Oana-Alexandra Cambera

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Asistăm de câteva zile la evenimente care nu credeam că mai sunt posibile în secolul XXI în Europa. În acest context dramatic sărbătorim Ziua femeilor și este momentul, mai mult ca niciodată, să susținem vocea pe care acestea o pot avea, legitim, în decizii.

Am văzut un vicepremier femeie, în mijlocul războiului, care transmite voința unui întreg popor, o deputată ucraineană cu arma lângă ea, determinată să nu cedeze. Femei care s-au înrolat pentru a apăra țara, femei care s-au pus în fața tancurilor, femei care își protejează copiii și duc în exod greul, pentru a crește o nouă generație.

Când vă gândiți la o femeie, vă invit să depășiți bariere – nu vă gândiți doar la fragilitate, emoție, protecție, ci adăugați curaj, determinare, solidaritate umană. Echilibru.

Cele peste 50% din femeile lumii, din femeile României pot aduce la masa deciziilor aceste caracteristici, printr-o reprezentare corespunzătoare.

Deși pași au fost făcuți, în ultimii 10-15 ani, în Europa, pentru a aduce cât mai multe femei în autoritățile locale și legislative, România este, din păcate, pe ultimul loc* în ceea ce privește prezența femeilor în politică, cu puțin peste 10%. De exemplu, știați că procentul de primari femei din România este de doar 5%?

Când doar 5% din primari sunt femei, când doar 12% din consilierii locali sunt femei, când doar 17% dintre parlamentari sunt femei, cum putem spune că acestea sunt reprezentate în politica românească și că interesele lor sunt auzite?*