Radu-Mihai Mihail

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

378 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat2 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Vă mulțumesc, doamna președintă. Doamnelor și domnilor,

De zeci de ani, românii care-și declară domiciliul în străinătate* au obligația să predea actul de identitate românesc și, în schimb, primesc un pașaport, așa-numitul CRDS, care, potrivit legii în vigoare, nu este un act de identitate, pentru că nu figurează pe el adresa de domiciliu a cetățeanului. De aici, nenumărate probleme pe care acești oameni le au când vin în România: la bancă, la notar, la diverse administrații. Pe scurt, sunt tratați ca cetățeni de mâna a doua*. Soluția pe care noi, USR, am propus-o e extrem de simplă: înscrierea adresei din străinătate pe pașaportul CRDS și, astfel, recunoașterea pașaportului ca act de identitate.1

În contextul ședinței

2

Chiar și acum, cetățeanul român, când se mută, are domiciliul în străinătate, e obligat să prezinte la consulat dovada că locuiește în acea țară la o anumită adresă. Deci nu e nimic nou de făcut, doar să scriem asta în pașaport.

Domnul Bode și ministerul său au venit cu un punct de vedere în care spun că nu susțin această lege* și au dat argumente care mai de care mai fanteziste*. Ni s-a spus, spre exemplu, că funcționarul român n-ar fi în stare să facă ce face un funcționar francez, de exemplu: să tasteze corect o adresă într-un sistem. Nu știu de când suntem noi, românii, mai puțin capabili decât niște străini. Ni s-a spus că MAI nu poate avea încredere în documentele pe care le prezintă românii. Sunt documente în care are încredere statul-gazdă. De ce statul român n-ar avea încredere în ce acceptă un stat din Uniunea Europeană, spre exemplu? Ni s-a spus că statul nu are capacitatea de a verifica adresele din străinătate. Păi, nici nu trebuie să le verifice, pentru că oamenii aceia trăiesc într-o altă țară și autoritățile din țara-gazdă verifică domiciliul acela* și le eliberează acte în consecință.

Concluzia simplă: lipsă de voință politică – aceasta este singura problemă pe care o avem pentru a legifera pentru românii din diaspora.

Și astăzi aveți două opțiuni: ori legiferați pentru drepturile românilor din diaspora și puneți capăt discriminării, ori continuați, practic, să le puneți bețe în roate. Votul de astăzi pe această inițiativă va arăta foarte clar cât de mult vă pasă de românii din diaspora și așteptăm să vedem rezultatul. Mulțumesc.

voce proprie

Marker

Cadru

Discursul îmbină interesul specific al diasporei cu apelul la principii de egalitate și eficiență administrativă.

„sunt tratați ca cetățeni de mâna a doua. Soluția pe care noi, USR, am propus-o e extrem de simplă”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Grupul este menționat funcțional ca beneficiar al propunerii; nu există derogare sau laudă explicită.

„românii care-și declară domiciliul în străinătate”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Poziția ministerului este menționată, dar nu este tratată ca o cerere legitimă, ci ca un obstacol de depășit.

„Domnul Bode și ministerul său au venit cu un punct de vedere în care spun că nu susțin această lege”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 2

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul identifică argumentul advers privind verificarea adreselor și îl combate printr-o contra-argumentație logică.

„Ni s-a spus că statul nu are capacitatea de a verifica adresele din străinătate. Păi, nici nu trebuie să le verifice, pentru că oamenii aceia trăiesc într-o altă țară și autoritățile din țara-gazdă verifică domiciliul acela”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· alternative_proposal

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul prezintă o alternativă legislativă concretă la situația actuală.

„înscrierea adresei din străinătate pe pașaportul CRDS și, astfel, recunoașterea pașaportului ca act de identitate.”

În context ↑