Stenogramă plen

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru...

Doamnelor și domnilor senatori,

Dați-mi voie, vă rog, să deschid ședința plenului Senatului de astăzi, 15 mai 2023, și să vă anunț că, din totalul de 135 de senatori, până în acest moment și-au înscris prezența la lucrările Senatului un număr de 76 de senatori.

Voi conduce această ședință împreună cu colegii mei Roberta-Alma Anastase și Ion Mocioalcă, în calitate de secretari ai Senatului.

Vreau să rog Secretariatul ca în debutul..., așa cum v-am și comunicat, până la modificarea regulamentului, în debutul ședințelor de plen să se poată intona imnul României.

Domnule secretar general, sunteți pregătit pentru imn? Vă rog.

-

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Înainte de a trece la ordinea de zi a ședinței plenului, vă informez că la balcoanele Senatului sunt mai multe grupuri de studenți: un grup la invitația domnului senator Vicol Costel, din partea Grupului USR, studenți din București, de la Facultatea de Publicistică, și, din partea colegilor mei de la Timiș, domnii senatori Răducanu și Dogariu, de asemenea, un grup de studenți din Timișoara.

Le mulțumesc pentru prezență...

Le urez o vizită plăcută!

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi, stimați colegi, v-a fost distribuită.

Pe procedură și pe ordinea de zi, de fapt, liderul USR avea de făcut o propunere. Îl ascultăm.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Dat fiind că am sesizat o neconcordanță în raportul comisiei pentru L218/2023, la punctul 3, avem rugămintea să supuneți la vot retrimiterea la comisie pentru o săptămână. Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Stimați colegi,

Avem o propunere de modificare a ordinii de zi, punctul 3 de la secțiunea a II-a, este vorba de Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță (L218/2023).

Înțeleg că încă se mai armonizează amendamentele.

Vă rog să-mi comunicați dacă există colegi senatori care nu au astăzi cartela de vot.

Nu e ca... Domnul senator Badea.

În afară de domnul senator Badea, nu avem, la momentul acesta, alți...

Doamna Pauliuc o are. Să se consemneze, asta e excepție.

Mulțumesc frumos, stimați colegi.

Supun acum votului dumneavoastră ordinea de zi, așa cum a fost modificată.

A fost votată ordinea de zi.

Programul de lucru pentru această zi: ora 16.00 – lucrări în plenul Senatului; ora 17.00 – vot final.

Eu am o propunere cu privire la acest proiect. Sunt 11 puncte pe ordinea de zi; dat fiind faptul că un punct a fost retrimis la comisie, am rugămintea la dumneavoastră să acceptați propunerea de a finaliza ordinea de zi, dezbaterile pe întreaga ordine de zi, mai ales că nu sunt multe puncte. Cu propunerea pe care v-am făcut-o,

Vom trece la secțiunea I a ordinii de zi, avem o aprobare a solicitării de retragere din procesul legislativ a unor inițiative legislative.

În conformitate cu art. 97 alin. (1) din Regulamentul Senatului, inițiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să-și retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.

Astfel, Biroul permanent al Senatului, în 15 mai, a analizat solicitările inițiatorilor de retragere, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet a Senatului.

Ne vom pronunța acum pe aceste solicitări. Voi supune votului dumneavoastră solicitarea...

## **Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu**

**:**

Pe procedură, vă rog.

Pe procedură, liderul Grupului PNL, domnul senator Fenechiu.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc mult, doamna președintă.

Noi tratăm fiecare propunere legislativă cu destul de multă seriozitate și înțelegem că, da, este o posibilitate statutară să retragi o propunere legislativă, însă propunerea legislativă a cărei retragere se dorește astăzi este o propunere pe care comisiile raportoare au muncit foarte mult și au făcut o serie de amendamente, care sunt aplicabile în domenii care ne interesează, cum ar fi, bunăoară, „cartierul justiției”, care este o prioritate a Guvernului și a justiției și unde am făcut un amendament care să ajute desfășurarea respectivului proiect.

Este motivul pentru care eu respect dorința colegului de la USR, dar Grupul Partidului Național Liberal va vota împotriva retragerii acestei comisii..., acestei propuneri legislative, pentru menținerea în procedura legislativă și supunerea la vot a propunerii legislative.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Am înțeles poziția Grupului PNL.

Dacă nu mai există alte comentarii cu privire la această solicitare, voi supune votului dumneavoastră, prima dată, solicitarea de retragere din procesul legislativ a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea anexei la Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață (L235/2023).

Aceasta este prima solicitare de retragere din proces legislativ.

Vă rog, vot.

72 de voturi pentru, împotrivă – zero, 11 abțineri. Propunerea de retragere din procesul legislativ a fost adoptată.

Voi supune acum votului dumneavoastră solicitarea de retragere din procesul legislativ a Propunerii legislative pentru completarea și modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (L147/2023).

Aici este intervenția dumneavoastră, a liderului Grupului PNL.

Propunerea de retragere din procedura legislativă a fost respinsă.

Îl rog pe liderul USR să intervină pe procedură.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Regulamentul prevede ca plenul Senatului să decidă în astfel de situații. Plenul Senatului trebuie să țină cont de elemente importante. În cazul de față, motivarea pe care am auzit-o de la liderul Grupului PNL a fost că această lege a fost, practic, deturnată, pentru a servi unui alt scop.

Domnilor, dacă inițiatorul a vrut să facă o treabă și cineva se trezește că el vrea să facă cu totul și cu totul altceva pe legea lui, nu mi se pare normal să impuneți acest lucru inițiatorului. Era foarte simplu să discutăm împreună o lege pe subiectul „cartierului justiției”, nicio problemă, se putea face foarte rapid, coaliția de la guvernare a demonstrat că poate să treacă o lege în două zile.

Deci sunt uimit și mâhnit că folosiți astfel majoritatea în Senat, deturnând... Încă o dată, sunt aici de 6-7 ani, e prima oară când văd o altfel de abordare, când, efectiv, dăm la o parte voința inițiatorului doar pentru a băga niște lucruri proprii, căpușând o propunere existentă.

Mulțumesc.

Pe procedură, îl invit pe domnul vicepreședinte Cazanciuc la microfonul central.

Aveți cuvântul.

Eu credeam că încercăm să găsim împreună soluții pentru problemele care frământă cu adevărat societatea românească.

Dacă vorbim de căpușare, domnule senator, m-aș gândi la Legea cetățeniei, care n-a fost căpușată, din punctul nostru de vedere, ci completată cu inițiativa dumneavoastră – și am zis că e bine să facem acest lucru.

V-ați plâns, ca opoziție, că puterea vă pune pumni în gură. Avem o inițiativă, am dezbătut nu știu câte ședințe, n-a spus nimic inițiatorul că n-ar fi în regulă și ne trezim în plen, când avem raport de admitere, că vrea să retragă.

O să ținem cont pe viitor, de aici încolo, la dezbaterile viitoare despre propunerile dumneavoastră – să n-avem încredere în ele. Pentru că, dacă ne trezim că muncim două luni de zile și în plenul Senatului vii să retragi propunerea, pentru că ai orgolii de proprietate intelectuală și nu pui în prim-plan interesul general, o să votăm data viitoare în consecință proiectele USR, dar să nu vă plângeți că vă pune pumnul în gură puterea.

## Stimați colegi,

O să fac apel la liderii de grup să discute, după această ședință, pentru viitor, cum procedăm în situații similare.

Vă mulțumesc pentru intervenții.

Voi trece la punctul 2, secțiunea I, avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 10 și 12 mai 2023, a unor inițiative legislative.

Nota este afișată pe pagina de internet a Senatului.

Inițiativele se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului.

Urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională. Continuăm lucrările cu secțiunea a II-a.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical (L221/2023).

Din partea Guvernului este prezent domnul secretar de stat Brădățan, pentru prezentarea punctului de vedere. Aveți cuvântul, vă rog.

## **Domnul Tiberius-Marius Brădățan** – _secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

Distinși membri ai Senatului din Parlamentul României, Proiectul de lege de aprobare a ordonanței de urgență aduce modificări și completări la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2000, care reglementează organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical.

## Mulțumesc frumos.

Dați-mi voie să dau cuvântul Comisiei de sănătate. Domnule președinte Streinu Cercel, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Comisia pentru sănătate a fost sesizată pentru raport cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru serviciile publice conexe actului medical.

Actul normativ creează cadrul legal adecvat implementării și dezvoltării serviciilor conexe actului medical, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, a accesului fără discriminare, în timp util și neîntrerupt la servicii conexe actului medical și, în mod deosebit, al persoanelor cu tulburări din spectrul autismului.

Motivația a fost foarte clar prezentată de către domnul secretar de stat, astfel încât pot să vă spun că, în conformitate cu aceste analize, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță.

Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au avizat favorabil, fără amendamente, proiectul de lege. La dezbateri a participat, în conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, republicat, din partea Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat TiberiusMarius Brădățan.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat amendamente, care, supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În ședința din 9.05.2023, membrii Comisiei pentru sănătate au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de admitere, cu amendamente admise.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Stimați colegi, la dezbateri generale nu avem înscrieri la cuvânt.

Punctul 1 rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2023 pentru modificarea și completarea art. 12 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării (L222/2023).

Domnule Nițulescu, din partea Guvernului, vă rog să prezentați punctul de vedere – Ministerul Energiei. Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Pavel-Casian Nițulescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Energiei_ **:**

## Mulțumesc, doamna președintă. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 12 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, se dorește clarificarea unor aspecte importante din activitatea operatorilor economici cu capital de stat, respectiv majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor și situația unor active cu caracter social.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2023 reglementează un mecanism uniform în ceea ce privește modalitatea legală de majorare a capitalului social cu valoarea terenurilor pentru care s-au eliberat certificatele de atestare a titlului de proprietate înainte de intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 107/2008 și pentru care nu s-a majorat capitalul social al societății din diferite motive și care să permită aplicarea uniformă a legislației în domeniu.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, Comisia economică și Comisia juridică au elaborat un raport comun.

La microfonul 5, cred că... domnul senator Bob, din partea Comisiei juridice.

Prezentați raportul comun, da?

Vă rog, aveți cuvântul.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2023 pentru modificarea și completarea art. 12 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2023 pentru modificarea și completarea art. 12 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Potrivit expunerii de motive, se dorește clarificarea unor aspecte importante din activitatea operatorilor economici cu capital de stat, respectiv majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor și situația unor active cu caracter social. Se propun norme care să statueze procedura de urmat, astfel încât statul să obțină acțiunile decurgând din valoarea terenului.

Comisia economică și Comisia juridică propun spre dezbatere și adoptare un raport comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Mulțumesc frumos pentru prezentarea raportului. Stimați colegi,

La dezbateri generale s-a înscris la cuvânt, din partea Grupului AUR, domnul senator Târziu – aveți cuvântul –, liderul Grupului AUR, microfonul central.

Și o să vă rog să dați drumul la monitor pentru timpii colegilor.

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

Legea ar fi bună dacă ar avea și următoarea precizare: cu privire la valoarea la care vor fi estimate aceste terenuri care vor intra în capital, pentru că e una să fie evaluate la prețul de piață, alta este să fie evaluate după alte criterii. Proiectul de lege nu se referă explicit la modul în care vor fi evaluate și ne interesează dacă aceste terenuri vor fi evaluate mai scump sau mai ieftin, pentru că, în funcție de aceasta, se va modifica și raportul în privința acțiunilor deținute de stat la anumite companii, așa cum este și dat exemplul în lege, cu CE Oltenia și cu intrarea acolo a OMV. Statul poate să-și piardă o parte din participațiuni prin această manevră, fiind terenul mai ieftin evaluat, și contribuția investitorului să fie considerată mai importantă și, atunci, să aibă parte de un pachet mai mare de acțiuni.

Deci, din acest motiv, eu cred că ar trebui ca legea să meargă... Noi, AUR, credem că legea ar trebui să meargă la comisie din nou, pentru a se face precizările de rigoare și a vota în cunoștință de cauză, să nu defavorizăm statul și să favorizăm alți investitori.

Prin urmare, vă rog să supuneți la vot retrimiterea la comisie pentru o săptămână.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Stafful să știți că mă informează că termenul de adoptare tacită este joi, pe 20 mai, deci n-o să putem da termen o săptămână, pentru că ar trece prin adoptare tacită.

Dar, dacă ați făcut solicitare de retransmitere la comisie, eu o să supun cu un termen de două zile, pentru a putea să ne încadrăm în termenul de adoptare tacită.

Stimați colegi,

## Mulțumesc frumos.

Problema care se pune e din punct de vedere juridic cu aceste terenuri, pentru care... i se vor da statului în loc aceste acțiuni. Evaluarea ca evaluarea! Ulterior, aceste societăți vor fi înstrăinate, statul își va pierde calitatea de majoritar, ceea ce înseamnă că aceste terenuri vor intra în proprietatea celui care are cel mai mare interes să preia aceste terenuri.

Ceea ce nimeni nu a luat în considerare este art. 136 din Constituția României, care, la alin. (4), menționează foarte clar: „Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrarea regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică.”, iar...

Mulțumim.

## Două secunde!

...iar cele care sunt de importanță strategică, cum sunt bogățiile subsolului, spațiului aerian și așa mai departe, tot la alin. (3) al art. 136, acestea nu pot face obiectul niciunei înstrăinări, nici chiar una acoperită de acest șiretlic legislativ pe care...

În regulă.

Vă rog frumos să... finalizați intervenția.

...dumneavoastră îl propuneți. Mulțumesc frumos.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc frumos, stimați colegi, pentru dezbaterile la acest punct.

Propunerea va rămâne la vot final.

Am un anunț de făcut și o intervenție pe procedură din partea viceliderului PSD.

O dată, din partea domnului senator Popescu Ion-Dragoș, avem la balcoanele Senatului două grupuri: o dată, studenții de la Facultatea de Drept din București și un grup de elevi din Timiș.

Vă mulțumim pentru prezență astăzi în Senatul României.

Vă urez o ședere plăcută!

Îl invit pe domnul senator Mazilu la microfon, pentru procedură.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Vă solicit să supuneți la vot propunerea de a introduce pe ordinea de zi L147, care... În urma votului din plenul Senatului de astăzi, la cererea liderului USR privind retragerea din procesul legislativ a acestei inițiative..., solicitarea dumnealui nu a trecut de plenul Senatului.

Prin urmare, având în vedere că există rapoarte de..., raport de admitere, cu amendamente admise și respinse, pentru această inițiativă și termenul de adoptare tacită expiră joi, dacă nu mă înșel, vă rog să supuneți la vot introducerea pe ordinea de zi. Repet, L147.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Voi supune la vot propunerea dumneavoastră: ca ultim punct pe ordinea de zi astăzi să introducem L147/2023 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013, care are termen de adoptare tacită miercuri.

Rog, vot.

47 pentru, 24 împotrivă, 5 abțineri.

Propunerea de completare a ordinii de zi cu L147 a fost aprobată.

Pe procedură, domnule Mircescu, aveți cuvântul...

Motivarea votului. Vă rog.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu:**

## Dragi colegi,

Am votat împotriva introducerii pe ordinea de zi a unei inițiative legislative pentru care inițiatorul a cerut retragerea din circuitul legislativ, pentru că noi astăzi creăm un precedent care ar putea duce la o serie de viitoare inițiative legislative care să nu aibă nicio legătură cu intenția inițiatorilor. Un inițiator din opoziție propune o inițiativă legislativă care are ca obiect de reglementare „mesele”, iar puterea, care are majoritate în comisii și în plen, prin amendamente, transformă această inițiativă legislativă într-o inițiativă legislativă care se referă la „piticii de grădină”. Și tot puterea o trece în plen en fanfare, ea rămânând în Senat, în Camera Deputaților, în Parlamentul României cu inițiator care nu mai are nicio legătură cu obiectul reglementat.

Nu discut procesul legislativ, nu discut perioada în care s-a discutat, însă precedentul ca, atunci când un inițiator cere retragerea din circuit a unei inițiative, puterea să refuze acest lucru și să reintroducă pe ordinea de zi respectiva lege și să o voteze cred că este unul care nu face cinste actualei puteri. Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Aplauzele nu țin loc de prevedere regulamentară și o să vă rog, dacă vi se pare ceva în neregulă cu regulamentul, să propuneți modificări la el, nu să cereți încălcarea lor, încălcarea prevederilor. La momentul acesta, prevederile regulamentului sunt respectate. Dacă e ceva ce nu vă place la regulament, vă rog, propunere de modificare, că așa se face treaba temeinic și profesionist, nu doar dând din guriță.

La punctul 4 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2018, din 10 iulie 2018 – mai exact –, privind acordarea biletelor de valoare, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 599 din 13 iulie 2018, cu modificările și completările ulterioare (L187/2023).

Deschid dezbaterile generale.

Nu avem inițiatori.

Stimați colegi, dacă dorește cineva, ca inițiator, să ia cuvântul?

Nu.

Atunci, voi da cuvântul domnului președinte Rotaru, care împreună cu colegii de la Comisia de muncă a elaborat acest raport.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dezbătut această propunere legislativă de modificare și completare a Legii nr. 165/2018.

Fac precizarea că sunt avize favorabile de la CES, Consiliul Legislativ și Comisia pentru drepturile omului.

Ca urmare a dezbaterilor, a fost adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise.

Legea este ordinară.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale, domnul președinte Rotaru, din partea Grupului PSD.

Aveți cuvântul la microfonul central.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Propunerea a venit ca urmare a unei situații sesizate de posibilii beneficiari ai acestor tichete, care nu au avut acces la aceste sume, generată de faptul că entitățile care aveau posibilitatea și erau autorizate să emită pe suport electronic aceste tichete de valoare, tichete care puteau fi folosite ca atare, nu au făcut-o și, atunci, unii dintre cei care ar fi trebuit să beneficieze nu aveau acces la aceste fonduri.

Pe cale de consecință și având în vedere faptul că propunerea a fost și amendată, am formulat chiar eu un amendament în acest sens, am găsit soluția ca, în situația în care entitățile care sunt autorizate să realizeze acest suport electronic nu o fac, atunci sumele respective – și în cazul în speță este vorba de sumele pentru creșă, tichetele de creșă –, sumele respective pot fi virate direct de către angajator către entitățile care au în îngrijire asemenea copii, creșe sau alt tip de unități care au în îngrijire asemenea copii, în așa fel încât banii să ajungă acolo unde sunt ei destinați. Și ei nu sunt, de fapt, acordați mamei, tatei sau, eu știu?, celui care se ocupă de copil. Se duc direct la sursa care asigură îngrijirea copilului.

Pe cale de consecință, vă rog să susțineți această propunere legislativă, care vine și rezolvă acest hiatus care exista la acest moment în legislație.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt. Punctul 4 va rămâne la vot final.

Stimați colegi,

Mai avem încă niște vizitatori. Astăzi, în plenul Senatului, la balcoane, se află elevii clasei a VII-a A, unde doamna senator Monica Anisie este dirigintă, și clasa a X-a F, unde este profesoară.

Mă bucur să vă văd, bine ați venit!

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Punctul 4, așa cum spuneam, rămâne la vot final.

La următorul punct, punctul 5, avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și pentru modificarea art. 490 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L194/2023).

La dezbateri... inițiator?

Îl invit la microfon pe domnul vicepreședinte, domnul președinte Cazanciuc, în calitate de inițiator al acestui proiect.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Această lege are un dublu obiectiv, acela de a crea puțină ordine în cadrul primăriilor, pornind de la o dispoziție care aduce, în mod normal, venituri la bugetul primăriei, și anume amenzile din contravenții.

În viața reală se întâmplă ca aceste amenzi să nu poată fi executate, nu sunt plătite de bunăvoie și cele mai multe primării sunt nevoite să demareze proceduri de executare silită. Pentru că nu întotdeauna au această capacitate, de a face executare silită, amenzile rămân într-un pasiv al primăriei și nu se încasează niciodată. Cu ce consecință? Sunt foarte mulți care au sentimentul că pot încălca legea și nu pățesc niciodată nimic, pentru că procedura de executare silită nu poate fi dusă până la capăt. Nu ai cum să ceri unei primării de o mie, două, trei mii de locuitori să aibă un compartiment care să facă doar executare silită, pentru că în foarte multe cazuri aceste amenzi nu se încasează.

Dacă ele se încasează de bunăvoie într-un termen de doi ani de zile, se fac venit la bugetul primăriei. Dacă nu, această inițiativă propune ca procedura de executare să treacă la ANAF, pentru că ANAF-ul are, cu siguranță, alte mijloace, nu doar la nivel local, ci și la nivel național, pentru a face în așa fel încât legea să fie cu adevărat respectată. Nu e vorba doar de un serviciu făcut primăriilor care nu pot să execute silit, ci este, pur și simplu, o formă prin care noi, până la urmă, trebuie să cerem respectarea legii. Cine nu respectă legea trebuie să știe că, mai devreme sau mai târziu, va fi executat silit pentru încălcarea ei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia juridică împreună cu Comisia de buget, finanțe au elaborat un raport comun.

Domnul secretar... Secretar, nu? La juridică.

Vicepreședinte.

Vicepreședinte. Și doamna Moagher – secretar. În regulă. Vă rog să prezentați dumneavoastră raportul comun. Vă mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, prin adresa L194/2023, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2021 privind regimul juridic al contravențiilor și pentru modificarea art. 490 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2021 privind regimul juridic al contravențiilor, precum și modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în sensul stabilirii unui mecanism privind preluarea de către Agenția Națională de Administrare Fiscală a activității de executare silită a sumelor provenite din amenzi, în situația în care organul de executare silită al unității administrativ-teritoriale competente nu poate încasa respectivele sume din motive neimputabile, în termen de doi ani.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun spre dezbatere și adoptare plenului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 din Constituția României.

Mulțumesc frumos pentru prezentarea raportului. Stimați colegi, la dezbateri generale, doamna senator Șoșoacă.

## Mulțumesc frumos.

Conform OG nr. 2/2001, avem și alternativă în caz că nu se plătesc astfel de amenzi. Și este vorba de muncă în folosul comunității. Acum, că primăriile nu pot să exercite astfel de acte de executare silită cred că vă înșelați. Dar cred că ar fi trebuit să-i puneți pe oameni la muncă în caz că nu aveau posibilitatea să plătească.

Mai mult decât atât, știm foarte clar că la nivelul de jos, al omului de rând, da?, nu al celor care au pregătire specializată juridică, cei mai mulți habar nu au cum să conteste o amendă de acest fel. Și, atunci, toate rămân executorii – executorii timp de 3 ani de zile. După doi ani le trimiteți la ANAF, ANAF care ar trebui să-i pună să plătească sau să-i pună să facă muncă în folosul comunității.

Ce mă întreb eu e altceva: de ce înainte de alegeri vreți un astfel de proiect? Oare nu cumva primarii dumneavoastră o să înceapă să dea amenzi încontinuu, ca să-i oblige pe cei din teren să voteze tot cu ei?

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

În regulă, punctul 4 rămâne la vot final.

La punctul 5, stimați colegi, avem Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor...

5-ul, da, scuze!

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (L192/2023).

Avem L192. Inițiator avem?

Nu avem.

Din partea Comisiei de politică externă, Comisiei de administrație publică și Comisiei pentru comunicații ne-a venit raportul comun.

Domnule președinte Humelnicu, vă rog să-l prezentați.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Prin prezenta propunere legislativă se urmărește modificarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, prin înscrierea adresei din țara de domiciliu pe pașaport. Având în vedere că pașaportul pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate atestă faptul că cetățeanul român are domiciliul stabilit în străinătate, inițiatorii consideră necesară înscrierea adresei complete de domiciliu în pașaport.

De altfel, conform art. 28 din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 248/2005, la depunerea cererii pentru eliberarea pașaportului, cetățeanul român trebuie să prezinte, fie la serviciul pașapoarte, fie la misiunea diplomatică/oficiul consular, documente eliberate de autoritățile statului de domiciliu, în original, împreună cu traducerea autorizată în limba română, după caz, din care să reiasă adresa de domiciliu din străinătate.

Membrii celor trei comisii au analizat propunerea legislativă, avizele primite și amendamentele depuse și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere, cu amendamente respinse, prevăzute în anexa care face parte din prezentul raport comun.

Comisia pentru politică externă, Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raport comun de respingere, cu amendamente respinse, și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc, doamna președintă.

Vă mulțumesc frumos pentru prezentarea raportului. La dezbateri generale, stimați colegi, din partea grupurilor?

Domnule senator Radu-Mihai Mihail, aveți cuvântul, din partea Grupului USR.

Vă mulțumesc, doamna președintă. Doamnelor și domnilor,

De zeci de ani, românii care-și declară domiciliul în străinătate au obligația să predea actul de identitate românesc și, în schimb, primesc un pașaport, așa-numitul CRDS, care, potrivit legii în vigoare, nu este un act de identitate, pentru că nu figurează pe el adresa de domiciliu a cetățeanului. De aici, nenumărate probleme pe care acești oameni le au când vin în România: la bancă, la notar, la diverse administrații. Pe scurt, sunt tratați ca cetățeni de mâna a doua. Soluția pe care noi, USR, am propus-o e extrem de simplă: înscrierea adresei din străinătate pe pașaportul CRDS și, astfel, recunoașterea pașaportului ca act de identitate. Chiar și acum, cetățeanul român, când se mută, are domiciliul în străinătate, e obligat să prezinte la consulat dovada că locuiește în acea țară la o anumită adresă. Deci nu e nimic nou de făcut, doar să scriem asta în pașaport.

Domnul Bode și ministerul său au venit cu un punct de vedere în care spun că nu susțin această lege și au dat argumente care mai de care mai fanteziste. Ni s-a spus, spre exemplu, că funcționarul român n-ar fi în stare să facă ce face un funcționar francez, de exemplu: să tasteze corect o adresă într-un sistem. Nu știu de când suntem noi, românii, mai puțin capabili decât niște străini. Ni s-a spus că MAI nu poate avea încredere în documentele pe care le prezintă românii. Sunt documente în care are încredere statul-gazdă. De ce statul român n-ar avea încredere în ce acceptă un stat din Uniunea Europeană, spre exemplu? Ni s-a spus că statul nu are capacitatea de a verifica adresele din străinătate. Păi, nici nu trebuie să le verifice, pentru că oamenii aceia trăiesc într-o altă țară și autoritățile din țara-gazdă verifică domiciliul acela și le eliberează acte în consecință.

Doamna senator Șoșoacă, aveți cuvântul, un minut.

## Mulțumesc.

Nici eu nu vă înțeleg de ce nu dați un raport de admitere. Într-adevăr, cred că nu știți ce probleme întâmpină românii din afara granițelor țării. Însă vreau să vă spun că pașaportul este considerat, din punct de vedere juridic, și un act de identitate. Acum, că există abuzuri și că unii, de exemplu, notari nu vor să ia în considerare pașaportul, iar alții îl iau în considerare, este tocmai pentru faptul că aceste mențiuni cu privire la domiciliu nu ar exista.

Însă săptămâna trecută ați trecut prin plen o lege – pe care ați admis-o – în care se discuta despre cartea electronică de identitate. Și v-am spus că aceasta ar trebui să conțină și cartea de identitate neelectronică, normală. Văd că în acest caz avem și pașaportul simplu, temporar, nu este numai pașaportul electronic. Însă nu înțeleg de ce nu dați un aviz favorabil, un raport favorabil, pentru că este favorabil românilor din afara granițelor țării. Problema este...

În regulă.

...că la consulate și ambasade nu le răspunde nimeni, asta-i problema românilor. Mulțumesc.

## Punctul 6 rămâne la vot final.

La punctul 7 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (2) al articolului 16 din Legea zootehniei nr. 32/2019 (L144/2023).

Dacă avem inițiator prezent?

Nu.

Raportul pentru această lege este elaborat de Comisia pentru agricultură împreună cu Comisia de administrație.

Îl invit pe domnul senator Cernic să prezinte raportul comun pe scurt. Vă rog.

## Mulțumesc mult, doamna președintă.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia pentru administrație publică, prin adresa L144/2023, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea întocmirii unui raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea alineatului (2) al articolului 16 din Legea zootehniei nr. 32/2019.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 16 alin. (2) din Legea zootehniei nr. 32/2019, cu modificările ulterioare, în sensul eliminării mențiunii „respectiv comunele și orașele” din cuprinsul normei preconizate, extinzând aplicarea dispozițiilor sale și pentru restul unităților administrativ-teritoriale, altele decât cele de bază, respectiv comunele și orașele. Intervenția legislativă vizează eliminarea prevederii „respectiv comunele și orașele” și menționarea generică a unităților administrativ-teritoriale, fiind cuprinse în această formulare comunele, orașele, municipiile și județele, pentru a elimina orice incertitudine și urmă de dubiu referitor la UAT-urile care au competență pe această chestiune.

Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 16 din Legea zootehniei nr. 32/2019.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Stimați colegi, din partea grupurilor parlamentare, intervenții?

Nu.

Doamna Șoșoacă, și la punctul ăsta sunteți înscrisă? Aveți cuvântul, microfonul 3.

## Mulțumesc frumos.

Deci tot la atribuire directă ajungem de fapt, nu? Nu mai facem licitații, nu mai facem nimic și ne servim, efectiv, clientela noastră politică. Știți foarte bine ce probleme sunt. Și așa zootehnia este pe butuci. Cei care mai au curajul să mai facă astfel de îndeletniciri, dacă nu sunt clienții politici ai primarilor respectivi, nu vor avea niciodată acces, prin atribuire directă, la aceste terenuri. Și sunt nenumărate reclamații și plângeri penale în acest sens.

Dumneavoastră ce faceți, de fapt? Vă recompensați clientela politică înainte de alegeri, nu? Pentru încă un mandat. Nu vorbesc de dumneavoastră, vorbesc în general, că, na, nu știu dacă aveți îndeletniciri.

Dar... dar... ați vrea să mă refer la dumneavoastră, dar nu mă refer, stați liniștit.

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt, stimați colegi. Punctul 7 rămâne la vot final.

La 8, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (L159/2023).

Inițiatorul nu dorește. Din partea Comisiei de agricultură și a Comisiei economice ni s-a furnizat un raport comun.

Domnule senator Cernic, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului, vă rog.

## Vă mulțumesc, doamna președintă.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia economică, industrii și servicii, prin adresa L159/2023, au fost sesizate în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 1 din Legea nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar cu un nou alineat, alin. (6), care se referă la aplicarea prevederilor Legii nr. 81/2022 pentru suplimentele alimentare comercializate exclusiv în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, și nu în cadrul lanțului de distribuție farmaceutic.

Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituție.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Stimați colegi, nu sunt înscrieri la cuvânt pentru punctul 8. Rămâne la vot final.

La punctul 9 avem Propunerea legislativă pentru înființarea și funcționarea punctelor gastronomice locale (L200/2023).

Din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Îl invit tot pe domnul senator Cernic să prezinte raportul comun din partea Comisiei de agricultură și a celei pentru ape.

Aveți cuvântul.

Înainte de a prezenta raportul, doamna președinte, dacă-mi permiteți, a existat o solicitare din partea Comisiei pentru agricultură de prelungire a termenului de adoptare a raportului. Însă...

A fost respinsă astăzi de Biroul permanent.

Știu, a fost respinsă, acea cerere nu-și mai avea rost. Noi am propus prelungirea termenului de adoptare...

Vedeți că suntem inteligenți la Biroul permanent.

...pentru că erau trei comisii.

Vă rog, prezentați raportul.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, modificat, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și Comisia pentru antreprenoriat și turism, prin adresa L200/2023, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea întocmirii unui raport comun asupra Propunerii legislative pentru înființarea și funcționarea punctelor gastronomice locale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înființarea și funcționarea punctelor gastronomice locale.

Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamentele admise și respinse, și Propunerea legislativă pentru înființarea și funcționarea punctelor gastronomice locale.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc frumos.

Stimați colegi, din partea Grupului PNL, domnul președinte al Comisiei de agricultură. Microfonul 2.

Aveți cuvântul, domnule Scarlat.

Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru acest proiect de lege, întrucât gastronomia românească reprezintă în continuare un brand de țară.

Prin aceste puncte gastronomice locale se încearcă încurajarea agroturismului și, bineînțeles, totodată, viața satului românesc, păstrarea tradițiilor. Și, după apariția ordinului ANSVSA prin care aceste puncte gastronomice locale, în număr de aproximativ 256, funcționează de mai bine de un an de zile, a fost necesară o corectare prin act normativ, prin lege, mai exact, pentru a da puteri depline autorităților locale și, bineînțeles, celor care urmăresc la buna desfășurare a acestor puncte gastronomice locale. Sper și cred că va fi un real sprijin pentru veniturile suplimentare ale oamenilor din mediul rural, întrucât își pot rotunji atât veniturile familiale și, în același timp, să reprezinte o etichetă pentru gastronomia românească.

În consecință, sper ca toți colegii din Senat să voteze pentru această inițiativă legislativă, pentru că este benefică satului românesc în ansamblu.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îl invit la microfon pe domnul senator Costea Adrian, microfonul central.

Doriți? Sau... central?

Vă mulțumesc.

Participând la ședințele Comisiei pentru agricultură în care a fost dezbătut acest proiect legislativ, am constatat bunele intenții în privința dezvoltării turismului gastronomic în zonele rurale. Limitele acestui proiect legislativ sunt date de viziunea destul de îngustă, legea fiind gândită pentru localitățile rurale din zona montană. Am prezentat amendamente care au avut în vedere în subsidiar și zona riverană a Dunării și Delta Dunării, una cu o lungime de peste 1.000 km, acolo unde întâlnim și localități urbane, multe dintre ele cu un turism subdezvoltat, implicit un potențial economic neexploatat. Pericolul invocat este acela că punctele gastronomice în orașe ar putea concura cu restaurantele și pensiunile. Dintr-o altă perspectivă, acest demers de modificare a legii ar fi în avantajul entităților mici, al afacerilor de familie și, mai ales, al liberei inițiative, care nu trebuie îngrădită, iar această propunere legislativă face acest lucru, prin prevederea care permite funcționarea punctelor gastronomice doar în mediul rural.

Cu permisiunea dumneavoastră, dacă se poate să susțin amendamentele respinse în comisie. La art. 1 alin. (1) am propus...

Le urmărim. Da, da, vă rog. Le urmărim.

La art. 1 alin. (1) am propus următoarele: „Punctul gastronomic local este o unitate de valorificare a producției primare locale, situată atât în localitățile rurale, cât și urbane, pentru 15 persoane simultan.”

Iar pentru art. 1 alin. (2): „Localitatea rurală este reprezentată de sate reședință de comună, sate componente, iar localitatea urbană este reprezentată de sate aparținând orașelor și municipiilor, respectiv orașe și municipii.” Vă mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Stimați colegi, dați-mi lista de vorbitori pe monitor, să știu cine era.

Domnul senator Cernic, din partea Grupului USR, dorește să ia cuvântul.

V-am văzut. Imediat, domnule senator.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

O lege care a avut foarte mulți semnatari și a fost amplu dezbătută în Comisia pentru agricultură.

USR a venit cu câteva amendamente, care erau menite să îmbunătățească această propunere legislativă. Din păcate, a fost admis doar un amendament.

Și aș vrea să citesc în plenul Senatului amendamentul care ar fi ajutat ca aceste puncte gastronomice locale să se bucure de o promovare reală, și anume am propus ca Ministerul Antreprenoriatului și Turismului să întocmească, pe baza Registrului punctelor gastronomice locale, o hartă cu toate punctele gastronomice locale, destinată activității turistice, care poate fi accesată în format online pe o platformă pusă la dispoziție de către autorități. Din păcate, acest amendament a fost respins.

Aș vrea să supun colegilor spre vot. Mulțumesc mult. La art. 11.

Deci începeți să susțineți amendamentele, da?

Da, unu am, atât.

Vă rog.

Art. 11 alin. (2): „Ministerul Antreprenoriatului și Turismului va întocmi, pe baza Registrului punctelor gastronomice locale, o hartă cu toate punctele gastronomice locale, destinată activității turistice, care poate fi accesată în format online pe o platformă pusă la dispoziție de către autorități.”

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Stimați colegi,

Din partea Grupului UDMR îl invit pe domnul senator László-Ödön la microfonul 2.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președintă. Propunerea legislativă e binevenită.

Aveți puțin bun-simț și ascultați colegul, vă rog. Ei vă ascultă în general, nu...

Asta cu țipatul în timp ce vorbește altul e nepoliticoasă de

tot.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

O propunere legislativă binevenită și destul de bine discutată și explicată de colegii mei de dinainte.

Ce înseamnă pentru mine? Ce înseamnă pentru UDMR punctele gastronomice locale? Mâncare ca la mama acasă, eu cred că redescoperirea peisajului rural, redescoperirea gastronomiei locale, redescoperirea satului românesc.

Din această cauză, UDMR va vota în consecință și cer să votați în unanimitate această propunere legislativă. Mulțumesc frumos.

## Mulțumesc.

Din partea colegilor de la PSD dorește domnul senator Matieș să ia cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc mult, doamna președintă.

Haideți să vă fac un mic istoric al acestor puncte gastronomice locale!

Aceste puncte gastronomice locale au fost gândite în 2016–2017 de mine, ca președinte al Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, și regretatul Ivan Patzaichin. Aceasta a fost transpusă într-un ordin ANSVSA. Ele funcționează, sunt 280 de puncte gastronomice locale. Deci n-am inventat noi acum apa caldă, ceea ce... ar trebui să ne oprim și să nu stricăm ceea ce funcționează. De aceea, și acele amendamente de promovare deja există și se prind în Catalogul Produselor Românești, CPAC – dacă vreți să vi-l descărcați, CPAC –, unde sunt toate schemele de calitate naționale, o aplicație făcută de AFIR... și îi mulțumesc domnului Chesnoiu, că dânsul a făcut-o, când era la AFIR. De aceea, lucrurile funcționează, lucrurile sunt OK. Haideți să nu ne mai dăm fiecare cu părerea și să încercăm să stricăm, prin exces de zel, ceea ce funcționează!

Vă mulțumesc.

Grupul PSD va vota pentru acest proiect de lege. Mulțumesc.

Din partea senatorilor neafiliați, microfonul 2, domnul senator Popescu. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

Într-adevăr, e un proiect de lege bun, chiar dacă, așa cum s-a discutat până acum, el a fost definit de un ordin de ministru, parlamentarii REPER vor vota și această propunere. Singurul lucru pe care îl avem de semnalat este faptul că vor funcționa sub codul CAEN atribuit restaurantelor și poate lucrul ăsta ar trebui corectat pe parcurs.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc tuturor pentru dezbaterile generale. Punctul 9 va rămâne la vot final.

Stimați colegi,

La balcoane este un grup venit la invitația doamnei senator Claudia Banu, un grup din școala... din comuna Muereasca, județul Vâlcea. Sper că sunteți prezenți. Felicitări!

Vă mulțumesc pentru vizită, astăzi, la Senatul României.

Vă mulțumim.

Cu permisiunea dumneavoastră, voi trece la punctul 10. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolului 469 din Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal (L202/2023).

Dacă avem prezent inițiator, dacă nu, vă rog să-mi permiteți să-i dau cuvântul domnului președinte Nicu Neagu, președintele Comisiei de buget, finanțe, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Mulțumesc, doamna președintă.

Raport asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea art. 469 din Legea nr. 227, Codul fiscal, L202

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea articolului sus-menționat, în sensul acordării unor scutiri de la plata impozitului pe mijloacele de transport beneficiarilor Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, revolta muncitorească anticomunistă Brașov, noiembrie 1987, și revolta muncitorească Valea Jiului – Lupeni.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

## Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

În ședința din 9 mai, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite; au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale nu avem înscrieri la cuvânt. Punctul 10 rămâne la vot final.

La balcoanele Senatului, de asemenea, se află un grup de studenți, la invitația domnului senator Hatos, dânsul mi-a semnalizat această prezență, de la Universitatea din Oradea. Mai sunt?

A! În partea cealaltă.

Vă salut!

Vă mulțumesc de vizită.

Dragii mei, trecem la punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L220/2023).

Inițiator? Nu.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, domnul președinte Nicu Neagu prezintă raportul. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

Propunerea legislativă care face obiectul acestui raport prevede să fie instituit un sistem de calcul impozabil pentru profitul suplimentar, care să încurajeze declararea de către contribuabili a valorii reale a profitului obținut, în scopul de a beneficia de cotă redusă de impozit pentru diferență de profit.

Astfel, pentru profitul declarat care depășește profitul impozabil din anul precedent cota impozitului să fie de 10 procente, în loc de 16, și, în același timp, să existe posibilitatea acordării unei bonificații de 10% în impozitul datorat pentru contribuabilii care achită impozitul datorat trimestrial sau plata anticipată trimestrială până la termenele scadente, cu condiția să nu înregistreze debite la nivelul bugetului general consolidat.

În ședința din 9 mai, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă.

Facem precizarea că face parte din categoria legilor ordinare propunerea legislativă, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Nu există înscrieri la cuvânt.

Punctul 11 va rămâne la vot final.

Un punct important este următorul, Propunerea legislativă privind înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor din România (L226/2023).

Îi mulțumesc inițiatorului. Domnul deputat Manea este prezent astăzi, alături de noi. Aveți cuvântul.

## **Domnul Cătălin-Zamfir Manea –** _deputat_ **:**

## Mulțumesc.

Stimată doamnă președintă a Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi sunt în fața dumneavoastră pentru a susține propunerea legislativă pe care am inițiat-o alături de alți 47 de colegi deputați și senatori, pentru înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor. ## Doamnelor și domnilor senatori,

Voi încerca foarte succint să vă prezint principalele argumente care fundamentează această propunere legislativă și o să mă refer, evident, la prima atestare documentară a romilor în spațiul românesc, care datează încă din anul 1385. Tot anul 1385 consfințește cumva și atestă robia romilor în spațiul românesc, robie care s-a întins pe o perioadă de aproximativ o jumătate de mileniu.

Ce a însemnat robia? Un exemplu mai mult decât relevant, o să citez din Codul penal din Muntenia din anul 1818, care, printre altele, conținea și un articol: „Toți țiganii sunt născuți robi și țiganii fără stăpâni sunt proprietatea statului.”

Mai mult decât atât, romii din principate au fost catalogați până spre sfârșitul secolului al XIX-lea ca bunuri agricole însuflețite. Ei puteau fi tranzacționați precum obiectele sau, după caz, lăsați moștenire. După aproape o jumătate de mileniu de sclavie în stăpânirea mănăstirilor, a boierilor și a domnitorilor și după mai bine de 20 de ani de încercări de eliberare începute în perioada pașoptistă, în anul 1856 toți romii devin oficial liberi, asta ca urmare a emiterii unui document de dezrobire juridică de către domnitorul Țării Românești din acea perioadă, Dimitrie Barbu Știrbei.

Vă mulțumesc, domnule deputat, pentru inițiativă. Mie mi se pare una foarte corectă și de susținut. Îl invit pe președintele Comisiei de cultură, Viorel Badea, să prezinte raportul comisiei.

Mulțumesc, doamna președinte.

Cu adresa L226/2023, din 24 aprilie 2023, Comisia pentru cultură și media a fost sesizată, în vederea întocmirii raportului, cu Propunerea legislativă privind înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor din România.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor din România, instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică. Se propune ca această instituție să funcționeze în subordinea Agenției Naționale pentru Romi, organ de specialitate al administrației publice centrale aflat în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului.

De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital transmite avizul său favorabil.

Inițiativa legislativă a fost luată în dezbatere de către Comisia pentru cultură și media în ședința sa, desfășurată în format hibrid, din data de 9 mai 2023.

Comisia pentru cultură și media, prin urmare, supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente admise, și Propunerea legislativă privind înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor din România.

Această propunere intră în categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Grupului PSD o invit la microfonul central pe doamna senator Crețu Gabriela. Doamna senator, vă invit.

## Mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Grupul PSD va vota pentru această lege, cu regretul că nu suntem cu toții printre inițiatori, că n-am fost invitați. Am fi ales, poate, o altă formulare, și mai adecvată, pentru că această instituție se dorește să fie ceva mai mult decât un muzeu.

Dar această instituție era necesară pentru minoritatea vizată, dar mai ales pentru majoritate. Pentru noi, care suntem marcați, deseori, de un rasism pe care nici măcar nu-l mai conștientizăm și din când în când e bine să ne amintim că cetățenii români de etnie romă, cum a spus și colegul nostru, cei de astăzi sunt urmașii celor care, robi fiind, au fost tratați, peste 400 de ani, ca niște animale. Iar din robie au fost eliberați cu despăgubire, despăgubirea nu li s-a plătit lor, că au muncit degeaba 400 de ani sau 5, ci boierilor care i-au stăpânit. O familie de romi, cu copii cu tot, se vindea la prețul unui cal, care cal nu trăgea la căruță dacă un rom nu-l potcovea și un altul nu făcea șinele de la căruță și un al treilea rom nu conducea căruța.

E o instituție așteptată de minoritatea romă. Copiii romi au nevoie de modele pozitive din propria lor etnie. E important pentru încrederea în sine, pentru respectul de sine, să viziteze un loc unde, de exemplu, Barbu Lăutaru s-ar întâlni peste timp cu Johnny Răducanu sau Grigoraș Dinicu cu Ion Voicu, sau chiar Bănel Nicoliță să-i trimită o pasă domnitorului rom care a fost Ștefan Răzvan.

Stimați colegi...

Sau ar fi bine ca studenții romi de la asistență socială, sunt mulți acolo, să știe că pot deveni intelectuali de talia lui Nicolae Gheorghe și să poată, bineînțeles, admira rezultatele muncii aurarilor, fierarilor, lingurarilor, argintarilor, spoitorilor, căldărarilor, tinichigiilor, meserii care, în zona noastră, erau aproape exclusiv ale romilor, nu doar lăutarii erau romi.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Din partea Grupului USR îl invit la microfon pe domnul senator Negoi Remus.

## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**

## Mulțumesc, doamna președintă.

Salutăm inițiativa aceasta care a apărut, care a venit, din păcate, destul de târziu. Aș fi preferat sau ar fi fost foarte bine să apară mult mai de mult, pentru că e un semn în plus, un pas înainte în consolidarea toleranței, de care toți trebuie să dăm dovadă. Și transmiterea, până la urmă, prin înființarea acestui muzeu a mesajului de toleranță este cel mai bun lucru care se poate întâmpla.

Grupul senatorilor USR va vota, bineînțeles, pentru și va susține întotdeauna înființarea acestui muzeu. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Ultimul vorbitor la dezbateri generale, domnul senator Viorel Badea, din partea Grupului PNL. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Nu o să vă țin foarte mult să vă conving, de fapt, că acum afară este lumină. Este, într-adevăr, o inițiativă excepțională și îl felicit pe domnul deputat Manea, pentru că el s-a zbătut cel mai mult pentru a o aduce la acest punct.

Noi nu facem altceva decât să statuăm o normalitate. De ce? Pentru că etnia romă există, nu este o etnie inventată, așa cum, de exemplu, sunt vlahii de Serbia, așa-zișii vlahi din Serbia. Este o etnie care există și cred că era normal ca acest muzeu să se înființeze, tocmai pentru a putea scoate mai mult în evidență identitatea etniei rome, identitatea sa culturală, identitatea sa spirituală și, mai ales, pentru a ne cunoaște cel mai bine. De asta suferim cu toții cel mai mult în ziua de azi, că nu avem timp să ne uităm la cel de lângă noi, să-l cunoaștem foarte bine și, eventual, să-l înțelegem și să-i întindem o mână de ajutor.

Mă bucur tare mult că vom putea să votăm această inițiativă și încă o dată îl felicit pe domnul deputat Manea. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Stimați colegi, punctul 12 rămâne la vot final.

La punctul 13 avem Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2002 (republicată) privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi (L225/2023).

Dacă din partea inițiatorilor avem intervenții? Nu avem.

Din partea Comisiei juridice, domnul senator Bob Virgil. Vă rog, prezentați raportul.

## Vă mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, prin adresa L225/2023, a fost sesizată de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 18 alin. (2) din Ordonanța de urgență

nr. 55/2002 privind regimul de deținere al câinilor periculoși și agresivi, în sensul majorării limitelor amenzilor pentru contravențiile prevăzute la art. 18 alin. (1) din acest act normativ.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune votului plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Prin conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc frumos pentru prezentarea raportului. Din partea Grupului PNL, la dezbateri generale îl invit la cuvânt pe domnul senator Vela Marcel.

## **Domnul Ion-Marcel Vela:**

## Onorat Senat, Stimați invitați,

Proiectul de lege îmbunătățește modul de sancționare pentru cei care nu respectă declararea și condițiile de deținere pentru câinii periculoși și agresivi. În același timp, reglementează și îmbunătățește modul de verificare al Poliției Animalelor și al Poliției Locale, cu privire la nerespectarea acestor condiții, reducând astfel cazurile în care câinii agresivi, fără lesă sau fără botniță, atacă minori, cetățeni sau chiar alte animale mai mici.

Pentru că de multe ori, ați observat în spații publice, în locuri comune, în căi de acces, alei, mulți deținători de acest fel de animale, din ignoranță sau din nerecunoaștere a legii, nu respectă condițiile legale pentru a întreține și a avea în posesie asemenea câini agresivi și periculoși.

Această lege este un pas important pentru normalizarea relației dintre proprietarii de animale și animale, dar și dintre noi înșine, oferind respect unii altora, indiferent dacă avem sau nu un animal.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, punctul 13 rămâne la vot final.

Punctul 14, Legea pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 (L333/2022).

Vorbim de o reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

Comisia juridică a elaborat împreună cu Comisia de constituționalitate un raport comun.

Domnule secretar..., domnule vicepreședinte al Comisiei juridice, vă rog să prezentați acest raport.

## Mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia de constituționalitate, prin adresa L333 din 20 aprilie 2023, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului, în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 7 din 31 ianuarie 2023.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 7 din 2023, publicată în Monitorul Oficial, a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 este neconstituțională în ansamblul său.

Propunerea legislativă a avut ca obiect de reglementare completarea cu un nou alineat, art. 9 din Legea nr. 7/1996, potrivit expunerii de motive; intervenția legislativă are ca scop, începând din anul 2023 până la 2026, să fie finalizată cadastrarea integrală a cel puțin 1.000 de unități administrativ-teritoriale, în special în mediul rural.

În ședințele din 3 și 9 mai 2023, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia de constituționalitate au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de respingere a legii trimise la promulgare.

În consecință, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru constituționalitate supun spre dezbatere și adoptare raportul comun de respingere a Legii privind completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996.

Pot să fie profesori, eu nu-i judec, dacă sunt buni sau răi. Spun doar că pe perioada activității își pot completa veniturile, nu mai are nicio legătură cu ce a gândit inițial, cine a gândit de le-a propus. Pot să fie profesori, pot să fie doctori, pot să fie notari, juriști, nu comentez că-i bine, că-i rău, în acest context, spun doar că rațiunea pentru care acești bani s-au dat în plus față de pensia pe contributivitate nu mai stă în picioare.

Mulțumim.

În regulă. Vă mulțumesc.

Stimați colegi, nu avem înscrieri la cuvânt. Punctul 14 rămâne la vot final.

La punctul 15 avem Propunerea legislativă pentru alinierea la principiul contributivității a pensiilor de serviciu acordate anumitor categorii din sistemul public, precum și pentru modificarea unor acte normative (L227/2023).

Doamna deputat Violeta Alexandru, aveți cuvântul, în calitate de inițiator. Microfonul 6.

Vă rog.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru –** _deputat_ **:**

Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Bună seara, doamnelor și domnilor senatori!

În fața dumneavoastră este o propunere legislativă pe care o consider corectă și o să și explic de ce fac apel la corectitudine pentru rezolvarea acestei eterne chestiuni a pensiilor speciale.

Propunerea legislativă sugerează, solicită să se oprească până facem ordine în sistemul public, adică clarificăm ce sporuri, pentru cine se iau în considerare, ce înseamnă condiții speciale și deosebite, pentru că față de ceea ce a gândit legiuitorul la bază că înseamnă încadrarea în spor, în condiții grele, speciale și deosebite astăzi, suntem la anilumină. Toată lumea este în grupe pe principiul că beneficiază de o reducere a vârstei de pensionare, respectiv de beneficii la pensie. În fine.

Am multe argumente, pot să vorbesc până mâinedimineață de ce nu sunt lucrurile puse la punct în sistem și propunerea pe care v-am pus-o pe masă se referă la oprirea în acest moment a sumelor de bani care nu reprezintă decât în dezbaterea publică pensii, dar ele sunt, de fapt, niște sume de bani acordate peste cele primite pe contributivitate, la aceasta se referă proiectul, la cei care primesc pensia formată din două bucăți: una pe contributivitate, și nu mică, că nici salariul n-a fost mic, ca să ne înțelegem, și o sumă de bani acordată pe legi speciale.

Vă rog să vă apropiați de final.

...inclusiv sub aspectul indicatorilor de performanță. Nu pot...

Mă apropii...

Doamna deputat, mă auziți și pe mine? Vă rog să vă apropiați de final.

Mersi.

Inclusiv sub acest aspect, nu am cum să-ți dau ceva în plus la pensie dacă tu ai fost slab și în perioada activității.

Până când nu facem indicatori de performanță reali în sistemul public, ca să știm cine merită, cine nu merită, n-avem cum să dăm și bani mari la salariul cuiva care nu merită și niște bani la pensie în plus. Asta este de două ori o fraierire a celor care muncesc și primesc doar o singură pensie, în țara asta, pe contributivitate.

Hai să facem o dată ordine! Aveți majoritate. Ăsta este momentul prin care puteți spune stop, opriți, faceți ordine în sistemul public și după aceea vedem cine merită să fie apreciat, în ce fel, și cine nu. Aceasta este propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Stimați colegi, din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul Fejér László-Ödön prezintă raportul.

Microfonul 7. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare alinierea la principiul contributivității la pensiile de serviciu acordate anumitor categorii profesionale, modificarea corelativă a unor acte normative în vederea eliminării respectivelor pensii, precum și recalcularea pensiilor tuturor categoriilor menționate în proiect pe baza principiului contributivității.

Consiliul Legislativ transmite un aviz negativ. Consiliul Economic și Social un aviz favorabil. Comisia pentru buget, finanțe – aviz negativ.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse – favorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină – negativ. Având în vedere argumentele susținute de reprezentantul Guvernului, cu privire la faptul că reformarea cadrului normativ privind pensiile de serviciu pe baza unor soluții care vizează corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii, din punctul de vedere al respectului contributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale, reprezintă un angajament al României, asumat în cuprinsul Planului național de redresare și reziliență, și că Guvernul a adoptat proiectul de lege care vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, prevăzut la jalonul 215 din PNRR..., proiectul se află în procedură parlamentară.

În ședința din 8 mai 2023, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritatea voturilor, să adopte raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. Este lege organică.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului USR s-a înscris la cuvânt domnul senator Darău.

Aveți cuvântul.

La microfonul central, da?

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Mulțumesc, doamna președinte.

Bine spune raportul că în Comisia de muncă o majoritate dintre senatori a decis pentru raportul de respingere.

Din nou puterea PSD–PNL–UDMR apără pensiile speciale și respinge orice proiect care le-ar mai diminua considerabil.

Această inițiativă legislativă pe care o avem în față vizează pensiile speciale, cu excepția celor ale magistraților și militarilor; ar trece toate pensiile de serviciu, în afară de cele două categorii pe care le-am spus de la legea specială, fiindcă de aceea le spunem popular, și înțelege toată lumea despre ce e vorba, pensii speciale, în legea pensiilor publice, adică la contributivitate.

Evident, ar fi nevoie de o recalculare și, dacă acel cuantum recalculat ar rămâne mai mic decât ce este astăzi în plată, s-ar bloca respectivele pensii, astea speciale, până când ajung la nivelul calculat.

USR a fost consecvent de fiecare dată. Așa cum, când ați venit dumneavoastră, cei de la Guvern și de la putere, cu acea inițiativă care, de fapt, doar cosmetiza, cel mult, pensiile speciale, nu doar că ne-am opus, ci am depus o mulțime de amendamente pentru eliminarea tuturor pensiilor speciale, la fel, astăzi susținem această inițiativă legislativă, care este o altă soluție, o altă abordare pentru o eliminare constituțională a mai multor categorii de pensii speciale.

Și mai vreau să spun un lucru, apropo de cosmetizare și de respectarea jaloanelor PNRR: suntem obligați, ca țară – slavă Domnului că avem această obligație –, să trecem pe contributivitate. Suntem astăzi..., asistăm la un paradox în România, suntem singura țară din lume în care valoarea pensiei se află cel puțin la același nivel cu media ultimelor venituri nete din viața activă. Nu mai putem continua așa. Ne-am angajat la asta, vrem, sper, banii europeni din PNRR.

Stimați colegi,

Din partea senatorilor neafiliați s-a înscris la cuvânt domnul senator Poteraș Cosmin. Microfonul 2.

Mulțumesc, doamna președintă.

Tot discutăm de pensii speciale. Am avut o inițiativă pornită din Guvern, am dat-o de gard cu acea inițiativă. Înțeleg că Banca Mondială e nemulțumită, Comisia Europeană... probleme.

Dacă Guvernul nu e în stare să rezolve chestia asta, poate dăm o șansă inițiativelor venite din Parlament.

Senatorii REPER vor vota împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc.

Mulțumesc pentru dezbaterile generale. Punctul 15 rămâne la vot final.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative pentru reducerea poverii fiscale (L228/2023).

Inițiator avem? Nu.

Atunci, voi da cuvântul domnului președinte, senator Neagu, din partea Comisiei de buget, finanțe, pentru prezentarea raportului. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

Raportul Comisiei de buget, finanțe se referă la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative pentru reducerea poverii fiscale – L228/2023.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Consiliul Economic și Social – aviz favorabil, cu observații.

Comisia pentru antreprenoriat și turism, aviz negativ. Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a transmis un aviz favorabil.

La dezbaterea propunerii a fost prezent și domnul Alin Andrieș, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor. Ministerul de Finanțe, Guvernul României nu susțin inițiativa legislativă.

În ședința din 9 mai, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Nu sunt înscrieri la cuvânt. 16 rămâne la vot final.

Mai avem la dezbateri generale un singur punct, este vorba de Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (L147/2023).

La dezbateri generale dacă dorește să ia cuvântul inițiatorul?

Dacă nu, din partea Comisiei juridice, rog pe cineva să prezinte raportul.

Domnule Bob, nu... Dumneavoastră sau altcineva?

N-aveți acest raport?

Vi-l pune la dispoziție domnul președinte Cazanciuc, îl are, dacă doriți să-l prezentați. Dar pe scurt.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, prin adresa L147/2023, a fost sesizată de către Biroul permanent, în data de 20.03.2023, în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru completarea și modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Propunerea legislativă, în forma depusă de inițiator, are ca obiect de reglementare completarea art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, prin introducerea unui nou alineat, alin. (6[3] ), prin care se prevede modalitatea în care... valoarea imobilelor preluate abuziv în situația în care nu a fost emisă o decizie de către comisia națională sau decizia comisiei naționale a fost atacată în conformitate cu dispozițiile art. 35 din Legea nr. 165/2013.

Inițiatorii justifică demersul legislativ, precizând că, în forma actualmente în vigoare, legea nu prevede expres modalitatea în care vor fi evaluate imobilele preluate abuziv de către instanță atunci când nu a fost emisă o decizie de către comisia națională sau decizia comisiei naționale a fost atacată în conformitate cu legea.

Membrii Comisiei juridice, pe parcursul mai multor ședințe, au analizat propunerea și au emis un raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa la raport.

Legea face partea din categoria legilor ordinare. Prima Cameră sesizată este Senatul.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Gata. Mulțumesc.

Stimați colegi,

La dezbateri generale nu există înscrieri la cuvânt. Punctul 17 rămâne la vot final.

Vă rog să vă pregătiți pentru votul final, pentru că vom continua lucrările cu inițiativele legislative dezbătute astăzi și cele trei restanțe de la ședința trecută.

Stimați colegi,

Avem la punctul 1 al ordinii de zi un Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical (L221/2023).

Raportul, așa cum știți, este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului.

Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi supune acum votului dumneavoastră proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.

La punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2018, din 10 iulie 2018, privind acordarea biletelor de valoare, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 599 din 13 iulie 2018, cu modificările și completările ulterioare (L187/2023).

- Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente

- admise.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

- Supun, prima dată, votului dumneavoastră raportul, cu

- amendamentele admise.

-

Propunerea legislativă de la punctul 6 este respinsă.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (2) al articolului 16 din Legea zootehniei nr. 32/2019 (L144/2023). Sănătate!

Raport comun al comisiilor – de admitere a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Puțin organică, da.

107 pentru, niciun vot împotrivă, două abțineri. Propunerea a fost adoptată.

8. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (L159/2023).

Avem un raport comun al comisiilor, de respingere a acestei propuneri.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Rog, vot.

108 pentru, niciun vot împotrivă, o abținere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru înființarea și funcționarea punctelor gastronomice locale (L200/2023).

Avem un raport comun al comisiilor, de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

108 pentru, niciun vot împotrivă, o singură abținere. Raportul – adoptat.

Supun votului propunerea legislativă. Rog, vot.

105 pentru, niciun vot împotrivă, o singură abținere. Propunerea de la punctul 9 a fost adoptată.

La 10 avem Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolului 469 din Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal (L202/2023).

Avem un raport al comisiei, de respingere a propunerii. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului raportul de respingere.

Vă rog să votați.

80 pentru, două împotrivă, 26 de abțineri.

Propunerea legislativă de la punctul 10 este respinsă. 11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L220/2023).

Raportul comisiei este de admitere, de data aceasta, a propunerii.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Ne pare rău, propunerea legislativă este respinsă.

12. Propunerea legislativă privind înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor din România (L226/2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

- Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul e prima Cameră sesizată.

Voi supune votului..., ai răbdare..., propunerea legislativă. Ai răbdare să o

- Îl invit la cuvânt pe liderul Grupului AUR, domnul senator

- Târziu, pentru motivarea votului.

Mulțumesc, doamna președinte.

Trebuie să explic acest vot, ca să nu se interpreteze greșit, pentru că există această tendință.

Am votat „abținere” întrucât condițiile esențiale pentru înființarea unui muzeu nu au fost îndeplinite. S-a făcut, înțeleg, o derogare de la ele, dar ele creează..., dar un astfel de gest creează precedent și, mai mult decât atât, lasă loc la tot felul de afaceri pe seama unei idei generoase.

La ce condiții mă refer? Acest muzeu urmează să se înființeze, prin votul dumneavoastră, fără patrimoniu și fără spațiu, așa cum sunt obligate toate celelalte muzee să aibă înainte de a se înființa și, de asemenea, nu va fi subordonat Ministerului Culturii, așa cum sunt toate muzeele subordonate, ci agenției care se ocupă de romi și care este condusă de romi, cu rezultate pe care... nu știm ce fel de rezultate vor fi, pe care nu le cunoaștem. Dar să sperăm că nu vor fi proaste, cum se anunță. De asemenea, nu a existat un aviz prealabil din partea Comisiei naționale pentru înființarea muzeelor, din subordinea Ministerului Culturii.

De aceea ne-am abținut, altminteri ideea era în regulă. Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Stimați colegi, următorul punct de pe ordinea de zi este 13, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2002 (republicată) privind regimul de deținere al câinilor periculoși sau agresivi (L225/2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii.

- Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

- Primul vot este pe raportul, cu amendamentele admise. Rog să votați.

- 108 pentru, împotrivă – zero, nicio abținere.

Propunerea legislativă de la punctul 15 este respinsă. 16...

Domnule Pălărie, domnule senator Pălărie, aveți cuvântul pe motivarea votului.

Vă rog.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

Pregătisem un discurs pe care o să-l și rup, pentru că argumentele, când vine vorba de pensiile speciale, deja au ajuns să fie tocite aici. N-o să vă citesc lucruri tehnice, o să vă citesc, în schimb, un mesaj al unui cetățean care spune simplu: „Eu, cetățean al României, nu sunt de acord să le plătesc pensie specială parlamentarilor, magistraților etc. Solicit referendum. Așa nu se mai poate!”

Românii nu mai suportă amânarea, tergiversarea, eliminarea, evitarea, ocolirea ideii de reformă a pensiilor speciale. Cu toate astea, din păcate, deși sunt mulți, au dușmani foarte puternici. Vorba poetului Mihai Eminescu: „S-a îmbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta”, nea Nicu, cu cele trei cravate, puse una peste alta, nu e de acord cu eliminarea pensiilor speciale, pe de o parte, iar în partea cealaltă avem un alt viitor doritor să fie premier la rotativă, care anunță un lucru neconstituțional, dat fiind faptul că-și va putea modifica pensiile prin asumare de răspundere guvernamentală pe niște legi.

Din păcate, românii se află în această țară, condusă de astfel de oameni, care nu vor sub nicio formă reforma, în ciuda voturilor și propunerilor colegilor de la USR.

Probabil că ultima șansă și ultima soluție a României este totuși să-l chemăm în Senatul României pe domnul Rareș Bogdan, cel care în 30 de zile poate să elimine orice pensii speciale.

Vă mulțumim frumos.

Dom’le, e grea obsesia asta pentru cravatele unui coleg, dar accept și asta, ce să fac?!

Vă rog, doamna Șoșoacă, motivarea votului. Microfonul 3. Dar nu despre cravată. Vă rog.

Mulțumesc.

Nu, nu. Vorbim serios aici, că e vorba de pensii speciale. Chiar am vorbit cu inițiatorul, cu unul dintre inițiatori, cu doamna Violeta, și vreau să vă spun că este, până acum, cea mai bună soluție pe care eu am auzit-o pentru a se rezolva această problemă a pensiilor speciale.

Discutând cu dânsa, mi-a spus că ar avea nevoie de un an să pună la punct această legislație, iar ceea ce a cerut dânsa este plafona... suspendarea tuturor... întregii legislații cu privire la aceste pensii speciale până când se reface toată legislația, cam un an de zile și, într-adevăr, sunt și eu de acord cu dânsa, și atunci s-ar respecta și deciziile Curții Constituționale.

Nu înțeleg cum puteți să votați pentru un raport de respingere, când toți cei care vă votează vă solicită să renunțați la aceste pensii speciale. Mai ales că nu au fost introduse cele ale magistraților, care..., bineînțeles, Curtea Constituțională – cine împarte parte-și face –, dar să știți că în negocieri cu ei se poate ajunge la o decizie legală și politică, așa cum vă place dumneavoastră.

Eu am votat împotriva raportului de respingere și pentru adoptarea acestei legi de eliminare a pensiilor speciale. Mulțumesc.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Stimați colegi, punctul 16...

La punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative pentru reducerea poverii fiscale (L228/2023).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

-

Propunerea legislativă – punctul 16 – este respinsă.

Ultimul punct al ordinii de zi de astăzi, din dezbateri, că urmează trei de data trecută, e Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (L147/2023).

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul e prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamentele admise, este primul pe care-l

E cu amendamente admise; și după aia supui raportul, cu amendamente, și se supune și legea.

61... 62 pentru, 18 împotrivă, 14 abțineri. Legea a fost adoptată.

Daniel! 17, eram la ultimul punct, la 17, cel pe care l-au introdus colegii pe ordinea de zi, cu amendamentele... 17, 147...

Nu.

Vă reamintesc că în ședința plenului de miercuri, 10 mai, am avut dezbateri generale pe inițiativele legislative la secțiunea III a ordinii de zi. Urmează să procedăm la vot pe acestea.

În aceste condiții, vă supun...

Cum? Ziceți unde v-am pierdut.

Nu ne-ați pierdut.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Nu v-am pierdut. Bine.

La punctul 1, secțiunea III – mulțumesc – a ordinii de zi, e înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (L199/2023).

Raportul este de respingere.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul e prima Cameră sesizată.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (L211/2023).

Raportul comisiei e de respingere.

Face parte din categoria legilor organice. Senatul e prima Cameră sesizată.

## **Doamna Roberta-Alma Anastase**

**:**

Explicația.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Explicația.

Vă rog, domnule senator Darău, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

Mulțumesc, doamna președintă.

Motivarea votului... Da, explicăm, pe scurt, fiindcă uneori AUR chiar propune lucruri trăsnite și trebuie să știe oamenii cine are sau nu soluțiile pentru țară.

Această inițiativă propune grile pentru salarizarea personalului: funcționari publici și angajați contractuali din

administrația publică locală; grile care să fie puse în Legea nr. 153/2017. Argumentația este falsă, fiindcă nu avem un vid legislativ aici. În virtutea autonomiei locale, consiliile locale, consiliile județene pot să stabilească aceste grile de salarii.

Problema e și cu conținutul propunerii, conținutul grilelor. Ceea ce AUR propune acolo este populist, aberant și total nesustenabil. De exemplu, un șef de birou ajunge să aibă un coeficient 7,6, ceea ce înseamnă 22.800 de lei brut, în timp ce secretarul general al Parlamentului, de exemplu, are coeficient doar 7 și e înaltă funcție publică. Se vor putea depăși inclusiv salariile primarilor și viceprimarilor. Deci AUR propune o grilă cu o serie de coeficienți care încalcă multe principii, în special cel al ierarhizării pe verticală, dar și pe orizontală, neținându-se cont nici de complexitatea muncii, nici de importanța activității.

Dacă dumneavoastră credeți că asta trebuie făcut acum în România, să creștem aberant de mult salariile în administrația publică locală, dați-ne voie să votăm cu hotărâre pentru raportul de respingere.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

## Stimați colegi,

La punctul 3 avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor (L154/2023).

Avem o propunere respinsă de Camera Deputaților, cu raport de respingere a propunerii legislative de la noi.

Face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Vă mulțumesc pentru participarea la ședință.

Ne revedem miercuri.

Am uitat să fac precizarea. Nu mai avem plen miercuri, s-a epuizat ordinea de zi.

Domnul vicepreședinte Cîmpeanu va conduce ședința de întrebări și interpelări, da?

## **Doamna Roberta-Alma Anastase**

**:**

Și plenul reunit.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Și plenul reunit.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|452409]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 78/8.VI.2023 conține 20 de pagini.**

Prețul: 100 lei