Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarăm deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 25 septembrie.

Conducerea este asigurată de vicepreședintele Cazanciuc și doamna senator Silvia Monica Dinică, împreună cu domnul secretar Marian Pavel.

Nu voi da citire timpilor alocați, pentru că nu suntem foarte mulți.

Dacă sunteți pregătiți? Domnul Victorel Lupu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, bună dimineața!

Titlul declarației politice de astăzi: „«Consolidarea capacității de reacție în caz de dezastre», un apel de un miliard de euro”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În intervenția mea de astăzi aș vrea să vă vorbesc despre demararea unui program pe care-l consider extrem de important pentru toți locuitorii României. Autoritatea de management pentru Programul operațional „Infrastructură mare” din cadrul Ministerului Fondurilor Europene a lansat recent apelul Ghidul solicitantului pentru „Consolidarea capacitării de reacție în caz de dezastre”.

Scopul acestui apel este foarte clar și vizează promovarea investițiilor pentru consolidarea capacității de reacție în caz de dezastre, pentru a diminua pierderile umane și materiale.

La fel de importantă este și a doua țintă a acestui program, și anume creșterea gradului de conștientizare a populației și autorităților în legătură cu riscul producerii dezastrelor. Pentru atingerea acestor obiective de importanță

strategică, bugetul apelului este de un miliard de euro. Proiectele pot fi depuse începând cu această lună, deci din septembrie 2019, și până în decembrie 2022.

În cadrul acestui apel vor fi finanțate următoarele tipuri de activități:

– dotarea serviciilor profesioniste și voluntare pentru situații de urgență cu tehnică, mijloace și echipamente care să permită reducerea timpului de intervenție în caz de dezastre, răspunsul în caz de dezastru major, protecția personalului de intervenție, creșterea eficienței răspunsului și protejarea mediului;

– dezvoltarea infrastructurii aferente sistemului de pregătire a personalului din serviciile de urgență profesioniste și voluntare, prin dezvoltarea bazelor și poligoanelor specializate de pregătire în domeniile căutare-salvare din medii ostile și asanarea de muniție;

– modernizarea sistemului de comandă a incidentelor și a sistemelor IT asociate, în vederea asigurării interoperabilității structurilor cu atribuții în domeniul gestionării situațiilor de urgență;

– construirea și dotarea unor centre regionale de intervenție multirisc, în vederea asigurării unui răspuns oportun și eficient la nivel regional, și completarea și dotarea centrelor rapide de intervenție.

Acest buget este disponibil următoarelor tipuri de solicitanți:

– Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și instituțiile aflate în subordine;

– Serviciul de Telecomunicații Speciale;

– instituții specializate care pot interveni pentru gestionarea unei situații de urgență specifice, numai în parteneriat cu Inspectoratul General al Situațiilor de Urgență;

– servicii voluntare, prin autoritatea locală responsabilă, care pot interveni pentru gestionarea unor situații de urgență specifice.

## Doamnelor și domnilor,

Este potrivit să scot în evidență creșterea volumului fondurilor atrase de la Uniunea Europeană. România a ajuns la un grad de absorbție de peste 30%, respectiv a atras peste 10 miliarde de euro din cele 31 de miliarde de euro alocate în acest exercițiu financiar, aferent anilor 2014–2020. De la începutul acestui ciclu și până în prezent, România a deschis apeluri de proiecte în valoare totală de 25 de miliarde de euro. Dintre acestea, s-au semnat contracte de finanțare pentru 23,6 miliarde de euro, ceea ce înseamnă, aplicând un simplu calcul matematic, că din totalul sumelor destinate României s-a ajuns la o rată de contractare de peste 76%. Ținta asumată de Guvernul PSD pentru a doua jumătate a anului în curs este de a deconta sume de ordinul miliardelor de euro bani europeni pentru mai multe genuri de proiecte. Este vorba despre investiții în școli și infrastructura rutieră, a căror derulare va fi monitorizată săptămânal.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă de la Grupul PNL este cineva? Dacă nu, de la Grupul USR, domnul senator Goțiu.

## Bună dimineața!

## Stimate colege și stimați colegi,

Mă adresez astăzi tuturor cetățenilor care în ultimii ani au luptat pentru apărarea justiției și a statului de drept în România și celor care pe 26 mai 2019 au ieșit la vot într-un mod covârșitor și și-au exprimat opțiunea.

Dragi cetățeni,

Ieri, echipele de negociere ale Parlamentului și Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord în privința numirii Laurei Codruța Kövesi în fruntea noului Parchet European. Asta după ce în urmă cu o săptămâna Laura Codruța Kövesi a primit un vot pozitiv în Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană (COREPER). Astfel, Laura Codruța Kövesi a primit cale liberă pentru a ocupa una dintre cele mai importante poziții în Uniunea Europeană.

La această victorie a contribuit și delegația europarlamentarilor USR–PLUS, care au susținut-o intens pe Laura Codruța Kövesi în negocierile de la Bruxelles premergătoare votului de săptămâna trecută. Acest lucru a făcut ca mai multe state membre, printre care și Franța, să-și schimbe opțiunea, după ce în primăvară votaseră candidatul Franței.

Iar faptul că avem parlamentari la Bruxelles care să reprezinte interesele cetățenilor români și să sprijine lupta anticorupție vi se datorează vouă, tuturor celor care v-ați mobilizat la alegerile de pe 26 mai și ne-ați acordat votul

și încrederea voastră. Votul vostru a contat și va conta în continuare. Asta nu diminuează cu absolut nimic meritele Laurei Codruța Kövesi, pentru că principala ei recomandare a fost ceea ce a făcut în România împotriva infractorilor care și-au băgat mâna până dincolo de umăr în banii publici.

Da, aici sunt de acord cu domnul senator Goțiu. Cu siguranță, toți vor ține minte această zi.

Mergem mai departe.

Grupul UDMR – nu este nimeni.

Din partea senatorilor neafiliați, domnul Hadârcă.

## Bună dimineața!

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de azi este „Rezoluția Parlamentului European încurajează România să insiste pe anularea consecințelor Pactului Ribbentrop–Molotov”.

Săptămâna trecută, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă în cei mai duri termeni actele de agresiune, crimele împotriva umanității și violarea drepturilor omului comise de regimurile totalitare, nazist și comunist, subliniind faptul că cel de-al Doilea Război Mondial a fost rezultatul imediat al Pactului Ribbentrop–Molotov. Rezoluția a fost votată cu o majoritate de 535 de europarlamentari din cei 653 prezenți.

E o dovadă că țările Europei de Est, inclusiv România, astăzi parte a Uniunii Europene, au făcut un pas important înainte în efortul de a iniția un proces de condamnare la scară internațională a comunismului, așa cum a fost condamnat nazismul în Procesul de la Nürnberg, imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. În acest sens, rezoluția Parlamentului European reamintește că „regimurile naziste și comuniste au comis genocid și crime în masă și au recurs la deportări, cauzând în secolul XX pierderi de vieți omenești și privări de libertate la o scară nemaivăzută în istoria umanității”.

Drept motiv pentru adoptarea rezoluției, una dintre primele de o asemenea importanță și anvergură în mandatul nou-alesului Parlament European, a servit împlinirea la 23 august curent a unei aniversări dintre cele mai negre pentru noi și pentru Europa – 80 de ani de la semnarea odiosului Pact Ribbentrop–Molotov. Înțelegerea dintre cele două regimuri totalitare ale secolului XX nu numai că a declanșat cel de-al Doilea Război Mondial, ci a frânt destine de oameni și națiuni, frânturi care trenează în timp.

Noi, românii, suferim și astăzi urmările catastrofale ale odiosului pact. Spunem asta la 30 de ani de la căderea comunismului și la 28 de ani de la colapsul Uniunii Sovietice. Rana a rămas deschisă, ea doare în continuare, pentru că părți de teritorii rupte din trupul României trăiesc și în prezent după regulile pactului dintre Hitler și Stalin. În aceste teritorii, genocidul etnic și de clasă declanșat imediat după impunerea prin agresiune barbară a regimului sovietic de ocupație a continuat după cel de-al Doilea Război Mondial cu genocidul de conștiință identitară, etnoculturală și lingvistică; cu alte cuvinte, cu etnocidul.

Mulțumesc domnului senator Hadârcă.

Cu voia Domniei Sale, mă alătur și eu acestei declarații. Mulțumesc.

Grupul PSD, doamna senator Doina Federovici.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice de astăzi este următorul: „Fapte, nu atacuri la persoană; investiții reale, nu zero proiecte – aceasta este diferența dintre PSD și PNL, USR în județul Botoșani”.

Distinși colegi,

Cu fiecare proiect realizat, cu fiecare pas înainte, facem dovada încrederii, voinței și putinței noastre și dărâmăm zidurile de minciună, de ură și de zădărnicie pe care cei din PNL, USR și PRO România, ca niște roboți programați politic, le construiesc. Atunci când corul bocitoarelor din opoziție nu mai încetează cu îndoielile și prostiile, noi atragem investiții importante pentru județul Botoșani. Nu am de spus nimic în minus, poate în plus o singură constatare: ne respectăm promisiunile față de botoșăneni.

Astăzi voi vorbi despre reabilitarea infrastructurii rutiere județene.

## Distinși colegi,

PSD Botoșani a promis în 2016 că va continua să susțină demersurile pentru procesul de reabilitare a drumurilor județene și locale, care a început tot în perioada guvernării social-democrate, adică 2012–2015. În cifre concrete, pentru acest capitol, în 2017 de la bugetul de stat Guvernul României a alocat 12,5 milioane de lei. În 2018 s-au alocat 13,8 milioane de lei, iar în 2019 județul Botoșani a primit 20,8 milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii rutiere județene și locale.

În ultimii trei ani în județul Botoșani, prin programele naționale de dezvoltare locală și rurală, au fost alocate 58 de milioane de euro pentru reabilitarea a 253 de kilometri de drumuri în 41 de localități, pentru 48 de obiective de investiții. În același timp, colegii mei de la consiliul județean au obținut finanțare pentru șase proiecte realizate prin PNDL 2, care au o valoare de 18,5 milioane de euro, prin care se asfaltează 44 de drumuri. Astfel, în ultimii doi ani și jumătate s-a dublat, practic, numărul de kilometri de drum județean reabilitat. În 2018 au fost realizate lucrări de asfaltare pe segmentele de drum dintre Șendriceni–Lozna, Dragalina–Cristinești, Dumeni–Havârna, Cordăreni–Dumeni, Botoșani–Roma etc.

## Mulțumesc, doamna senator.

Nu a venit nimeni de la Grupul PNL, rămânem la Grupul PSD. Doamna Andronescu, aveți declarație? Domnul senator Pănescu.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele de astăzi: „Infrastructura feroviară, o urgență națională”.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Vă aduc în atenție o problemă care trenează de trei decenii și care niciodată nu și-a găsit pe deplin rezolvare – problema infrastructurii feroviare din România.

Așa cum știm cu toții, transportul feroviar este vital pentru economia fiecărei țări. Din păcate, guvernele care s-au succedat din 1989 încoace nu au reușit să găsească soluții coerente pentru mentenanța, redresarea și dezvoltarea acestui sector vital al transporturilor. Așa a fost posibil ca în anul 2019 să facem șapte ore de la Iași la București cu trenul

sau 17 ore de la Iași la Timișoara. Așa a fost posibil ca multe din trenuri și locomotive să rămână învechite. Așa a fost posibil ca rutele de cale ferată să nu fie modernizate. Din cauza nevoilor ridicate de transport rapid, s-a dezvoltat haotic transportul rutier, dar și acesta cu multe consecințe negative, în lipsa unei rețele de drumuri și autostrăzi care să poată susține cererea de transport existentă. Statisticile arată că ne situăm pe primul loc în Europa la numărul accidentelor rutiere, cu 95 de decedați la un milion de locuitori, față de 51 de victime, cât este media europeană.

Revenind însă la transportul feroviar, cele mai recente date publicate de Direcția Generală pentru Transport a Comisiei Europene arată un fapt care ar trebui să ne pună pe gânduri pe toți: România ocupă locul 26 din 28 în Uniunea Europeană la sistemul de transport feroviar. Dar locul 26 pentru că Cipru și Malta nu au căi ferate. Cu alte cuvinte, ne situăm pe ultimul loc în Uniunea Europeană la transportul pe cale ferată.

Vă mulțumesc, domnule senator. De la Grupul PSD, domnul Salan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de azi am intitulat-o „O Românie normală ar trebui să aleagă un președinte care să respecte Constituția”.

Anunțul de săptămâna trecută al Curții Constituționale legat de conflictul constituțional dintre Guvernul României și Președinția țării a confirmat de fapt ceea ce era și este în continuare evident: Președintele în exercițiu al României comite un abuz sistematic de putere, încălcând Constituția, într-o încercare absurdă de a sabota activitatea Guvernului.

Curtea Constituțională a decis că președintele Klaus Iohannis trebuie să numească miniștrii interimari și să motiveze refuzul de a-i numi pe miniștrii definitivi de îndată. Curtea Constituțională a mai susținut că „problema revocării și numirii miniștrilor e de competența premierului, iar președintele nu și-a exercitat în mod corect atribuțiile de revocare și numire”.

Curtea Constituțională a României este, așa cum știm cu toții, unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției. Dar rolul de garant al supremației Constituției nu poate fi îndeplinit decât dacă deciziile Curții Constituționale sunt respectate și aplicate de către celelalte instituții ale statului și actori politici, inclusiv de către Președinția României.

Deși Curtea Constituțională a folosit termenul „de îndată” pentru punerea hotărârii în aplicare, președintele Klaus Iohannis nu se grăbește absolut deloc. Acțiunile Domniei Sale sugerează că decizia este _de facto_ facultativă. Guvernul mai poate aștepta. Românii mai pot aștepta. România a devenit, de fapt, țara lui „merge și așa”. Într-o logică elementară, este greu de explicat această atitudine. Rezultă că, în opinia președintelui Klaus Iohannis, Guvernul este rău, iar Președintele României se vede pe sine ca pe un justițiar fără pată, menit să salveze țara de la dezastru.

Mulțumesc, domnule senator. Grupul PSD, domnul senator Marciu.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice de astăzi: „Deciziile pașnice care au modernizat comuna Malu din județul Giurgiu”.

Izvoarele nescrise spun că întemeierea localității Malu, fostă raia turcească, duc către Evul Mediu, iar din documentele găsite la Arhivele Naționale de profesorul Ion Rugină, în cercetarea pentru monografia comunei Malu, datează din anul 1445. Comuna Malu, înființată în anul 2003, astăzi formată doar din satul de reședință cu același nume, cu o populație de 2.376 de locuitori, majoritatea locuitorilor români și confesional ortodocși, este amplasată în sudul județului Giurgiu, pe malul stâng al Dunării, la granița cu regiunea Ruse, din Bulgaria, și circa 14 km față de municipiul Giurgiu, pe șoseaua DN 5C Giurgiu–Zimnicea.

În acest mandat comuna Malu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul Eugen Șoavă a fost ales în 2012, la primul său mandat, din partea PNL. În 2016 primarul Șoavă a câștigat cu 55,37% alegerile locale, candidând de la partidul ALDE. În acest mandat consiliul local are următoarea componență pe partide politice: ALDE – 5 consilieri, PSD – 4 consilieri, Partidul Social Românesc – un consilier, PMP – un consilier. Cu o suprafață totală de 7.317 hectare, din care 117 teren intravilan, activitățile specifice zonei sunt legate de agricultură, creșterea animalelor și comerț. Modernizarea comunei a fost începută în mandatele anterioare de către social-democratul Ion Mârzac, însă reala dezvoltare a comunei Malu s-a produs în guvernarea PSD–ALDE, prin contractele de dezvoltare a comunității locale pe PNDL 1 și 2. Este vorba de cele patru proiecte pe educație și infrastructură și siguranța cetățeanului, obiective cuprinse în programul de guvernare al PSD–ALDE. Prin cele patru proiecte semnate, primarul Șoavă se numără printre recordmanii în materie de proiecte depuse și câștigate.

Prioritățile lui pentru cele două mandate au fost și sunt: educația, sănătatea, infrastructura, siguranța cetățeanului. Astfel, educație:

- reabilitare Școala „Ion Bădilă” din comună;

Mulțumesc.

Domnul senator ne aduce aminte că în Dicționarul limbii române există și cuvântul „pașnic”.

Mulțumesc.

Domnul senator Bodog.

Bună dimineața! Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Declarația mea politică de astăzi are ca titlu „Dacă ar fi Dan Barna președinte, ne-ar amaneta pe toți și nu ne-am prinde”.

## Stimați colegi,

Recent, președintele USR, Dan Barna, candidat la alegerile prezidențiale, a făcut o declarație extrem de gravă la adresa democrației din România, declarație peste care multă lume a trecut foarte ușor în vâltoarea evenimentelor politice, însă asupra căreia aș vrea să insist astăzi. Fac acest demers pentru că această declarație ne arată cel mai bine modul de gândire al „omului nou” politic promovat de această formațiune și de opoziția parlamentară, în general.

Mizând pe un populism deșănțat, Dan Barna spunea săptămâna trecută la Craiova că și-ar dori ca primul său act în calitate de președinte al României să fie dizolvarea Parlamentului. Mă întreb: oare cum poate spune cineva care crede cu adevărat în democrație că își dorește ca, odată ajuns șef al statului român, să dizolve Parlamentul?! Adică să dizolve cea mai reprezentativă și mai democratică instituție politică. Ce să zic? E o dovadă de gândire de dreapta foarte „progresistă”, ce ne aduce aminte de niște vremuri triste pentru democrația românească. După dizolvarea Parlamentului, mai urmează ca președintele Barna să ceară și dizolvarea partidelor politice care nu-i urmează linia „progresistă”. Și-atunci, ca în perioada interbelică, forțele de dreapta ar reuși să pună capăt de tot democrației din România. Oare cine este modelul de om politic pentru Dan Barna? Sper că nu Carol al II-lea.

Declarația candidatului USR este cu atât mai periculoasă cu cât, dacă i s-ar îndeplini dorința, s-ar deschide o cutie a Pandorei, cu repercusiuni extrem de grave asupra funcționării sistemului politic și democratic din țara noastră. Credeți că e normal ca atunci când lucrurile nu ne convin să dizolvăm pur și simplu instituțiile de bază ale statului? În baza a ce? În baza voinței unui singur om? Ne îndreptăm oare din nou spre vremurile când dorința unui om cântărea mai mult decât votul a milioane de români? Ăsta să fie secretul românilor fericiți pe care îl clamează liderul USR de pe toate gardurile în această campanie preelectorală?

Mulțumesc domnului senator.

Din partea senatorilor neafiliați, domnul senator Iliescu; Cătălin Iliescu.

decât cu primarul orașului Jersey, oraș aflat în vecinătatea New Yorkului și care are o populație de 270.000 de locuitori, aproximativ cam cât orașul Ploiești.

Nu pot să nu mă declar îngrijorat de deznodământul acestei vizite, fie și la nivel de imagine pentru România. Dacă în cazul președintelui Klaus Iohannis plecarea în Statele Unite ale Americii se justifică prin participarea la cea de-a 74-a sesiune a Adunării Generale a ONU, în cazul doamnei Dăncilă asistăm la o acțiune discutabilă, fiind vorba mai degrabă despre o vizită turistică decât despre o întâlnire cu un scop bine definit pentru România.

În aceeași măsură, vizita domnului Dan Barna îmi pare a fi la fel de inoportună, într-un context politic agitat, în care se discută în mod intens despre schimbarea actualului Guvern, dar și despre depășirea unor momente critice, de vulnerabilitate pentru societatea noastră.

Îmi permit să cred că românii merită mai mult respect și ar trebui să se bucure de o mai mare responsabilitate din partea decidenților. Să pleci în prag de campanie și în contextul politic actual din România arată mai degrabă a gest iresponsabil decât a acțiune benefică pentru țara noastră.

Dacă tragem linie în urma acestor vizite, România nu rămâne decât cu o nouă datorie, de 500 de milioane de euro, contractată de actualul Guvern, rămâne cu un prim-ministru care nu a fost primit nici de Donald Trump, nici de Mike Pence sau un oficial de rang înalt, ci de primarul din New Jersey City și, evident, cu un schimb de experiență pentru domnul Dan Barna, la o întâlnire în care se discută afaceri și politică. Atât și nimic mai mult.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință Robert Cazanciuc.

Am numit declarația mea politică de astăzi „Viorica Dăncilă în vizită la «Ploiești»”.

## Stimați colegi,

Viorica Dăncilă a ales să realizeze, în plină criză politică, o vizită în Statele Unite ale Americii. Cu toate acestea, rezultatul plecării sale a fost întru totul inoportun și a potențat imaginea vulnerabilă a României în raport cu partenerii săi externi. Ca să înțelegeți dimensiunile situației în care ne aflăm, prim-ministrul țării noastre împreună cu alți colegi miniștri din Cabinetul său n-au reușit să obțină o întrevedere

Avantajul senatorilor independenți de a declara foarte multe.

Dar o scurtă informare cred că se impune. Cu ce rămâne România după vizita în Statele Unite a premierului? Cred că putem să menționăm doar acordul cu secretarul energiei pentru reactoarele 3 și 4, ceea ce va reașeza România în elita producătorilor europeni de energie.

Din câte știu, primarul din New Jersey are origini românești, de aceea a fost inclus în agenda programului premierului. E interesant de văzut cum cineva plecat din România ajunge să fie primarul unui oraș important din Statele Unite. Sunt lucruri importante care pot fi în continuare menționate, dar cu siguranță și domnul Iliescu le știe. Din partea Grupului PSD, doamna senator Andronescu. Doamna senator..., două minute, pe scurt. Suntem deja în întârziere.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Fără îndoială, v-am solicitat să faceți o excepție pentru această intervenție, ca să pot să transmit de la microfonul Senatului felicitări unor universități care au reușit să intre într-unul din cele mai prestigioase rankinguri internaționale. Vorbesc de rankingul Shanghai.

Aș vrea să precizez care sunt aceste universități care au intrat, cu domenii științifice, între pozițiile 201 și 500. Deci sunt primele 500 din lume:

– pe locurile 201–300 sunt plasate următoarele: Medicina Clinică de la UMF București, Geografia de la Universitatea București, Geografia de la Universitatea „Babeș–Bolyai” Cluj-Napoca și Economia de la ASE;

– pe locurile 301–400 se plasează Chimia de la Universitatea Politehnica din București și de la Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iași, Matematica de la Universitatea „Babeș–Bolyai” și de la Universitatea de Vest din Timișoara;

– și pe locurile 401–500 sunt clasificate Chimia de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și de la UMF Iași, Medicina Clinică de la UMF Cluj și de la UMF Timișoara, Fizica de la Universitatea Politehnica din București și de la Universitatea „Babeș–Bolyai” și Administrația Publică de la ASE.

Cred că merită toate felicitările noastre și reprezintă și rodul muncii colegilor. Înainte de debutul anului școlar, cred că acest clasament vine și arată că învățământul superior românesc are valoare.

Vă mulțumesc foarte mult.

## Mulțumesc.

Aveți dreptate. Cred că toți, indiferent de culoarea politică, trebuie să apreciem această performanță și e bine să știe o țară întreagă că în acest top sunt și multe universități din România.

În continuare, o s-o rog pe doamna senator Silvia Dinică, din partea Grupului USR.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Dragi colegi,

În declarația politică de astăzi aș dori să revin asupra subiectului legat de digitalizarea administrației publice.

Plimbăm hârtii de la un ghișeu la altul, atât în interiorul instituțiilor, între angajați, cât și noi, cetățenii. De câte ori nu vi s-a întâmplat să fiți nevoiți să faceți nenumărate drumuri între diverse instituții doar pentru a duce o hârtie dintr-un loc în altul, pentru simplul motiv că aceste instituții nu colaborează între ele?

Care este însă rețeta minune pentru a aduce administrația publică în era digitală? Și aș dori să menționez trei aspecte. Cum facem să eliminăm birocrația interinstituțională?

Un prim ingredient ar fi reprezentat de mediul privat. Este necesară o colaborare mai bună și mai eficientă decât ceea ce s-a întâmplat până acum între sectorul public și mediul de afaceri. Sectorul privat a realizat deja pași importanți în privința digitalizării: procese, proceduri, dar și echipamente

care funcționează astfel încât să existe o interoperabilitate la nivelul mediului privat. De asemenea, țara noastră are la dispoziție bani din fonduri europene pe care trebuie să-i cheltuie chiar până anul viitor.

Apoi, ar trebui să ne gândim și să discutăm mai mult despre ceea ce înseamnă continuitate. Ar trebui să existe niște proiecte esențiale care să genereze efecte semnificative în viața cetățenilor și care să se realizeze indiferent de cine vine și cine pleacă. Așa arată realitatea ideală, dar în realitatea zilelor noastre vedem că, de fapt, proiectele sunt uitate în sertar și se termină în momentul când cel care pleacă de la minister predă celuilalt ștafeta. Cu cât vom avea o administrație mai informatizată, cu atât interacțiunea dintre cetățeni și instituțiile statului se va îmbunătăți și aceștia vor avea mai multă încredere în stat și în instituțiile lui, dar și mai mult timp liber pentru petrecerea acestui timp cu familia.

Mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul domnului senator Ganea.

Mulțumesc, domnule președinte Cazanciuc.

Declarația mea politică de astăzi: „Soluții pentru creșterea turismului românesc”.

Încă un sezon estival încheiat în România, iar cifrele de afaceri în turismul românesc arată deja mult mai bine decât cele de anul trecut. Dacă vorbim de litoralul românesc și Delta Dunării, ne putem mândri cu o creștere destul de mare a numărului de turiști, datorită investițiilor în infrastructură, hoteluri renovate cu oferte adaptate așteptărilor din ce în ce mai sofisticate ale turiștilor, prelungirea sezonului estival, dar și bugetul mai mare alocat de români pentru vacanțe.

Totuși, foarte mulți români au ales în continuare alte țări pentru vacanțe pe litoral. Știm bine că țări precum Bulgaria, Turcia și Grecia sunt în topul preferințelor cetățenilor noștri. Hotelierii, mai mari sau mai mici, din Grecia îi iubesc pe români, afirmând de fiecare dată că românii sunt cei care au salvat economia națională a Greciei, alegând să-și cheltuiască banii pe tărâmuri elene. Mai mult, cifrele comunicate de BNR arată că românii au cheltuit peste 3 miliarde de euro în 2018 pentru vacanțe în străinătate, o creștere spectaculoasă față de anul 2016, când au scos din țară peste 1,5 miliarde de euro.

În fața acestei situații nu putem decât să ne gândim ce trebuie să facem pentru ca acești bani să intre în circuitul economic al României. Neluând în calcul ce sume pot fi cheltuite de către turiștii străini în România, ci gândindu-ne cum îi putem determina pe români să petreacă mai mult în țara lor, în special în sezonul estival, câteva măsuri au fost deja luate. Să luăm în calcul tichetele de vacanță, o măsură pe care statul român a luat-o pentru încurajarea turismului. Poate ar trebui încurajat și sectorul privat pentru astfel de măsuri. Infrastructura reprezintă o problemă când vorbim de drumul către litoralul românesc. Poate ar trebui să gândim variante alternative – îmbunătățirea transportului pe calea ferată ar putea fi una din soluții.

Mulțumesc.

Și ultima intervenție din prima parte, domnul senator Lucian Trufin.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În luna iunie am avut o inițiativă alături de toți senatorii și deputații social-democrați din Regiunea de Nord-Est, pe care i-am convins să semneze o solicitare către Guvernul României prin care am cerut constituirea unui grup de lucru interministerial care să analizeze posibilitatea ca Regiunea de dezvoltare Nord-Est – sau parte din aceasta – să obțină alocări distincte prin instrumentul de punere în aplicare a strategiilor teritoriale, „Investiții teritoriale integrate”.

Cu toate că s-au depus și se fac în continuare eforturi susținute pentru recuperarea decalajelor economice interregionale, Regiunea de dezvoltare Nord-Est a rămas printre cele mai sărace din Uniunea Europeană. În schimb, există în România astăzi o zonă care se bucură de un tratament pe care îl consider eficient și oportun pentru dezvoltarea și recuperarea disparităților socioeconomice, respectiv ITI Delta Dunării. Analizând modul de alocare și absorbție a fondurilor structurale prin acest mecanism, consider că de un asemenea statut ar trebui să beneficieze și Regiunea de dezvoltare Nord-Est. Credem că tratarea întregii Regiuni de Nord-Est – sau parte din aceasta – ca zonă ITI, cu accent pe problemele cu care se confruntă din punct de vedere economic și social această zonă, ar putea crea premisele unei dezvoltări mult mai accentuate din toate punctele de vedere.

## Stimați colegi,

Pentru a obține statutul de zonă ITI, este nevoie în primul rând de înființarea unei ADI, a unei asociații de dezvoltare intercomunitară. Pot să vă anunț de la această tribună că până acum și-au manifestat intenția de a face parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Dezvoltare Durabilă și Sustenabilă în Țara de Sus: Consiliul Județean Botoșani, municipiul Dorohoi, orașul Săveni, orașul Darabani, comuna Vorona din județul Botoșani, municipiul Pașcani, orașul Târgu

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Voi da în continuare citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– Grupul PSD: Arcan Emilia, Bădălău Niculae, Moga Nicolae, Vulpescu Ioan, Brăiloiu Tit Liviu, Smarandache Miron Alexandru și Stănescu Paul;

– de la Grupul PNL: Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Popa Cornel, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Caracota Iancu și Bulacu Romulus;

– de la Grupul USR: Lungu Dan, Coliban Allen și Ghica Cristian;

– din partea senatorilor neafiliați: Nicoară Marius Petre și Baciu Gheorghe.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, stimați colegi, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice. Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să vă ocupați locul în sală.

Vreau să vă informez că la ședința Senatului de astăzi, 25 septembrie 2019, din numărul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări 73 de senatori..., 74 de senatori.

Ședința plenului Senatului este condusă de mine, împreună cu doamna senator Silvia Monica Dinică și domnul senator Ganea.

Înainte de a începe, înțeleg că unul din colegi dorește să facă o declarație.

Vă rog.

## **Domnul Vergil Chițac:**

Stimați colegi,

Vă anunț că, fără să mă fi înscris în Partidul Național Liberal, începând de astăzi voi activa în cadrul Grupului PNL de la Senat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Trecem la... Da, vă rog, domnule...

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PSD anunță următoarele modificări în componența unor comisii permanente:

– la Comisia de politică externă: înlocuirea domnului senator Șerban Valeca cu domnul senator Lucian Romașcanu; înlocuirea domnului senator Radu Cosmin Preda cu domnul senator Ion Hadârcă;

– la Comisia pentru muncă: înlocuirea domnului senator Mihai Viorel Fifor cu doamna senator Doina Silistru, în calitate de membru;

– la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții: înlocuirea doamnei senator Ecaterina Andronescu cu domnul senator Radu Cosmin Preda, în calitate de membru;

– la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport: înlocuirea domnului senator Ion Hadârcă cu doamna senator Ecaterina Andronescu, în calitate de membru.

Mulțumesc.

Vă rog să supuneți la vot.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă supun la vot propunerile de modificare a componenței comisiilor.

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi...

Pardon. Domnule Goțiu, microfonul 2.

Pe procedură, am o rugăminte, ținând cont de rezultatul votului: să facem și un vot de cvorum, să vedem dacă suntem totuși 69 în sală.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Stimați colegi,

La cererea domnului senator Goțiu, vă rog să vă așezați în bănci, ca să facem verificarea cvorumului.

Vă supun la vot electronic și pe cei care nu au cartele îi rog să ridice mâinile vizibil. Așa că vă solicit votul pentru confirmarea cvorumului.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să fac o propunere în ceea ce privește ordinea de zi și vă rog să fiți de acord ca la punctul II, 2 curent, „Inițiative legislative”, să fie trecută Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, aflată în prezent la punctul 30.

Iar la punctul 3 al aceleiași secțiuni vă rog să fiți de acord să dezbatem și să votăm Legea pentru modificarea și completarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Vă mulțumesc.

30 și...

37.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Și 37.

Deci, stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile și vă propun să

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Stimați colegi,

Înțeleg că ieri a avut loc ședința Comisiei de regulament și că în cadrul acestei comisii s-a emis un punct de vedere privind înființarea Grupului „Democrația”. Înțeleg că punctul de vedere este în sensul că un asemenea grup poate exista în Senatul României. Eu, ca om cu ceva experiență politică, vreau să vă rog astăzi să clarificăm situația acestui grup, pentru că este nefiresc ca un număr de 20 de senatori să nu-și găsească reprezentarea corespunzătoare în Senatul României.

Deciziile Curții Constituționale sunt clare sub această privință. Înțeleg că și Comisia de regulament are o opinie identică și cred că, înainte de a intra pe alte teme pe ordinea de zi, trebuie să clarificăm situația acestui grup. Mă bazez și pe faptul, domnule președinte, că dumneavoastră ne-ați spus la începutul acestei sesiuni parlamentare că veți fi un factor de echilibru, de independență față de partidele politice și un om care va respecta prevederile regulamentare întocmai.

Ca urmare, rugămintea este să luați act și să informați plenul cu privire la constituirea grupului nostru, „Democrația”. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule Țuțuianu.

Am luat notă, însă, într-adevăr, vreau să fiu un om imparțial, dar în același timp vreau să fiu un președinte care respectă prevederile legii. Așteptăm. Sigur că dumneavoastră ne-ați comunicat că, din câte înțelegeți, și comisia ar fi de acord. Trebuie să așteptăm raportul, să fie prezentat Biroului permanent, astfel încât să nu mai existe teme de discuție în legătură cu grupul respectiv, respectând toate procedurile regulamentare.

Vă mulțumesc.

Vă rog, doamnă.

## **Doamna Elena Lavinia Craioveanu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Mai am o solicitare în ceea ce privește ordinea de zi și v-aș ruga să fiți de acord cu completarea acesteia, la secțiunea a II-a, cu dezbaterea și votul asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

Este o solicitare din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

O să vă rog să mă scuzați puțin, că nu putem să mergem pe două căi în același timp. E o propunere de modificare a ordinii de zi, pe care trebuie să o

Propunerea de modificare a ordinii de zi a ședinței Senatului a fost acceptată.

Vă mulțumesc.

Domnule Wiener, vă rog, microfonul central.

pe ordinea de zi la dezbateri, va trece tacit, fără niciunul din amendamentele la care au muncit toți colegii noștri, de la toate partidele. Chiar e păcat, pentru că, repet, avem raport pe această lege. A fost un raport comun, la mai multe comisii.

Vă rog să o introducem la dezbateri și să o votăm eventual luni, dar să o dezbatem.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

S-a făcut o propunere de includere pe ordinea de zi a unui punct special privind Legea psihologilor.

Vă supun la vot includerea pe ordinea de zi a punctului respectiv.

Domnule Țuțuianu, vă rog, microfonul 3. Domnule Țuțuianu, vreți...

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu voiam decât să vă rog ca luni, în ședința Biroului permanent al Senatului, să se discute solicitarea noastră. Pentru că mi se pare nefiresc.

Am înțeles.

Eu m-am obișnuit, stau de aproape un an de zile pe holuri, cafeaua e bună la bufetul din hol, dar cred că trebuie să ne facem treaba pentru care am fost trimiși aici de cetățenii care ne-au ales. Și, ca să ne facem treaba, trebuie să avem grup și instrumentele necesare îndeplinirii mandatului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu și vă asigur, domnule Țuțuianu, că vă înțeleg pe deplin, pentru că sunt în aceeași situație.

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog să trecem acum la ordinea de zi a plenului, cu toate punctele, cu toate propunerile care au fost votate.

## Stimați colegi,

E vorba de L272/2019 – Legea Colegiului Psihologilor, la care s-a muncit foarte mult. S-au depus foarte multe amendamente pentru a se ajunge la o formă agreată, de fapt la o formă fără compromisuri majore. Are raport, a fost dezbătută în toate comisiile. Dacă nu o introducem astăzi

## **Domnul Florin Vasile Cîțu:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Doresc să avem cinci minute consultarea liderilor pe programul de săptămâna viitoare, dacă se poate acum.

Deci consultarea solicitată de domnul Cîțu pentru o întâlnire cu liderii.

Vă rog, numai cinci minute.

## Stimați colegi,

Avem peste 30 de proiecte astăzi care sunt în situația de a fi rezolvate în această săptămână sau de a fi trimise fără niciun fel de vot. Vă rog respectuos să încercăm măcar astăzi să fim cât mai concentrați pe procesul legislativ, pentru că altfel suntem în situația în care reprezentăm o Cameră importantă care nu poate dezbate și adopta legi, ci le trimite pur și simplu la Camera Deputaților.

Vă rog foarte mult. Fac un apel la dumneavoastră, personal. Vă rog să mă înțelegeți și să limităm și dezbaterile strict la prevederile care se referă la legile respective, fără intervenții politice mascate.

Vă mulțumesc mult.

Și așteptăm rezultatul consultărilor importante, în care liderii noștri politici, în înțelepciunea lor, sunt convins că vor găsi soluții foarte bune. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Programul de lucru pentru această zi: între orele 10.30 și 13.00 sunt lucrări în plenul Senatului, cu rugămintea, pe care o repet, de a încerca să fim cât mai eficienți în activitatea noastră.

Sunt intervenții în legătură cu acest program pentru astăzi?

Dacă nu, vă supun la vot programul de lucru pentru... Domnule Cîțu... Vrei să vorbești?

Nu, nu, nu. E vorba de programul de azi.

Bine, supun la vot programul de lucru al Senatului de astăzi.

##

Vă rog foarte mult, încă o dată cei care au votat prin ridicare de mâini. Vă rog.

Unul. Care e al doilea?

Deci 68 de voturi pentru plus unu prin ridicare de mână, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

## Vă mulțumesc.

Trecem acum la secțiunea I, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 30 septembrie – 5 octombrie.

Așa cum ați văzut, liderii politici au avut o consultare și vă fac o propunere pentru programul pe săptămâna viitoare, care să fie următorul:

– luni, 30 septembrie – activități în circumscripții;

– marți, 1 octombrie 2019 – lucrări în comisiile permanente;

– miercuri – declarații politice, lucrări în plen, votul pe legi organice; miercuri, 2 octombrie 2019;

– joi, 3 septembrie – lucrări în comisiile permanente...

Și ce am zis? Deci joi, 3 octombrie 2019, lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 4 octombrie, și sâmbătă, 5 octombrie, sunt activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în legătură cu aceste propuneri, având în vedere că liderii de grup au ajuns la un acord?

Vă supun la vot aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 30 septembrie – 5 octombrie.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este vorba de un act de informare al Comisiei Europene cu privire la evoluțiile din cadrul Parteneriatului pentru Asia Centrală. Pentru cei care nu știu, e vorba de parteneriatul cu Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan, adică cinci țări care au făcut parte anterior din Uniunea Sovietică.

Ca urmare a analizei informării, concluziile noastre au fost cele din momentul elaborării programului, și anume:

– susținem necesitatea parteneriatului și avantajelor acestuia pentru Uniunea Europeană și pentru statele partenere;

– salutăm că România este foarte avansată în dezvoltarea relațiilor bilaterale acoperite de umbrela parteneriatului;

– subliniem însă necesitatea unei mai atente implementări, pentru ca acest parteneriat să nu întâmpine dificultățile de care s-a lovit un altul – e vorba de Parteneriatul estic –, care, dacă ne amintim, cel puțin în prima sa fază, a eșuat.

Comisia atenționează că trebuie să se descurajeze acele percepții cum că aceste parteneriate ar fi direcționate împotriva cuiva și nu ar reprezenta doar un set de instrumente pentru construirea și întărirea cooperării dintre cele două regiuni.

Vă mulțumesc.

Ca urmare, ia act de informare. Vă rog să...

Vă mulțumesc.

...votați raportul.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții, așa că vă supun la vot proiectul de hotărâre.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este tot un act de informare, care a fost dezbătut împreună cu reprezentanții ministerelor competente.

Ca urmare a acestui act de informare, reiterăm o informație foarte importantă și atragem atenția Guvernului că pentru cadrul financiar viitor există 6,5 miliarde de euro rezervate pentru mobilitatea militară, o mare oportunitate pentru a face investiții, în special în infrastructură.

Din acest motiv, subliniem și faptul că responsabilitățile legate de mobilitatea militară sunt în mandatul, în portofoliul comisarului pentru transport, comisarul român, în care se presupune că vom putea avea un partener de dialog. Suntem conștienți că el nu poate să facă ceva special pentru țara din care provine, dar, cu certitudine, sperăm să fie un partener de dialog, care să ne ajute în a beneficia de oportunitățile create de cele 6,5 miliarde destinate mobilității militare în Uniunea Europeană.

Mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc foarte mult. Dacă sunt intervenții? Vă rog, microfonul 2, domnule senator Ionașcu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

M-aș bucura dacă ar fi vreun reprezentant al Ministerului Apărării în sală. Am formulat întrebări și în cadrul ședinței de comisie și voi formula și în plen. În același timp, voi sugera președintelui Comisiei de apărare din Senatul României.

Întrebările mele erau legate... dacă Ministerul Apărării Naționale are un plan de măsuri privind mobilitatea militară și, bineînțeles, cu referire la utilizarea sau la infrastructura de transport, la infrastructura de aprovizionare, la infrastructura,

bineînțeles, militară pentru primă intervenție. În cazul în care nu avem reprezentantul Ministerului Apărării Naționale, aș ruga secretariatul să ia notă și să formuleze o astfel de întrebare, astfel încât să fim informați.

Sugerez președintelui Comisiei de apărare audierea reprezentanților Ministerului Apărării dacă există planuri ale ministerului astfel încât, așa cum spunea colega noastră, doamna Crețu, să putem absorbi o parte din fondurile care sunt destinate Planului european de mobilitate militară.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc foarte mult.

Nu există un reprezentant al Ministerului Apărării, domnule Ionașcu, din păcate. Eu o să supun la vot proiectul de hotărâre și o să facem o scrisoare către Ministerul Apărării.

V-aș ruga, dacă-mi permiteți, domnule Ionașcu, să faceți o întrebare în scris pentru ministrul apărării pe această temă, ca să vă poată răspunde.

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la votul pentru adoptarea hotărârii.

Trecem la...

Pardon! Domnul...

Scuză-mă!

Domnule Cseke Attila, aveți microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

După consultarea liderilor de grup, v-am propune și am propune plenului Senatului pentru săptămâna viitoare, pentru ziua de miercuri, următorul program: să avem ședință de plen de la ora 12.00 până la ora 15.00, cu vot pe legile organice începând de la ora 14.00, și, evident, înainte de ședința în plen să fie un Birou permanent, care poate fi programat la ora 11.00.

Și vă rog să supuneți la vot pentru ziua de miercuri acest program, pentru că nu am stabilit ora de începere a plenului. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule Cseke Attila.

Deci, practic, propunerea este de a începe la ora 11.00 cu Birou permanent, continuarea la ora 12.00 a plenului, până la ora 14.00, când încep legile organice, deci aproximativ până la ora 15.00.

Dacă sunteți de acord cu propunerea făcută de liderii grupurilor politice?

Trecem la partea legislativă.

Stimați colegi,

Ca urmare a propunerii Grupului PSD, pe punctul 1 s-a propus – și am votat – introducerea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă (L291/2019). Înainte de a trece..., vreau să vă informez că reprezentantul Guvernului nu este prezent și o să vă cer un vot, dacă sunteți de acord, să continuăm procedura cu raportul comisiei și cu votul respectiv.

Deci, dacă sunteți de acord,

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu precizarea că absența reprezentanților Guvernului nu împiedică desfășurarea dezbaterilor cu privire la inițiativele legislative și că o aprobare firească, ca cea dată puțin mai devreme, poate fi valabilă în orice altă situație, punctul de vedere transmis de Guvern a fost avut în vedere la comisia sesizată în fond.

În esență, propunerea legislativă supusă dezbaterii vizează modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aparținând unui grup de deputați PSD.

Modificarea are în vedere sumele la care se raportează ajutorul public judiciar în materie civilă, atât în ceea ce privește veniturile pe cap de membru de familie, care pot duce la aplicarea unei asemenea măsuri din partea statului, cât și scutirile cu privire la taxa judiciară de timbru, tot prin raportare la veniturile pe cap de membru de familie.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, această inițiativă. Guvernul a transmis un punct de vedere prin care nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, iar comisiile avizatoare au dat aviz negativ. Mă refer la Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

În analiza Comisiei juridice s-au luat în calcul intenția inițiatorilor și soluția propusă. Astfel, am ajuns la concluzia, în unanimitate, la faptul că între intenția inițiatorilor și soluția propusă este o discrepanță. Astfel, deși inițiatorii își doresc ca ajutorul public judiciar în materie civilă să fie accesibil unei categorii mai largi de persoane cu venituri reduse, pentru a nu îngrădi accesul liber la justiție și a nu face prohibit accesul la justiție, soluția propusă prin ridicarea plafoanelor minime de venituri pe cap de membru de familie ar putea duce, în sens contrar, la limitarea numărului de persoane care să beneficieze de ajutorul public judiciar în materie civilă, respectiv al persoanelor care pot să meargă în justiție fără plata taxei de timbru sau cu ajutor public din partea statului.

Vă mulțumesc și eu.

La dezbateri generale dacă dorește să intervină cineva? Vă rog. Domnul Dircă. Microfonul 2.

Domnule președinte, vă mulțumesc. Stimați colegi,

Într-adevăr, este o situație excepțională. În România avem foarte mari probleme în ceea ce privește acordarea ajutorului public judiciar. Vă spun asta în calitate de avocat, pentru că în ultima perioadă din ce în ce mai puțini oameni beneficiază de acest ajutor public judiciar.

Așa cum a prezentat și colegul nostru, președintele Comisiei juridice din Senat, am ajuns la concluzia și la acordul să ne aplecăm asupra acestei ordonanțe de urgență, care ea este din... datează din anul 2008 și a fost ultima oară modificată în anul 2011. Este un text învechit pe care trebuie să-l actualizăm, astfel încât cetățenii români cu venituri reduse să-și permită să aibă accesul efectiv garantat la actul de justiție.

În acest moment, această inițiativă, deși a fost una care și-a dorit să aducă un plus de beneficii, nu a reușit, din păcate, prin modul în care ea a fost formulată.

Împreună cu Ministerul Justiției, împreună cu colegii, am decis să adoptăm acest raport de respingere, însă, în scurt timp, vom începe o colaborare a tuturor reprezentanților partidelor, ca să îmbunătățim acest text de lege, astfel încât România să nu mai fie condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru îngrădirea accesului efectiv la justiție.

Vă mulțumesc.

Grupul Uniunii Salvați România va vota pentru raportul de respingere.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, închidem atunci dezbaterile generale și vreau să vă consult în legătură cu acceptul dumneavoastră. Astăzi, cutumiar, nu era vot pe legi organice.

Vă supun la vot dacă sunteți de acord să votăm această lege organică.

Deci

Stimați colegi,

O să îl rog pe domnul senator Șerban Nicolae să ne prezinte...

- E în regulă?

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci avem un raport al comisiei, care este de respingere a propunerii legislative. Ea face, așa cum v-am spus, parte din categoria legilor organice și Senatul este prima Cameră sesizată.

Potrivit acordului dumneavoastră, voi supune votului raportul de respingere, care trebuie adoptat cu votul majorității senatorilor, de 69 de voturi.

Deci încă o dată, rog..., încă o dată...

Domnule Cîțu, vă rog. Microfonul central.

Domnule președinte,

Trebuie să facem precizarea că votul pe organică este doar pentru acest proiect de lege, nu și pentru altele – da? –, pentru că astăzi nu votăm organice. A fost doar pentru acest aviz.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

O să luăm notă.

Trecem acum la supunerea votului..., la votul de respingere..., care se adoptă, așa cum v-am spus, cu majoritatea senatorilor, de 69 de voturi.

Vă mulțumesc foarte mult.

Raportul nu a fost aprobat.

Supun votului majorității..., supun votului senatorilor..., pentru respingerea propunerii legislative...

, pentru aprobarea... Se supune la... Așa. Se..., propunerea legislativă.

Votul pentru propunerea legislativă. Vă rog să votați.

16 voturi pentru, contra – 42, 16 abțineri.

Nu s-a adoptat votul necesar, al majorității senatorilor, și legea, prin urmare, nu a trecut.

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la punctul următor. Este Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 (L293/2019).

instituție desemnată ca punct focal al Convenției asupra zonelor umede și care are responsabilitatea coordonării acțiunilor la nivel național pentru implementarea convențiilor naționale Ramsar și a planului strategic al convenției.

În acest scop, Convenția națională... Comitetul Național Ramsar are rolul de a sprijini elaborarea și implementarea politicilor naționale privind zonele umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor de apă din zonele Ramsar.

Totodată, Comitetul Național Ramsar are rolul de a asigura oportunități pentru contribuții ale tuturor instituțiilor guvernamentale și nonguvernamentale, precum Administrația Națională Apele Române, sau de gestionare și planificare teritorială, sectorul privat, instituții academice și de cercetare științifică a comunităților locale și de sprijin în elaborarea rapoartelor naționale pentru convenția părților contractante.

Nu în ultimul rând, Comitetul Național Ramsar va juca un rol important în promovarea schimbului de informații între managerii naționali și cei din țările vecine, sprijinind desemnarea și gestionarea armonioasă a zonelor umede transfrontaliere. Aceste precizări formulate au fost incluse în nota de fundamentare a proiectului de act normativ propus pentru aprobare.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu. Din partea comisiilor, vă rog, raportul, microfonul 7. Domnul Șoptică Costel. Da. Vă rog.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Vă rog, microfonul...

La microfonul central, domnule Ganea.

## **Domnul Ion Ganea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă expun motivul emiterii prezentului act normativ privind modificarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007...

Vă expun motivele pentru...

Ce s-a întâmplat? E în regulă, da?

Vă amintesc faptul că în anul 2012 România a găzduit cea de-a 11-a conferință a părților din Convenția Ramsar. Ca urmare a angajamentelor luate cu această ocazie, autoritățile române au nominalizat mai multe situri Ramsar, existând potențial pentru desemnarea unor zone umede. Aceste acțiuni trebuie consolidate prin măsuri concrete de protecție și administrare durabilă, în cadrul unei strategii naționale de gestionare și administrare durabilă.

În aceste condiții, înființarea și funcționarea unui organism consultativ interministerial și interdisciplinar, care să sprijine autoritatea publică centrală, respectiv Ministerul Mediului, în acest demers apare ca o cerință firească.

În acest context, se propune înființarea Comitetului Național Ramsar, care este un organism propus să funcționeze în subordinea directă a Ministerului Mediului,

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a transmis aviz favorabil. Comisia pentru mediu a transmis aviz negativ.

În cadrul ședinței din data de 11.09.2019, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

În consecință, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă rog.

Din partea Comisiei juridice.

Raportu-i comun?

Raportul este comun sau este un aviz? Domnule Șerban Nicolae, domnule președinte, e raport comun?

E raport comun?

Vă rog frumos, domnule Șoptică, să spuneți. E un raport comun?

Vă rog. Microfonul 7.

## **Domnul Costel Șoptică:**

Și Comisia pentru mediu a transmis aviz negativ.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

O să-l rog pe domnul Șerban Nicolae, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină...

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Raportul comun este al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru mediu. Am crezut că domnul senator va face... va prezenta raportul, din partea Comisiei pentru mediu.

În cadrul unei ședințe comune, pe parcursul, de fapt, mai multor întâlniri, membrii celor două comisii au dezbătut propunerea legislativă, au adoptat, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, raport comun de admitere, fără amendamente.

În consecință, vă supunem aprobării raportul comun de admitere a propunerii legislative, fără amendamente, cu precizarea că face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Având în vedere că raportul este de admitere a propunerii legislative, fără amendamente, vă propun să trecem la dezbateri generale.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog.

Reprezentantul Guvernului, microfonul 9.

## **Doamna Carmelia Mariana Dragomir-Bălănică** –

## _vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține proiectul de lege, care are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, în sensul armonizării responsabilităților și atribuțiilor aferente Comitetului național pentru implementarea Convenției asupra zonelor umede de importanță internațională.

Vă mulțumim.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă doriți să adresați întrebări sau să participați la dezbaterile generale?

Dacă nu, o să vă propun trecerea la vot asupra propunerii legislative.

Raportul comun, așa cum a menționat domnul senator Șerban Nicolae, este de admitere a propunerii legislative. Este o lege ordinară și Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Goțiu. Microfonul 2.

Grupul USR a votat „abținere” la acest proiect legislativ și sper că la Camera Deputaților se vor rezolva problemele acestei legi, pentru că, într-adevăr, avem nevoie de o astfel de comisie. Este o cerință a directivelor europene și a protejării acestor zone umede, dar, din păcate, în forma actuală, nu sunt prevăzute foarte clar atribuțiile acestei comisii, modul în care va fi constituită, dacă e consultativă sau e decizională. În toate dezbaterile din comisii acest lucru nu a rezultat și sper că se va rezolva la Camera Deputaților, altfel va merge mai departe o lege care creează o formă fără fond.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Este explicația votului.

Cu aceasta, am încheiat punctul respectiv.

Trecem la Legea pentru modificarea și completarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea unor acte normative (L34/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Vă informez, stimați colegi, că din partea Guvernului nu avem pe nimeni.

Deci voi da cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, pentru a prezenta raportul respectiv.

Vă rog.

Doamna Silistru, vă rog. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea întocmirii unui raport asupra Legii pentru modificarea și completarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitarveterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea unor acte normative, ca urmare a cererii de reexaminare a Președintelui României, potrivit art. 77 alin. (2) din Constituția României.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să respingă cererea de reexaminare și să adopte un raport de admitere a legii în forma trimisă la promulgare.

Vă supunem..., comisia va supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a legii în forma trimisă la promulgare și Legea pentru modificarea și completarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Lege ordinară. Senatul, primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, atunci vă propun să trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii, la solicitarea Președintelui României.

Raportul comisiei este de admitere, în sensul respingerii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Trecem la punctul următor. Vreau întâi să verificăm dacă la acest punct, care se referă la profesia de psiholog, reorganizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, a ajuns raportul, dacă a fost distribuit, dacă este pe site și dacă putem proceda la dezbaterea lui.

Vă rog frumos, secretariatul, să-mi dați semnalul.

Raportul nu a fost primit până acum, așa că legea nu va putea fi dezbătută.

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi. E vorba de Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu și pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje (L334/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 8.

## **Doamna Carmelia Mariana Dragomir-Bălănică:**

Bună ziua, domnule președinte! Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, urmărindu-se luarea unor măsuri pentru protecția mediului și a sănătății populației prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea și gestionarea deșeurilor în acord cu prevederile Directivei Uniunii Europene 2018/852.

În concluzie, susținem forma adoptată de Guvern. Vă mulțumim.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții sau dacă senatorii doresc să adreseze întrebări?

Nu sunt. Trecem, atunci, la vot.

Pe dumneavoastră nu v-am citit? Aoleu! Da. Scuzați-mă! Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru mediu, raport comun.

Domnul Soporan. Microfonul 7.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei economice, industrii și servicii și ai Comisiei pentru mediu au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul e prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult.

Încă o dată, dacă sunt întrebări sau intervenții. Dacă nu, trecem...

Domnul Coliban.

Vă rog. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul senatorial al USR va vota în favoarea acestei propuneri, deși a fost o problemă, este o problemă legată de producătorii și comercianții de pungi, problemă discutată în cadrul comisiei.

Din păcate, deși ajunsesem la un acord cu reprezentanții Administrației Fondului pentru Mediu cu privire la adăugarea unui amendament, acest amendament nu a fost cuprins în raport.

Sperăm să fie corectată această problemă la Camera Deputaților.

Credem în buna-credință și în intențiile exprimate ieri în comisie, prin urmare susținem această propunere, dar cu această mențiune că este nevoie de un amendament, pentru că s-a creat o distorsiune în piață prin eliminarea unei perioade... prin neprevederea unei perioade de adaptare la prevederile legii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, vă propun să

Trecem la punctul următor, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (L294/2019). Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Este. Vă rog. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic răspunde solicitărilor făcute, în special, de fermierii ale căror culturi agricole sau animale domestice au avut de suferit din cauza pagubelor produse de speciile de faună de interes cinegetic.

Modificările propuse sunt susținute atât de fermieri, prin asociațiile de profil, cât și de primari, prin Asociația Comunelor din România.

Reparăm o mare nedreptate cu care se confruntă astăzi fermierii și mă refer aici la pagubele produse de animalele sălbatice. Poate cel mai important aspect este faptul că astăzi, prin votul nostru, eliminăm acea prevedere abuzivă a legii, prin care proprietarii de terenuri agricole sunt obligați să asigure paza culturilor agricole pentru a fi despăgubiți.

În același timp, am stabilit termenul de plată a despăgubirilor, fiind micșorat la maximum 40 de zile de la constatarea pagubei.

Mulțumesc pentru susținere colegilor din PSD, PMP, UDMR din comisiile de specialitate.

Grupul PSD susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Microfonul 8.

## **Domnul Constantin Dan Deleanu** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Apelor și Pădurilor susține prezenta propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul acum Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, care au elaborat un raport comun. O invit pe doamna Silistru să ni-l prezinte. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic au fost sesizate de Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, cele două comisii, cu majoritate de voturi, au adoptat un raport comun de admitere, cu amendamente admise, raport comun pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic.

Lege ordinară, Senatul – primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Trecem la dezbateri generale.

Domnul Baciu am înțeles că dorește. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Făcând parte din Comisia de agricultură, în cursul zilei de ieri l-am avut ca principal punct pe ordinea de zi tocmai pe cel la care ne referim astăzi. Sigur, atunci când este vorba de vânătoare și de vânători, de redefinire sau de punere în alți termeni a acestei activități, zis „sportive”, avem voturi pentru și voturi contra, avem păreri pentru, avem păreri contra.

Nu pot însă să fiu de acord ca, în detrimentul fermierului care are o parcelă undeva lângă pădure, unde se produc în fiecare sezon de cultură stricăciuni de recoltă sau de terenuri, noi să rămânem impasibili și să nu ne prea intereseze acest lucru, făcând totul pentru a favoriza vânătorul, acest „sportiv” căruia îi place să ia la ochi, prin cătarea puștii, vânatul care-i mai frumos, nu pe cel care ar trebui într-adevăr eliminat din... sau extras din fondul de vânătoare.

Ieri, la ședința noastră de comisie au participat toate categoriile, de la cei îmbrăcați în verde, care îi reprezentau pe vânători, prin domnul Șelaru, la reprezentanții celor două ministere (de la Ape și Păduri, de la MADR), care ne-au propus sau... ne-au pus în vedere unele păreri proprii – nu cred că ale ministerului, unele chiar zgubilitice, așa, mai fără valoare –, spunând un reprezentant al Ministerului Agriculturii că, de fapt, primarul, cel pe raza căruia se desfășoară această acțiune de vânat, nu are prin atribuțiuni să supravegheze ce se întâmplă în comună, ci doar să convoace acea comisie, ca să constate daunele..., pe care nu le primește niciodată, nici de la un minister, nici de la celălalt sau, foarte rar, de la Ministerul Mediului.

Vă mulțumesc și eu. Stimați colegi,

V-am spus de la bun început că am rugămintea să ne limităm la dezbaterile generale, întrucât avem peste 30 de acte legislative.

Vă rog respectuos, încercați să vă concentrați în prezentare. Era domnul Tánczos Barna și, după aia, vine și rândul dumneavoastră, domnule Goțiu. Și domnul Ionașcu. Domnul Tánczos Barna. Microfonul 2, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este un act normativ extrem de important. Este o inițiativă lăudabilă, pentru că, chiar dacă avem păreri contrare despre anumite detalii, vine clar în sprijinul fermierilor, vine în sprijinul principiului protecției fermierului, protecției vieții umane, vine în sprijinul acelui principiu de a proteja rodul muncii și de a asigura o compensare justă, atunci când fermierul suferă o pagubă din cauza vânatului, din cauza animalelor sălbatice.

Cu siguranță că, intrând în detalii, avem păreri, poate, contrare, în momentul în care stabilim limitele până la care asociațiile de vânătoare, fermierul, primăria, ministerele au competențe, au responsabilități și arii de acțiune unde trebuie să intervină în momentul în care sunt probleme.

Cu siguranță, eliminarea acelor prevederi obstrucționiste, practic, prin care a fost obligat fermierul să își protejeze fiecare parcelă de porumb, de grâu, de cartofi, este bine-venită.

A crea o administrație în plus, prin aceste informări propuse de inițiator, cred că nu de fiecare dată va aduce rezultate. Informările s-ar putea să fie formale, s-ar putea să fie de dragul de a bifa obligația legală și s-ar putea să nu aducă foarte multe rezultate. Însă, per ansamblu, inițiativa, completată și cu amendamentul comisiei, de a regândi modul de acțiune al statului român în cazul ursului – care este o specie strict protejată –, inițiativa este bună. A ieși din această situație de a nu ne uita la celelalte state membre cum fac derogări de la directive și cum acționează în interesul cetățenilor, în interesul fermierilor și controlează populația de urși în fiecare stat membru este bine.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule Goțiu, vă rog. Microfonul 2.

## Stimate colege și stimați colegi,

Da, trebuie să discutăm și de un elefant pe care îl avem în sufrageria acestei legi, și mai exact acel ultim amendament, care a fost adăugat, pe ultima sută de metri, ieri în Comisia pentru agricultură, azi la Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, departe de ochii opiniei publice, care urmăreau acest demers. Da, putem discuta

despre modul în care sunt despăgubiți fermierii, cum sunt protejați, dar să venim în ultimul moment și să aruncăm un amendament care riscă să facă această lege să cadă la Curtea Constituțională nu cred că face cinste acestei instituții.

Prevederea conform căreia, pe o perioadă de cinci ani, se abrogă punctul 8 din anexa nr. 2 și se trece la anexa nr. 1 posibilitatea de a vâna urșii este o încălcare a Directivei habitate, este o încălcare a art. 135 din Constituție, care prevede faptul că în caz de contradicție între legile din România și normativele europene se aplică directivele europene, și, practic, aruncă și mută buna-credință cu care s- a pornit această lege înspre o cu totul altă direcție.

Evident, USR nu poate vota o astfel de lege. Dacă se doreau derogări, prima dată ar fi trebuit solicitat acest lucru de la Comisia Europeană, pentru a nu risca ca o lege care poate să producă beneficii pentru fermieri să ajungă să fie declarată neconstituțională pentru încălcarea directivelor europene.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnul Ionașcu. Microfonul 2, probabil, da? Microfonul 2, mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Cale de un minut.

Este ușor să dispui să dai despăgubiri celor care sunt legitimați – și mă refer la agricultori – și este și mai simplu să iei vânatul în cătarea puștii și să îl elimini.

Din nefericire, nici inițiatorul și nici noi astăzi, nici în lege, dar nici în modificările ulterioare, nu am prevăzut măsuri preventive pe care ar fi trebuit să le ia custozii fondurilor de vânătoare, administratorii fondurilor de vânătoare sau ai pădurilor. Consider că ar fi fost necesar întâi să gândim măsuri preventive, de genul relocării animalelor, de genul asigurării hranei suficiente, astfel încât să nu mai atace culturile agricultorilor.

În ce mă privește, în interesul protecției fondului cinegetic al României, eu mă voi abține la un astfel de proiect de lege. Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai dorește nimeni să intervină, o să îl rog pe colegul nostru inițiator să vă explice...

Pardon! Vreți să... OK, numai un moment. Vă rog să... Microfonul 3.

Vă rog, scurt, că toate lucrurile bune s-au spus deja și cele inteligente, așa că nu prea avem mare lucru...

Domnule președinte, Stimați colegi,

Ca silvicultor și ca membru în Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, propun susținerea acestor modificări.

Salut inițiativa făcută de domnul senator, fiindcă am lucrat până acum câteva luni în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor și știu câte probleme au fost și aș vrea să fie rezolvate prin aceste modificări.

Vă mulțumesc.

Eu vă mulțumesc foarte mult. Dau cuvântul inițiatorului să răspundă, domnul Trufin. Dar pe scurt, domnule senator.

Domnule Goțiu, opinia publică este asaltată anual de zeci de cazuri în care cetățeni români au fost atacați de urși, dintre care unii au murit.

Cred că prioritatea noastră în Parlamentul României trebuie să fie cetățeanul român, viața românilor, după care ursul și habitatul ursului.

Mulțumesc.

Dați-le de mâncare! Dați-le de mâncare!

Domnule Goțiu, numai un moment.

Nu vă rog, vă implor, dacă vreți să spuneți două cuvinte, da, dar limitați-vă la vreo două, trei cuvinte.

Vă rog, vă rog frumos, că v-ați exprimat deja poziția.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Doar la două, trei cuvinte nu mă pot limita într-un drept la replică.

Dar acest argument, al oamenilor atacați de urși, vine și din multe cazuri în care s-au dus oamenii în bârlogul ursoaicei și apoi s-au mirat de ce au fost atacați de urși. După ce le-am distrus habitatele acestor specii, venim și ne mirăm că avem urșii pe unde îi avem.

Păi, haideți să rezolvăm problemele de cauze!

Vă rog frumos!

Faptul că împușcăm urșii nu rezolvă cauzele și nu rezolvă derogarea pe care ar fi trebuit să o avem ca această lege să nu încalce directivele europene.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

După cum v-am spus, deja ați pronunțat, ați promovat toate ideile în prima intervenție.

Vă rog să

Vă supun acum votului...

Lăsați-mă, că suntem în procedură de vot. După aia, mai vorbiți.

Se supune votului propunerea legislativă.

Domnul Goțiu.

Sper că este explicație de vot.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Da, este explicarea votului.

Grupul USR s-a abținut și sunt curios ce oameni au fost măcelăriți de ciocârlii și capre negre...

, unde, ieri, în Comisia pentru agricultură s-a dat vot negativ...

Domnule Goțiu...

...împotriva protejării acestor specii.

Domnule Goțiu, vă rog respectuos...

Probabil că și ciocârliile, și caprele negre vă măcelăresc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Domnule Goțiu, vă rog respectuos să nu vă defulați aici. Haideți, că suntem într-un proces legislativ.

Punctul următor, Propunerea legislativă pentru...

Vă rog, domnule Savin.

La dumneavoastră sunt urși la Bușteni...

O jumătate de minut, că...

Vă rog.

...cei mai mulți urși sunt la Bușteni, la Azuga, la Sinaia și cele mai multe probleme sunt acolo.

Eu l-aș invita pe domnul Goțiu într-o seară să îl duc pe Valea Cerbului sau, eu știu?, în toate curțile de la marginea pădurii. Să îl invit pe domnul Goțiu la Bușteni.

Știm cu toții că în accidentul..., sau cum să îi spun..., de la Caracal au murit doi copii... sau dacă i-o fi omorât domnul Dincă. Anul acesta ursul a omorât trei oameni.

Să vorbim cu Ciutacu, cu domnul Gâdea să vorbească și de cetățenii pe care i-a omorât ursul! Păi, facem cu Elodia la televizor..., numai cu Caracalul?! Să vină să vadă cei trei cetățeni pe care i-a omorât ursul.

Covasna, Harghita, Bistrița, uitați-vă, în fiecare noapte avem probleme. În fiecare noapte!

Vă mulțumesc.

Jandarmii nu sunt echipați, poliția locală e cu mâinile goale. Cu ce să intervină?! Mulțumesc.

Am înțeles.

Vă mulțumesc și eu.

Domnule Goțiu, hai că vorbiți a treia oară și mai aveți ocazia după aia. Pe scurt, vă rog frumos.

Domnul Goțiu. Microfonul 2. Vă rog, liniște!

O să îl rog pe domnul Savin să ne ducă – pentru că va veni Legea pentru salvarea ciocârliilor și a caprelor negre și la Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic – să vedem unde sunt măcelăriți oamenii de ciocârlii și capre negre. Și să vedem cum votați acolo.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Dragul meu, dar ai mai spus o dată bancul ăsta, te rog eu frumos, haideți să...

Stimați colegi, am încheiat dezbaterile.

Trecem la Propunerea legislativă pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare (L304/2019).

Vă informez că raportul nu a fost prezentat, deci am scos-o de pe ordinea de zi.

Trecem la Propunerea legislativă privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, precum și transmiterea, cu titlu gratuit, a acestora din domeniul privat al statului și administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în proprietatea privată a municipiului Slatina și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Slatina (L400/2019).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Da, vă rog...

Am sărit eu un punct, o să mă întorc la el.

Vă rog frumos, microfonul...

Cine e inițiatorul? Vă rog, microfonul 5.

Inițiatorul este?

Dacă nu este, atunci dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Rog acum Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic. Au elaborat un raport comun și vă invit să îl prezentați. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să citesc mai atent, pentru a nu mai apărea confuzii.

Propunerea legislativă privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, precum și transmiterea, cu titlu gratuit, a acestora din domeniul privat al statului și administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în proprietatea privată a municipiului Slatina și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Slatina – L400/2019.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o favorabil.

Consiliul Economic și Social a analizat propunerea legislativă și a transmis un aviz nefavorabil.

În ședințele din 17.09.2019 și 25.09.2019, membrii celor două comisii au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

În consecință, Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și Comisia pentru administrație publică supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Vreau să folosesc acest prilej pentru a saluta prezența unui grup de invitați în Senatul României, din partea domnului chestor Paul Stănescu.

Bine ați venit!

Mulțumesc _._

Dacă sunt întrebări, intervenții? Nu.

Domnul... Care ați fost primul? Întrebări sau drept la replică?

E unul pe grup, nu putem să facem tot timpul... Domnule Dircă, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Constat cu regret că și în acest moment unii dintre colegii noștri, la trei ani de la începerea mandatului, încă nu au înțeles că o lege nu poate să privească un singur subiect de drept și că odată cu transmiterea proprietății bunurilor nu putem transmite și administrarea acestora.

Au fost multe... Vă spun, în calitate de președinte al Comisiei pentru constituționalitate, că pe rolul comisiei noastre avem multe astfel de legi respinse de către Curtea Constituțională a României. Poate că într-adevăr există o utilitate și poate există un beneficiu, dar aceste lucruri nu se fac prin lege, ci se fac prin hotărâre de guvern.

Astfel, pe colegii PSD care au promovat acest proiect legislativ îi rugăm să se adreseze Guvernului, pentru a obține beneficiile pe care această lege le promovează.

Vă mulțumim.

Vom vota împotrivă.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc mult, domnule senator Dircă. Am luat notă.

Dacă sunt alte intervenții?

Dacă nu, o să trecem la încheierea dezbaterilor generale. Începem procedura de vot.

Raportul comun al comisiilor este de respingere... Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor ordinare, Senatul – prima Cameră sesizată.

Supun la vot propunerea legislativă.

Vă rog, explicație de vot? Domnul Cseke Attila. Vă rog, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să explic votul exprimat de Grupul parlamentar al UDMR, care este un vot consecvent în ceea ce privește proiectele autorităților administrației publice locale.

Deci noi am susținut acest proiect legislativ. Nu contează localitatea pentru care este, nu contează cine este primar acolo, dacă există un proiect de dezvoltare – și aici e vorba de un drum de legătură care este necesar –, noi vom susține aceste proiecte și transferuri de terenuri care sunt necesare pentru implementarea proiectelor autorităților locale. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte explicații, trecem la punctul intitulat Propunerea legislativă pentru completarea art. 30 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură (L316/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra acestei propuneri legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este. Vă rog, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul meu vine să redefinească „forța majoră”, așa cum este ea definită în art. 30 al Ordonanței nr. 3, cea care definește schemele de plăți în agricultură.

Introduc o nouă literă, și anume: „Distrugerea culturilor agricole, silvice și animalelor aflate pe exploatațiile agricole de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 407 a vânătorii.”

Mai exact, stimați colegi, nu fac altceva, prin proiectul meu, decât să creez un cadru legislativ pentru ca fermierii care au depus o cerere la APIA și au primit o subvenție sau sunt în curs de a o primi să nu fie sancționați pentru motivul că o cultură a lor ar fi fost distrusă de către animale sălbatice sau animalele au fost omorâte de către lup sau urs, așa cum se întâmplă de foarte multe ori.

Au fost păgubiți odată acești fermieri, cred că este de ajuns și haideți să încercăm să creăm cadrul legislativ să nu fie sancționați de două ori.

Mulțumesc tuturor colegilor care au înțeles importanța acestei modificări și au votat favorabil în toate comisiile prin care a trecut acest proiect.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult, doamna Covaciu. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Microfonul 8.

## **Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Țin să precizez că punctul de vedere al Guvernului, nu este elaborat în momentul de față, dar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține această inițiativă și am susținut-o și în cadrul Comisiei de agricultură. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală. Microfonul 7. Doamna Silistru, vă rog.

## **Doamna Doina Silistru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală a fost sesizată pentru întocmirea, dezbaterea și elaborarea raportului asupra acestei propuneri legislative.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, cu unanimitate de voturi, s-a hotărât formularea unui raport de admitere, cu un amendament admis, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu propunerea legislativă.

Lege ordinară, Senatul – primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Dacă sunt întrebări pe care doriți să le adresați sau, la dezbateri generale, intervenții?

Domnule senator Baciu, vă rog.

Doamna Covaciu e gata să vă răspundă la toate întrebările.

Microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci ieri – așa cum spunea și colega inițiator Covaciu Severica – s-a discutat acest amendament la una din legile care-l privesc direct pe fermierul român și acesta a fost votat, în unanimitate, de toți membrii comisiei, având susținerea comisiilor de specialitate, susținerea Guvernului și a celor care erau avizatori.

Acest lucru face să ne bucurăm că a fost sesizată această neconcordanță în lege, iar doamna Covaciu a văzut acest lucru, a atras atenția legiuitorului, adică nouă, că trebuie corectată această lege, lucru pe care îl facem astăzi. Drept care vă îndemn și eu să votați.

Voi vota această lege. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Și eu vă mulțumesc.

Dacă dorește altcineva să intervină la dezbateri? Dacă nu, atunci vă propun să

## **Domnul Cătălin Marian Tutilescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

Secretar de stat Cătălin Tutilescu. Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Microfonul 7.

Votul va fi săptămâna viitoare. Vă mulțumesc.

Trecem la următoarea, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată (L297/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra acestei propuneri legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Microfonul 10.

Bună ziua!

Ministerul Muncii și Justiției Sociale nu susține această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Vă rog, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport de respingere. Lege organică, Senatul – prima Cameră sesizată.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă la dezbateri generale dorește să ia cineva cuvântul? Nu este cazul, am încheiat dezbaterile generale. Votul, săptămâna viitoare.

Trecem la următoarea lege organică...

Pardon?!

Doamna senator Gorghiu, vreți să explicați poziția de vot?

Da, domnule președinte, vreau să spun că...

Dar nu am votat-o!

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a dezbătut această propunere legislativă și a adoptat un raport de respingere, cu unanimitate de voturi.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă există întrebări sau intervenții? Dacă nu, declar închise dezbaterile generale.

Nu, dar dezbaterile generale cred că se fac acum...

Păi, v-am invitat, v-am invitat cu mare dragoste...

Săriți peste dezbateri de fiecare dată. Întrebați de „întrebări” și mergeți direct la final.

Dar înțeleg că e grabă, doar 30 de secunde.

Vreau să spun că Grupul Partidului Național Liberal e împotriva raportului de respingere și cred că merită un efort acest proiect care reglementează un lucru simplu: ca anumite categorii de persoane să primească o sumă în plus la ieșirea din sistemul de protecție socială. Mai precis, să beneficieze de indemnizație nu o lună, ci trei luni de zile, o indemnizație deja stabilită pentru tinerii instituționalizați și mamele protejate din centrele maternale la ieșirea din sistem. Nu cred că este un capăt de țară.

Și am un sfat către Guvernul care de fiecare dată dă punct de vedere negativ pe genul acesta de proiecte: dacă vom gândi în termeni economici și exclusiv din perspectiva impactului pe buget fiecare proiect, atunci nu o să ajungem la capăt cu nimic, nu o să reușim să îmbunătățim un sistem care este în faliment.

Mulțumesc.

Deci votul nostru este împotriva raportului și pentru proiectul de lege.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Am înțeles. Nu este... O să îl votăm săptămâna viitoare. Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu...

Cine? Doamna Presadă?

Da, vă rog, doamna Presadă. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să precizez că este vorba despre un proiect al Uniunii Salvați România și că, chiar dacă este vorba despre un proiect USR, Guvernul ar trebui totuși să își susțină punctul de vedere și să explice de ce nu susține această propunere legislativă, pentru că în raportul comisiei sesizate pe fond se precizează doar că Guvernul are un alt proiect legislativ, mult mai bine elaborat.

Nu știu dacă ăsta este, în acest moment, un motiv de respingere, pentru că și acel proiect se află încă în procedură parlamentară. Așa că nu cred că putem încălca dreptul la inițiativă parlamentară și, dacă e să fim obiectivi, ar trebui să judecăm fiecare proiect așa cum îl avem pe masă, și nu în funcție de ceea ce face sau nu face Guvernul.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Dacă din partea Guvernului doriți să faceți ceva precizări, ca urmare a intervenției doamnei senator Presadă, vă rog. Microfonul 10.

Respingerea acestei inițiative legislative de către Ministerul Muncii și Justiției Sociale nu s-a făcut, așa cum a menționat doamna senator, doar pentru că nu e reglementat impactul financiar, ci dat fiind că în proiectul de lege pe care Guvernul l-a avansat și care este astăzi pe ordinea de zi a dezbaterilor dumneavoastră există mult mai multe dispoziții care vizează nu numai acordarea de beneficii financiare acestor tineri, ci și măsuri de acompaniere a lor.

Spre exemplu, direcția de protecție a copilului are obligația ca, timp de un an înainte de ieșirea din sistem, copilul să fie ajutat..., tânărul să fie ajutat pentru a-și găsi un loc de muncă și o cazare și apoi, mai departe, timp de doi ani după ieșirea din sistem, serviciul social de la primărie are obligația de a monitoriza evoluția acestui tânăr, pentru a nu reintra într-o situație de vulnerabilitate.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog frumos, doamna Presadă, haideți că v-ați exprimat...

Nu puteți lua tot timpul... Nimeni nu v-a pronunțat numele... Doar o dată.

Poftiți. Microfonul 2.

Încercați să vă concentrați prezentarea.

Aș vrea doar să spun că ceea ce am menționat ca fiind motiv al respingerii acestei propuneri legislative figurează în raportul comisiei de fond și motivele pentru care Guvernul nu susține propunerea noastră legislativă trebuie explicate mult mai bine, nu doar prin faptul că are Guvernul un alt proiect care face mult mai multe lucruri.

Dar ați mai spus o dată! Am înțeles.

Eu nu am cerut detalii despre propunerea Guvernului. Faptul că în acest moment noi trebuie să decidem pe marginea unei singure... Noi trebuie să decidem pe marginea unei propuneri legislative, iar în acest moment Senatul trebuie să decidă dacă vom crește sau vom extinde perioada pe care se acordă o indemnizație celor care ies din sistemul de protecție socială.

Am înțeles.

Despre asta e vorba.

Am înțeles.

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la punctul următor, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare (L313/2019).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă există. Nu e cazul.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 9.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a dezbătut această inițiativă legislativă care vizează organizarea și funcționarea activității de resurse umane și de salarizare. Pe cale de consecință, a fost luată o decizie de a adopta un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să pună întrebări sau aveți intervenții?

Dacă nu, declar închise dezbaterile generale.

Legea urmează să fie votată săptămâna viitoare.

Trecem la următorul proiect de lege, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (L318/2019).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Vă rog. Microfonul 10.

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

Având în vedere că în acest raport avem și amendamente respinse, vreau să întreb dacă sunt sprijinite în plen.

Domnule senator Alexandrescu, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

E o lege bună, care aduce niște modificări substanțiale Legii copilului, în principal modului în care sunt îngrijiți copiii din centrele de plasament și, în general, din sistemul de protecție.

În comisie au scăpat câteva lucruri pe care aș vrea să le aduc aici atenției și fac un apel la toți cei care urmăresc chestiunea.

Nu o să susțin toate amendamentele respinse, o să susțin doar câteva.

Vă atrag atenția asupra amendamentului nr. 2 din tabelul de amendamente respinse.

În momentul de față...

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege vine cu prevederi legislative care se referă la îmbunătățirea vieții și îngrijirii situației copiilor aflați în vulnerabilitate, în mod special copiii aflați în sistemul de protecție specială.

Pe de o parte, se susține plasamentul la familii, acordându-se o indemnizație acestor familii care primesc în plasament copii, pe de altă parte, sunt reglementări speciale privind copiii care părăsesc... și tinerii care părăsesc sistemul de protecție specială, așa cum am menționat mai devreme, iar, pe de altă parte, se propun continuarea angajamentelor asumate de către România și punerea în practică a unui lucru evidențiat de toți specialiștii, și anume îngrijirea într-o familie a unui copil, drept care se propune ca începând cu 2021 să se închidă centrele de plasament de tip clasic sau modular.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă îmi permiteți, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Microfonul 7, vă rog.

Scuzați-mă, vă rog să precizați poziția, ca să vă putem urmări. Din raport.

## Poziția 2. Poziția 2!

Din tabelul de amendamente respinse, poziția 2.

În momentul de față, atunci când este găsit un copil care nu are identitate, legea prevede că instituțiile publice se ocupă de chestia asta „de urgență”. În practică, foarte mulți copii rămân în continuare fără identitate, fără o carte de identitate sau fără certificat de naștere și, din această cauză, nu pot merge la școală.

Amendamentul pe care l-am propus specifică clar că autoritățile sunt obligate „în termen de 30 de zile de la data luării la cunoștință” să se ocupe de restabilirea identității copilului.

Și vă propun ca acest amendament să îl votăm cu toții.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Alexandrescu își susține un amendament. E vorba de art. 2 alin. (3), marginal 2.

Supun la vot propunerea domnului senator. E organică, însă...

Deci cu 26 de voturi pentru, contra – 48, abțineri – două...,

48 plus două – 50, amendamentul nu a fost acceptat. Vă rog să continuați, domnule Alexandrescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a dezbătut acest proiect de lege și a fost adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Cu precizarea că legea vine și aduce o serie întreagă de modificări benefice în materie de protecție și promovare a drepturilor copilului.

Mulțumesc.

La poziția 6 de la amendamente respinse vă supun atenției o mică modificare, dar importantă. E vorba de ultimul an, în care tinerii aflați în sistemul de protecție își caută o casă, își caută un loc de muncă.

Legea spune: „în ultimul an” sistemul de protecție are obligația de a-i sprijini în căutarea unui loc de muncă și a unei case..., a unui loc de cazare.

Amendamentul pe care vi-l propun este „cu cel puțin un an înainte”. De ce vă spun asta? Pentru că, în practica pe care am constatat-o în sistemul de protecție, tinerii sunt îndrumați către un loc de muncă abia în ultimele trei sau două luni în care se află în sistemul de protecție. E prea târziu. Nu sunt destul de conștienți de pericolul care îi așteaptă, pericolul unei vieți independente, pentru care nu sunt destul de bine pregătiți. Și cred că aceste pregătiri ar trebui să înceapă, repet, cu cel puțin un an înainte.

Aceasta este modificarea pe care v-o propun.

Mulțumesc. Marginal 6 ați spus?

Marginal 6, da.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Supun la vot amendamentul respins și susținut de către domnul senator Alexandrescu.

Vă rog, domnule senator. Marginal?

Mai departe vă propun la marginal 9, unde Ministerul Muncii a preluat primul dintre alineatele pe care le-am propus. E vorba de a da posibilitatea și organismelor private autorizate să monitorizeze situația din familia de origine a copilului pe care îl au în grijă.

E bine că s-a preluat acest alineat, nu s-a preluat însă alin. (2) – pe care vi-l propun acum spre suplimentare –, și e păcat că nu s-a preluat și asta alterează misiunea publică a statului. E vorba de faptul ca, atunci când organismul privat constată că s-au ameliorat condițiile în familia de origine, în familia naturală a copilului, el să fie obligat să informeze DGASPC-urile. Pentru că DGASPC-ul este cel care a încredințat organismului privat grija pentru copil.

Am înțeles.

E vorba de alineatul..., deci de punctul...

Marginal 9.

...marginal 9 alin. (2).

Finalement! Finalement!

...este cel cu nr. 13 din tabelul de amendamente respinse, în forma de acolo, și anume în forma următoare: „Tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială (...) au dreptul la ieșirea din sistemul de protecție la o indemnizație care se acordă o singură dată, egală cu valoarea a șase salarii de bază minime brute pe țară, garantate în plată, stabilite potrivit legii.”

Consider că un minim de șase salarii acordate o singură dată tinerilor care părăsesc sistemul de protecție socială conferă un minim de bază – start financiar pentru o viață independentă. Asta înseamnă să poată să își închirieze o locuință, să își mobileze cu minimul de care are nevoie: un pat, un birou și o masă, și să aibă o minimă pernă financiară pentru a-și căuta un loc de muncă. E vorba de copii, de tineri care nu au o familie în spate care să îi sprijine și care trebuie să pornească la drum în viață pe cont propriu, fiind singuri. Nu au pe nimeni care să îi sprijine.

Consider că această măsură ar putea să ducă la împiedicarea a ceea ce se întâmplă în majoritatea cazurilor, și anume ca ei să ajungă în stradă și să devină...

Am înțeles. Mulțumesc.

...pradă pentru traficanții de carne vie. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult.

În urma acestor voturi, raportul, cu amendamentele admise, va fi supus săptămâna viitoare în activitatea Senatului.

Trecem la punctul următor, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare (L299/2019).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Se pare că

nu.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

OK, mulțumesc foarte mult.

Vă rog, domnule Alexandrescu.

În sfârșit, ultimul amendament pe care îl susțin...

Atunci, o să îl invit pe reprezentantul Guvernului. Microfonul 9.

Ministerul Muncii admite Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 165/2018.

Mulțumesc.

Reprezentantul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Prezentarea raportului. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dezbătut această propunere legislativă și a fost adoptat un raport de admitere.

Legea este ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să intervină? Dacă nu, trecem atunci la vot și

## **Domnul Remus Munteanu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Tineretului și Sportului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține Ordonanța nr. 56/2019 (aprobată de Guvernul României) privind zilierii în activitățile din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului.

Vă mulțumesc și eu.

Raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială; au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul senator să îl prezinte. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare reintroducerea în categoriile beneficiarilor Legii nr. 52 a instituțiilor aflate în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului.

Pe cale de consecință, comisia a analizat acest proiect de lege și a adoptat un raport de admitere.

Legea este ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă la intervenții generale dorește cineva să intervină? Doamna senator Presadă, vă rog. Microfonul 2.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Este absolut regretabil că Guvernul României vine cu o nouă ordonanță de urgență prin care include sub incidența Legii privind activitățile desfășurate de către zilieri un nou domeniu de activitate, pentru că anul trecut, în decembrie,

odată cu Ordonanța de urgență nr. 114, aproape toate domeniile au fost scoase de sub incidența legii și, practic, nu se mai puteau folosi zilieri decât foarte, foarte puțin. Legea respectivă fusese modificată în numeroase rânduri, în urma unor dezbateri destul de ample, chiar în Parlament.

Și este la fel de regretabil că nu am avut ocazia aici, în Senat, să îndreptăm ceea ce a făcut prost OUG nr. 114, pentru că la fel cum a trecut tacit... sau va trece tacit Codul administrativ de Senat, așa a trecut și OUG nr. 114, tacit, de Senat, pentru că aveam amendamente pe care noi puteam să le discutăm și să facem o lege mai bună – da? –, care să poată fi aplicată și să poată fi folosită așa cum trebuie.

Nu știu pe unde se mai află acum Ordonanța nr. 114, probabil e blocată la Camera Deputaților...

, la fel ca „revoluția fiscală” – ne amintim de 2017. Iată că avem o serie de ordonanțe de urgență blocate în Camere decizionale și pe care noi nici măcar nu putem să intervenim, ca să facem lucrurile să meargă mai bine în țara asta.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Mulțumesc tare mult.

Cine dorește? Doamna Gorghiu sau domnul Pop? Vă rog, doamna Gorghiu.

_Beauty before age_ .

Haide, vă rog. OK, bine, domnul Pop. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna senator a votat acest raport la comisie, pentru că discutăm de un raport pentru zilieri, a fost prezentă în Comisia pentru muncă și a votat, fiind o măsură absolut bună pentru unitățile subordonate Ministerului Tineretului și Sportului. Mai pe înțelesul fiecăruia, e vorba de taberele școlare.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Numai un moment, numai un moment, să vorbească întâi și, după aia, aveți drept la replică. Nu-i nicio problemă, dar nu facem dialog.

Vă rog frumos!

Doamna Gorghiu, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam doar, dat fiind faptul că sunt dezbateri generale, să spun că Grupul PNL susține această ordonanță sau acest proiect de lege referitor la activitatea de zilier. E un proiect echilibrat, care încearcă să aducă beneficii și pe sector public, și pe sector privat.

Se putea și mai bine de atât, dar votul nostru va fi în favoarea proiectului.

Mulțumesc.

Din partea...

Domnule ministru Matei, dacă aveți...

Și după aceea, la sfârșit, aveți drept la replică. Poate vă mai spune cineva ceva și să puteți să lămuriți lucrurile.

## Mulțumesc, domnule președinte.

De fiecare dată o ascult cu mare interes pe doamna Presadă, dar, din păcate, nu spune nimic. Iată că am ajuns și la domeniul tineret și sport și văd că îl stăpânește foarte bine și pe acesta, dar, din păcate, nu cunoaște toate detaliile.

Este o lege extrem de importantă pentru domeniul nostru și vă rog frumos să fiți alături de noi și să votați această lege, pentru ca tinerii noștri care merg în tabere să beneficieze într-adevăr de cele mai bune condiții. Și, mai mult de atât, chiar și subordonatele noastre – când vorbim despre complexuri sportive naționale, dar și cluburi – au nevoie de acești zilieri pe perioade foarte scurte.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Drept la replică, doamna senator Presadă.

Nu e absolut deloc de mirare că avem o rată atât de mare a analfabetismului funcțional în țara noastră – că ne uităm la învățământul românesc cu rezultate atât de slabe –, pentru că, e drept, avem aici colegi foști miniștri ai educației care ascultă una și înțeleg alta.

N-am spus niciodată că am votat împotriva raportului de admitere sau că nu susținem ordonanța de urgență. Dimpotrivă, am spus că am vrut să facem acest lucru, atunci când am avut ocazia, și în trecut, dar nu ne-a lăsat această majoritate parlamentară, pentru că, atunci când s-a modificat Legea zilierilor prin OUG nr. 114, ordonanța a trecut tacit de Senat.

Asta am spus, data viitoare am să fac și niște desene pentru colegii mei senatori. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Nu, nu e nevoie. Mulțumesc frumos. Aveți...

Domnule Tánczos Barna, vă rog.

Vă rog, încercați să aduceți puțin optimism în dezbaterea noastră, domnule Tánczos.

## **Domnul Tánczos Barna:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am vrut să încep cu propoziția: aș vrea să aduc un pic de calm și liniște în această dezbatere cu o intervenție imparțială.

Nu suntem aici întâmplător, nu apare această ordonanță de urgență întâmplător, pentru că situația a fost generată tot de o ordonanță de urgență a Guvernului, prin care au fost eliminate cam toate domeniile în care Parlamentul, ca for legiuitor suprem, a decis în ultimii ani să acorde această posibilitate celor care lucrează perioade scurte, dar vor să lucreze cu forme legale.

Acum constatăm că fiecare domeniu..., turismul, sportul, agricultura..., revin și cer ca aceste domenii să fie reintroduse, pentru că este o necesitate. Vine inițiativa de jos în sus și vine cererea de la cei care s-au obișnuit ca să facă forme legale pentru cei care lucrează pe perioade scurte.

Fără dezbatere și fără prea multă patimă, ar trebui să

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc pentru cuvintele încurajatoare pe care le-ați avut și extrem de constructive.

Dacă nu mai sunt intervenții, vă propun să

, plus două – 79, contra – nimeni, o abținere și „nu votez”, proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a fost adoptat.

Trecem la Proiectul de lege privind...

Domnul Preda.

Vă rog să mă scuzați! N-am ochelarii la mine și n-am observat...

Încep prin a face un anunț din partea Grupului PSD, am uitat la începutul ședinței.

Domnul Savin Emanoil îl înlocuiește la Comisia de apărare pe domnul Mihai Fifor, în calitate de senator, și preia, totodată, și funcția de secretar în cadrul Comisiei de apărare.

Vă rog să supuneți la vot chestiunea asta.

Și v-aș ruga ca punctul 14 de pe ordinea de zi să îl dezbatem ca următorul, pentru că urmează să se adopte tacit.

Da, domnule Savin. Vă rog.

## **Domnul Emanoil Savin:**

## Domnule președinte,

Vreau să îi mulțumesc domnului lider de grup, dar nu mai era nevoie, că nu mai voiam această funcție.

Începând de astăzi, mă declar senator independent, neafiliat.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult pentru...

Cred că ați găsit cel mai bun moment să faceți acest anunț, domnule Savin.

Vă felicit!

În ceea ce mă privește, vă rog doar să supuneți la vot...

##

Vă rog..., vă rog să supunem la vot comunicările respective, dacă lucrurile mai rămân cum a... Vă rog.

În condițiile date, domnul senator Fifor rămâne membru în Comisia de apărare și păstrează funcția de secretar al comisiei.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Dacă nu mai sunt altele, vă rog să votăm anunțurile făcute de...

Nu mai e nevoie?

Nu mai sunt valabile, le-ați retras.

OK, trecem la punctul următor de pe ordinea de zi...

##

Trecem la punctul...

Deci liderul Grupului PSD a propus trecerea punctului 14 de pe ordinea de zi înaintea celorlalte și

, 66 de voturi pentru, contra – 6, abținere – două.

S-a aprobat abordarea punctului de pe ordinea de zi intitulat Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2019 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare, precum și unele măsuri referitoare la obligațiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare și a împrumuturilor contractate de statul român de la instituții de credit și subîmprumutate operatorilor economici (L344/2019).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege. Microfonul 8. Guvernul.

Guvernul! Guvernul!

Vă rog, domnule Bodog.

## Domnule președinte,

Având în vedere faptul că mai sunt două minute până la ora 13.00, vă rog să supuneți votului prelungirea timpului de lucru, a programului de lucru, până la finalizarea dezbaterii acestui punct de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Mulțumesc și eu.

Vă supun la vot propunerea de a prelungi sesiunea până la adoptarea... dezbaterea... încheierea dezbaterilor pe punctul respectiv.

## **Domnul Gheorghe Marin:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2019

Ordonanța de urgență are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri financiar-fiscale pentru stingerea obligațiilor bugetare ale unor operatori economici esențiali pentru stabilitatea și siguranța Sistemului electroenergetic național, printr-o procedură de dare în plată și ulterioara

concesionare a activelor energetice trecute în proprietatea statului, astfel încât să nu fie periclitată siguranța Sistemului electroenergetic național.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din data de 17 septembrie 2019, în prezența majorității senatorilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au transmis avize favorabile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate,

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Dacă dorește cineva să intervină?

Dacă nu, o să

Raportul cu amendamentele admise... o să le...

Trec la supunerea la vot a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței, ca urmare a amendamentelor..., a raportului.

Deci se supune la vot proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.

Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței a fost adoptat.

Sper că totuși...

Trebuie să încheiem până la urmă, deci vă mulțumesc foarte mult pentru colaborarea dumneavoastră și ne vedem...

Vă rog, vă rog.

La Comisia economică, în locul domnului senator Savin merge domnul senator Gioancă, în calitate de membru.

În acest caz însă, va trebui să...

Vă rog, doamna Andronescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

A fost propusă pe ordinea de zi Legea psihologilor. După părerea mea, această lege realizează și induce derapaje inacceptabile. Am lucrat la Comisia de învățământ, au lucrat mai multe comisii și sunt foarte multe amendamente. Ea trece tacit acum de Senat.

Rugămintea mea ar fi, dacă ați fi de acord, să transmitem la Cameră amendamentele care s-au făcut și care așază legea într-un cadru general. Pentru că am generat aceste structuri profesionale care, din păcate, cel mai adesea îi abuzează pe tinerii absolvenți de universitate, încercând să creeze bariere în trecerea lor spre profesie.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă asigur că, potrivit procedurilor noastre, amendamentele prezentate vor fi trimise, în copie, la Camera Deputaților.

Vă rog să îmi permiteți să mă întorc la propunerea liderului Grupului PSD privind înlocuirea domnului Savin.

Vă rog să nu plecați.

Stimați colegi, trebuie dat un vot.

Stimați colegi, mai aveți un vot!

Domnule Zamfir, vă rog frumos! Înlocuirea domnului Savin. Ne trebuie un vot, vă rog foarte mult să stați în sală și să votați înlocuirea în comisie.

Vă rog, vă rog, domnul...

A strigat mai tare decât tine. Deci domnul Goțiu. Fiecare cu intensitatea lui.

Vreau să vă spun că ați încălcat procedura. Acest vot s-a dat în afara programului de lucru. A existat un program de lucru...

A, nu, nu, nu! Scuze, Scuze! Vorbești atât de tare încât nu auzi ce spun alții!

A fost o propunere a domnului Bodog – am votat-o – pentru continuarea programului.

S-a votat pentru discutarea acelei inițiative, verificați stenograma. Nu s-a votat prelungirea programului de lucru și pentru altceva, doar pentru acea inițiativă.

Vă mulțumesc...

Ce a fost ulterior, voturile ulterioare s-au dat în afara programului de lucru.

Mulțumesc, mulțumesc foarte mult! Aveți dreptate.

Se amână pentru următorul plen al Senatului orice anunț. Mulțumesc foarte mult pentru înțelegere.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.05._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|218777]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 107/9.X.2019 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei