Viorel Salan

759 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat2 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de azi am intitulat-o „O Românie normală ar trebui să aleagă un președinte care să respecte Constituția”.

Anunțul de săptămâna trecută al Curții Constituționale legat de conflictul constituțional dintre Guvernul României și Președinția țării a confirmat de fapt ceea ce era și este în continuare evident: Președintele în exercițiu al României comite un abuz sistematic de putere1 2, încălcând Constituția, într-o încercare absurdă de a sabota activitatea Guvernului.*

Curtea Constituțională a decis că președintele Klaus Iohannis trebuie să numească miniștrii interimari și să motiveze refuzul de a-i numi pe miniștrii definitivi de îndată.

În contextul ședinței

*

Curtea Constituțională a mai susținut că „problema revocării și numirii miniștrilor e de competența premierului, iar președintele nu și-a exercitat în mod corect atribuțiile de revocare și numire”.

Curtea Constituțională a României este, așa cum știm cu toții, unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției. Dar rolul de garant al supremației Constituției nu poate fi îndeplinit decât dacă deciziile Curții Constituționale sunt respectate și aplicate de către celelalte instituții ale statului și actori politici, inclusiv de către Președinția României.

Deși Curtea Constituțională a folosit termenul „de îndată” pentru punerea hotărârii în aplicare, președintele Klaus Iohannis nu se grăbește absolut deloc. Acțiunile Domniei Sale sugerează că decizia este _de facto_ facultativă.* Guvernul mai poate aștepta. Românii mai pot aștepta. România a devenit, de fapt, țara lui „merge și așa”. Într-o logică elementară, este greu de explicat această atitudine. *Rezultă că, în opinia președintelui Klaus Iohannis, Guvernul este rău1 2, iar Președintele României se vede pe sine ca pe un justițiar fără pată, menit să salveze țara de la dezastru.*

Realitatea îl contrazice însă flagrant. Cu „Guvernul cel rău” de la Palatul Victoria economia crește continuu de doi ani și jumătate – și o spun evaluări de nivel european. Dacă economia merge bine, atunci și românii o duc mai bine. Această performanță economică a făcut posibilă și punerea în practică a numeroaselor măsuri cu caracter social pentru ridicarea nivelului de trai din programul de guvernare. Iar lista este foarte cuprinzătoare, fie că ne referim la majorarea salariului personalului medical, al celui didactic, al salariaților din construcții sau a pensiilor, fie că ne referim la alte măsuri cu caracter social, dintre care amintesc doar câteva: transportul gratuit pentru studenți pe toată durata anului și pentru orice destinație în țară, majorarea de 2,5 ori a fondului de burse pentru studenți, sprijin financiar pentru firmele care angajează tineri absolvenți, finalizarea a sute de locuințe destinate tinerilor sau familiilor defavorizate. Și nu voi încheia fără să consemnez aici uriașul efort financiar de a dezvolta toate regiunile țării prin Programul național de dezvoltare locală. Toate acestea în condițiile în care de doi ani și jumătate țara este guvernată sub un asediu instituțional permanent.

A trecut deja mai bine de o săptămână de la decizia Curții și o lună de zile de când Președintele României ar fi trebuit

să semneze decretele de numire a miniștrilor interimari. Sunt convins că la fiecare minister stau blocate proiecte importante de investiții sau de altă natură, care nu pot fi demarate din cauza acestui blocaj. Din câte am aflat, blocajele președintelui aduc pierderi importante și în alte domenii. România investește mai puțin, absoarbe mai puțini bani europeni și comunitățile locale sunt afectate cel mai mult de amânarea fără termen a proiectelor edilitare.*

Și eu, ca simplu cetățean, îmi doresc o Românie normală. Dar pentru mine o Românie normală este o Românie nedivizată între pesediști și nepesediști. Este o Românie în care oamenii au mai mult respect și mai multă toleranță unii față de ceilalți. Este o țară în care liderii politici nu sunt stigmatizați. O țară în care președintele ei înțelege că nu este deasupra tuturor, deoarece prevederile Legii fundamentale nu-i conferă prerogativele unui monarh, ci ale unui mediator în societate. O țară în care președintele are capacitatea de a înțelege rolul instituțiilor statului de drept și necesitatea existenței unei corecte colaborări între acestea. Cerem mai mult respect pentru România în Europa, dar avem nevoie de mai mult respect interinstituțional la noi în țară, inclusiv la nivelul Președinției României. Am mai spus-o și susțin în continuare: România merită mai mult decât un președinte care încalcă sistematic și cu bună știință Legea fundamentală a țării.

Sunt convins că într-o Românie normală ar fi nevoie de un altfel de președinte. Eu voi vota un altfel de președinte pentru România.*

Vă mulțumesc.

Viorel Salan, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 22 Hunedoara.

Voce

voce proprie

Marker

Cadru

Justificarea combină interesul general (absorbția fondurilor) cu impactul asupra comunităților locale.

„România investește mai puțin, absoarbe mai puțini bani europeni și comunitățile locale sunt afectate cel mai mult de amânarea fără termen a proiectelor edilitare.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Critica la adresa președintelui este politică și instituțională, nu derogatorie la adresa unui grup social.

„Președintele în exercițiu al României comite un abuz sistematic de putere”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul ignoră cererile sau raționamentele președintelui, concentrându-se pe propria critică.

„Acțiunile Domniei Sale sugerează că decizia este _de facto_ facultativă.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul nu angajează argumentele președintelui, ci le reduce la o simplă atitudine subiectivă.

„Este greu de explicat această atitudine. Rezultă că, în opinia președintelui Klaus Iohannis, Guvernul este rău”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul este o declarație politică de poziționare electorală, fără propuneri alternative sau de mediere.

„Eu voi vota un altfel de președinte pentru România.”

În context ↑