Viorel Salan

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată (PL-x 447/2021; retrimis comisiei)

463 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Parlamentul României susține dreptul Ucrainei la libertate și autodeterminare”.

Declarația adoptată luni de Parlamentul României reprezintă în primul rând un gest de solidaritate cu Ucraina și cu poporul ucrainean*.

Parlamentul României susține suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei1 2 și aspirațiile ei legitime*

În contextul ședinței

de a-și construi viitorul pe care și-l dorește.

Parlamentul României recunoaște dreptul autorităților alese legitim și democratic de a decide liber drumul pe care doresc să-l urmeze.

De asemenea, Parlamentul României și-a exprimat sprijinul pentru acordarea de asistență umanitară cetățenilor ucraineni, inclusiv persoanelor care aleg să se refugieze pe teritoriul României.

În aceste momente, pe primul loc trebuie să se afle solidaritatea, compasiunea și dorința de a întinde o mână de ajutor celor pe care războiul i-a obligat să își abandoneze locuințele* și agoniseala de o viață. Oamenii trebuie ajutați să treacă prin această cumpănă cu bine. Este ceea ce fac românii acum, printr-o mobilizare exemplară, prin omenie, generozitate și responsabilitate.

România are șansa de a face parte din NATO – cea mai puternică alianță militară a lumii. În mod cu totul paradoxal, conflictul din Ucraina a mărit coeziunea dintre membrii NATO. Alianța Nord-Atlantică, din care facem parte, este acum mai unită ca niciodată.

Și, pentru prima dată, Forța de Răspuns a NATO a fost activată ca măsură defensivă de răspuns față de războiul din Ucraina. Astfel că forțe terestre, aeriene, maritime și operațiuni speciale ale Alianței se vor putea desfășura rapid în sprijinul Alianței NATO. Primii militari din detașamentul cu care contribuie Franța la Forța de Răspuns a NATO au ajuns, luni seară, în România, în Baza Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Iar în zilele următoare alți militari și mijloace tehnice, parte a Forței de Răspuns a NATO, vor sosi în România.

Însă, fără nicio îndoială, circumstanțele în care ne aflăm arată necesitatea consolidării coerente și unitare a posturii de descurajare și apărare a NATO pe întregul flanc estic, în mod special la Marea Neagră, precum și necesitatea urgentării creării Grupului de luptă al NATO în România.

Am convingerea fermă că, alături de armata română, toate instituțiile componente ale Sistemului național de apărare și siguranță și cele cu atribuții legate de siguranță sunt acum la datorie. A doua reuniune a Consiliului Suprem de Apărare a Țării în decurs de numai o săptămână, desfășurat ieri, demonstrează cu certitudine acest fapt.

Sunt militar și am fost pregătit pentru a face față și unei situații de conflict militar. Dar am constatat că trăim într-o lume atât de interconectată, încât efectele unei conflagrații militare între două state se propagă imediat la nivel global. În momentul de față, experiența tragică a Ucrainei ne arată tuturor că războiul aparține trecutului și este depășit ca modalitate de a regla conturile între două națiuni*.