Mihai Niță

632 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat2 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 1 · justificare inferioară
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Unirea oamenilor este mai importantă decât coalizarea statelor”

Se împlinesc peste câteva zile trei decenii de când, într-o euforie generală și solidari cum nu mai fuseseră, poate, de la Marea Unire, cetățenii României au ieșit cu toții în stradă, manifestând împotriva comunismului, care a și fost abolit atunci. Prețul libertății a fost plătit scump, după cum se știe, acțiunile populației soldându-se cu foarte multe victime nevinovate. Pentru asta, din păcate, vinovații n-au fost pedepsiți nici până azi, ceea ce lasă multe semne de întrebare asupra modului în care s-au petrecut lucrurile. În corelație cu același fenomen se află și faptul că, după numai 30 de ani de la reinstituirea libertăților democratice, poporul nostru se regăsește referitor la solidaritate în vechea situație*. Oamenii, chiar până la nivelul familial, manifestă atitudini conflictuale, în funcție de simpatiile ori antipatiile politice. Nu la fel se întâmplă cu unii politicieni, a căror cauză comună se bazează exclusiv pe interese personale și de grup*, nicidecum pe diferențele doctrinelor politice pe care declară că le-ar susține.

În contextul ședinței

Ne acuzăm unii pe alții de îndoctrinare.

1

2

Spre deosebire de pretinsa îndoctrinare politică din vremea regimului totalitar ceaușist, *

azi suntem victimele unui soi veritabil de îndoctrinare1 2

, obținut prin tehnicile manipulatorii ale unor profesioniști, prin aceasta urmărindu-se dezbinarea generală a societății*

, în detrimentul populației și al statului, care se șubrezește pe zi ce trece. Asistăm, lipsiți de reacție, la escaladarea unui fundamentalism agresiv.

Supunem atenției acest subiect cu prilejul marcării, la 20 decembrie, a Zilei internaționale a solidarității umane, dată instituită în anul 2005 de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, ca urmare a necesității cardinale pentru omenire, cu intenția declarată de orientare a întregii societăți pe calea dezvoltării durabile.

Distragerea atenției de la problemele reale pe care le traversează țara* în această perioadă îi determină pe majoritatea celor care-și alimentează conștiința din informațiile mass-mediei să piardă din vedere un lucru, care ține de menirea omului: munca, munca onestă, izvorâtoare de belșug. Asta era și opinia marelui savant și patriot român Nicolae Iorga, din a cărui operă cităm: „Țara noastră are, înainte de toate, o datorie, aceea de a munci. Munca, adevărată și spornică, nu se poate face decât prin solidaritate națională.” Am ajuns, din păcate, tributarii unei stări de comportament străin tradițiilor sănătoase românești, cu o mentalitate contorsionată de către specialiștii în manevrarea maselor.

E timpul să ne trezim*, căci natura ne-a luat-o înainte, având în vedere semnalarea unor cazuri multiple de împăcare a speciilor. În timp ce numeroase sălbăticiuni conviețuiesc într-o incredibilă simbioză, noi, oamenii, suntem porniți a ne sfâșia unii pe alții. Avem, în calitate de ființe civilizate, norme juridice, prin care, dacă le aplicăm corect, ne putem îmbunătăți viața.

Și în plan european beneficiem de aceleași oportunități care se regăsesc în codurile românești: „Conștientă de patrimoniul său spiritual și moral, Uniunea Europeană se bazează pe valorile individuale și universale ale demnității umane, ale libertății și ale solidarității*; are la bază principiul democrației și principiul statului de drept. Pune persoana în centrul acțiunii sale, instituind cetățenia Uniunii și creând un spațiu al libertății, securității și justiției. Uniunea contribuie la apărarea și dezvoltarea acestor valori comune în respectul diversității culturilor și al tradiției popoarelor Europei, precum și al identității naționale a statelor membre și al organizării puterilor publice ale acestora la nivel național, regional și local.” Am citat din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Dar se pare că nici la vârful conducerii colective a Uniunii Europene armonia dorită și clamată nu este deplină. Proba este evidentă dacă avem în vedere primul divorț survenit în marea familie europeană, Brexitul. În context, se poate explica și crearea Corpului european de solidaritate, din ale cărui principii de activitate enumerăm: împărtășirea valorilor solidarității, respectul față de demnitatea umană și drepturile omului, promovarea unei societăți echitabile, bazate pe pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate.

Voce

voce proprie

Marker

Cadru

Apelul la valorile universale ale demnității și solidarității din Carta UE vizează binele comun.

„Uniunea Europeană se bazează pe valorile individuale și universale ale demnității umane, ale libertății și ale solidarității”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Critica la adresa politicienilor este generală și funcțională, fără a constitui un atac direct la un grup protejat.

„politicieni, a căror cauză comună se bazează exclusiv pe interese personale și de grup”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul ignoră cererile specifice ale opoziției, concentrându-se pe propria retorică despre solidaritate.

„Distragerea atenției de la problemele reale pe care le traversează țara”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul nu abordează argumentele opoziției, ci doar constată existența unor acuzații reciproce.

„Ne acuzăm unii pe alții de îndoctrinare.”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul este un apel retoric la solidaritate, fără a propune o alternativă legislativă sau un mecanism de mediere.

„E timpul să ne trezim”

În context ↑