139 de hectare cu orz, dar și peste două sute de hectare cultivate cu ovăz, orzoaică, secară, triticale.

„Eforturi internaționale pentru siguranța transatlantică”

Pe lângă asistența militară oferită Ucrainei, vecinii noștri aflați sub asediul armatei ruse încă din iarna acestui an, statele democratice ale spațiului transatlantic s-au angajat să construiască un scut internațional capabil să respingă agresiunea externă, să consolideze valorile democratice și să asigure respectarea dreptului internațional și european. Crimele împotriva umanității, bombardamentele în zone populate de civili și uciderea oamenilor nevinovați au toleranță zero pentru noi, iar ororile provocate de Kremlin trebuie, în primul rând, trase la răspundere și, în al doilea

rând, prevenite în viitor. Acțiunea colectivă ar trebui să aibă astfel două valențe, combativă și preventivă, pentru a înlătura amenințarea rusă din repertoriul de vulnerabilități și riscuri atât ale NATO, cât și ale UE.

Încă din anii secolului trecut au fost făcute demersuri pentru a spori integrarea europeană în domeniul apărării, ajungându-se chiar la discuții legate de înființarea unei armate a UE. În prezent, statele membre și-au unit eforturile pentru a crea și a implementa inițiative de securitate pe toate planurile, terestru, aerian, maritim etc. Săptămâna trecută, Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Ungaria, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Slovacia, Slovenia, România, Regatul Unit, aliați ai NATO, și Finlanda au semnat la Bruxelles o scrisoare de intenție ce prevede dezvoltarea „Inițiativei pentru scutul cerului european” – European Sky Shield Initiative (ESSI). Propus de Germania, proiectul vizează crearea unui sistem european de apărare aeriană și antirachetă. În baza acestui program, cele 14 state semnatare vor putea achiziționa echipamente aferente sistemelor IRIS-T, de fabricație germană, PATRIOT, dezvoltat de americani, sau ARROW, de fabricație israeliană, concepute pentru a neutraliza rachetele cu rază lungă de acțiune. Ministrul apărării din Germania, Christine Lambrecht, a declarat că au fost deja încheiate contracte cu producătorii. Proiectul servește securității colective, dar și a statelor în mod individual, oferind o cale multinațională, rentabilă și eficientă de asigurare a spațiului aerian împotriva amenințărilor curente sau viitoare. Totodată, avem încrederea că astfel de inițiative vor descuraja orice atac la adresa UE și NATO și vor diminua riscurile cu care se confruntă comunitatea internațională, evitând un alt război precum cel din Ucraina.

„Piedicile noastre către Schengen _versus_ blocajele unui stat extracomunitar înainte de integrare”

Salut faptul că în coaliția de guvernare există un consens politic privind integrarea țării noastre în spațiul Schengen și că dezideratul nostru național a început să fie agreat și de dreapta europeană, lăsând la o parte europarlamentarii de extremă dreaptă. M-aș bucura, de asemenea, ca absolut toate guvernele europene de centru-dreapta să susțină aderarea României la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2023, la fel cum procedează omoloagele lor socialdemocrate. Iar acest sentiment de bucurie nu va fi doar al meu personal, ci va fi împărtășit de către toți românii care conștientizează tot mai multele provocări și tot mai atipice, ca să nu fac referire și la potențialul lor crescut de pericol, cu care am ajuns să ne confruntăm în ultima perioadă, în contextul geopolitic delicat provocat de războiul din Ucraina. Dublul nostru rol determinant, pe care-l avem ca frontieră de est a UE și a NATO, ne-a accelerat eforturile, în ultimii 11 ani, pentru integrarea în spațiul Schengen, iar prezența noastră viitoare în acest spațiu nu va fi doar încă o hotărâre justă a decidenților europeni, ci și o recunoaștere a progreselor evidente făcute de România până acum.

Aceste timpuri pline de neprevăzut pe care am ajuns să le parcurgem nu sunt niște vremuri propice nici pentru eschivarea de la acordarea unor drepturi legitime și de multă vreme câștigate de România și de către Bulgaria! Nu este deloc momentul prelungirii termenului de punere în aplicare a obligației Uniunii Europene de acceptare a țării noastre în acest spațiu! Mai mult, nu este deloc fastă această perioadă pentru tensionarea unor parteneriate vechi și care s-au dovedit până acum extrem de productive multilateral! Este total contraindicată și ruperea unor relații de prietenie atât între statele membre ale Uniunii Europene, cât și cu cele care își doresc cu fervență să intre în această comunitate.

„Legea care permite medicilor de familie să deschidă puncte de lucru secundare a fost promulgată”

În cadrul declarației politice de astăzi doresc să punctez importanța promulgării legii care acordă posibilitatea medicilor de familie să deschidă puncte de lucru secundare. Această nouă reglementare va eficientiza accesul românilor la serviciile medicale, în mod special pentru acei pacienți domiciliați în zona rurală.

Un câștig important pentru sistemul de sănătate sunt modificările legislative aduse art. 75 din Legea nr. 95/2006, prin care cabinetele de medicină de familie vor putea deschide puncte de lucru secundare în mediul rural unde există deficit de medici, noua lege fiind promulgată ieri.

Cabinetele de medicină de familie pot deschide până la două puncte de lucru secundare dacă în cadrul acestora se asigură un program de cel puțin 10 ore pe săptămână. Serviciile medicale prestate în aceste puncte secundare sunt decontate, indiferent dacă au fost prestate de către medicul de familie titular al cabinetului sau de către medici angajați ai cabinetului.

Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate vor modifica normele de aplicare ale contractuluicadru în acord cu prevederile din prezenta lege în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia.

Nou și foarte important este faptul că autoritățile administrației publice locale se pot implica pentru a sprijini înființarea și funcționarea punctelor de lucru ale cabinetelor de medicină de familie, în baza unui contract civil.

„Norii negri care se strâng peste economia națională pot fi alungați cu fondurile europene”

Nu putem trece cu vederea avertismentele tot mai frecvente care vin din partea unor instituții internaționale de prestigiu care spun că inflația tot mai accentuată, completată de criza energetică și de blocajele apărute în aprovizionarea cu unele materiale și materii prime, ar putea să aducă din anul 2023 o recesiune severă chiar în rândul celor mai puternice economii ale lumii. Or, cum economia țării noastre depinde în foarte mare măsură de dinamica celor mai puternice economii europene, cum multe fabrici din țara noastră depind de producția din alte state europene, nu ar trebui să ne facem iluzia că am putea să fim feriți de riscuri.

Președintele României și Partidul Național Liberal au reușit în urmă cu doi ani să obțină din partea Comisiei Europene un volum de finanțări record, atât prin Mecanismul european de redresare și reziliență, cât și prin cadrul financiar multianual, de circa 80 de miliarde de euro. Acest volum uriaș de finanțare, care poate fi comparat cu Planul Marshall pentru Europa democratică, merge deja către modernizarea întregii Românii, către infrastructura de transporturi, agricolă, școlară și sanitară, către digitalizare și reforme structurale, către dezvoltarea operatorilor economici români mici și mijlocii, către politici pentru un mediu mai curat. Mai mult decât atât, proiectele care trebuie să fie derulate cu acești bani trebuie să fie proiecte pentru viitor, moderne, sustenabile energetic și ecologic.

Dacă riscurile anticipate s-ar putea produce, România poate evita o recesiune economică printr-o utilizare eficientă a fondurilor europene. În anul 2022, acest lucru a fost deja demonstrat prin faptul că, deși economii puternice din Uniunea Europeană au înregistrat stagnare economică sau o creștere de câteva zecimale, România, prin impulsionarea investițiilor finanțate din fonduri europene, a înregistrat o creștere economică de 5,7%.

La data de 3 octombrie am sărbătorit Ziua unității germane, Ziua Națională a Republicii Federale Germania. Această sărbătoare a avut loc în contextul în care România și Germania au celebrat anul acesta 30 de ani de la încheierea Tratatului privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa. Este de remarcat faptul că Germania a fost prima țară care a semnat un astfel de tratat cu țara noastră, într-o perioadă în care regimul postcomunist reprezenta mai degrabă o piedică în apropierea față de Occident. Totuși Guvernul federal german știa că reunificarea Germaniei în urma căderii Zidului Berlinului ne deschide și nouă calea spre UE și NATO și că va veni ziua în care cele două țări vor fi partenere și aliate în cadrul celor două organizații.

Investițiile germane în România au crescut necontenit, ele ocupând de departe locul întâi, după originea capitalului investit, conform BNR.

Totodată, Germania este cel mai important partener comercial al României. Volumul schimburilor în anul 2021 a depășit 33 de miliarde de euro.

Suntem parteneri apropiați în UE, cancelarul Olaf Scholz declarând recent că Germania susține intrarea României în spațiul Schengen.

Parteneriatul în cadrul NATO este unul extrem de strâns, forțele aeriene germane participând anul acesta alături de aviația militară română la protejarea spațiului aerian al țării noastre și al Alianței. Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a dus la o intensificare a relației dintre cei doi aliați, România și Germania.

Apreciez deci că relațiile bilaterale româno-germane sunt în acest moment foarte bune, minoritatea germană din România având o contribuție importantă la acest fapt.

„Parlamentul European – vot favorabil pentru aderarea României la spațiul Schengen”

Votul dat în Parlamentul European ieri atestă încă o dată că România merită cu prisosință să devină membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, prin aderarea la spațiul Schengen. Acest vot covârșitor acordat la Strasbourg, cu 47 de voturi pentru, 49 împotrivă și 43 de abțineri, nu mai lasă loc interpretărilor de orice fel și deschide porțile Schengen pentru România. De acum, mai depindem doar de votul politic care va fi dat în cadrul Consiliului Uniunii Europene, forul decizional în această speță.

Beneficiile aderării României la spațiul Schengen sunt multiple și vor avea efecte imediate în ceea ce privește circulația cetățenilor români pe teritoriul Uniunii Europene, precum și în ceea ce privește circulația mărfurilor. Aderarea la Schengen va însemna, concret, zero ore de așteptat la frontiere pentru turiști și transportatori, va reduce semnificativ costurile de transport și va avea și un impact pozitiv asupra mediului, prin reducerea consumului de carburanți. Un alt aspect important îl reprezintă creșterea atractivității investiționale, ce va genera pe termen mediu și lung crearea de noi locuri de muncă stabile și bine plătite pentru români.

Niciun lider european nu poate contesta faptul că România a făcut toate investițiile necesare în sistemele de securitate la frontiere, că am consolidat legislația și că funcționarii din domeniu sunt bine pregătiți. Am speranța că toți partenerii europeni vor accepta până la urmă că țara noastră și-a făcut bine temele, îndeplinind criteriile de aderare la Schengen, că vor lăsa orgoliile sau calculele politice interne deoparte și vor da un vot rațional și corect în cazul României.

„Europa fierbe! România fierbe! Oamenii ies în stradă!” Cotele exagerate ale inflației, creșterea prețurilor la carburanți, criza energetică, scăderea puterii de cumpărare sunt ingredientele rețetei creșterii costului vieții de zi cu zi, motiv care a scos sute de mii de oameni în stradă în toată Europa.

Protestele au început în inima Uniunii Europene, la Bruxelles, apoi au continuat la Dublin și la Paris. Zeci de mii de studenți, profesori și părinți din Ungaria au protestat față de condițiile de salarizare și de muncă ale profesorilor și față de problemele de personal.

Europa fierbe! Dar și România fierbe! Românii ies în stradă! Organizațiile sindicale au făcut front comun și au pornit o caravană prin toată țara.

Oamenii au cereri simple: cer stoparea creșterii prețurilor, cer creșterea salariilor și pensiilor și cer aplicarea Legii salarizării unitare nr. 153/2017. Sunt îndreptățiți să ceară și să-și spună părerile.

Rata anuală a inflației în luna august 2022, comparativ cu luna august 2021, este 15,3%, însă prețurile au crescut cu 30%-50%.

Potrivit INS, în anul 2022, prețul coșului de cumpărături de bază a crescut de patru ori, ajungând la aproximativ 300 de lei (279 de lei) pentru ulei, făină, orez, pâine, lapte, ouă, hârtie igienică, două caserole de carne de pui, două caserole de carne de porc, mezeluri, brânză, cartofi, zahăr, mălai, un bax de apă, fructe și legume.

Cu alte cuvinte, românii lasă săptămânal sute de lei la casele de marcat ale supermarketurilor.

Nu putem să nu amintim nebunia creată de creșterea ratei IRCC, dobânda de referință pentru creditele noi pentru populație, care a urcat la 4,06%, de la 2,65%, potrivit BNR. Deci vorbim despre o creștere de 53%. La începutul acestui an indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, acum este la nivelul de 8,14% – maximul ultimilor 12 ani. Aceasta înseamnă că tinerii la început de drum, care abia și-au format o familie, plătesc 500800-1.000 de lei în plus la rata pentru creditul imobiliar.

Facturile exagerate la energie, multe pe nedrept, au împovărat traiul de zi cu zi al românilor.

Cred că este de datoria noastră, a politicienilor, a rezolva mai multe probleme decât creăm.

„Compensarea prețului carburanților, un balon de oxigen pentru micii antreprenori”

În această perioadă suntem în situația de a căuta soluții pentru a reduce efectele multiplelor crize asupra populației și mediului de afaceri. Până acum consider că am luat măsuri punctuale pentru a asigura românilor un trai decent în această iarnă. Am reușit să facem pași importanți în asigurarea independenței energetice și suntem în situația fericită de a avea stocuri suficiente de gaze naturale. Am luat măsuri pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile și a mediului de afaceri, prin programele „Sprijin pentru România”, iar efectele nu au întârziat să apară.

Decizia plafonării prețului la lemnele de foc reprezintă o măsură socială absolut necesară. Jumătate dintre gospodăriile țării se încălzesc cu lemne, preponderent cele din mediul rural și orașele mici, unde veniturile sunt considerabil mai scăzute decât în orașele mari.

De asemenea, o măsură extrem de importantă este cea care vizează compensarea prețurilor la benzină și motorină. Au fost discuții în coaliție, fiind luată în considerare doar varianta compensării prețului motorinei, nu și pe cel al benzinei. Însă încă o dată, la nivelul coaliției, am dovedit că am atins acel nivel de maturitate pentru a lua cea mai bună decizie, compensarea ambelor categorii de carburanți. Este o decizie care vine atât în sprijinul cetățenilor, cât și al mediului de afaceri. Cel puțin pentru micii antreprenori – din

domeniile serviciilor, construcțiilor, turismului sau agriculturii – măsura este un balon de oxigen. Să nu uităm că aceștia se „luptă” în fiecare zi să își țină afacerile pe linia de plutire, iar compensarea le permite menținerea costurilor cu transportul la un nivel rezonabil. Mai mult decât atât, supraviețuirea lor înseamnă numeroase locuri de muncă salvate și familii care nu vor ajunge în situația de a deveni dependente de sistemul de asistență socială.

„Mărirea taxelor și impozitelor locale, o decizie ticăloasă a Guvernului”

Guvernul Ciucă lovește încă dată în românii care muncesc din greu și abia fac față valului de scumpiri din această perioadă. Așa cum ne-au obișnuit, guvernanții noștri una declară public și alta uneltesc în Parlament. Cu ocazia dezbaterii Proiectului de lege de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reprezentanții coaliției de guvernare au găsit ca fiind oportun să aducă modificări ordonanței, în cadrul dezbaterilor din Parlament, în sensul majorării cu 50% a taxelor și impozitelor locale pentru anul 2023, deși prim-ministrul și liderii coaliției au afirmat public de nenumărate ori că nu au de gând să ia o astfel de decizie. În condițiile în care românii abia mai fac față contextului economic dificil, cu inflație galopantă, creșterea ratelor la bănci, criză energetică și, în curând, o criză alimentară, este cât se poate de clar că Guvernul nu mai ia decizii pentru oameni, ci împotriva lor.

Având în vedere cumulul de factori care fac viața românilor tot mai dificilă, a mări taxele și impozitele este o decizie similară cu un cuțit înfipt în spate nu de dușman, ci de aproapele tău, este o decizie care dă dovadă de cinism și dispreț față de propriul popor, care va conduce la sărăcirea populației, deja aflată sub povara liberalizării pieței energiei și a creșterii prețurilor la facturile de utilități pe care aceasta a generat-o.

Iată cum încă o dată partidele aflate la putere își fidelizează mașinăriile de partid. Primul pas a fost cu creșterea salariilor celor din administrația locală, iar prin mărirea impozitelor se oferă și sursa de finanțare, care este pusă tot pe umerii omului simplu, slab și sărac. În mod cert, acest guvern nu mai guvernează pentru români. Cum altfel putem interpreta această nouă măsură, care, practic, înseamnă falimentul a milioane de români?!

„Traficul de persoane, un fenomen care trebuie să ne preocupe pe fiecare dintre noi”

Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane, sărbătorită ieri, atrage atenția asupra acestui fenomen, care a atins în ultimii ani dimensiunile și particularitățile unui proces social transnațional.

Traficul de persoane este responsabil pentru dramele umane și suferințele devastatoare provocate victimelor, fie ele exploatate sexual, prin muncă sau sub alte forme. În aceeași măsură, traficul de ființe umane reprezintă un fenomen de criminalitate organizată care nu cunoaște granițe, o infracțiune gravă, prevăzută și pedepsită, însă nu foarte drastic în România.

Fenomenul traficului de ființe umane nu reprezintă o problematică nouă a panaceului criminalității, el grevând istoria omenirii timp de mai multe milenii, sub diferite forme de manifestare. Astfel, sclavia, în forme noi sau mai vechi, precum și practicile similare sclaviei continuă să existe în toate statele lumii, totul derulându-se sub evantaiul crimei organizate, cu atât mai mult în actuala criză sanitară, economică și socială.

Având forme de manifestare care țin de crima organizată, traficul de ființe umane poate crea vulnerabilități ce țin de stabilitatea sistemelor statale, chiar să destabilizeze pacea și securitatea acestora. Acest flagel se exprimă prin tulburarea echilibrului demografic, etnic, cultural, prin incapacitatea mecanismelor de protecție socială sau de sănătate publică, prin depășirea capacității de absorbție a pieței legale a muncii, precum și prin bulversarea raportului de forțe dintre structurile de control al legalității și al ordinii publice, pe de o parte, și responsabilii de comiterea activităților infracționale, pe de altă parte.

„PSD sprijină crearea de locuri de muncă sigure și bine plătite pentru români”

PSD are printre priorități o serie de politici publice care vizează atât sprijinirea mediului de afaceri în scopul păstrării locurilor de muncă existente în prezent, cât și înființarea de noi posturi, stabile și bine remunerate în sistemul privat.

Pentru atingerea acestor deziderate, conducerea PSD a Ministerului Muncii și Protecției Sociale a lansat noi programe finanțate din fonduri europene, destinate subvenționării atât a angajării tinerilor, cât și persoanelor cu vârsta de peste 45 de ani.

Astfel, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale va implementa, în perioada imediat următoare, două noi proiecte ce vizează dinamizarea capacităților de angajare pe

piața muncii, prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, ANOFM.

Cele două proiecte, „PRO NEETs RMPD – Stimularea integrării absolvenților NEETs pe piața muncii” și „PROACCES 4 – Subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri”, vor fi operaționale în perioada octombrie 2022 – decembrie 2023. Valoarea totală este de 57 de milioane de euro, cofinanțarea fiind asigurată din Fondul social european, prin Programul operațional Capital uman.

Programele menționate se adresează angajatorilor care încadrează în muncă persoane din aceste categorii de persoane, proiectele venind în sprijinul mediului de afaceri, dar și al persoanelor care în prezent nu au un loc de muncă.

În opinia mea, este vital ca viața românilor să revină, încet-încet, la nivelul de dinaintea pandemiei, fapt care s-a și realizat în multe domenii de activitate. Piața muncii este un segment în continuă schimbare, fapt ce impune măsuri dinamice, coerente, care să stimuleze atât angajatorii, cât și angajații.

„Încă o fabrică închisă”

Situația industriei românești este tot mai precară! Fabrica de Zahăr de la Luduș riscă să fie distrusă din cauza indiferenței manifestate de statul român.

Iată ceea ce spun oamenii de la Sindicatul Liber Zahărul Luduș: „Vă transmitem această adresă ca un ultim strigăt de disperare și, totodată, ca o rugăminte de încercare a salvării uneia din cele două fabrici de zahăr funcționale din România, Fabrica de Zahăr de la Luduș, județul Mureș. Ne-ați dat multă speranță și bucurie în primăvară, în momentul când am fost anunțați că statul, împreună cu fermierii din zonă, o să preia Fabrica de Zahăr. Ne gândeam că, după 32 de ani de distrus, reușim și noi, românii, să salvăm ceva, însă astăzi, 28.09.2022, am fost anunțați că Tereos România – SA își continuă planul de lichidare și demolare a Fabricii de Zahăr de la Luduș, că statul s-a retras și, în concluzie, nu s-a găsit cumpărător.”

„Părerea noastră: suntem într-un război continuu de 32 de ani, război tăcut, pe care România îl pierde încet, cu bună știință, în favoarea speculanților și așa-zișilor investitori străini. Nu mai avem mori pentru a produce făina, nu mai avem fabrici de ulei, nu mai avem rafinării, nu mai avem industrie. În locul industriei române, s-au făcut malluri și cartiere, în care să stăm și unde să ducem banii câștigați tot de la investitorii străini, bani care pleacă din țară, nu rămân în România. În plină criză alimentară și cu un război la granița de nord a țării, autorizăm distrugerea unei fabrici perfect funcționale, cu angajați specializați pe industria zahărului și producători de sfeclă performanți. Vă rugăm încă o dată să găsiți o soluție pentru salvarea Fabricii de Zahăr de la Luduș.”

Au fost îngropate destule industrii românești după ’89 încoace, este timpul să oprim această practică antiromânească!

Deșteaptă-te, române!

„Vinovatul de serviciu pentru incapacitatea de a atrage bani pentru spitale prin PNRR”

Încă din 2016, PSD a promis opt spitale regionale în care românii să beneficieze de condiții moderne de tratament. Desigur, după 8 ani n-a fost săpată nici măcar o fundație! Iar sistemul medical românesc e în pragul colapsului – pacienții mor arși de vii prin spitale, infecțiile nosocomiale sunt la ordinea zilei, dar lipsesc cu desăvârșire din actele oficiale, cadrele medicale sunt din ce în ce mai puține, alegând drumul străinătății, decât să se lupte, inegal, pentru dreptul de a-și practica meseria decent aici – iată doar câteva exemple aflate la ordinea zilei.

Mai nou, după declarații sforăitoare despre cum se vor construi opt spitale regionale prin PNRR, politicienii din coaliție au dat-o la întors! Mai precis, domnul Ciolacu a afirmat recent: „Nu cred că statul român va avea capacitatea de a atrage fondurile pentru toate spitalele trecute în PNRR” – și iată cum dintr-o dată o entitate abstractă, „statul”, este de vină pentru toate eșecurile clasei politice, nu miile de sinecuriști care taie frunză la câini prin instituții, bine plătiți, prin ministere, nu oamenii angajați pe bază de carnet de partid, din cauza cărora n-au loc adevărații specialiști, care ar fi putut pune România pe picioare cu ajutorul miliardelor de euro pe care ar trebui să le primim, nu ei sunt vinovați, ci statul; gata, s-a depistat acarul Păun!

Constat că ipocrizia devine, încet-încet, sinonimă cu trădarea!

Pentru că nu pot fura din banii din PNRR, coaliția de guvernare alege să condamne românii la moarte. Mai bine fără spitale decât să muncim și să fim corecți – acesta este adevăratul discurs al celor care, prin acțiunile lor, au adus la disperare milioane de români!

„Prioritizăm Iașiul și regiunea Moldovei pentru dezvoltare!”

Noi, moldovenii, cunoaștem cu toții potențialul uriaș pe care regiunea noastră îl are și care, dacă este susținut corect și eficient, poate fi o adevărată locomotivă pentru întreaga economie a României. La fel, știm cu toții că, pentru prea mult timp, în ciuda apelurilor și demersurilor repetate ale multora dintre noi, reprezentanții dumneavoastră, Moldova și moldovenii au fost mereu lăsați ultimii în orice investiție și privați astfel de șansa la dezvoltare.

După ani de uitare și omiteri nepermise, odată cu asumarea guvernării, alături de toți colegii mei socialdemocrați, iată că se demonstrează că adevăratele obiective de dezvoltare au prioritate și se transpun în realitate, pentru ca Iașiul și regiunea Moldovei să beneficieze de susținerea și recunoașterea de care au nevoie pentru a se dezvolta și pentru a-și recăpăta statutul economic, social și istoric binemeritat, iar această prioritate se traduce prin următoarele acțiuni pe care le-am inițiat, ne-am angajat să le concretizăm și pe care, ca și până acum, pun accent în toate demersurile mele, ca reprezentantul dumneavoastră în Camera Deputaților:

– modernizarea infrastructurii din Moldova, atât de mult rămasă în urmă față de infrastructura din restul țării, obiectiv major din Programul de investiții al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, care beneficiază de investiții

în valoare 16,7 miliarde de euro, fără TVA, destinate în următorii 10 ani atât pentru infrastructura rutieră, cât și pentru cea feroviară și aeriană;

– transformarea Iașiului în placă turnantă între estul și vestul Europei, prin dezvoltarea infrastructurii de transport mărfuri, pe modurile de transport feroviar, rutier și aerian, obiectiv pe care l-am solicitat, a fost inclus în Programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă;

„«Cine n-are bătrâni să-și cumpere!» – spune un cunoscut și vechi proverb românesc”

Ziua internațională a persoanelor vârstnice este sărbătorită în fiecare an, începând cu anul 1991, în data de 1 octombrie. Această dată a fost stabilită în 14 decembrie 1990 de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în baza Rezoluției 45/106.

În anul 1982 s-a elaborat pentru prima dată Planul internațional de acțiune pentru ajutorarea persoanelor în vârstă, adoptat de către Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea și aprobat de către Adunarea Generală a ONU. Prin acest plan se dorea creșterea nivelului de conștientizare și empatie cu privire la calitatea vieții persoanelor de vârsta a treia.

De ce oare să avem nevoie de un plan internațional de empatie? Nu sunt persoanele vârstnice părinții sau bunicii noștri?

Nu sunt ei cei care ne-au dat viață, cei care au construit țara sau cei care și-au riscat viața ca noi, astăzi, să trăim în democrație?

Nu putem să empatizăm cu părinții și bunicii noștri, cu rudele în vârstă, cu vecinii sau colegul de muncă fără un plan internațional de acțiune?

Din păcate, bătrânețea a început să fie considerată din ce în ce mai mult un risc de dependență și de excluziune socială.

Statului, prin instituțiile sale, îi revin obligațiile să reglementeze protecție socială și juridică, să respecte și să vegheze la respectarea drepturilor fiecărei persoane în vârstă, însă nouă, ca individ și colectivitate, ne revine obligația morală de a-i respecta pe înaintașii noștri, de a le acorda un minim sprijin, fie el moral sau financiar.

„Societățile trebuie să asigure creșterea calității vieții pentru persoanele în vârstă și respectarea drepturilor lor pentru a putea trăi în demnitate”, susținea Thoraya Ahmed Obdai – directorul executiv al Fondului ONU în anul 2009. Reprezentantul ONU amintea atunci și cât de valoroși sunt oamenii, indiferent de vârsta lor.

„România celebrează 100 de ani de la încoronarea reginei Maria și a regelui Ferdinand!”

Ne aflăm în această perioadă în fața unui eveniment istoric de o importanță națională, precum celebrarea Centenarului Încoronării de la Alba Iulia, un moment de o înaltă însemnătate politică, istorică și culturală pentru poporul român.

În urmă cu 100 de ani, pe data de 15 octombrie 1922, avea loc la Alba Iulia unul dintre cele mai simbolice evenimente din istoria României. Regele Ferdinand și regina Maria s-au încoronat, în cadrul unei ceremonii fastuoase, ca suverani ai României Mari. Locul de încoronare nu a fost ales întâmplător la Alba Iulia. Micul orășel de provincie amintea de unirea înfăptuită de Mihai Viteazul la 1600 și de proclamarea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, la 1 decembrie 1918. Se împlinea astfel una dintre profețiile marelui politician Nicolae Filipescu, care îi spunea regelui, încă din 1915: „Sire, să te încoronezi la Alba Iulia ca rege al tuturor românilor sau să mori pe câmpia de la Turda ca Mihai Viteazul!”

Ideea organizării unei încoronări regale a apărut după sfârșitul Primului Război Mondial. Anterior încoronării, în 1920, a fost organizată o comisie formată din personalități marcante, precum generalul Constantin Coandă, diplomatul Nicolae Titulescu, compozitorul George Enescu, poetul Octavian Goga, viitorul patriarh Miron Cristea, istoricul Nicolae Iorga și inginerul Anghel Saligny. Special pentru momentul încoronării din 1922 a fost construită Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia, care mai poartă și denumirea de „Catedrala Reîntregirii”. Construcția lăcașului a început în luna martie 1921 și a fost ridicată într-un timp record, de numai 10 luni.

La 15 august 1922, regina Maria și regele Ferdinand s-au deplasat de la București către Alba Iulia cu trenul regal. În cadrul ceremoniei de încoronare, regele Ferdinand a primit coroana regală de la președintele Senatului și a așezat-o singur pe cap. În acel moment, miile de oameni aflați în fața catedralei au izbucnit în ovații, pe fundalul Imnului național cântat de fanfarele militare. Suveranii României au urcat apoi la un balcon de unde au salutat oamenii.

„Locul României este în spațiul Schengen!”

„Olanda nu se opune aderării României la Schengen” a afirmat în urmă cu numai câteva zile prim-ministrul Olandei, Mark Rutte, aflat în vizită oficială la București. Domnia-sa a pus astfel capăt tuturor speculațiilor și știrilor false răspândite în spațiul public potrivit cărora aderarea României este deja un eșec, pentru că Olanda se opune și va strica acel consens necesar în cadrul Consiliului Uniunii. Nu, Olanda nu se opune, însă reafirmă acele condiții de reformă publică pe care și noi, românii, le știm și le așteptăm de mult timp, chiar dacă din punct de vedere tehnic, al securizării frontierelor, suntem pregătiți de peste 11 ani.

Vrem în spațiul Schengen? Atunci trebuie să ducem până la capăt reformarea legilor justiției și ridicarea Mecanismului de verificare și cooperare! Dacă vrem în Schengen, trebuie să sprijinim eficientizarea luptei anticorupție, eficientizarea administrației publice și combaterea criminalității organizate! Dacă vrem în Schengen, atunci să punem capăt atacurilor sterile ale unor politicieni iresponsabili la adresa României și a Guvernului! Sunt obiective normale, firești, așteptate de poporul român, pe care Guvernul Ciucă și le-a asumat și am toată încrederea că le va duce la bună îndeplinire.

Tot în acest context, aș vrea să le mulțumesc președintelui Partidului Popular European, domnul Manfred Weber, care a afirmat răspicat că „Locul României și Bulgariei este în Schengen!”, cancelarului german, Olaf Scholz, care a spus „Voi lucra pentru a le vedea ca membre cu drepturi depline”, precum și președintelui francez, Emmanuel Macron, care a reafirmat sprijinul său – „De atâția ani încoace Franța este alături de România...”.

În ziua de 12 septembrie 2022 forțele armate azere au atacat Armenia de-a lungul frontierei comune, ducând astfel în derizoriu tratatul de încetare a focului semnat în anul 2020. Atacul a survenit pe fondul pierderilor suferite de către Federația Rusă în Ucraina, în condițiile în care aceasta trebuia să asigure forțe de menținere a păcii în lungul graniței, și al speranței că Uniunea Europeană nu va reacționa, pe fondul crizei energetice prin care trece. Până acum, acest act de agresiune s-a soldat cu pierderi de vieți omenești atât în cadrul forțelor armate, cât și al populației și cu distrugeri materiale în zona localităților armene situate de-a lungul graniței comune. Câteva zone din Armenia situate în apropierea graniței au fost ocupate de forțele azere. Atacul a fost condamnat de către Uniunea Europeană, prin vocea Parlamentului European, dar și de către Statele Unite și Franța, copreședinți ai Grupului de la Minsk, în toate aceste declarații cerându-se Azerbaidjanului să se retragă pe pozițiile ocupate înainte de 12 septembrie.

Sec, așa stau lucrurile în regiune. Totul se complică însă odată cu apariția informațiilor conform cărora armata azeră a comis crime de război, ucigând prizonieri și mutilându-i atât pe cei vii, cât și pe cei morți. Sunt atrocități a căror barbarie nu își poate găsi locul în secolul 21. La acestea s-au adăugat fapte care țin de crime de război, la rândul lor. Astfel, au fost atacate și distruse obiective civile (locuințe, infrastructura critică a localităților, resurse, în special resurse forestiere) în zone care nu prezentau niciun interes militar.

Împotriva acestei agresiuni armate și a crimelor de război comise s-au exprimat Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Rusia, China, India, Marea Britanie, Franța, Grecia, numărul statelor care cer încetarea ostilităților și revenirea la situația din momentul semnării tratatului de încetare a focului fiind în creștere.

## „Chișineu-Criș”

Orașul Chișineu-Criș este situat în partea de nord-vest a județului Arad, la 42 de kilometri față de municipiul Arad. Teritoriul administrativ al orașului are o suprafață de 119 kilometri pătrați și se desfășoară în Câmpia Crișului Alb, de o parte și de alta a râului cu același nume. Chișineu-Criș a fost atestat documentar din anul 1446 și a fost declarat oraș în anul 1968.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Chișineu-Criș se ridică la 7.987 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior, din 2002, când se înregistraseră 8.343 de locuitori.

Majoritatea locuitorilor sunt români, 69,14%, iar principalele minorități sunt cele de maghiari, 19,07%, și romi, 5,85%. Pentru 6,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută, altă etnie – 0,82%.

Orașul Chișineu-Criș reprezintă un important punct de concentrare industrială din România, având o dezvoltare economică complexă și o infrastructură bună pentru atragerea de investiții în industrie, servicii și comerț, agricultură.

Parcul industrial Nădab este localizat la intrarea în orașul Chișineu-Criș, la o distanță de 40 de kilometri de municipiul Arad și 20 de kilometri de granița cu Ungaria. Parcul se întinde pe o suprafață de 24 de hectare, oferind 18 loturi dotate cu principalele utilități, drumuri interne, gaz, apă, telefonie și electricitate.

Pentru ca un oraș să crească în mod inteligent și sustenabil, este nevoie de o administrație deschisă, transparentă și colaborativă, un mix între atragerea de

investitori, parteneriate și expertiză trebuie să existe la nivel de comunitate.

Pornind de la strategia bine realizată, conform nevoilor și așteptărilor cetățenilor, continuând cu planul urbanistic general și o echipă performantă cu viziune în administrație, alături de sectorul de business, societatea civilă, un oraș precum Chișineu-Criș trebuie să aibă următoarele priorități – investițiile, fondurile europene, educația, calitatea vieții, conectivitatea.

## **Domnul Mihai Weber:**

„România are nevoie de unitate pentru aderarea la spațiul Schengen!”

Partidul Social Democrat este acea formațiune politică care a dus România în NATO și Uniunea Europeană. Acum, țara noastră are o șansă reală să intre în spațiul Schengen. Este o oportunitate pe care nu o putem rata și pe care trebuie să o fructificăm, atât printr-o prezență susținută de argumente în dezbaterea europeană, cât și prin coeziune pe scena noastră politică internă. Încă din 2011, România și-a îndeplinit toate obligațiile astfel încât acquis-ul Schengen să se aplice în totalitate. Mai mult, în situația actuală, dată de conflictul din Ucraina, România a dovedit că poate controla și proteja granițele externe ale Uniunii Europene. Prin urmare, aderarea României la spațiul Schengen nu reprezintă doar un drept legitim și meritat al țării noastre, dar și o obligație a Uniunii Europene.

Așa cum bine știți, PSD, prin liderii și europarlamentarii săi, a fost și este în prima linie pentru a obține sprijinul politic necesar pentru îndeplinirea obiectivului strategic de includere a țării noastre în spațiul Schengen și, în acest sens, semnalele primite din partea socialiștilor europeni sunt mai mult decât încurajatoare. Ceea ce este important este să faceți același lucru – să vă sprijiniți țara și interesele sale pe lângă celelalte familii politice europene! A venit momentul să vorbim, în fine, aceeași limbă și să susținem, pe toate canalele, aderarea țării noastre la spațiul Schengen! Nimic nu este mai important, la acest final de an, decât să ne unim forțele pentru a ne putea concentra pe atingerea acestui important obiectiv de politică externă a României.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 139.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru pentru astăzi: între orele 10.00 și 11.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; între orele 11.00 și 11.30 – pauză; 11.30 – vot final, cu prezență fizică. La încheierea ședinței de vot final, ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Stimați colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi sunt observații.

La ordinea de zi?

Pe procedură, domnul Simion.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Ieri, în marea galerie din ceruri cu valorile neamului românesc s-a mai adăugat un nume, academicianul, scriitorul Eugen Simion.

Aș vrea să cer plenului Camerei Deputaților să ținem un moment de reculegere.

Vă mulțumesc.

Dumnezeu să-l ierte!

Domnule Andronache, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Avem o solicitare de modificare a ordinii de zi, în sensul în care vă adresăm rugămintea ca PL-x 468/2021, Proiectul de lege pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, de pe locul 9 să fie înscris în ordinea de zi pe locul 26.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. PL-x 468/2021, de pe locul 9 pe locul 26. Vot, vă rog. 85 de voturi pentru, 3 abțineri, 3 colegi nu votează. Adoptat. Domnul Badiu.

## **Domnul Georgel Badiu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Țin să vă anunț că din cauza atitudinii foarte urâte a parlamentarilor olandezi față de România și față de români am decis să mă retrag din Grupul parlamentar de prietenie România–Olanda.

Vă mulțumesc.

Domnule Popa, vă rog.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am și eu o intervenție asupra ordinii de zi.

Vă rog să fiți de acord să mutăm PL-x 400/2022

, care se află pe poziția 6, să îl mutăm pe poziția 27.

Obiectul de reglementare: proiectul de lege vizează creșterea contributivității la sistemele facultative de pensii, prin atragerea cât mai multor persoane interesate, crearea unui cadru legal de impozitare echitabilă a acestora, pentru a le face atractive și rentabile.

De pe 6 pe 27, da?

PL-x 400/2022, de pe poziția 6, mutat pe poziția 27. Vot, vă rog.

104 voturi pentru, un coleg votează contra, 5 abțineri, doi colegi nu votează.

Adoptat.

Domnul Csoma Botond. Vă rog.

Stimați colegi, Domnule președinte de ședință,

Am acordul liderilor să introducem PL-x 546/2022 la punctul 7 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2022 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011. Am acordul liderilor.

Vă mulțumesc. PL-x 546/2022 îl introducem pe ordinea de zi la punctul 7. Vot, vă rog.

120 de voturi pentru, două contra, 4 abțineri. Adoptat.

Nu mai sunt intervenții.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă citesc inițiativele legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și ale căror termene pentru dezbatere și vot final au fost depășite.

Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea art. 65 din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 250/2022; lege organică.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Intrăm în ordinea de zi.

Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 74/2022.

Dacă sunt comentarii de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului. Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat.

La preambul?

Nu.

Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; PL-x 557/2022. Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Domnul Ungureanu. Haideți să citim raportul!

Reprezentantul Comisiei pentru sănătate și familie, după care domnul Ungureanu.

Mulțumesc.

În temeiul dispozițiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, trimis cu adresa PL-x 557/2022 din 4 octombrie 2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 28 septembrie 2022.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, propunându-se, în principal, introducerea de noi criterii de formare inițială și de ocupare a posturilor prin concurs.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru sănătate și familie a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic și Social, al Comisiei pentru știință și tehnologie, al Comisiei pentru învățământ, al Comisiei pentru drepturile omului și al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Conform art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Ungureanu. Nu mai interveniți? Trecem la dezbaterea proiectului. Dacă la titlu sunt intervenții? Nu.

Adoptat.

La articolele admise, de la 1 la 27, dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

4. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Prima finanțare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creștere verde și incluzivă) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 19 iulie 2022, și a Acordului privind asistența financiară nerambursabilă (Prima finanțare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creștere verde și incluzivă) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, acționând în calitate de administrator al Fondului BIRD pentru Soluții Inovatoare privind Bunurile Publice Globale, semnat la București la 19 iulie 2022; PL-x 443/2022; procedură de urgență.

Guvernul României?

Vă rog.

## Bună dimineața!

Mihai Precup, secretar de stat în cadrul Ministerului de Finanțe.

Astăzi vă propunem a aproba Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și BIRD pentru 600 de milioane de euro, de asemenea, a Acordului privind asistența financiară nerambursabilă dintre România și BIRD, în valoare de 24,2 milioane de dolari.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice guvernamentale.

Asistența financiară nerambursabilă se face venit la bugetul de stat și va fi utilizată pentru susținerea cheltuielilor bugetului de stat.

Atenție, sumele acestea vor putea fi trase numai după intrarea în vigoare a acordurilor, respectiv după ratificarea prin lege.

Vă subliniem faptul că condițiile financiare ale acestui împrumut sunt extrem de avantajoase. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului.

Avem pe cineva de la Comisia pentru buget? Domnule deputat?

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Prima finanțare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creștere verde și incluzivă) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 19 iulie 2022, și a Acordului privind asistența financiară nerambursabilă (Prima finanțare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creștere verde și incluzivă) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, acționând în calitate de administrator al Fondului BIRD pentru Soluții Inovatoare privind Bunurile Publice Globale, semnat la București la 19 iulie 2022

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea prezentului acord de împrumut.

În urma examinării proiectului de lege, deputații prezenți la lucrările comisieiau hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege,în forma prezentată de către Guvern. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Grădinaru, AUR.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ar trebui schimbată denumirea din „împrumut pentru dezvoltare” în „împrumut pentru acoperirea deficitului”.

Ne batem joc de români, îndatorăm generațiile viitoare! Este, practic, o deturnare de fonduri clară!

AUR va vota împotrivă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea cancerului; PL-x 530/2022.

Din partea inițiatorilor? Domnul Achimaș. Sunteți inițiator?

## **Domnul Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu**

**:**

Da.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc**

**:**

Inițiator sunt și eu!

Vă rog.

## **Domnul Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu:**

Dragi colege, Dragi colegi,

Prezentul proiect de lege se adresează întregii populații a României și celor aproape 100.000 de românce și români care anual sunt diagnosticați cu această boală, cancer. E un cuvânt care naște temeri și adesea, cel mai frecvent, există un semn egal cu moarte.

Prezentul proiect de lege aduce informare, încearcă să ajute populația să evite ceea ce poate fi evitat și aici vorbim de 30%, cel puțin, din cazuri, încearcă să aducă în față identificarea precoce a cazurilor și, atunci, vindecarea, aduce diagnostic de precizie și tratament și o schimbare de paradigmă – medicina personalizată, care poate transforma chiar și cazuri avansate în boală cronică, aduce demnitate celor care, din nefericire, ajung într-o situație disperată, ia în considerare psihologia, onconutriția, cercetarea, centrele specializate. Înseamnă un reglaj fin între toți acești piloni care contribuie la controlul și combaterea cancerului.

Nu suntem singuri în această luptă. Există un Plan european de combatere a cancerului la care facem referire. Modelul pe care l-am urmat în construirea acestui proiect de lege a fost modelul Planului european de combatere a cancerului și acest proiect de lege aduce o speranță, speranță pentru pacienții noștri, speranța că își vor vedea copiii și nepoții crescând.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Doamna senator Nicoleta Pauliuc. Vă rog.

## **Doamna Nicoleta Pauliuc** _– senator_ **:**

## Domnule președinte de ședință,

## Dragi colegi,

Vă mulțumesc din suflet! Vă mulțumesc pentru votul pe care îl dați astăzi în mod oficial. Faceți ca 2022 să fie anul speranței pentru bolnavii de cancer, pentru supraviețuitorii acestei maladii și pentru familiile și prietenii acestora.

După mai bine de 30 de ani de la Revoluție avem pentru prima dată un plan național de luptă împotriva cancerului care nu va rămâne doar o hârtie în sertarele funcționarilor din Ministerul Sănătății, ci, tocmai pentru că este o lege, strategia va trebui aplicată și bugetată corespunzător.

Stimați colegi,

Este un moment istoric, pe care asociațiile bolnavilor de cancer îl așteaptă de atâta amar de vreme.

Modul în care dumneavoastră ați înțeles să vă raportați la această temă îmi arată că există voință reală ca lucrurile să se schimbe în bine pentru bolnavii oncologici și supraviețuitori.

Împreună cu noi, Parlamentul, în această luptă ne sunt alături Președintele României, premierul, specialiștii în domeniu, pacienții, ONG-urile și mass-media.

Vreau să vă asigur, dragi colegi, că nu votați o colecție de platitudini sau niște ghiduri mărunte, ci o schimbare reală. La acest plan au lucrat cei mai buni experți pe care îi are România la acest moment. Este un plan de acțiune aproape chirurgical.

Și vreau să vă spun trei dintre noutățile pe care le aduce acest plan.

Trasabilitatea pacientului oncologic.

## Vă mulțumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru sănătate și familie, pentru citirea raportului. Vă rog.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată, prin adresa PL-x 530/2022 din 26 septembrie 2022, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de lege pentru prevenirea și combaterea cancerului. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România.

Potrivit proiectului, planul se implementează pentru perioada 2023–2030 și reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire și combatere a cancerului la nivel național. Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România se actualizează în funcție de rezultatele obținute și în acord cu direcțiile strategice din domeniul prevenirii și combaterii cancerului, stabilite de Organizația Mondială a Sănătății și la nivelul Uniunii Europene.

Conform proiectului, toți cetățenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reședința în România, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene, precum și străinii și apatrizii care au domiciliul sau reședința în România au dreptul garantat de stat la serviciile de natură medicală, socială și de susținere psihologică cuprinse în Planul național de prevenire și combatere a cancerului, după cum urmează: servicii medicale de prevenire, diagnostic și tratament al cancerului, servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative, servicii de psihooncologie, onconutriție, oncofertilitate, servicii sociale și indemnizații lunare de hrană.

## Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ungureanu, din partea Grupului USR.

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

## Stimați colegi,

Cuvântul „amânare”, atunci când este vorba de cancer, este sinonim cu condamnarea la moarte.

Din păcate, ministrul sănătății Alexandru Rafila, care este fiul fostului șef al Securității Arad

și care a trimis la moarte, din ordin de la partid, mai mulți oameni, a făcut exact ce a făcut tatăl său, dar la o altă scară, fără să primească ordin de la partid.

150 de români mor zilnic de cancer. 150!

Și un domn doctor oncolog din Cluj, care și-a luat, pe lângă haina de doctor, și haina de PSD-ist, s-a gândit să facă un bine acestei țări, împreună cu alți medici, și de la USR, și de la PNL, și cu oameni din societatea civilă, s-au strâns la o masă, au lucrat inclusiv cu consilierul meu Constantin Dina, medic din Constanța, și au pus pe masă un plan național de cancer.

Ce a făcut Rafila? S-a dus la Senat și a pus niște amendamente toxice, care – slavă Domnului! – au fost respinse de toate partidele.

Ce a făcut pe 10 septembrie, la ora 16.22? A trimis un e-mail la Comisia pentru sănătate, printr-un deputat al PSD,

ca să amâne Planul național de cancer, implementarea lui din 2024 și să-l prelungească până în 2035.

150 de oameni pe zi ori 120 de zile înseamnă 18.000 de români care ar fi murit de cancer. Asta înseamnă crimă cu premeditare pusă la cale de un ministru numit de către PSD, care submina munca unui coleg medic oncolog din Cluj, cu care m-am certat 5 ani de zile pentru cozile de la Institutul Oncologic din Cluj și care a venit în Parlament să facă lucruri bune pentru pacienții cu cancer și noi l-am ajutat, l-am sprijinit constructiv. Adrian Wiener, doctorul nostru din USR, a venit cu amendamente constructive, care astăzi sunt în proiectul de lege.

Cine îl mai ține în brațe pe Rafila?

Finalizați, domnule deputat!

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

Cine îl mai ține în brațe pe Rafila? Cine din PSD? Nu a existat în istoria Ministerului Sănătății un ministru mai toxic!

Îl felicit pe domnul profesor Achimaș pentru acest plan de cancer! Îi felicit pe toți colegii, din toate partidele, care au înțeles că în România cancerul este o molimă!

Rușine, Rafila!

## **Domnul Radu-Mihai Cristescu**

**:**

Rușine USR-ului!

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

Trebuie să-și dea demisia de pe planetă, nu de la minister!

Doamna deputat Mitrea Dumitrina. Vă rog.

## Stimați colegi,

Mă bucur să văd că vă preocupă această boală care a curmat sute de vieți și încă o mai face. E umilitor să văd că spuneți că aveți în sfârșit un plan și măsuri, după zeci de ani în care această boală a produs traume foarte mari multor familii. După zeci de ani, vorbiți de un plan și mecanisme pentru combaterea acestei boli cumplite.

Dacă unul dintre dumneavoastră ar fi mers măcar o dată cu o persoană bolnavă de cancer să vadă cum îi este făcută terapia, ați fi gândit mai demult aceste mecanisme și aceste planuri pentru combaterea acestei boli.

Vorbiți de combatere, dar vă sfătuiesc să găsiți măsuri pentru condițiile în care se fac procedurile de chimioterapie și să găsiți planuri de depistare din timp a acestei boli.

Asta face comunitatea europeană! Asta trebuie să facem și noi!

Vă mulțumesc. Doamna Hangan. Vă rog.

## Mulțumesc.

Combaterea cancerului, de la prevenție, prin informare și analize pentru depistarea precoce, până la paliație, este o urgență pentru județul meu, județul Hunedoara. Și vă explic de ce. Anul trecut, aproape 17.000 de hunedoreni erau în evidențele medicale cu cancer.

Suntem județul cu cea mai mare rată a incidenței cancerului, peste dublul mediei naționale aproape an de an. Suntem și județul cu cea mai mare incidență a cancerului pulmonar, din cauza poluării industriale. 70 la mia de locuitori, în 2019, iar în 2021 încă 300 de hunedoreni au primit diagnosticul de cancer bronhopulmonar.

În 2018 erau 3.226 de pacienți de cancer doar în municipiul reședință de județ, în Deva.

În ultimii ani, județul Hunedoara se află mereu în topul acestor evidențe sumbre și sper ca odată cu adoptarea acestui plan să existe mai multă deschidere din partea PNL și PSD pentru propunerea noastră de a construi un centru județean de paliație în Deva.

Sper ca odată cu această adoptare să descoperim și cauza pentru care județul nostru se află într-o situație atât de dramatică și sper în implicarea autorităților pentru identificarea unui eventual cluster de cancer în zona noastră. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule deputat Zakarias Zoltán, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Este un proiect de lege binevenit și așteptat de mult. Este un exemplu când Parlamentul, în mod responsabil, ia în mână frâiele și dă un semnal clar pentru a porni motoarele în continuare.

Prin modificările aduse, la Comisia pentru sănătate, referitor la majorarea sumei alocate pentru acest plan împotriva cancerului și prin implicarea Ministerului Finanțelor și a Casei de Asigurări de Sănătate cred că s-a făcut un proiect de lege fiabil.

Știm că este un prim pas. Ne așteaptă multă muncă în continuare. Trebuie schimbate protocoale, trebuie reorganizate diferite locații, trebuie schimbate mentalități, dar, conectându-ne la sistemele europene și introducând o mulțime de noutăți în depistarea precoce și tratamentul cancerului, văzând acele ținte care sunt prevăzute pentru fiecare tip de cancer, cred că merită să pornim pe acest drum.

În mod clar, susținem și vom vota acest proiect de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Stoica.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Noi, românii, avem o vorbă: „Dă-i, Doamne, românului mintea de pe urmă!”

Este foarte bine că după aproape 33 de ani ne gândim să facem cu adevărat ceva.

Întrebarea care se pune este: ce ați făcut, dragi colegi, FSN, PDSR, PSD, PDL, convertit în PNL, UDMR și minoritățile naționale din Parlamentul României, care adeseori au fost la guvernare, ce ați păzit aproape 33 de ani? Aceasta este întrebarea.

E bine că în ceasul al doisprezecelea v-ați trezit.

V-ați trezit în ceasul al doisprezecelea, dar câte vieți aveți pe conștiință? Câte vieți aveți pe conștiință? Câți pacienți de cancer și-au pierdut viața fiindcă ați subfinanțat acest sistem? Mulțumesc.

Domnule deputat Simonis, vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

Există anumite teme pentru care, atunci când le dezbatem în sala de plen, poate că ar trebui să existe nu neapărat un consens, dar o anumită decență și un anumit mod de a trata lucrurile serios.

Să mergem la tribuna Camerei Deputaților și să venim cu aceleași obsesii atunci când votăm o lege, o inițiativă bună, semnată de toate grupurile parlamentare, care aduce atâtea lucruri bune în domeniul sănătății și în domeniul combaterii cancerului, și să ceri demisii și în stânga, dreapta, altceva nepricepându-te să faci, este cel puțin neserios, ca să nu folosesc cuvinte mai dure.

Avem, repet, o inițiativă votată de toate grupurile parlamentare, semnată și sper că va fi și votată.

Da, a fost depus un amendament din partea Ministerului Sănătății care cerea ca termenul de intrare în vigoare să fie peste câteva luni. Pentru că, înainte de a avea o lege pe care să o votăm în regim de urgență, e important să avem o lege bună, stimați colegi.

Or, dacă noi avem pretenția că votăm azi o lege, ea, eventual, va fi promulgată în 20-30 de zile de-acum înainte, după ce așteaptă atacul la Curte, și noi o să avem toate normele de aplicare până la 1 ianuarie, suntem neserioși și vindem baloane de săpun în spațiul public.

Așa că, înainte să facem legi pe fugă, trebuie să facem legi bune.

Și, mai ales când vorbim de sănătate, de plan de combatere a cancerului, atunci, trebuie să fim cu atât mai serioși.

Nu vreau să intru în logica dumneavoastră, să ne acuzăm unii pe alții, însă fac în final acest apel la toți colegii. Atunci când avem teme atât de sensibile, atât de importante, haideți, oameni buni, să găsim punțile care ne unesc!

Vă mulțumesc. Doamna deputat Alexandru Violeta, vă rog.

Nu contestă nimeni utilitatea unui plan. Și nu cred că e cazul să repetăm fiecare dintre noi care trecem pe la acest microfon cât de util este să se investească în prevenția cancerului.

Haideți să ne uităm puțin la cum arată lucrurile din punctul de vedere al poziționării celor care au semnat acest proiect față de Ministerul Sănătății.

Îl putem considera o moțiune simplă împotriva ministrului Rafila.

Nu are nicio treabă Parlamentul cu făcut plan de acțiune într-un domeniu sau altul. Planurile de acțiune se fac la Guvern. Se fac menționându-se sursa de finanțare explicit, nu Ministerul Sănătății, așa, cu niște concepte generale, sau casa; se identifică sursa de finanțare, responsabilul concret din cadrul fiecărei structuri, se menționează termen-limită, nu 2024, termen-limită, cu lună și cu indicarea precisă a indicatorilor care măsoară îndeplinirea sau nu a unui plan.

Nu Parlamentul face planuri de acțiune! Indiferent de culoarea Guvernului, acesta este atributul Guvernului!

Acest proiect de lege arată ca o moțiune împotriva lui Alexandru Rafila.

Dacă nu sunteți mulțumiți de cum performează, așa cum mulți alții comentează, schimbați-l! Aceasta este atitudinea politică responsabilă a unui partid politic.

Altminteri, lăudabil efortul unor colegi care au tot ținut această temă, a lipsei de responsabilitate a statului față de o problemă despre care vorbim mult și nu facem, de fapt, nimic.

Prin urmare, este ridicol ca Parlamentul să voteze planuri; acesta este atributul Guvernului. Dacă e ceva de modificat acolo, este absurd să vină un nou proiect de lege care să modifice o linie sau o coloană dintr-un plan. Este absurd! Acest lucru se face la Guvern, dacă vă trimiteți acolo oameni competenți, care modifică imediat, schimbă, adaptează, în funcție de ce resurse găsesc în Uniunea Europeană, la țări precum Norvegia, cine dorește să ne ajute să facem ceva concret și o face imediat, nu venind în Parlament, să mai treacă câteva luni ca să modificăm legea de aprobare.

Finalizați, vă rog, doamna deputat.

...fără să aibă consecințe concrete în viața practică a oamenilor și, de fapt, îi păcăliți, nu faceți treabă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Achimaș-Cadariu, vă rog.

Îi mulțumesc doamnei deputat pentru precizări. Doar o altă precizare, tehnică. Planul național de control și combatere a cancerului respectă modelul european al Planului de combatere a cancerului, plan care a fost validat de Parlamentul European.

În consecință, votul nostru nu face altceva decât să urmeze modelul european în domeniu. Vă mulțumesc.

Domnule Ganț, vă rog.

## **Domnul Ovidiu-Victor Ganț:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-am venit aici pentru o dezbatere politică, doar pentru a anunța un lucru evident, și anume faptul că Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota în favoarea acestui proiect. Suntem ferm convinși de utilitatea lui și credem că n-ar trebui să facă obiectul unei dispute politice. Mă asociez aici punctului de vedere al domnului Alfred Simonis, liderul Grupului PSD.

În altă ordine de idei însă, nici nu pot să accept ca de la tribuna Parlamentului să vină un deputat, la primul mandat, care, după propria declarație apărută pe site-ul Camerei, privind parcursul său profesional, provine, ca să citez, „din

spatele barului”, să ne facă nouă procese de intenție și să ne spună că avem pe conștiință oameni care au murit de această boală îngrozitoare.

Resping cu indignare asemenea elucubrații și cred că ar fi bine ca decența să guverneze aceste luări de cuvânt în Parlament, să se renunțe la asemenea jigniri și aberații, pentru că nu fac bine societății românești în ansamblu și nici cetățenilor care le proferează.

E un apel la decență și bun-simț care sper că va fi recepționat de respectivii care au asemenea tendințe când vin aici, la microfon.

Încă o dată, grupul nostru parlamentar salută și susține acest proiect.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea proiectului. La titlu dacă sunt observații sau intervenții? Nu.

Adoptat.

La articole admise, de la 1 la 59, dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Procedură!

Procedură, domnul Andronache. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Avem o propunere de modificare a ordinii de zi, am acordul tuturor liderilor, și anume punctul 11 din ordinea actuală de zi, PL-x 228/2022 - Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, să devină proiect pentru dezbatere la numărul 9 în ordinea de zi, urmând ca, în măsura în care se depășește timpul alocat acestei ședințe, să dezbatem până la numărul 9 din ordinea de zi și să închidem ședința după dezbaterea acestui proiect.

Vă mulțumesc.

Fiind acord al liderilor de grup, nu mai e necesară supunerea la vot a acestei propuneri. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

PL-x 228/2022, de pe punctul 11, devine punctul 9. Mergem mai departe.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului 1 al articolului 64 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; Pl-x 255/2019.

Inițiatorul dacă dorește să ia cuvântul? Vă rog, domnule Drulă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Am inițiat acest proiect în 2019, pentru a corecta o lipsă sau o inadvertență din Codul rutier. Este un proiect cerut de primari de toate culorile politice, că sunt de la USR, de la PSD, de la PNL sau de la alte partide. Primari care se confruntă cu un fenomen extrem de nociv, și anume blocarea utilizării trotuarelor în localitățile lor.

Sunt oameni în vârstă, sunt persoane cu dizabilități, sunt copii mici, alături de mamele lor, care sunt nevoiți să meargă pe carosabil, pentru că trotuarele sunt ocupate ilegal de mașini, sunt instituții care sunt blocate, sunt câteodată cazuri grave, când pompierii nu pot să ajungă să stingă un incendiu din cauza acestor mașini parcate ilegal. Și, până când nu vom adopta acest proiect de lege, reprezentanți ai poliției rutiere, în interpretarea lor a legii, din cauza acestei inadvertențe, spuneau că nu pot să înlăture aceste mașini.

Repet, sunt primari de municipii, de toate culorile, care cer acest proiect.

Încet-încet înțelegem că orașele trebuie să fie și pentru pietoni, și pentru mame, și pentru vârstnici, și pentru persoane cu dizabilități, care nu trebuie să... toate aceste categorii de persoane vulnerabile nu trebuie să fie ostracizate și să nu poată folosi străzile din acele orașe.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru industrii, Comisia juridică, Comisia pentru apărare sau Comisia pentru transporturi, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al acestui proiect constă în modificarea art. 64 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 în sensul instituirii posibilității poliției rutiere de a dispune ridicarea vehiculelor staționate neregulamentar, fiind, totodată, eliminată condiția staționării neregulamentare pe partea carosabilă.

Camera Deputaților – Camera decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative, sub rezerva însușirii observațiilor.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat nefavorabil.

Comisia pentru transporturi și infrastructură a dezbătut proiectul și a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea propunerii legislative în forma inițiatorului.

Comisia pentru industrii a dezbătut această propunere și a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea propunerii legislative în forma inițiatorului.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, precum și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au dezbătut separat această propunere legislativă și au acordat un raport preliminar de adoptare în forma inițiatorului.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor sesizate pentru dezbaterea pe fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestei propuneri legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Domnule Coleșa, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deci avem o inițiativă legislativă care dă posibilitatea autorităților să ridice mașinile catalogate ca staționând în locuri nepermise. O formulare extrem de generală, care sună bine, oarecum, logic, dar dă loc abuzurilor de toate felurile. Și o spun în calitate de..., da, de pieton, o spun în calitate de părinte a cinci copii, care sunt nevoit, da, să-i duc pe jos, să-i trimit la școală și așa mai departe.

Trebuie să raportăm niște reglementări foarte largi, care dau posibilitatea unor abuzuri la situația concretă.

Doar în București există aproximativ 1.400.000 de autovehicule, la care se adaugă 500.000 aflate în tranzit, deci aproape 2.000.000 de autovehicule, la un număr de locuri de parcare de aproximativ 350.000.

Cum poți să parchezi 2.000.000 de autovehicule pe 350.000 de locuri de parcare?

Ne aflăm într-o situație fără ieșire, de care sunt vinovați cei care au guvernat până acum, cei care au deținut unitățile administrativ-teritoriale până acum, cei care au creat drumuri de 3 metri, de 4 metri, de 5 metri, drumuri pe care nu pot trece simultan nici măcar două mașini, darămite să mai fie locuri de parcare sau spațiu pentru pietoni.

Ne aflăm într-o situație imposibilă, pentru care nu sunt vinovați nici pietonii, nici conducătorii auto, care sunt nevoiți să-și lase unde pot autovehiculele, ci cei care ne-au guvernat până acum.

Ca atare, ne vom abține de la a vota o asemenea lege, care sună bine, dar dă loc la foarte multe abuzuri. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule Benedek, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Da, părerea noastră, a Grupului UDMR, este că această propunere legislativă este binevenită, doar că va trebui să fie dublată, triplată de alte măsuri. De exemplu, reorganizarea, în majoritatea municipiilor, a transportului public, proiectarea și începerea transportului de călători multimodal. Am dat doar două exemple.

Într-adevăr, ar trebui construite mai multe parcări. Sunt orașe unde există, s-au construit câteva astfel de parcări și nu se mai construiesc.

Deci această măsură este binevenită, doar că trebuie completată cu alte măsuri, ca să existe o eficiență. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Andronache, pe procedură.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Cu scuzele de rigoare pentru colegi, tot între liderii de grup am discutat să revenim asupra PL-x 400/2022

. Îl vom stabili pe locul 10 pe ordinea de zi.

Și vă rog să supuneți votului prelungirea programului de lucru până când vom dezbate și PL-x 400/2022. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vot pentru propunerea domnului Andronache. 142 de voturi pentru, două contra, 5 abțineri, un coleg nu votează.

Adoptată.

Mai sunt înscrieri? Domnule Ichim, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Un proiect bun, de care avem nevoie în haosul în care circulă pietonii, circulă românii în județe, în orașe, în localități. Dar ce s-a făcut până acum de către administrațiile locale, în mod special? Cum se va rezolva problema parcărilor în București, în centrele aglomerate?

Sper ca administrațiile locale să țină cont de acest aspect și să ia măsuri de urgență cu privire la parcările cetățenilor. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, propunerea legislativă rămâne la votul final.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale; Pl-x 316/2022.

Din partea inițiatorilor, dacă sunt înscrieri? Nu.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru drepturile omului, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale, Pl-x 316/2022

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 316 din 27 iunie 2022, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au fost sesizate, în fond, cu propunerea legislativă menționată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii, în cazul unităților cu predare în limbile minorităților naționale, a obligației cunoașterii limbii române de către directorii unităților de învățământ, precum și a obligației cunoașterii limbii minorităților naționale de către unul dintre directori, dovedită cu documente justificative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în ședințe separate.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de respingere, din considerente ce se regăsesc în raportul comun. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule Coleșa, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deci avem o inițiativă legislativă prin care s-a dorit, pe bună dreptate, de către un coleg deputat din Satu Mare, pe

care îl felicit, depolitizarea învățământului și accentul pus pe competiție, nu doar pe competență, în acest sens.

Deci dânsul, la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, mi-a povestit un caz în care o profesoară de limba maghiară a câștigat un concurs prin care ar fi avut dreptul să fie numită ca director al unei școli cu predare în limba maghiară sau mixtă. Pentru a accede însă la acest post avea nevoie de acceptul, de avizul grupului minoritar în a cărei limbă se desfășura educația în acea școală. Accept, aviz pe care nu l-a primit, din considerente strict politice, nu profesionale, nu de competență, nu de competiție. Nu s-a supus directivelor politice ale acelui grup, ale UDMR-ului, să-i spunem pe nume, și nu a primit avizul. Ca atare, a trebuit să fie profesoară și directoare la o școală aflată la zeci de kilometri depărtare de domiciliul ei și, implicit, locația acelei școli.

Inițiativa presupune clar – doar competență și competiție, nu amestec politic în educație.

Din păcate, a fost respinsă în Comisia pentru drepturile omului, în urma unui vot viciat, aș spune, a acelei așa-zise cutume prin care colegii votează pentru alți colegi, care votează pentru alți colegi și așa mai departe, iar numerotarea se face după niște reguli neștiute.

Ca atare, Grupul AUR va vota împotriva respingerii acestei legi.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule deputat Cristian Brian, vă rog.

## **Domnul Brian Cristian:**

Această inițiativă a PNL, cosemnată de doi distinși domni deputați care ne încântă cu intervențiile lor, nu de la tribună, ci din fundul sălii, de obicei, domnul Radu Cristescu și domnul Daniel Ghiță, și cu sprijinul AUR, și care inițial a avut 48 de semnatari, iar ulterior 28 dintre aceștia și-au retras semnătura – și menționez, 28 de semnatari de la PSD –, ne arată faptul că actuala coaliție de guvernare nu se mai înțelege în privința feudalizării învățământului.

Practic, acești oameni nu mai știu cum să-și împartă între ei posturile de directori.

Și să vă dau niște cazuri concrete care se referă la modalitatea în care directorii de școli trec prin forma de concurs, cum se întâmplă în momentul de față.

O persoană care a luat concursul de director la proba scrisă, ca să ajungă la proba orală, trebuie să obțină un aviz de la reprezentanții minorităților naționale, în condițiile în care limba de predare a școlii respective sau anumite clase au predare în limba minorităților naționale.

În acest moment, au existat cazuri nenumărate din țară și și de la mine, din județul Maramureș, în care profesori care au luat prima probă, cea scrisă, a examenului, n-au putut să meargă la proba orală, fiind întrerupți, refuzându-li-se acel aviz din partea minorităților naționale.

S-a întâmplat astfel ca oameni care aveau competența tehnică și au luat concursul nu au reușit să meargă la proba orală. Ce se întâmpla atunci? Postul de director la respectiva școală era neocupat, iar ulterior numirea se făcea politic, din pixul Inspectoratului Școlar General.

Bun. Stimați colegi, haideți ca de acum înainte să ne concentrăm pe un management educațional profesionist, haideți să încercăm să avem o Românie cu adevărat educată, iar astfel de inițiative să le scriem bine!

Domnule deputat Szabó Ödön, vă rog.

## **Domnul Szabó Ödön:**

## Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Prevederile Legii nr. 1 sunt în vigoare din 2011. Acest articol este în vigoare de peste 11 ani. Nu au fost probleme serioase cu privire la acest articol și nu se referă sub nicio formă la o politizare, cu atât mai mult cu cât asemenea prevederi tocmai au trecut de girul constituționalității în ceea ce privește cultele religioase. Și anume, în acele unități de învățământ care au un anumit profil teologic, în momentul în care există binecuvântarea sau avizul cultului, pot ocupa nu doar pozițiile de directori, ci și de profesori din cadrul acelor instituții de învățământ. Chiar mai mult decât în acest sens, pentru a ajuta ca o anumită comunitate, fie ea etnică, fie ea religioasă, să aibă siguranța că cei care conduc sau sunt în acele instituții nu se întorc împotriva acestor reprezentanți.

Deci nu este... nici vorbă despre zona de politizare sau de altceva, ci de respectarea unor angajamente pe care noi, cu toții, le-am luat față de cultele religioase, față de minorități, în acești 30 de ani.

Nu cred că ar trebui să avem alte tipuri de discuții, ci să menținem acest dialog corect, coerent, pe care l-am avut în ultimii 30 de ani și rezultatele pe care în comun le-am realizat să nu le aruncăm la coșul de gunoi.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Miftode Marius.

## **Domnul Marius-Andrei Miftode:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Propunerea legislativă venită din partea unui deputat al PNL din Satu Mare este atât de controversată, încât 28 dintre cei 48 de semnatari și-au retras semnăturile.

Asistăm, de fapt, la o bătălie pe locurile de directori și directori adjuncți din școli. Așa arată apetența pentru politizare din învățământ, din păcate.

Ironic, sub pretextul depolitizării și sub masca profesionalizării, inițiativa vizează deposedarea minorităților naționale de controlul asupra numirilor de directori în școlile unde se predă în limba unei minorități.

Noi suntem de acord cu depolitizarea.

Cea mai bună modalitate de a arăta că vrem toți asta este să fie scos din sertarul de la Senat proiectul, aflat la reexaminare, care mută numirile directorilor interimari de la inspectorate la consiliile de administrație ale școlilor.

Poate le transmiteți colegilor dumneavoastră din Senat.

În fine, în această propunere rămânem totuși și cu un semnal bun, acela că mai mult de jumătate dintre inițiatori și-au retras semnăturile.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă reamintesc că prin raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2022 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; PL-x 546/2022; procedură de urgență.

Guvernul României?

Nu avem.

Comisia pentru învățământ, vă rog, pentru prezentarea raportului.

## **Domnul Laurențiu-Cristinel Țepeluș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2022 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; PL-x 546/2022

În baza prevederilor art. 95 și 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 546 din 27 septembrie 2022, Comisia pentru învățământ a primit spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2022 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. În vederea realizării unui sistem unitar, incluziv și de calitate pentru educația timpurie și a îmbunătățirii procentului de acces al copiilor de la naștere la 6 ani la serviciile de educație timpurie, este necesară introducerea de noi servicii complementare, de tip ludotecă, loc de joacă etc. în zonele izolate și dezavantajate, precum și în zonele unde nu există locuri suficiente în creșe sau grădinițe. Măsurile sunt necesare în vederea instituirii cu celeritate a unui cadru legal coerent care să permită accesarea fondurilor europene, în corelare directă cu obținerea de rezultate în implementarea reformelor și investițiilor publice, stabilite prin componenta 15 – Educație. Accesarea fondurilor europene prevăzute în PNRR este condiționată de îndeplinirea țintelor și jaloanelor prevăzute în decizia de implementare a Consiliului. Este esențială conectarea învățământului superior românesc la cerințele pieței muncii, corelat cu îmbunătățirea capacității sistemului național de educație de a forma specialiști, într-un mod adaptat dinamicii economice și sociale din România, pentru dezvoltarea învățământului profesional și tehnic, inclusiv în regim dual, fiind necesară crearea cadrului legislativ care să permită parcurgerea unei rute complete de învățământ dual din preuniversitar până la nivel universitar.

Vă rog să propuneți și timpul pentru dezbateri.

Două minute.

Două minute – timp pentru dezbateri. Vot, vă rog. 143 de voturi pentru, 7 contra, 3 abțineri. Adoptat. Doamna Țoiu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Noi o să susținem adoptarea ordonanței, dar vreau să clarific ceva.

Între Legea educației și ordonanța care a venit de la Guvern s-a pierdut ceva. Nu știm dacă cu rea intenție sau omisiune, dar din prevederile care susțin universitățile să poată să înființeze societăți comerciale – un lucru bun, de altfel, pentru că avem nevoie de un spirit antreprenorial în majoritatea domeniilor – a dispărut restricția ca acestea să nu afecteze activitățile educaționale.

Specific amendamentul pe care l-au reintrodus colegii mei de la USR în comisie, și anume condiția ca acestea – societățile – să se înființeze este aceea ca ele să contribuie la creșterea performanțelor instituției și să nu influențeze negativ în niciun fel activitățile de învățământ, cercetare și consultanță.

Guvernul n-a răspuns de ce scosese asta din ordonanța de urgență, dar e bine că au ajutat colegii mei la repararea ei.

Altfel, sunt de acord cu colegul meu, este nevoie de mai multe servicii în educația timpurie, de aceea le-am și inclus în Planul național de redresare și reziliență, în Guvernul anterior. Pentru că despre asta vorbim în această ordonanță de urgență. Sunt în acest moment serviciile de educație timpurie complementare; 412 dintre ele urmează a fi înființate în perioada 2023–2024, cu finanțare din Planul național de redresare și reziliență.

Un lucru extrem de important – și pentru a micșora deficitul pe piața forței de muncă. Pentru că, da, în multe dintre aceste localități unde lipsesc serviciile de îngrijire a copiilor, avem și doamne care ar dori să se întoarcă în piața forței de muncă sau să intre în ea, care au nevoie de aceste servicii ca să poată să facă asta.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat.

La articole admise, de la 1 la 13? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul Legii laptelui și a produselor lactate; PL-x 298/2020.

Din partea inițiatorilor dacă sunt intervenții? Nu.

Din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul Legii laptelui și a produselor lactate.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat propunerea legislativă în ședința din 12 mai 2020.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de act normativ.

Consiliul Legislativ a avizat, de asemenea, favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic în vederea stabilirii unor măsuri și acțiuni unitare pentru prezentarea și comercializarea produselor din sectorul laptelui și a produselor lactate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare a Proiectului Legii laptelui și a produselor lactate, cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenții? Domnule deputat Flucuș, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prin această lege se face un pas înainte, se urmărește o mai bună informare a consumatorilor prin etichetarea conținutului produselor lactate, care este cantitatea de grăsimi vegetale sau de altă natură.

Această lege nu prevede, nu are aplicabilitate asupra producției obținute în gospodăriile țărănești ale oamenilor și va avea efecte pentru îmbunătățirea sănătății cumpărătorilor, a cetățenilor.

Totuși este mult prea puțin, pentru că noi cumpărăm foarte multe... foarte multă mâncare și produse lactate din străinătate. Acelea nu sunt etichetate așa cum noi cerem acum.

Și vreau să spun că ar fi mult mai util ca noi să dăm subvenții producătorilor români decât să cumpărăm mâncare și să creăm un deficit economic foarte mare pentru țara noastră ne împrumutăm la dobânzi mari ca să cumpărăm mâncare, mai bine încurajăm producția internă, să vindem noi mâncare altora și să avem noi profit.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dumitrescu Raluca, vă rog, din partea Grupului PSD.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Partidul Social Democrat a inițiat acest proiect de act normativ.

Sectorul de lapte este un sector strategic în asigurarea securității alimentare a țării deoarece laptele și produsele lactate sunt produse sociale importante și sunt un element indispensabil în rațiile alimentare ale populației, inclusiv în alimentația copiilor, a bătrânilor, precum și a păturilor sociale vulnerabile.

Prezenta lege reglementează informațiile obligatorii care trebuie inscripționate pe eticheta laptelui de consum și a produselor lactate, în conformitate cu Regulamentul European nr. 1.169 din 2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011.

Norma care reglementează obligația că orice operator economic care comercializează produse sub denumirea de lapte și produse lactate pe teritoriul României o poate face numai în baza înregistrării produsului în Registrul laptelui și a inscripționării acestui număr pe etichetă este necesară pentru a asigura o corectă monitorizare a pieței laptelui.

De asemenea, se înființează Registrul laptelui, în cadrul direcției tehnice de specialitate din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în care operatorii economici trebuie să se înscrie pentru a putea desfășura activități în domeniul procesării laptelui crud și producției laptelui de consum și a produselor lactate destinate comercializării.

Partidul Social Democrat a inițiat și susține acest proiect de act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule deputat Magyar Loránd-Bálint, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și Grupul UDMR susține această inițiativă legislativă. Considerăm că este o lege binevenită.

Dar mai avem de lucrat pe etichetarea laptelui – ce înseamnă lapte provenit din România și ce înseamnă definiția laptelui ca atare. Că în momentul de față pe etichete apare „lapte” și în cazul în care laptele este obținut din lapte praf.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlu dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptat. La articole admise, de la 1 la 20?

Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe; PL-x 228/2022; procedură de urgență.

Din partea Guvernului? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Prin reglementările stabilite prin prezenta ordonanță de urgență se asigură respectarea măsurilor stabilite prin Planul național de redresare și reziliență, componenta 5 – Valul renovării, domeniul eficienței energetice a clădirilor.

Astfel, prin noile dispoziții aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 se urmărește eficientizarea Programului național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe prin stabilirea unor măsuri care să conducă la creșterea numărului de clădiri renovate energetic.

Precizăm că în cadrul Planului național de redresare și reziliență, prin componenta privind Valul renovării, se are în vedere asigurarea finanțării integrale a lucrărilor privind eficiența energetică a clădirilor de locuit multifamiliale, fără obligația de asigurare a vreunei contribuții din partea autorităților publice sau a proprietarilor.

În acest sens, prin această ordonanță se stabilește faptul că finanțarea activităților, lucrărilor de intervenții pentru creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, respectiv cele menționate în cuprinsul acestui act normativ, se poate asigura integral din fondurile aferente Planului național de redresare și reziliență, în condițiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării acestuia.

Propunem să susțineți acest Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru mediu sau Comisia pentru administrație, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2022

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru industrii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu privire la PL-x 228/2022.

Senatul a adoptat proiectul de lege. Camera Deputaților este decizională.

S-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, cele trei comisii au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2022, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule președinte,

Vă propun două minute pentru timp de dezbateri. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Timp de dezbateri – două minute. Vot, vă rog. 154 de voturi pentru, 5 contra, o abținere. Adoptat. Andrușceac Antonio. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Antonio Andrușceac:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vă anunț că Grupul AUR va vota acest proiect. Ne miră însă faptul că... cu asemenea întârziere ați adus pe ordinea de zi un proiect important.

Și la fel de mult ne bucură faptul că am ajuns în scurtul timp de când suntem în Parlament să fim o sursă bună de informare și pentru Guvern, și pentru colegii din PNL, noi depunând cu 3 zile înainte ca Guvernul să se gândească să pună o ordonanță a Guvernului, am depus proiectul nr. 143 la Secretariatul general, iar la 3 zile ați venit dumneavoastră cu această inițiativă, pe care o vom vota.

Și vreau să spun că putem lucra în continuare împreună și putem să o facem la vedere, nu trebuie să copiem neapărat proiecte unii de la alții.

Vă mulțumesc.

## **Voci din sală:**

Plagiatorilor! Plagiatorilor!

Doamna Özmen, vă rog.

## **Doamna Oana-Marciana Özmen:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de astăzi este un proiect extrem de important. Și felicit încă o dată...

, felicit încă o dată Guvernul pentru că a dat această ordonanță.

Țin să precizez...

, țin să precizez că avem un amendament, care a fost admis, prin care vor fi cheltuieli eligibile și pentru partea de izolare termică. Și aici vorbim de podurile neîncălzite.

Desigur, în ordonanță se regăsesc o parte și din articolele pe care noi le-am propus prin proiectul de lege nr. 142/2022, care a devenit lege.

Dar, încă o dată, cred că am făcut dovada că se poate conlucra foarte bine cu ministerul de resort și cu reprezentanții Guvernului, astfel încât astăzi proiectele de eficiență energetică să vizeze și acele cheltuieli care până acum nu erau eligibile, când vorbim de zona podurilor sau dacă vorbim de lifturi.

Încă o dată, felicit Guvernul pentru inițiativă și îi mulțumim.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. La titlu dacă sunt intervenții?

Nu.

Adoptat.

La articole admise, de la 1 la 10, dacă sunt intervenții? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 400/2022.

Din partea inițiatorilor dacă sunt înscrieri? Nu.

Reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului, vă rog.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui**

**:**

Inițiator!

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate pentru dezbatere pe fond cu Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Proiectul de lege supus dezbaterii vizează reglementarea valorii venitului impozabil atunci când urmează a se efectua plăți din fondurile de pensii administrate privat, respectiv pilonul II, pilonul III, precum și segmentul pensiilor ocupaționale din România.

Amendamentul respins se regăsește în anexă.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în calitate de invitat, doamna Nicoleta Stancu.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Doamna deputat Calista, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Nu mai este o surpriză pentru nimeni faptul că în România avem o problemă – cea a pensiilor, pentru că ele devin ușor... nu neapărat nesustenabile, dar avem un deficit foarte mare atunci când vorbim de pilonul I. Motiv pentru care trebuie foarte serios să luăm în calcul soluții care să vină în sprijinul pensionarilor, respectiv care să completeze pensiile din pilonul I – și aici vorbim, evident, despre pensiile aferente pilonului II, pilonului III și pilonului IV, respectiv pensiile facultative și pensiile ocupaționale.

Ce ne dorim prin acest proiect de lege, foarte pe scurt, este ca la momentul la care un contract se încheie, al unei persoane care beneficiază de pilonul III și pilonul IV, partea de impozitare, respectiv acei 10% pe care statul român îi ia, să se refere strict la randament, și nu și la contribuțiile pe care fiecare persoană le-a avut în conturile individuale.

Menționez că aceleași prevederi vor fi aplicabile și pilonului II.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc. Domnule deputat Huțucă, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă supun atenției un amendament din anexa de amendamente respinse, respectiv „Art. II – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.”

Acest amendament este motivat din rațiuni strict bugetare, pe care le înțelegeți cu toții. Vă mulțumesc.

Domnule Năsui, vă rog.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

Mulțumesc, domnule președinte.

România a avut trei reforme bune – cota unică, regimul microîntreprinderilor și pilonul II. Trei reforme care au ajutat și ajută în continuare economia și trei reforme care, cred eu, trebuie menținute. Din păcate, coaliția de guvernare le-a pus gând rău la toate trei.

Dar proiectul pe care îl avem astăzi este un proiect bun. E un proiect care încurajează tocmai pilonul II. Este un proiect care spune că nu se impozitează contribuția la pilonul II, doar câștigurile, ceea ce este un lucru foarte, foarte bun.

Dacă vrem să nu mai avem concursuri de cine crește pensiile mai mult, unul cu 10, altul cu 20, altul cu 30, dacă vrem să nu mai avem pensii care sunt dependente de factorul politic și de pixul unui ministru sau al unui președinte de partid, atunci calea, soluția este pilonul II. Este singurul pilon care e cu adevărat contributiv. Nu pensiile speciale, nu alte tipuri de sisteme care favorizează pe unii aleși politic sau alții, ci un sistem cu adevărat contributiv, în care toți plătim, toți avem randamente foarte bune, cum au fost la pilonul II în ultimii 14 ani, și toți avem o pensie predictibilă și care nu depinde de absolut niciun factor politic.

Asta este calea pe care ar trebui mers și acest gen de pilon ar trebui încurajat, și nu descurajat, așa cum a început deja Guvernul să o facă, prin șicane și diferite tertipuri pe care le folosește ca să gonească administratorii din pilonul II.

Acest proiect, în schimb, este susținut de USR și aș spera să intre în vigoare cât mai repede, și nu doar din 2024, dar mai-binele e inamicul binelui, facem și așa.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Raportul comisiilor include un amendament respins. Dacă se susține? Dacă nu, proiectul...

Susține?

## **Voci din sală:**

L-a prezentat! L-a prezentat!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Nu?

Trebuie votat!

S-a prezentat amendamentul.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Când l-ați susținut?

## **Domnul Gabriel Andronache**

_**:**_

Mai prezintă-l o dată!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Da, mă rog. Susțineți amendamentul acum.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În anexa de amendamente respinse avem un amendament pe care vă rugăm să-l supuneți votului.

„Art. II – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.”

Vă mulțumesc.

Vot, vă rog, pentru amendamentul respins. 171 de voturi pentru, 3 contra, 8 abțineri, doi colegi nu votează.

Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Stimați colegi,

Pauză – 10 minute.

Ne revedem la votul final.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Rog liderii de grup să-și invite colegii în bănci. Vom începe cu un vot de control.

Vot, vă rog.

198 de colegi prezenți. Suntem în cvorum.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 74/2022.

Vot, vă rog.

257 de voturi pentru, 3 contra, doi colegi nu votează. Adoptat.

II. Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; PL-x 557/2022.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

**Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu**

**:** Explicarea votului!

Pentru – 188, contra – 39, 31 de abțineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

Domnule Ungureanu, vă rog, explicarea votului. Proiectul a fost adoptat.

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

Am votat împotrivă noi, cei de la USR, împotriva încălzirii unei ciorbe cu denumirea nouă „Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate, INMSS”.

De fapt, se înființează încă 75 de posturi și se reînființează o fabrică de diplome pentru manageri. La un interval regulat de timp o să revedeți la Neptun toți managerii, cu neveste, cu amante, cu pile, cum fac acele cursuri de recalificare, diplome care nu au în spate nici valoare, nici competență.

Nu are nicio valoare acest institut și să țineți minte ceea ce v-am spus noi astăzi, pentru că apoi o să vă trimitem poze din locurile unde își fac ei chefurile și zic că merg să facă management în sistemul sanitar.

Domnul Muncaciu. Vă rog.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am votat „abținere” pentru că se introduc niște criterii de calitate pe care le recomandă OMS.

Eu aș vrea să vă atrag atenția că Organizația Mondială a Sănătății nu mai este o organizație a națiunilor, cum a fost până acum, atâta timp cât este finanțată în mod prevalent din fonduri ale Big Pharma.

Nu o dată ni s-a întâmplat ca să primim de la Organizația Mondială a Sănătății directive care au fost în pandemie împotriva drepturilor cetățenilor.

De aceea, de acum înainte să aveți în vedere întotdeauna când vin programe din acestea, PNRR. Aceste lucruri sunt mici pași în subminarea suveranității.

Vă aduc aminte că în Tratatul de la Maastricht sănătatea era pendinte de Parlamentul României, nu de organizații cum este Comisia Europeană.

De aceea, întotdeauna să aveți în vedere cine sunt cei care impun standardele în România.

## Vă mulțumesc.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului 1 al articolului 64 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; Pl-x 255/2019.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru apărare, Comisia pentru transporturi și Comisia juridică propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

232 de voturi pentru, 3 contra, 29 de abțineri.

Propunerea a fost adoptată.

4. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Prima finanțare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creștere verde și incluzivă) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 19 iulie 2022, și a Acordului privind asistența financiară nerambursabilă (Prima finanțare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creștere verde și incluzivă) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, acționând în calitate de administrator al Fondului BIRD pentru Soluții Inovatoare privind Bunurile Publice Globale, semnat la București la 19 iulie 2022; PL-x 443/2022.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

226 de voturi pentru, 4 contra, 31 de abțineri. Adoptat.

5. Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea cancerului; PL-x 530/2022.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

260 de voturi pentru, 5 abțineri. Adoptat. Domnule Ungureanu, vă rog.

## **Domnul Patriciu-Andrei Achimaș-Cadariu:**

„Știu eu cum e!” Nu știu! Doar cei care trec prin boala asta știu cum e! Chiar și noi, cei care suntem în primul rând, nu putem face afirmația asta. Ar trebui să știu cum să evit acest lucru.

Și ce vreau să vă atrag astăzi atenția este că, până una-alta, avem un document, un punct de pornire și de acum foarte, foarte multă muncă, fiindcă dacă peste 4-5 ani de zile

nu vom vedea incidența și mortalitatea scăzând, iar calitatea vieții pacientelor și pacienților noștri evaluată corect, îmbunătățită, înseamnă că n-am făcut nimic.

Haideți să ne putem uita în ochii celor care chiar știu cum este!

Vă mulțumesc.

Bravo!

Vă mulțumesc. Vă rog.

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

Aș vrea să felicit patru medici care sunt parlamentari și care au avut o contribuție și sper să aibă în continuare o contribuție decisivă pentru ca acest plan să fie pus apoi în hotărâri ale Guvernului și în decizii concrete pentru pacienți: domnul Patriciu Achimaș, domnul Nelu Tătaru, domnul Adrian Wiener. Și o să dau și un nume al unui medic care nu este parlamentar și care a făcut efortul tehnic de coordonare al acestui plan și care a lucrat enorm: se numește Constantin Dina și este medic în Constanța.

Da, o să amintesc de domnul Rafila, domnule Simonis, pentru că este responsabil cu normele de implementare a legilor pe care le votăm noi.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Aveți o obsesie!

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

A rămas un singur om în acest Parlament, în zona PSD, care îl susține pe domnul Rafila, și nu sunteți dumneavoastră, este domnul Ciolacu.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu**

**:**

Cu miliardul cum ați rezolvat?

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

## Domnule președinte Ciolacu,

Vă spun cu toată sinceritatea de care știți că am – cum să spun –, am acest lucru în caracter, vă spun, este dramatic că după un an de zile de când domnul Rafila este ministru nu avem norme la Legea de combatere a infecțiilor nosocomiale.

Teama colegilor din Comisia pentru sănătate este că motivul pentru care Rafila a vrut să amâne Planul național pentru cancer cu un an este că e extraordinar de puturos.

Exact când vorbim noi acum, noi doi, și nu ne aude nimeni...

Domnule Ciolacu, dumneavoastră sunteți aici, în Parlament, și trebuie să mă suportați pe mine...

Nu mai dialogați cu sala, domnule deputat, și încheiați! Ați depășit timpul!

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

...și domnul Rafila este într-un centru spa din Havana, din Cuba!

Noi muncim aici și el o freacă pe bani publici!

Finalizați, vă rog! Domnul Muncaciu.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Am votat această lege pentru că vom avea nevoie de ea și încă foarte mult timp de acum încolo. Ca rezultat al reacțiilor adverse ale vaccinării cu mARN, atât cancerele care au fost în remisiune, cât și noi cancere vor crește.

Vă dau o singură statistică. La nivel european, conform Eurostat, mortalitatea adițională, în iulie anul acesta, a fost cu 16% mai mult în următoarele țări: Spania, Italia, Germania. Aceste state au fost state cu vaccinări peste 70%.

De aceea vom avea nevoie și vrem să știm din partea domnului ministru Rafila care este creșterea în domeniul cancerelor în remisiune și a noilor cancere, pentru că sunt anumite cancere care au crescut și cu 30%.

E foarte bine că această lege vine în acest moment, dar, din păcate, vom avea nevoie de ea.

Bravo!

Domnule deputat Cristea Andi, vă rog, PSD.

## **Domnul Andi-Lucian Cristea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am votat această lege pentru că suntem oameni serioși și încerc să îmi mențin cumpătul, pentru că avem un coleg de la USR care stă pe bani publici, ca deputat reprezentând județul Buzău, și aș vrea să-l întreb pe colegul nostru, care este foarte, foarte războinic când vorbește despre bani publici și despre frecat menta, dacă a fost în ultimele două luni la Buzău sau dacă la finalul fiecărei săptămâni a luat avionul și s-a dus la Cluj și nici măcar nu este interesat de problemele și de lucrurile care se întâmplă în județul Buzău.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Domnul deputat Rusu Daniel. Vă rog.

**Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu**

**:**

Am drept la replică!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Domnule deputat, nu v-a pronunțat numele, nu vă dau cuvântul!

## **Voci de la USR:**

La el se referea!

**Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu**

**:**

Sunt singurul deputat USR de Buzău!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Domnule deputat, vă rog să mergeți în bancă! Nu vă dau cuvântul, domnule deputat! Nu v-a pronunțat numele! Vă rog!

Vă rog să mergeți în bancă, domnule deputat, că nu vă dau cuvântul! Puteți să stați o oră acolo! Vă rog!

## **Voci de la USR:**

Chestorii! Chestorii!

Domnule deputat, vă rog, mergeți în bancă!

6. Proiectul Legii laptelui și a produselor lactate; PL-x 298/2020; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Pentru – 255, contra – unu, abțineri – 3. Adoptat.

Explicarea votului!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului...

Domnul Stoica.

Domnule Stoica, apăsați la timp și vă dau cuvântul! Vă rog! Explicarea votului.

Interveniți? Stați în ultima bancă sau... Vă rog.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc, domnule președinte. Am vrut doar să deblochez situația.

Haideți să continuăm!

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă rog, domnule Ungureanu.

Răspuns pentru colegul care m-a întrebat când am fost ultima dată la Buzău.

Am fost acum câteva zile, chiar în ședința de consiliu local – îl puteți întreba, aveți un primar acolo la care țineți foarte mult, pe domnul Toma –, am pus pe ordinea de zi o discuție despre...

Domnule deputat, nu vreți vă vorbiți în pauză lucrurile acestea?

...un spital municipal nou la Buzău.

Vorbiți despre proiectul de la punctul 6, vă rog, sau vă întrerup microfonul!

## **Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:**

Sunt primul parlamentar din Buzău care a avut inițiativa asta!

Da, niciun PSD-ist nu a venit...

Opriți-i microfonul, vă rog!

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 31/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe; PL-x 228/2022.

Comisia pentru mediu, Comisia pentru industrii și Comisia pentru administrație publică propun adoptarea proiectului. Vot, vă rog.

263 de voturi pentru, doi colegi nu votează. Adoptat.

8. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 400/2022. Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, 6 abțineri, un coleg nu votează. Adoptat.

Legi organice. Adoptări.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 128/2022 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; PL-x 546/2022.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

- 257 de voturi pentru, 3 contra, 3 abțineri. Adoptat.

Domnule deputat Molnar, vă rog.

## **Domnul Ervin Molnar:**

USR a votat pentru această lege și salutăm faptul că, în sfârșit, după foarte mulți ani, avem un cadru legal pentru învățământul dual în mediul universitar, dar trebuie remarcat că această lege este un jalon în PNRR. Se pare că, dacă Uniunea Europeană nu ne împinge de la spate, guvernanții noștri nu mișcă nimic în țara asta.

Sper totuși că vom lua și niște măsuri prin care să încurajăm companiile să profite de acest cadru legal, să participe la învățământul legal, să introducem niște facilități fiscale pentru ele.

Și mai trebuie remarcat un lucru. Poate știți, avem un nou ministru al învățământului – pun pariu că jumătate din sala asta nici măcar nu-i cunoaște numele, la cât de absentă este în spațiul public; nu a ieșit în față, de când a fost numită, să ne spună ce se întâmplă cu legile învățământului. Nu a dat nicio explicație public, în Parlament, în Comisia pentru învățământ nu a venit, toată societatea stă și așteaptă după dânsa să vedem ce se întâmplă în continuare. Învățământul e blocat, deocamdată.

Reiterez cererea USR de a retrage aceste legi ale învățământului, legi ale căror singur scop este să salveze plagiatorii din țara asta.

Mulțumesc.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Legi organice. Respingeri.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale; Pl-x 316/2022.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru drepturile omului propun respingerea propunerii legislative.

- Vot, vă rog.

- 222 de voturi pentru, 32 contra, 9 abțineri, un coleg nu

- votează.

Adoptată.

11. Moțiunea simplă inițiată de 55 de deputați; MS 9/2022. Se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți. Vot, vă rog.

Pentru – 88, contra – 162, „nu votez” – 6.

- Moțiunea a fost respinsă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 19 octombrie 2022, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi adoptate în procedură de urgență de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor; PL-x

440/2022;

2. Legea privind organizarea judiciară; PL-x 441/2022;

3. Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii; PL-x

442/2022.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență de la data depunerii, astăzi, 19 octombrie 2022.

Stimați colegi,

Încheiem ședința.

Membrii Biroul permanent sunt așteptați în sala de ședințe.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|451334]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 134/7.XI.2022 conține 52 de pagini.**

Prețul: 130,00 lei