Stenogramă plen

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați! Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi,

2 martie, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Bănuiesc că știți cu toții prevederile regulamentare.

Așadar, dau în continuare cuvântul domnului deputat Dan-Constantin Șlincu, pentru declarația politică a domniei-sale.

Vă rog, domnule deputat.

## Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege și stimați colegi,

În urma apelurilor repetate pe care le-am făcut alături de colegii mei social-democrați, Guvernul și autoritățile de reglementare din domeniul financiar au identificat soluțiile pe termen scurt pentru scăderea tarifelor RCA. După ce vor intra în vigoare aceste măsuri și prețurile vor deveni unele normale pentru țara noastră, este important să identificăm împreună cu reprezentanții Executivului și soluțiile pe termen lung, prin care piața polițelor auto obligatorii să fie reglementată astfel încât să nu mai apară creșteri necontrolate ale tarifelor. Nu trebuie să mai așteptăm să avem falimente ale unor firme care dețin peste jumătate din piața acestor tipuri de asigurări și să intervenim abia după ce răul s-a produs și avem milioane de păgubiți care nu au soluții pentru a fi despăgubiți.

Salut inițiativa domnului Câciu, care a propus Guvernului o soluție utilă în această perioadă de stres financiar, care vine atât în sprijinul transportatorilor, cât și al cetățenilor posesori de autoturisme. Plafonarea pe 6 luni a prețurilor RCA! Este necesară această măsură pe termen scurt, pentru ca apoi să se intervină cu reglementări pe termen mediu și lung.

Așadar, în urma intervenției ministrului finanțelor, 8,5 milioane de posesori RCA vor beneficia de măsura plafonării prețului. Proiectul hotărârii de guvern a fost pus deja în transparență pe pagina Ministerului Finanțelor și urmează să fie aprobat în cel mai scurt timp.

În condițiile creșterii prețurilor la carburanți, măsura plafonării RCA este absolut necesară pentru a salva industria transporturilor din România. Așadar, soluția promovată de Partidul Social Democrat va fi implementată.

În același timp, PSD a mai făcut un pas important, prin ministrul finanțelor, Adrian Câciu, care și-a dat acordul pentru înființarea CEC Asigurări, o companie de asigurare cu capital de stat, care le va vinde românilor cele mai utilizate tipuri de polițe și care va asigura, inclusiv pe piața RCA, o competiție corectă, care va duce la scăderea tarifelor.

Alături de colegii mei din Partidul Social Democrat, fac un apel la toate forțele politice din România pentru consens și colaborare în interesul național în toate domeniile de activitate, mai ales în această perioadă de instabilitate din nordul și estul țării noastre, dar și pentru stabilizarea prețurilor la energie, combustibil, asigurări, alimente, bunuri de larg consum și servicii publice.

Stimați colegi, acum, mai mult ca oricând, trebuie să lăsăm deoparte orice dispute politice, să acționăm cu maturitate, să fim uniți și să avem un dialog constructiv.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD Dan-Constantin Șlincu.

Mulțumesc și eu.

Domnul Viorel Salan, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Parlamentul României susține dreptul Ucrainei la libertate și autodeterminare”.

Declarația adoptată luni de Parlamentul României reprezintă în primul rând un gest de solidaritate cu Ucraina și cu poporul ucrainean.

Parlamentul României susține suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și aspirațiile ei legitime de a-și construi viitorul pe care și-l dorește.

Parlamentul României recunoaște dreptul autorităților alese legitim și democratic de a decide liber drumul pe care doresc să-l urmeze.

De asemenea, Parlamentul României și-a exprimat sprijinul pentru acordarea de asistență umanitară cetățenilor ucraineni, inclusiv persoanelor care aleg să se refugieze pe teritoriul României.

În aceste momente, pe primul loc trebuie să se afle solidaritatea, compasiunea și dorința de a întinde o mână de ajutor celor pe care războiul i-a obligat să își abandoneze locuințele și agoniseala de o viață. Oamenii trebuie ajutați să treacă prin această cumpănă cu bine. Este ceea ce fac românii acum, printr-o mobilizare exemplară, prin omenie, generozitate și responsabilitate.

România are șansa de a face parte din NATO – cea mai puternică alianță militară a lumii. În mod cu totul paradoxal, conflictul din Ucraina a mărit coeziunea dintre membrii NATO. Alianța Nord-Atlantică, din care facem parte, este acum mai unită ca niciodată.

Și, pentru prima dată, Forța de Răspuns a NATO a fost activată ca măsură defensivă de răspuns față de războiul din Ucraina. Astfel că forțe terestre, aeriene, maritime și operațiuni speciale ale Alianței se vor putea desfășura rapid în sprijinul Alianței NATO. Primii militari din detașamentul cu care contribuie Franța la Forța de Răspuns a NATO au ajuns, luni seară, în România, în Baza Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Iar în zilele următoare alți militari și mijloace tehnice, parte a Forței de Răspuns a NATO, vor sosi în România.

Domnule deputat, vă rog să concluzionați.

La nivelul actual al dezvoltării tehnologice, războiul a devenit un preț prea mare pentru orice țară. Problemele și dezacordurile se rezolvă cel mai bine prin dialog direct. Avem nevoie de o lume pașnică. Secolul XXI trebuie să fie un secol al dialogului, și nu al confruntărilor militare.

Viorel Salan, deputat al PSD, Circumscripția nr. 22 Hunedoara.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Florin Mircea.

Mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Situația personalului MAI la final de pandemie”.

Am trecut printr-o perioadă grea, care încă nu s-a finalizat, s-au suprapus evenimente importante care au venit la pachet cu provocări mari pentru instituțiile statului.

În prezent, este nevoie să revenim la dialog cu oamenii, pentru a-i ajuta să își depășească panica generată de pandemie și de situația geopolitică actuală și, poate, neîncrederea pe care au ajuns să o aibă în unele instituții ale statului.

Această perioadă a fost resimțită în toate domeniile de activitate, dar, în mod cert, cele mai solicitate au fost cele ale sănătății și ale afacerilor interne, unde personalul ajunsese în imposibilitatea fizică de a putea face față. Numărul mic de oameni care luptau în prima linie, la începutul pandemiei, a condus la epuizarea fizică și psihică a acestora și din cauza oboselii, dar, probabil, și din cauza expunerii și posibilității ridicate de infectare.

În acest context, a fost făcut un pas foarte important și prielnic – elaborarea legii care a permis angajarea de personal pentru o perioadă determinată.

Acești oameni au dobândit o experiență impresionantă, lucrând în condiții dificile și punându-și atât viața lor, cât și pe cea a familiilor în pericol, și au un avantaj foarte mare, care

poate fi fructificat în interes național pentru a susține sistemul sanitar și de ordine publică.

În contextul combaterii pandemiei cu virusul COVID-19, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne au făcut o serie de încadrări, întrucât nu era suficient personal care să se angreneze în lupta cu virusul. Acest personal a fost angajat și implicat în mod direct în activități în prima linie, gestionând, dar și acționând atât în condiții de stres, risc, cât și sub presiune.

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Andrei-Daniel Gheorghe, Grupul PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Solidari cu Ucraina”.

Această invazie pe care vedem că o derulează în acest moment Rusia în interiorul unui stat suveran, independent și care respectă întru totul parametrii dreptului internațional, așa cum este Ucraina, acest lucru reprezintă un act absolut șocant pentru ceea ce înseamnă geopolitica secolului XXI.

Este uluitor că în 2022 mai putem vedea în Europa o serie de manifestări care, credeam noi, țin de o epocă profund apusă.

Este fundamental că toată lumea liberă s-a unit în condamnarea acestui act brutal, iresponsabil și profund imoral și de o gravitate extremă, reprezentat de invazia pe care Rusia o derulează în Ucraina.

Consider că este un fapt evident încălcarea dreptului internațional, încălcarea suveranității și integrității Ucrainei, un lucru care încalcă Carta ONU, încalcă, de asemenea, Actul final de la Helsinki, încalcă Memorandumul din 1994, prin care însăși Federația Rusă garanta independența, integritatea și suveranitatea Ucrainei și a teritoriului său.

Este foarte, foarte grav ceea ce vedem în această perioadă și mă bucur să văd unitatea lumii libere în fața unui act de abuz la adresa unei națiuni. O națiune care are dreptul la libertate, are dreptul să-și aleagă viitorul său, are dreptul să decidă asupra integrării sale europene.

Și cred că este esențial, de asemenea, să precizăm faptul că nimeni, nici forța militară brută, nici Vladimir Putin, absolut nimeni, nu poate să interfereze cu alegerile poporului ucrainean. Timpurile autocrațiilor, timpurile corupției, timpurile regimului care prin forță brută dorește să modifice granițe în Europa, timpurile regimului care nu respectă drepturi și libertăți fundamentale au trecut.

Domnule deputat...

...școli, spitale...

...vă rog să concluzionați.

...și cum mor copii.

Copiii sunt cei care suferă, civilii sunt cei care suferă. Femei, bătrâni și oameni simpli, iată, sunt astăzi la granițele României, refugiați din calea acestui război nedrept.

De aceea, un lucru este de precizat și trebuie remarcat: solidaritatea românilor cu acești refugiați. Solidaritatea românilor cu acești oameni care sunt, iată, prinși într-un război care le pune...

Mulțumesc, domnule deputat.

...înseși viețile în pericol. Și o solidaritate pe care românii au demonstrat-o în aceste zile.

Așadar, libertate și democrație!

Și respect pentru tot ceea ce înseamnă libertate și drept internațional!

Să fim solidari cu Ucraina!

Să fim solidari pentru apărarea...

Mulțumesc...

...valorilor europene!

...domnule deputat.

Mulțumesc.

Domnul Florică Ică Calotă. Se pregătește, dacă este, domnul Moisin. Nu este. În regulă. Atunci, se pregătesc colegii de la USR. OK! Vă rog, domnule deputat.

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se referă la adâncirea crizei alimentare.

Ucraina și Rusia sunt responsabile pentru mai mult de un sfert din comerțul mondial cu grâu, o cincime din vânzările mondiale de porumb și 80% din exporturile de ulei de floareasoarelui.

Războiul pe care Rusia l-a pornit în Ucraina are consecințe economice grave. Efectele invaziei ruse asupra Ucrainei ar putea afecta și coșurile de cumpărături din întreaga lume.

Potrivit specialiștilor, o nouă criză alimentară va exploda, asta în contextul în care pandemia a slăbit deja economia mondială.

Analiștii au avertizat că războiul ar putea afecta producția de cereale și chiar dubla prețurile globale la grâu.

Marii importatori de cereale sunt vulnerabili, în condițiile în care Ucraina și Rusia aprovizionează foarte multe țări din Asia, Orientul Mijlociu și Africa.

Atacul a dus la interzicerea tuturor navelor comerciale în marea interioară și la închiderea porturilor ucrainene. Aproximativ 90% din exporturile de cereale ucrainene sunt transportate pe mare și se preconizează că întreruperea va face ravagii fluxurilor de aprovizionare cu alimente, conform analiștilor.

Potrivit datelor transmise săptămâna trecută, de pe bursa EuroNext de la Paris, prețul grâului a sărit de 323 de euro/tonă, în creștere cu 37%, al porumbului a ajuns la 295 de euro/tonă, fiind în creștere cu 27% față de aceeași perioadă a anului trecut, rapița a ajuns la 785 de euro/tonă, un plus de 45%.

Într-o singură săptămână, prețul grâului a crescut cu 130%, iar al porumbului cu 63%. Față de acum o lună, prețul grâului a crescut cu 168% și al porumbului cu 91%.

Vă rog și pe dumneavoastră să concluzionați.

Suntem alături și ne rugăm pentru poporul ucrainean! Vă mulțumesc.

Ică Florică Calotă, deputat al PNL.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Bîlcea, vă rog. Se pregătește domnul Alin Apostol. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Declarația politică se referă la România, identitatea europeană și parteneriatul transatlantic.

Este impresionantă solidaritatea de care dă dovadă opinia publică din România cu poporul ucrainean, victima agresiunii regimului Putin. Pe bună dreptate, imaginea țării invadate, a căminelor distruse și a refugiaților care caută salvarea, cu câteva lucruri pe care le pot duce cu ei, au produs o mare emoție. Este o dramă pe care noi nu o credeam posibilă, nu aproape de noi, cu siguranță, nu la noi acasă.

Conflictul din Ucraina ne afectează și pe noi și ne va lovi în continuare, prin consecințele sale economice, în primul rând. Dar România este în siguranță, sub protecția NATO, prin apartenența la Uniunea Europeană. Poate că pentru opinia publică aceste instituții au părut abstracte, departe de unii, poate chiar inutile pentru alții. Astăzi cred că este evident că drumul european și parteneriatul transatlantic sunt corect alese și trebuie consolidate.

Poate că mulți au ignorat în ultimele decenii valorile care stau la fundamentul Uniunii Europene – unitate în diversitate. Deschiderea și dialogul, diversitatea, solidaritatea, dezvoltarea prin cooperare, respectul reciproc sunt valori care dacă ar fi acceptate universal astăzi nu ar fi război în Ucraina.

În fața războiului, ne întrebăm: ce este de făcut? Răspunsul îl găsesc clar: România trebuie să consolideze identitatea europeană și parteneriatul transatlantic. Valorile europene nu sunt idei abstracte și nici vorbe goale, ci sunt calea sigură spre o lume mai bună, nu perfectă, dar mai bună, în care respectul pentru demnitatea umană, pentru diversitatea culturală, pentru dreptul fiecăruia de a alege este fundamental. Calea europeană înseamnă o preocupare pentru lumea pe care o construim copiilor noștri.

Mulțumesc.

Domnul Alin Apostol, vă rog.

Stimați colegi,

Astăzi nu am o declarație politică, am așternut doar câteva gânduri.

Astăzi vreau să laud voluntarii din Vama Siret, Oameni Inimoși, cu O mare și I mare, pentru că au o inimă mare. Oameni printre care am avut privilegiul să petrec și să mă amestec și să ajut, împreună cu ei, timp de 36 de ore.

Am cunoscut tineri și mai puțin tineri care erau în prima linie de zeci de ore, în picioare, în frig. Ajutau cu ce puteau. Unii îi primeau cu „Bună ziua! Cu ce pot să vă ajut?” – în ucraineană, în română sau în engleză. Alții le întindeau un sendviș. Alții transportau ceai cald în lădițe. Alții căutau cazare. Alții căutau transport. Alții îi însoțeau în corturile de campanie. Unii le întindeau pături. Și aveau mare nevoie de

pături, pentru că era frig. Deși ningea ca în filme, în basme, era un frig de îți pătrundea prin oase.

Nevoile refugiaților erau diferite. Unii refugiați voiau să meargă direct în Italia sau în alte țări europene. Unii voiau să găsească un loc de cazare unde să se poată odihni măcar câteva ore, câteva zile. Unii voiau transport către un aeroport sau către gară. Unii voiau să meargă în centru de refugiați. Nevoile erau diferite și voluntarii găseau soluții pentru ele.

Și mai vreau să vă povestesc despre Milișăuți, despre oamenii de acolo. Autoritățile de acolo au pus la dispoziție o sală de sport, iar voluntarii au petrecut 3-4 zile și au găzduit peste 1.500 de refugiați, studenți indieni. Peste 1.500 de suflete ce aveau nevoie de transport, mâncare, îngrijire, medicamente. Oamenii de acolo erau în priză mereu, pentru că era un du-te-vino permanent. Zeci de oameni veneau pe oră.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Denisa Neagu.

Se pregătește doamna Mitrea Dumitrina.

Vă mulțumesc.

## _My z vamy. Slava Ukraini!_

Suntem alături de voi. Glorie Ucrainei!

Stimați colegi,

Mi-am petrecut ultimele două zile alături de colegi de-ai mei la Vama Siret, unul dintre punctele de trecere de la granița cu Ucraina, din nordul țării noastre.

E greu de descris în cuvinte ceea ce se întâmplă acolo și ce sentimente te copleșesc.

Am trecut granița pe partea Ucrainei și acolo am văzut cum arată disperarea. Oameni care așteptau zile la rând. Așteptau în cozi lungi de kilometri ca să poată să scape din calea bombelor rusești. Bunici, părinți, copii, studenți. Oameni de naționalitate ucraineană sau de alte naționalități, toți sperau să treacă granița și să se salveze.

Oameni care se confruntau cu frigul, stăteau în zăpadă, în ploaie, zile la rând. Se confruntau cu setea sau cu foamea. Dar rezistă. Rezistă pentru că se gândesc că cei rămași în urmă să țină piept atacului rusesc o duc mult mai rău.

După logica ilogică a regimului de la Kremlin, Ucraina a greșit atunci când a ales calea democrației și a decis să adere la Uniunea Europeană sau la NATO.

Pentru această îndrăzneală, Vladimir Putin a trecut de la un război la un genocid. În numai 7 zile. Acum, în Ucraina, trupele rusești atacă inclusiv civili.

În Vama Siret am văzut cum solidaritatea românilor are puterea de a face o diferență.

Cei care fug din calea războiului trec de la furie, supărare, neputință la speranță și încredere atunci când ajung pe teritoriul țării noastre.

Este meritul miilor de români care își pun la dispoziție timpul și resursele pentru a ajuta. Simpli cetățeni, voluntari ai organizațiilor nonguvernamentale, autorități – toți fac o echipă extraordinară în prima linie. Marele lor merit este că îi ajută pe refugiați să se simtă în siguranță.

Vă mulțumesc, doamnă.

Vă mulțumesc și eu.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Mitrea Dumitrina, Grupul AUR.

Se pregătește domnul deputat Gheorghe Nacov, de la minorități.

corecție, dar au avut aceleași condiții de muncă, precum și discriminări chiar în rândul pensionarilor care au beneficiat de indicele de corecție, dar s-au pensionat în ani diferiți.

Cei care fac legile nu doresc renunțarea la indicele de corecție, deși acesta produce dezavantaje tuturor categoriilor de pensionari, ci continuă să aducă modificări periodice pensiei, prin diverse strategii – mai dăm 8%, mai creștem puțin punctul de pensie, în timp ce mii de pensionari se chinuiesc să își facă dreptate și să corecteze erorile celor care aplică legea.

Un pensionar a primit, de la Casa de Pensii Neamț, 10 decizii de pensionare, fiecare decizie de calcul fiind diferită. Inclusiv răspunsul Ministerului Muncii ne arată că nu are știință care dintre cele 10 este cea corectă pentru pensionarul în cauză.

Nu există concordanțe în calculul pensiei între casele teritoriale de pensii, aceeași pensie este calculată diferit de două case de pensii din județe diferite.

Mii de pensionari nu găsesc sprijin și dreptate în deciziile instituțiilor statului, trec ani până primesc un răspuns final, iar bătrânii noștri pierd timp și bani, în fiecare an, din cauza unor iresponsabili care fac calcule greșite, fie din incompetența lor, fie cu bună știință, ceea ce este și mai grav.

Cine îi trage la răspundere pe cei care greșesc? Nimeni!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. „Stimați parlamentari, ce faceți cu pensia românilor?”

Pensionarii noștri sunt cei care au muncit ani întregi, au cotizat la bugetul de stat, au susținut la rândul lor milioane de pensionari, iar astăzi instituțiile statului, în speță, casele județene de pensii, abuzează de neputința bătrânilor noștri, fiind conștiente de faptul că mulți dintre ei nu-și pot permite un avocat și nu cunosc legislația, purtând prin tribunale oameni care nu vor decât să-și primească drepturile pentru care au muncit și au cotizat.

Legea calculului pensiei este una plină de modificări permanente și devine ambiguă atât pentru pensionari, cât și pentru judecătorii care trebuie să judece cauza. De aceea, de multe ori, aceeași situație poate deveni favorabilă pentru anumite persoane și nefavorabilă altor persoane care s-au aflat, de fapt, în aceleași condiții de muncă.

Modificările aduse legii s-au bazat pe interese urmărite de cei care luau decizii, favorizând anumite categorii de pensionari, ele nevizând toți pensionarii, creând astfel o divizare:

– pe de o parte, pensionari cu decizii anterior anului 2011; – pe de altă parte, pensionari cu decizii din 2011 până în prezent.

Nimeni dintre cei care aplică legea nu are niciun interes să explice pensionarilor cum se fac aceste calcule, pensionarii ajungând la limita disperării, trăind adevărate drame, când ar trebui să trăiască liniștiți, să le fie protejate drepturile de către stat, și nu să fie nevoiți să își piardă timpul și banii căutându-și dreptatea în instanțele de judecată.

Una dintre cele mai mari greșeli a fost introducerea indicelui de corecție, inclus în Legea nr. 263/2010, care se aplică o singură dată, la ieșirea la pensie, și nu are prevederi egale pentru toți pensionarii.

## Cine plătește?

Pensionarii noștri, bătrânii noștri! Sigur, veți spune: modificați legea!

Legea trebuie doar ajustată, ceea ce vom și face, însă eroarea este că legea nu se aplică și este încălcată chiar de cei care trebuie să aplice legea și fac aceste calcule.

AUR va ajunge la guvernare, iar pensionarii noștri nu vor mai suferi nicio nedreptate a statului îndreptată împotriva lor, iar cei care au greșit vor răspunde atât financiar, cât și juridic. Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripția nr. 29 Neamț.

Mulțumesc. Domnul Nacov.

Și se pregătește domnul Lasca.

## **Domnul Gheorghe Nacov:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „3 martie – Ziua Națională a Republicii Bulgaria”.

Orice țară are unele repere istorice în timp, care, prin importanța evenimentelor petrecute atunci, reprezintă parte integrantă din conștiința națională a cetățenilor săi.

Una dintre cele mai importante date pentru națiunea bulgară este ziua de 3 martie 1878. Este ziua în care se consfințește reapariția statului bulgar pe harta Europei, după o absență de aproape 5 secole, perioadă în care Bulgaria a făcut parte din Imperiul Otoman.

Acest lucru se întâmpla ca urmare a Războiului de Independență, la care a participat și țara noastră. Jertfa ostașilor români alături de voluntarii bulgari a adus nu numai independența patriei noastre, ci și eliberarea Bulgariei, lucru pe care poporul bulgar nu îl va uita niciodată.

De altfel, Revoluția bulgară a fost pregătită în bună parte în România, aici activând mult timp Vasil Levski, Hristo Botev, Georgi Stoykov Rakovski și mulți alți revoluționari bulgari pentru care România a reprezentat a doua patrie și un model pentru viitorul stat bulgar.

Astăzi, România și Bulgaria sunt parteneri în cadrul Uniunii Europene și în NATO, relațiile dintre cele două țări fiind excelente. Personal, îndeplinesc funcția de consul onorific al Republicii Bulgaria la Timișoara, de peste 10 ani, și profit și de acest prilej pentru a mulțumi autorităților române și medicilor români pentru tot sprijinul acordat cetățenilor bulgari, la nevoie, în raionul meu consular.

În numele minorității bulgare din țara noastră, astăzi îmi exprim încă o dată recunoștința față de tot ce a făcut și face România pentru noi.

Mulțumesc.

Și la mulți ani tuturor concetățenilor dumneavoastră de la sud de Dunăre!

Domnul Lasca.

Și apoi se pregătește doamna Viorica Sandu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de azi se intitulează „Refugiații sunt peste români în propria țară!”.

Stimați colegi,

De la începutul înșelătoriei COVID, românii au fost terorizați și hărțuiți sistematic de guvernul unui președinte slugarnic, care face prezența imediat la chemările stăpânilor din UE.

În „pLandemie” românilor li s-a interzis să iasă din case, li s-a impus să poarte botniță pe față și au fost hărțuiți să se injecteze cu un ser experimental a cărui valabilitate s-a prelungit din pix. Șoferii profesioniști au fost hăituiți prin vămi de DSP și carantinați, iar foarte mulți români care s-au întors acasă de sărbători au fost și carantinați, și amendați pe motiv că au uitat să completeze niște formulare aberante de intrare în propria țară. În continuare copiii sunt sufocați în școli cu cârpe pe față, afectându-le grav dezvoltarea psihoemoțională.

În tot acest scenariu mizerabil din România actuală, vedem cum „războiul din Ucraina” alungă brusc orice temere legată de „mortalul” COVID pentru refugiați, dar nu și pentru români. Dintr-o dată, măsurile impuse după bunul-plac al lui Arafat, cel mai mare dușman al Constituției României, nu mai sunt așa de importante în lupta imaginară cu un virus care i-a afectat mental – iremediabil, aș spune – doar pe cei fricoși. Aceștia au acceptat să nu mai trăiască liber de teama de a muri! Existența fără libertate este sclavie.

În prezent, în România, a fi refugiat te scutește de tirania COVID, nu trebuie să stai în carantină, nu trebuie să fii vaccinat, nu trebuie să completezi niciun formular la intrarea în țară, nu trebuie să prezinți acte de identitate la vamă și nu ești amendat abuziv de vreun polițist slugarnic că nu porți botniță pe față. Prin aceste aspecte nu se confirmă decât

Domnule deputat, cu aceeași rugăminte, restrângeți până la finalizare.

5 secunde, vă rog!

Nu s-au găsit bani pentru spitale, dar acum s-au găsit bani pentru ajutoare în Ucraina, în valoare de 3 milioane de euro, conform presei scrise. Nu sunt împotriva refugiaților ucraineni, însă...

Au trecut cele 5 secunde.

...însă prezența în număr foarte mare a imigranților asiatici, sub pretextul războiului, este îngrijorătoare.

Dacă în „pLandemie” am fost mințiți că o să scăpăm dacă ne vaccinăm, oare acum ni se va spune că o să scăpăm dacă luptăm? Marea întrebare este: împotriva cui luptăm? Firesc ar fi să luptăm împotriva trădătorilor României!

Vă mulțumesc...

Mulțumesc.

...domnule deputat.

Doamna Viorica Sandu.

Se pregătește doamna Rodica Paraschiv.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte.

„România – o imensă mână de ajutor întinsă spontan, la nevoie”

Declarație politică.

Această ultimă săptămână a scos din adâncul sufletelor toate sentimentele nobile înscrise în codul nostru genetic, românesc.

„Din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi”, spunea Tudor Arghezi. Tragedia vecinilor noștri ucraineni a trezit în români capacitatea de a se mobiliza exemplar pentru a fi alături de cei loviți de soartă, de cei ce au fost nevoiți să fugă pentru a-și salva copiii.

De la un ceai cald până la transport, o masă caldă, adăpost sau servicii medicale, au fost activate toate resursele locale ale persoanelor fizice, agenților economici, cadrelor medicale.

De asemenea, au fost activate toate resursele instituționale și puse la dispoziția celor care aveau nevoie de ajutor.

Partidul Social Democrat a dat un exemplu de implicare, prin aleșii săi locali, membrii și simpatizanții săi, în acțiunile umanitare menite să ușureze soarta refugiaților ajunși în România.

Astăzi am onoarea și mândria de a aduce în atenția dumneavoastră acțiunile gălățenilor și energia pozitivă cu care s-au implicat în criza umanitară de la granița României.

Galațiul face parte din localitățile de graniță în care aleșii locali ai Partidului Social Democrat au gestionat cu eficiență și fără probleme fluxurile de refugiați.

Dând dovadă de compasiune pentru populația Ucrainei afectată de război, atât conducerea administrației locale Galați, cât și cea a administrației județene au inițiat și au pus în practică acțiuni care să ușureze soarta ucrainenilor ajunși în România.

Doamnă Sandu...

...refugiații ucraineni...

...o să vă rog și pe dumneavoastră să încheiați.

...a fost de a recunoaște că „românii sunt unii dintre cei mai buni parteneri pe care îi avem în lume”.

Societatea românească tocmai și-a câștigat respectul și simpatia internațională pentru modul în care a înțeles să se manifeste, ca o imensă mână de ajutor întinsă spontan populației ucrainene.

Deputat al PSD de Galați Viorica Sandu.

Mulțumesc. Doamna Rodica Paraschiv. Se pregătește Bogdan Toader.

Bună dimineața, domnule președinte! Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se numește „Nu trebuie să uităm istoria, dar revizionismul nu își are locul în secolul XXI!”.

După războiul cu care ne-am confruntat mai bine de doi ani, în care inamicul mondial invizibil a fost coronavirusul, trăim acum vremuri și mai tulburi, dar de data aceasta și mai periculoase și reale, pentru că în apropiere de granițele noastre se desfășoară un război adevărat!

Este tulburător să vedem exodul cetățenilor ucraineni! Suntem cu toții martorii unui război direct declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, un conflict armat a cărui amploare nu putea fi prevăzută în urmă cu 7 zile!

Am vorbit, în ultimii 5 ani, de la această tribună a Parlamentului României, despre dreptul internațional umanitar, iar acum suntem în situația de a aplica prevederile tratatelor internaționale pentru sprijinirea refugiaților din zona de conflict reprezentată de Ucraina.

Crucea Roșie, autoritățile locale și naționale, cetățenii români au făcut front comun pentru a le veni în ajutor zecilor de mii de persoane care au ajuns în România, fugind din calea raidurilor aeriene și a trupelor terestre ruse!

În ultima săptămână, la punctele de frontieră ale României am văzut zeci de mii de oameni în căutarea liniștii de dincolo de război. Femei și copilași de numai câteva luni sau micuți cu ghiozdanele de școală transformate în genți pentru hăinuțe și articole de strictă necesitate și chiar bătrâni cu lacrimi în ochi la frontierele țării noastre! Sunt imagini pe care nu le vom putea uita, nu trebuie să le uităm. Este fotografia unui conflict care nu ar fi trebuit să existe!

Mulțumesc, doamnă deputat. Urmează domnul Bogdan Toader. Și se pregătește domnul Beniamin Todosiu.

Domnule președinte, Stimați colegi parlamentari,

Astăzi, pe ordinea de zi vom avea, la vot, PL-x 59/2022 – Proiectul de lege privind reglementarea statutului personalului contractual care, în perioada stării de alertă, a fost încadrat pe perioadă determinată.

Vorbim aici despre mii de angajați temporar în sistemul medical, în cel al Ministerului Afacerilor Interne, al direcțiilor de sănătate publică, cei care și-au asumat responsabilitatea în acești doi ani dificili, extrem de solicitanți pentru domeniile de activitate care necesitau suplimentarea personalului!

În primul rând, trebuie să ne gândim că au acoperit golurile lăsate în urmă de cei care au hotărât – în plină pandemie – să plece din sistem, fie prin demisie, fie prin pensionări bruște!

A fost un adevărat sacrificiu pe care personalul angajat pe perioadă determinată l-a făcut, știind că acel contract de muncă este doar provizoriu. Și-au asumat acest risc, dar au mers mai departe, iar acum, când starea de alertă se apropie de final, se întreabă cu toții încotro vor merge.

Să ne amintim de perioada de început a pandemiei, de haosul din spitalele lovite de COVID, de medicii, de asistentele care cădeau pe capete victime acestui virus! Părinți, bunici, copii s-au aflat în situația în care au avut nevoie de serviciile oferite, cu profesionalism și responsabilitate, de către cadrele medicale, pe timpul pandemiei de coronavirus. Lipsa personalului din spitale a condus la detașarea medicilor dintr-un colț în altul al țării, la angajarea, pe baza unor contracte pe perioadă determinată, de asistente medicale, infirmiere sau îngrijitoare, pentru că sistemul medical românesc s-a văzut pus într-o situație cu totul nouă – o pandemie ucigătoare!

Mulțumesc.

Bogdan Toader, deputat, Circumscripția nr. 31. Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Beniamin Todosiu.

Și se pregătește domnul Mihai Botez.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vă supune atenției o temă extrem de importantă: „Războiul din Ucraina – un conflict care amenință pacea întregii lumi”.

Războiul din Ucraina este o temă pe care am auzit-o de foarte multe ori în aceste zile, în Parlament și în spațiul public din România. Chiar dacă ne repetăm, cu toții trebuie să vorbim tot mai mult despre ororile acestui război și să condamnăm public agresiunea Federației Ruse asupra poporului ucrainean.

Salut faptul că Parlamentul României a condamnat, cu fermitate, acest conflict armat și a respins, cu hotărâre, comportamentul agresiv al Federației Ruse și al președintelui Vladimir Putin. România, țară membră a Uniunii Europene și a NATO, trebuie să fie alături de partenerii săi și să sprijine Ucraina și civilii refugiați din calea războiului.

Vă rog să susținem cu toții, prin formațiunile politice pe care le reprezentăm, sancționarea cât mai dură a celui care a devenit agresorul militar al secolului în care trăim. Acest război nu înseamnă doar o agresiune asupra Ucrainei, ci este o amenințare la adresa păcii din întreaga lume. Rusia trebuie să simtă repercusiunile faptelor sale prin sancțiuni impuse din punct de vedere economic, diplomatic, sportiv, dar și pe alte planuri, astfel încât să înceteze războiul care deja a făcut mii de morți de ambele părți.

Războiul din Ucraina a creat și cel mai mare exod de refugiați cu care s-a confruntat Europa și ar putea fi cea mai gravă criză umanitară din lume. Organizația Națiunilor Unite vorbește deja despre peste o jumătate de milion de oameni care s-au refugiat din calea războiului din Ucraina în alte țări, iar sute de mii s-au strămutat în zonele țării care nu sunt afectate de conflictul militar. În România se estimează că fluxul de refugiați va ajunge la 50.000 pe zi. Sunt femei cu copii și persoane vârstnice, cu toții vulnerabili, care au nevoie de sprijin, consiliere și asistență medicală.

Și eu mulțumesc. Domnul Mihai Botez.

Se pregătește domnul Laurențiu Leoreanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

„O societate civilă mai organizată înseamnă și o democrație mai sănătoasă”.

Vreau să vă spun că zilele acestea, când mă uit la poporul român, mă simt ca la meciurile din cupele mondiale, din vremea generației de aur, când marca Gică Hagi. Sunt mândru de noi!

Sunt foarte bucuros să văd de câtă empatie suntem capabili. Câtă implicare și câte resurse suntem dispuși să oferim total gratuit, altruist, din inimă, unor oameni aflați la ananghie.

Am văzut români, oameni cu suflet mare, și în Vama Siret, și în Vama Isaccea, și în Vama Albița, din județul Vaslui, și peste tot în țară. Oameni care înțeleg prin ce momente trec ucrainenii în aceste zile și vor să ajute. Nu se oferă ajutor doar în punctele de trecere a frontierei, ci peste tot în țară. Am văzut primari care organizează ad-hoc centre de primire a refugiaților din sălile de sport sau alte spații care pot fi amenajate în acest sens.

Ce vedem zilele acestea este în primul rând o societate civilă activă, dornică de implicare și mult mai activă decât autoritățile statului. Așa este și trebuie să fie societatea civilă, mai rapidă, mai prezentă, cu simțurile mai ascuțite. Este mai activă pentru că este mai aproape de probleme, de nevoi și că poate acționa fără a trece prin birocrații și proceduri greoaie.

Autoritățile, pe de altă parte, au o altă poveste. Puterea lor este mult mai mare decât a societății civile, dar este birocratică, plină de proceduri care trebuie să verifice o sumedenie de aspecte, și apoi acționează.

Dacă stăm să analizăm ce face și ce nu face Guvernul, comparat cu nevoile din teren, dacă îl mai comparăm și cu alte guverne, ne apucă depresia.

Și eu vă mulțumesc.

Recunosc că este o premieră, parte din declarația dumneavoastră politică.

Domnul Leoreanu, vă rog.

Se pregătește domnul Boris Volosatîi.

Bună dimineața, domnule președinte! Stimați colegi,

Iată că ziua de astăzi, de declarații politice, este legată, așa cum era și firesc, de evenimentele din Ucraina.

Nu mă gândeam vreodată că în viața mea voi asista la un asemenea conflict armat, precum ceea ce vedem acum în Ucraina. Trebuie să dăm dovadă de solidaritate cu poporul ucrainean și mă bucur să văd că românii au făcut acest lucru și îi ajută pe refugiații din Ucraina, semenii noștri, așa cum pot.

Există un învingător al războiului – poporul ucrainean, care a devenit un simbol al libertății. Și Europa, care a rămas unită. România e în prima linie a ajutorului acordat Ucrainei. În România se va înființa un centru care să permită colectarea și transportul donațiilor internaționale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina și către ucraineni.

În plus, președintele Klaus Iohannis a anunțat, după ședința CSAT, că, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, în România se impune creșterea procentului din PIB pentru apărare de la 2% la 2,5%. Mai mult, șeful statului a susținut necesitatea întăririi flancului estic prin trimiterea în țara noastră, de către aliați, a unui număr suplimentar de trupe și de capabilități. Nu putem accepta ca harta Europei să fie redesenată prin violență.

România va sprijini și Republica Moldova, care se confruntă cu un val de refugiați.

Reamintim că la discuțiile de ieri cu Președintele Statelor Unite și cu ceilalți lideri aliați care susțin Ucraina în fața invaziei ruse, președintele Klaus Iohannis a propus ca România să devină centru de distribuție a asistenței umanitare pentru Ucraina. Între statele NATO și ale Uniunii Europene, România are cea mai lungă frontieră cu Ucraina, 614 km, urmată de Polonia și Ungaria, iar Republica Moldova are 770 km de frontieră – excluzând zona transnistreană. De altfel, Președintele României a subliniat, la discuția cu liderii aliați, necesitatea sprijinirii Republicii Moldova în gestionarea refugiaților ucraineni.

Mulțumesc.

Urmează domnul Boris Volosatîi.

Și se pregătește doamna deputat neafiliat Anamaria Gavrilă.

„Glorie eroilor care au căzut în Războiul pentru Apărarea Patriei, la Nistru, în 1992!”

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Războiul actual din Ucraina ne readuce în memorie un alt război purtat de Rusia împotriva noastră, a românilor din partea de răsărit a spațiului nostru istoric. Acum 30 de ani, la 2 martie 1992, trupele Armatei a XIV-a ruse, împreună cu Garda Transnistreană, trupele ruse de cazaci și mercenari ucraineni din organizația teroristă UNA-UNSO au atacat Republica Moldova, declanșând ceea ce numim astăzi Războiul pentru Apărarea Patriei de pe Nistru.

Declanșarea ostilităților militare a fost planificată chiar în ziua în care cel de-al doilea stat românesc, Republica Moldova, fusese admis în Organizația Națiunilor Unite. Amintesc că în acel moment Republica Moldova avea deja declarată limba română ca limbă oficială, pe baza alfabetului latin, tricolorul ca drapel de stat și Imnul de stat „Deșteaptă-te, române!”.

În războiul de pe Nistru au căzut eroic, sub tricolor, aproape 300 de luptători – ostași, polițiști și voluntari. Alți 284 de luptători români au fost răniți și au rămas schilodiți, dintre care mulți nu mai sunt în viață. Acești oameni au apărat vechea noastră graniță pe Nistru – linia interbelică a Europei civilizate. Ni-i asumăm pe acești eroi români și le aducem astăzi un pios omagiu.

Românii au fost primii care au avut de suferit, după căderea URSS, de război. După au urmat războiul din 2008, în Georgia, anexarea ilegală a Crimeii din 2014, precum și actualul război din Ucraina.

Consider că avem obligația să ne dăm mâna cu toții – putere și opoziție – pentru a atinge consensul național în chestiunea eroilor de la Nistru. Propun să inițiem completarea legislației naționale, în sensul echivalării în drepturi a veteranilor Războiului de pe Nistru cu veteranii armatei române.

Stimate coleg, vă rog și pe dumneavoastră să încheiați.

...arătând că „România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresiei a voinței suverane a acestora”.

Mulțumesc.

Glorie eroilor români căzuți în 1992 la Nistru! Trăiască România și românii de pretutindeni! ( _Aplauze.)_ Vă mulțumesc.

Deputat Volosatîi, Circumscripția electorală nr. 43, AUR.

Doamna Anamaria Gavrilă.

Se pregătește Mirela Adomnicăi.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte Iohannis,

Domnule prim-ministru Ciucă,

Condamnăm ferm decizia de trimitere de armament și echipamente militare în Ucraina.

Domnule președinte Iohannis, poate dumneavoastră trăiți deja în Germania, dar noi încă trăim în România. Iar România nu se află, geografic, unde se află Germania, ci se află la marginea războiului.

Dacă ați vorbi cu românii, ați auzi că nu vor în niciun fel să fie atrași în acest război.

Armament și echipamente militare ar trebui să trimită țările care nu sunt la o aruncătură de băț de Rusia. Țări precum Germania, Italia, Franța, Marea Britanie, Spania, aceste țări ar trebui să trimită echipament militar și armament. Însă aceste țări arată, de mai bine de o săptămână, că mai bine își apără economiile și piețele financiare decât să apere oamenii din Ucraina, din Republica Moldova sau România.

Prin trimiterea de armament și echipament militar, România riscă atât de mult pentru poporul român, pentru românii din Republica Moldova și pentru românii din teritoriile vechi.

România pierde deja din cauza războiului. Domnul Cîțu încearcă să ne dea câte un indiciu în fiecare zi – că în România va fi foarte greu. Românii nu-și mai pot plăti facturile la energie, firmele românești se închid și dau oamenii afară, firmele cu capital rusesc sunt incapabile să plătească, deci vor da și ele oamenii afară. Iar aceste consecințe sunt aici să rămână pentru mult timp. România va purta stigma riscului de război pentru zeci de ani de acum încolo, iar capitalul străin va veni în România doar ca să cumpere la maximum un sfert din preț activele românilor.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Mirela Adomnicăi. Se pregătește domnul Vulpescu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața! Stimate doamne și stimați domni deputați, Dragi colegi,

Județul Suceava, pe care îl reprezint în Parlamentul României, în calitate de deputat, a devenit în ultimele zile principala poartă pentru refugiații care părăsesc Ucraina din cauza unui război absurd, declanșat de un agresor cinic și iresponsabil, respectiv de către Federația Rusă.

Chiar dacă în prezent situația acestor refugiați este încă sub control, potrivit tuturor estimărilor naționale, europene sau internaționale, în foarte scurt timp ne vom confrunta cu una dintre cele mai grave crize umanitare pe continentul european, de la Al Doilea Război Mondial.

Conform estimărilor ONU, vor fi peste 7 milioane de cetățeni ucraineni ce vor fi nevoiți să își părăsească domiciliul din cauza războiului. Dintre aceștia, 4 milioane vor căuta protecție în afara granițelor Ucrainei, iar România va fi unul dintre principalele state de tranzit sau de destinație. Vorbim, așadar, de sute de mii sau poate chiar milioane de refugiați ucraineni care ar putea intra în România, iar județul Suceava, după cum vă spuneam, va fi una dintre principalele porți de acces.

Este evident că această criză umanitară de proporții nu va putea fi gestionată doar cu resursele existente la nivel local, iar, din punctul meu de vedere, nu vor fi suficiente nici resursele existente în prezent la nivel național. Vorbim aici de facilități de cazare cu încălzire, pentru că suntem încă în anotimpul rece. Vorbim de facilități de transport, facilități sanitare, personal medical, medicamente, apă, alimente, articole de igienă, pături, îmbrăcăminte și alte obiecte de strictă necesitate. De asemenea, trebuie să ținem cont că în cea mai mare parte refugiații vor fi persoane din categoriile cele mai vulnerabile – bătrâni, copii și femei.

Mulțumesc.

Domnul Vulpescu. Și se pregătește doamna Bulai.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu se gândea nimeni, până de curând, că estul Europei își va pierde pacea. Dincolo de granița țării noastre timpul are o altă cronologie: fiecare secundă contează pentru salvarea vieții și a libertății. Dincolo de graniță se duce o luptă pentru ceea ce, până de curând, ni se păreau chestiuni lămurite cu prețul suferinței secolului trecut: autonomia și suveranitatea statelor, dreptul la viață și libertate. Granițele nu sunt hotare, sunt culturi. Vom apăra și îngriji viețile ucrainenilor? Da. Fără îndoială. Dar Ucraina e mai mult decât simplă viață biologică.

În calitate de fost ministru al culturii, fac un apel de conștiință. Unul care merge dincolo de culorile și vocațiile noastre politice.

Protecția moștenirii culturale și a patrimoniului ucrainean constituie o problemă serioasă, care nu poate fi ignorată sau amânată fără ca pagubele să devină ireversibile. Acum este momentul unei acțiuni conjugate, la nivel european, pentru protecția moștenirii culturale a Ucrainei. Iar patrimoniul cultural românesc este o componentă esențială.

În zona litoralului ucrainean al Mării Negre și în cea a mării Azov se află mărturii arheologice legate de civilizațiile care s-au succedat și au conviețuit aici. În Ucraina lumea culturală va trebui resuscitată printre primele. Artiștii ucraineni sunt cei cărora trebuie să le asigurăm un loc, un trai și o liniște.

În același timp, România, ca membru al Uniunii Europene, dar și ca parte a civilizației și a moștenirii culturale a etniilor care conviețuiesc în zonă, trebuie să promoveze la Bruxelles o inițiativă referitoare la obligația părților de a proteja și apăra patrimoniul cultural al regiunii. Este un subiect care ne interesează în cel mai înalt grad. Când armele vorbesc, muzele tac. E adevărat. Dar conștiințele nu trebuie să tacă. Nu vreau ca, după acest conflict, cultura să fie căzută. Și cu atât mai puțin nu vreau ca istoria vivantă prin patrimoniul tangibil să fie îngropată.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Oana Bulai.

Și se pregătește domnul Polițeanu, dacă este. Nu este. Domnul Drancă? Nu este. Filip? OK.

Stimate colege, Stimați colegi,

Câteva minute, poate chiar și secunde pot face diferența între viață și moarte. Cu cât ajutorul ajunge mai repede la persoanele care au suferit un accident, cu atât șansele acestora de a supraviețui sunt mai mari. Ne gândim mereu la accidentele care au loc pe șosele, însă uităm că foarte multe dintre accidente se petrec în munți, iar acolo salvatorii sunt echipajele de la salvamont.

În urmă cu câteva săptămâni, am fost contactată de către reprezentanții Serviciului de Salvamont Neamț, adevărați eroi ai munților și salvatori a mii de vieți, care mi-au adus în atenție o problemă ce trenează din 2014 în Parlament și care le blochează activitatea și timpul de răspuns la accidentele din zona montană. Este vorba despre proiectul de lege prin care lucrătorii de la salvamont vor putea utiliza semnalele luminoase și audio din dotare pentru a putea acționa mai rapid și pentru a salva cât mai multe vieți.

Din discuția pe care am avut-o cu reprezentanții Salvamont din Neamț, acum trei ani, s-a încercat rezolvarea acestei probleme extrem de grave a sistemului de urgențe. Chiar dacă unitățile de salvamont aparțin, administrativ și organizatoric, administrației publice județene sau locale, ele sunt și acționează ca servicii de salvare în regim de urgență și se află în structura operațională a Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Totuși în desfășurarea activității echipele de salvare montană întâmpină întotdeauna mari dificultăți pe drumurile publice, în deplasarea de la bazele de salvare către locațiile accidentelor sau de la acestea către unitățile spitalicești, cu autovehiculele de intervenție, pentru că nu au posibilitatea de a folosi semnalele acustice sau vizuale pe care le au în dotare și care pot să le asigure prioritate în trafic, ceea ce face ca timpul de răspuns la eveniment sau cel de transport al accidentaților să fie foarte mult întârziat. Acest lucru poate avea efecte negative ireversibile asupra persoanelor accidentate în munți.

Vă mulțumesc.

Domnul Filip Havârneanu și doamna Simina Tulbure, dacă nu este domnul Teniță.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Statul paralel există și este format din oamenii de la hotare care ajută neîncetat. De partea cealaltă, din păcate, sunt șefii marilor instituții care exersează statul degeaba. Din nou demonstrează distanța de nerecuperat dintre ei și propriul popor. Niște „melci”, care nu își cer niciodată scuze pentru propria aroganță sau întârziere.

Președintele Iohannis și autoritățile își dau mâna și se felicită pentru o inutilitate care doare. În schimb, în același timp, românii din toate colțurile țării s-au adunat și sunt la graniță să ajute refugiații, încă din prima zi. I-au așteptat cu medicamente, cu supă, cu cartele telefonice, i-au primit în casă. Am fost la Vama Siret și am dat o mână de ajutor alături de voluntari. Mai apoi am trecut granița și am fost în Ucraina. I-am sprijinit pe cetățenii care stăteau la coada interminabilă de mașini și care cădeau epuizați de fiecare dată când se apropiau. Românii au fost primii acolo, când statul de abia se mai gândea.

Abia în a treia zi de război, în România, s-a făcut un grup de lucru și se anunța că se va sprijini Ucraina în viitor. Un președinte-fantomă aruncă din arhivă niște poze dintr-un birou, în loc să meargă la granițe și să își însuflețească propriul popor. Tot timpul poporul i-a luat-o înainte președintelui la facerea de bine! La Rădăuți, în Suceava, la cel mai apropiat centru de refugiați, se stătea câte opt ore până când acei refugiați să fie preluați, pentru că există un singur calculator unde se pot introduce datele.

Volodimir Zelenski luptă în prima linie și inspiră o planetă întreagă, în timp ce Iohannis are arma tăcerii și lașitatea unui președinte care nu poate să iasă să ajute alături de români.

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc românilor care salvează vieți! Mare lecție învățăm de la voi!

Doamna Simina Tulbure.

Și ultimul vorbitor, domnul Ringo Dămureanu.

Înainte de toate, români de pretutindeni, vreau să vă mulțumesc. În ultimii ani, am trăit puține momente atât de intense de mândrie pentru că sunt româncă și un sentiment puternic de admirație pentru toți cei care fac gesturi minunate pentru ucrainenii care se află în dificultate în acest moment. Solidaritatea a marcat atmosfera în ultimele zile și mobilizarea cetățenilor români m-a făcut să mă simt mândră și bravo nouă, bravo români, pentru că avem nevoie să ne redresăm și să simțim din nou că suntem români! Arătăm întregii lumi că suntem un popor matur și putem să ajutăm atunci când este nevoie.

Războiul din Ucraina ucide oameni. Trăim o dramă umanitară de proporții. Amprentele acestui război s-au imprimat adânc asupra societății globale și vor rămâne la fel de prezente pentru o lungă perioadă de timp. Invazia Kremlinului asupra Ucrainei a transformat Europa din temelii, într-o perioadă în care părea că pacea este singura armă la care putem apela pentru a învinge efectele devastatoare ale pandemiei.

Putin, acest țar izolat, a reușit să atace fibra armoniei internaționale și să paraziteze parcursul democratic al unui stat greu încercat în decursul istoriei sale. Ce nu credea că va reuși, în schimb, este să coalizeze o societate întreagă, la nivel mondial, în jurul unui scop nobil, comun. Chiar mai mult, această tragedie a mobilizat un popor ucrainean capabil de acte eroice, uimitoare. S-a dorit ocuparea rapidă a Kievului, ceea ce nu a reușit. Poporul ucrainean nu se va preda și, mai mult decât atât, pe zi ce trece, e mai convins că traseul lor e unul proeuropean și democratic.

Mobilizarea rapidă față de vecinii noștri ucraineni mă face mândră. Acțiunea umanitară a devenit un mandat al fiecăruia dintre noi, iar românii și-au asumat cu maximă dedicare acest fapt. Români de pretutindeni, din Italia, Marea Britanie, Australia și Canada și așa mai departe, au pus umăr la umăr să ajute cetățenii ucraineni. De la companiile de telecomunicații, care au suspendat taxele de roaming, până la cetățenii care, fiecare în parte, au ales să doneze, să întâmpine și să le ofere sprijin de orice fel refugiaților ucraineni, românii au pus empatia pe primul loc și au devenit adevărați ambasadori ai păcii.

Vă mulțumesc, stimată colegă.

... și să avem un fond de sprijin pentru acțiuni umanitare. Slava Ukraini! Glorie poporului ucrainean! Să nu ne lăsăm vecinii la greu și să fie pace!

Mulțumesc.

Deputat al USR PLUS de diasporă.

Mulțumesc.

Ultimul vorbitor de astăzi, domnul Ringo Dămureanu. Vă rog.

„S.O.S. – regimul Iohannis ajunge să semene cu cel al lui Putin, forțele sale de represiune se manifestă la protestele pașnice ca într-un stat polițienesc”

Domnule președinte,

Domnule ministru de interne,

Stimați colegi,

Am participat personal, duminică, 27 februarie 2022, la acțiunea pașnică de protest desfășurată în București cu tema „Miting pentru pace și libertate” și astfel am putut să constat o desfășurare de forțe polițienești impresionantă, menită să descurajeze oamenii de a manifesta liber. Potrivit Constituției, mitingurile sunt libere și se pot organiza și desfășura în mod pașnic, fără arme, condiție pe care MAI trebuia să o asigure, nu să o încalce.

Miile de agenți în uniforme, sutele de autospeciale în acțiune, acțiunile de provocare și intimidare, sancțiunile la tot pasul, supravegherea continuă din elicopter, femeia firavă ștrangulată de jandarmi îmbrăcați în costume de tip „țestoasă”, agenții infiltrați printre manifestanți, fără a purta uniformă, unii chiar cu arme albe asupra lor, au arătat fața hidoasă a acestui regim politic tot mai rigid, care se sperie de oamenii simpli și care se depărtează tot mai mult de dorințele și interesele lor.

La adresa românilor care protestau împotriva creșterii nejustificate a prețurilor la RCA, a depășirii prețului de 8 lei/litru la combustibilii auto, a creșterii de 3 până la 9 ori a prețului la energie electrică și gaze naturale, dar mai cu seamă împotriva lipsei oricărei speranțe de a urma ceva mai bine, sub comanda acestui guvern Iohannis–Cîțu–Ciolacu–Ciucă–Arafat–Gheorghiță, profund antisocial și antiuman, instituțiile de represiune au opus forța și sfidarea, disprețul și mârlănia, provocarea și intimidarea cu care ne tratați pe toți.

Vă rog să concluzionați!

...și intimidat un biet șofer de „dric” și pe toți șoferii de autocare, microbuze și autocamioane, le-ați vorbit insultător și ați strâns, cu jandarmii, între gardurile metalice o simplă femeie.

Vă mulțumesc.

V-a fost frică să nu fie tulburat somnul politic de veci al mutului de la Cotroceni cu ceea ce strigau oamenii: „Iohannis, nici nu știi cât de mic începi să fii!” și „Iohannis–Putin”?!

Dar s-a strigat și „Nu vă fie frică, și Iohannis pică!”.

Mulțumesc.

Deja peste un milion de români au semnat petiția! Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, președintele Comisiei pentru constituționalitate.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc. Declar ședința închisă. Ne vedem în câteva minute.

„Ziua internațională a bolilor rare”

Ziua internațională a bolilor rare este sărbătorită anual pe 28 februarie. Este o zi în care instituțiile statului, alături de alte organizații, alături de noi, parlamentarii, de medici și chiar și de cetățeni, avem datoria de a crește vizibilitatea acestei probleme de sănătate cu care se confruntă și România.

Conform Ministerului Sănătății, peste un milion de români ar suferi de boli rare, însă nu sunt toți diagnosticați. La acest aspect se adaugă o realitate îngrijorătoare: majoritatea bolilor rare nu au tratament nicăieri în lume. Tocmai de aceea, profit de această declarație pentru a îndemna Guvernul să includă în noua strategie de sănătate, care este în curs de elaborare, un plan concret care să vină în sprijinul persoanelor care suferă de boli rare, începând cu accesul la informație, la diagnostic și la terapii.

În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților, voi acționa mereu în sprijinul pacienților și voi vota mereu astfel încât să îmbunătățim cadrul legislativ existent.

Oamenii care trăiesc cu o boală rară au nevoie de sprijin concret din partea autorităților și din partea sistemului național de sănătate și, poate, în primul rând, au nevoie de mai multă vizibilitate, de înțelegere și de compasiune.

„Republica Moldova trebuie primită în UE urgent!”

Situația geopolitică a Europei de Est a devenit extrem de volatilă, ca urmare a acțiunilor agresive ale Federației Ruse asupra Ucrainei. Însă nu trebuie să uităm că nu doar Ucraina a fost agresată teritorial, ci și Republica Moldova, prin amplasarea armatei a 14-a ruse pe teritoriul suveran al Republicii Moldova și susținerea regimului separatist de la Tiraspol.

Republica Moldova este vulnerabilă agresiunii ruse, mai ales în astfel de momente, când conducerea Moldovei, prin președintele Maia Sandu, are evidente aspirații proeuropene. Consider că, urmând exemplul Ucrainei, este momentul ca România să ceară aderarea de urgență a Republicii Moldova la UE. Dacă ucrainenii cer ca această excepție să se aplice pentru ei, consider că este de datoria noastră, a României, de a insista ca și Moldova să intre odată cu Ucraina.

În calitate de membru al Camerei Deputaților, solicit Parlamentului României să voteze o declarație de susținere a aderării de urgență a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. O astfel de decizie nu ar avea de ce să fie interpretată ca o provocare militară, însă ar sublinia clar că, indiferent de evoluțiile militare viitoare, cele două state – Ucraina și Moldova – ar beneficia de sprijinul tuturor țărilor din marea familie europeană.

Totodată, o astfel de mișcare strategică din partea Uniunii Europene ar asigura flancul estic al țării noastre și ar crea premisele ca un astfel de război să nu transforme niciodată cetățenii români în refugiați.

Împreună suntem mai puternici și împreună putem evita astfel de tragedii pe viitor. Putem arăta astăzi că, prin solidaritate politică/militară a statelor din UE cu două țări amenințate cu dispariția sau transformarea în statemarionetă, suntem capabili să realizăm o Uniune mai puternică, mai unită și mai sigură.

„Războiul din Ucraina nu este o amenințare la adresa României”

Tragedia pornită acum șapte zile de către Rusia reprezintă disprețul profund pe care liderul de la Kremlin îl are pentru normele de bună conviețuire și ordine internațională. Văzând rezultatul sancțiunilor economice aplicate de țările democratice din UE și NATO, Vladimir Putin a trecut la amenințări față de statele care ajută Ucraina în aceste momente grele. Pe buzele multor români stau întrebări privind alimentarea cu gaze și modul în care România ar gestiona un eventual șantaj din partea Federației Ruse privind furnizarea de gaze. Vreau să fiu foarte clar și să asigur toți cetățenii noștri că România nu este în pericol și nu va fi afectată de comportamentul agresiv al Federației Ruse privind furnizarea de gaze. Rezervele noastre sunt stabile și suficiente pentru a trece peste această perioadă. Țara noastră beneficiază de o infrastructură energetică diversificată și echilibrată, însă Partidul Național Liberal consideră că atât România, cât și întreaga Uniune Europeană trebuie să continue investițiile pentru a consolida securitatea energetică a comunității europene. În acest sens, președintele Partidului Național Liberal, Florin Cîțu, a propus un pact transpartinic pentru investiții în securitatea energetică, necesar mai mult ca oricând țării noastre. Eventualele răzbunări ale Moscovei privind gazele au fost luate în calcul înainte de impunerea sancțiunilor și există planuri pentru a fi diminuată amploarea efectelor lor. În decembrie am văzut, de exemplu, transporturi masive de gaz lichefiat din SUA pentru Uniunea Europeană. Atunci s-au completat depozitele de gaz ale statelor UE și așa a scăzut și prețul ridicat artificial de Vladimir Putin prin livrarea unor cantități mici de gaze naturale. Deja, anul acesta, Statele Unite ale Americii au depășit Rusia în ceea ce privește furnizările de gaze către Europa.

„«Slava Ukraini!» Alături de Ucraina”

De aproape o săptămână, un eveniment abominabil ne-a dat viețile peste cap. Data de 24 februarie va rămâne cu siguranță în istorie ca fiind una dintre cele mai triste zile ale întregii omeniri.

Decizia Rusiei de a ataca Ucraina este lipsită de orice urmă de compasiune și n-ar fi trebuit să fie luată niciodată, cu atât mai mult după doi ani de pandemie. Este de-a dreptul incalificabilă și are urmări catastrofale.

Condamnăm cu fermitate atacul Rusiei asupra Ucrainei. Ceea ce face acum Federația Rusă duce la pierderea a zeci de mii de vieți și zguduie întreaga ordine mondială. Deja, până acum, vorbim de aproape șase mii de morți și de pierderi economice uriașe. Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina are consecințe extrem de grave, care nu vor dispărea niciodată.

Sunt sigur că, în urma acestui atac, Rusia va fi drastic sancționată, în special din punct de vedere economic. Sancțiunile împotriva Rusiei vor distruge puterea de cumpărare a rublei, sistemul bancar rusesc și capacitatea Rusiei de a face parte din comerțul internațional. Deja SUA, Marea Britanie și UE au adoptat sancțiuni menite să înghețe activele președintelui Vladimir Putin și ale ministrului său de externe, Serghei Lavrov.

Peste 500 de mii de oameni au părăsit până acum Ucraina. Și-au lăsat în urmă toată munca de o viață și au fugit pentru a putea scăpa cu viață. Au plecat acolo unde au văzut cu ochii și mulți au ajuns în România. Am rămas profund impresionat de felul în care românii noștri i-au primit la graniță pe ucraineni. I-au așteptat cu hrană, le-au oferit transportul în diverse zone, dar și cazare.

Îndemnul meu este ca în continuare, în această perioadă dificilă, să fim alături de oamenii din Ucraina, de românii din Ucraina. Să-i ajutăm așa cum putem, cu un pachet cu hrană, cu un loc de dormit, cu o mică donație, cu un serviciu medical sau cu o vorbă bună. Îi ajută enorm astfel de gesturi, după toată nebunia prin care au fost nevoiți să treacă. Sunt convins că vom avea grijă de toți cei care ajung la noi în țară, că le vom face șederea aici cât mai plăcută și că, treptat, îi vom ajuta să se integreze în societate.

„Declarație de solidaritate cu poporul ucrainean”

Luni, 28 februarie, am votat în Parlament, alături de colegii parlamentari, Declarația Parlamentului României cu privire la situația din Ucraina, prin care condamnăm, cu fermitate, agresiunea armată masivă a Federației Ruse asupra Ucrainei și respingem, cu hotărâre, un astfel de comportament iresponsabil, care subminează fundamentul relațiilor internaționale și ordinea actuală de drept internațional.

Doresc să îmi exprim solidaritatea față de poporul ucrainean, să îi asigur de sprijinul meu și îndemn pe această cale toți parlamentarii, toate autoritățile statului și pe toți românii să întindem o mână de ajutor tuturor refugiaților. Ca vecini ai Ucrainei, poporul român dă dovadă, zilnic, încă din prima zi de război, de compasiune și solidaritate.

Dacă am învățat un lucru până în ziua de astăzi, acela este că nu există nicio putere absolută în afară de Dumnezeu, dar, din păcate, acest lucru nu pot spune că îl înțeleg și anumiți lideri din această lume, care, din dorința și setea lor pentru putere, condamnă la moarte, fără urmă de remușcare, popoare întregi. Prin tot ce face Putin în acest moment nu distruge doar Ucraina, ci acesta și-a condamnat propriul popor, întrucât consecințele vor fi suportate de oamenii de rând, care au fost puși în fața faptului împlinit, iar urmările vor fi drastice din multe puncte de vedere.

Îmi doresc ca toți acești „mari lideri” să înțeleagă că nu așa vor intra în istorie, pentru că în memoria oamenilor rămân în primul rând cei care au dorit să facă ceva benefic pentru ei, nu să îi distrugă! Fiecare stat are dreptul și libertatea de a-și alege parcursul, iar Ucraina are aspirații europene și euroatlantice, care trebuie respectate.

„Opriți exodul sportivilor români!”

Declarația mea politică de astăzi reprezintă un serios semnal de alarmă tras autorităților autorizate ale statului român, în ideea de a întreprinde ceva pentru stoparea exodului sportivilor români. Iată că, după medici sau specialiști în IT, România se confruntă cu o situație mai puțin plăcută, ingrată chiar – ne pleacă și sportivii! Din păcate, așa cum bine știm cu toții, cred că nu există colțișor din această lume în care să nu existe cel puțin un român, ca să nu mai vorbim despre instituții de prestigiu la nivel mondial, de la NASA la instituții guvernamentale din orice țară de înalt nivel. Plecarea sportivilor reprezintă însă un aspect relativ nou, iar statul român este dator față de istoria sportului românesc, dar și față de viitorul națiunii să adopte o strategie adecvată pentru a stopa din fașă acest fenomen.

Presa relatează din ce în ce mai des despre cazurile tinerilor sportivi români care pleacă din țară, stabilindu-se în diferite țări, de la Ungaria la Statele Unite ale Americii, pentru că nu au condiții de a face performanță aici. Cei care părăsesc România sunt adolescenți și tineri de mare perspectivă, campioni la juniori nu doar din fotbal, ci și din alte ramuri sportive, la care România stă din ce în ce mai prost în ultimii ani.

De ce ne pleacă și sportivii, nu doar medicii, IT-iștii sau muncitorii în construcții? Este o întrebare la care aștept un răspuns din partea celor îndrituiți. Ceea ce afirm este însă că fenomenul, deocamdată, cel puțin fără amploarea colosală a specialiștilor din alte domenii care au ales exodul, trebuie analizat și contracarat prin strategii coerente și politici publice viabile.

Sportul este un domeniu care a oferit, de-a lungul istoriei moderne, cele mai mari satisfacții atât României, cât și românilor. Sportul, prin campionii săi de frunte, a adus România pe cele mai înalte culmi ale performanței, dar și pe buzele a milioane și milioane de oameni din toată lumea. Din aceste motive, nu ne putem permite să tratăm acest subiect cu lejeritate și delăsare.

România înseamnă Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Gheorghe Hagi, Ivan Patzaichin, Ion Țiriac, Lia Manoliu, Iolanda Balaș, Simona Halep, dar și mulți alți performeri care au făcut să vorbească întreaga lume despre noi și să ne localizeze corect pe hartă! Să lăsăm campionii de mâine să plece din țară, ca dintr-o casă pustie, și să obțină mâinepoimâine medalii olimpice, mondiale și europene pentru alte țări ar fi o crimă împotriva României! Mai ales că există țări, precum Italia și altele, unde sportivii imigranți ar putea obține cetățenie sportivă, adică dreptul de a participa la competițiile sportive naționale și internaționale. Este doar un exemplu care denotă faptul că alte state abia așteaptă sportivi de import, cum ar fi românii, cunoscuți ca fiind genetic posesori de talent și capacități incontestabile de performanță.

„Ziua internațională a femeii – 8 Martie”

„Drepturile femeilor sunt drepturi ale omului, iar drepturile omului sunt drepturi ale femeilor. Femeile trebuie să se bucure de dreptul de a participa pe deplin la viața socială și politică a țărilor lor, dacă dorim ca libertatea și democrația să prospere și să reziste” (Hillary Rodham Clinton, Conferința de la Beijing, 1985)

După cel de-al Doilea Război Mondial, primul instrument internațional care a proclamat egalitatea între sexe ca drept fundamental al persoanei umane a fost Carta Organizației Națiunilor Unite, semnată la San Francisco în 1945. De atunci Națiunile Unite s-au străduit să stabilească norme, strategii și programe internaționale care să amelioreze condiția femeii în lumea întreagă.

Organizația Națiunilor Unite a sărbătorit pentru prima dată Ziua internațională a femeii pe 8 martie în anul 1975, an declarat Anul internațional al femeii. Peste doi ani, în 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat, printr-o rezoluție, Ziua Națiunilor Unite pentru drepturile femeilor și pace internațională. Era o recunoaștere a rolului femeii în eforturile de pace și dezvoltare și un apel către încetarea discriminării și sprijinirea participării femeilor la viața societății.

Un alt pas important în accelerarea realizării drepturilor femeilor, Convenția din 1979 (CEDAW) privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, ratificată și de România la 7 ianuarie 1982, afirma că drepturile femeilor aparțin tărâmurilor „politice, economice, sociale, culturale, civile”.

Conferința Mondială pentru Femei de la Beijing, din 1995, este considerată cea mai importantă dintre reuniunile organizate sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. Declarația de la Beijing și platforma de acțiune stabileau angajamentele guvernelor pentru consolidarea drepturilor femeilor. A fost piatra de temelie a tuturor eforturilor privind obținerea drepturile femeilor și un semnal de alarmă tras în ceea ce privește depășirea provocărilor pe care societatea trebuia să le facă față în secolul al XXI-lea. Actele finale ulterioare, Beijing +5 și Beijing +10, adoptate în sesiunile speciale din 2000 și, respectiv, 2005 ale ONU, au reafirmat și consolidat platforma și au promis accelerarea implementării sale.

„Comunitatea euroatlantică nu tolerează agresiunea rusească”

Ne aflăm în a șaptea zi de conflict. Șapte zile de când Federația Rusă a aruncat la gunoi principiile și normele dreptului internațional prin invadarea Ucrainei. În fața unei agresiuni de o asemenea amploare, fără precedent pe teritoriul european de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Uniunea Europeană și NATO nu au stat și nu vor sta impasibile, un răspuns ferm și coordonat fiind calea dreaptă pe care statele trebuie să o urmeze.

Țara noastră se află în prima linie de sprijin a Ucrainei în efortul său de a respinge invazia Federației Ruse. România a demarat procedurile de retragere din Banca Internațională de Investiții, în care Rusia este principalul acționar, și va începe procedura de retragere și din Banca Internațională de Cooperare Economică, propuneri susținute de președintele PNL, Florin Cîțu.

De asemenea, Guvernul României a organizat, în regim de urgență, un grup de lucru task force, condus de premierul liberal, Nicolae Ciucă, pentru a gestiona situația de securitate după atacul Rusiei asupra Ucrainei. România a luat, astfel, măsuri și decizii rapide, atât umanitar, cât și logistic. Prin pachetul puternic de sancțiuni adoptate de Uniunea Europeană, SUA, Marea Britanie și Canada, Rusia condusă de Putin devine izolată și în plan economic, nu doar al relațiilor diplomatice. Regimul Putin este, în momentul de față, unul de neacceptat în lumea civilizată. România a susținut, încă de la început, necesitatea unui pachet de sancțiuni UE solid și credibil. UE a înghețat averile lui Putin și

Lavrov din cauza atacării Ucrainei. Oligarhii ruși și familiile lor, cei care-l țin în brațe pe președintele rus, au fost și ei puternic loviți de sancțiunile financiare ale statelor democratice. Mai mult, până și Elveția, o țară tradițional neutră atunci când a existat un conflict pe teritoriul european, a renunțat la istoria sa neintervenționistă și a înghețat lichiditățile rusești din băncile sale.

„Județul Ilfov are nevoie de un sistem de management integrat al deșeurilor bine gestionat!”

În ultimii ani, problematica deșeurilor a fost din ce în ce mai des întâlnită și în toate țările bine dezvoltate se caută soluții pentru a stopa răspândirea deșeurilor și colectarea lor pe cât mai multe fracții, hârtie, plastic, carton, sticlă, în vederea valorificării lor.

Peste tot vedem ținte de reciclat cât mai mari, cât mai pompoase, dar în realitate cifrele nu ajung nici măcar la sfertul țintei propuse.

Așadar, este timpul să devenim constanți și să recuperăm decalajul față de țările avansate și să începem să gestionăm această problemă prin crearea unui sistem de management integrat al deșeurilor (SMID) pentru fiecare județ, pentru a gestiona îndeaproape problema.

Județul Ilfov este un județ care, după cum bine știți, înconjoară capitala României, un oraș ce găzduiește peste două milioane de locuitori, la care se mai adaugă câteva sute de mii din județul Ilfov, și nu numai. Trăind în epoca consumului și a comodității de a transporta și înmagazina cât mai multe produse în diferite ambalaje, fie ele de hârtie, carton, plastic, sticlă, fie, mai nou, în ambalaje reutilizabile sau biodegradabile, numărul acestora a crescut de la an la an. Însă toate aceste ambalaje ajung, într-un final, fie la groapa de gunoi, într-un caz fericit, fie pe străzi, pe câmpuri sau în ape, poluând astfel atât solul, cât și apele de suprafață și subterane.

Județul Ilfov are nevoie de un sistem de management integrat al deșeurilor, care să gestioneze problematica deșeurilor din momentul în care un ambalaj devine deșeu, atunci când nu are drept scop folosința acestuia, și până când ajunge la stația de sortare, tratare, dar și valorificare a acestuia, mai precis la reciclatori.

„Context geopolitic”

În nemijlocita noastră vecinătate se desfășoară cea mai mare deflagrație militară de pe continentul european după cel de-al Doilea Război Mondial.

Noi suntem solidari și empatizăm mult cu poporul ucrainean, nevoit să îndure această agresiune supradimensionată a Rusiei. Dar permiteți-mi să vă întreb: în afară de empatie și solidaritate declarativă, ce am făcut noi concret pentru a spori siguranța noastră națională? Ne este afectată siguranța energetică; vă amintesc că din exportatori ne-am transformat în importatori de energie electrică și nu a fost nevoie de război ca să distrugem propria noastră producție de energie.

Ce lecții am învățat și ce îmbunătățiri aduceți siguranței naționale, în afară de faptul că ne bazăm pe aliați? Iar, după toate acestea, ce ajutor putem oferi Ucrainei însângerate, când noi umblăm cu mâna întinsă după credite prin alte țări și datoria noastră externă este în continuă creștere?

Rămâne să ne rugăm la bunul Dumnezeu să nu dea un război și peste noi, că și așa de-abia rezistăm pe timp de pace.

„Dreptul la liberă exprimare nu înseamnă dreptul la dezinformare!”

Conflictul din Ucraina a adus în fața ochilor violență, moarte, distrugere și drame umane. Toate acestea în numele unor fantasme ale liderilor ruși cu vise imperialiste, de restaurare a unui sistem politic falimentar atât economic, cât și social: așa-numita „regăsire a gloriei URSS-ului”.

La fel precum naziștii au manipulat populația în a crede că liderii lor au o „misiune sfântă”, în numele căreia au omorât milioane de oameni.

Unii conducători politici din zilele noastre își duc poporul într-un război irațional. Rușii sunt convinși, de ani de zile, prin manipulare și fake news, nu doar că Occidentul este rău și este dușmanul, dar inamice sunt chiar și popoarele ce le sunt apropiate și care au luptat împreună împotriva nazismului.

Oamenii obișnuiți din Rusia, Belarus și Ucraina nu vor decât să ducă o viață liberă, din ce în ce mai bună și mai prosperă. Doar ambițiile conducătorilor lor îi aduc într-un conflict în care mor civili și soldați deopotrivă pentru o miză iluzorie. Oamenii obișnuiți sunt manipulați, îndoctrinați și învrăjbiți prin minciună și propagandă.

De aproape 23 de ani, sistemul creat de Vladimir Putin și-a făcut o misiune esențială din a crea și propaga în toată

lumea minciuna și dezinformarea. Scopul? Păstrarea puterii absolute, și nu bunăstarea propriului popor!

Iată că rețeta de dezinformare și manipulare a regimului Putin a afectat alegeri libere din țări cu o democrație de secole și care reprezintă simbolul libertății: alegerile prezidențiale din Statele Unite, Brexitul din Marea Britanie și multe alte partide radicale din Europa.

„Datoria față de țară”

Războiul declanșat de regimul lui Putin în Ucraina ne arată, pentru a câta oară?!, importanța apartenenței noastre la Uniunea Europeană, dar și la NATO. El ne arată, în același timp, cât de important este să ne concentrăm asupra priorităților României în fiecare moment.

Este trist, este revoltător, dacă ne gândim câte luni s-au pierdut anul trecut doar pentru ca două partide de dreapta să își împartă guvernarea. Câte luni, risipite, în care guvernanții puteau face ceva concret, ceva bun pentru români, s-au dus pe apa sâmbetei, irosite în scandaluri și discuții sterile, fără finalitate, sau acoperite complet de zgomotul împărțirii de funcții între așa-zișii aliați.

Și este îmbucurător, din punctul meu de vedere, cât de matur și de rapid s-a constituit, la finalul anului trecut, actuala majoritate, formată nu din partide aliate, ci, dimpotrivă, din partide aflate pe părți opuse ale eșichierului politic. Și totuși s-a putut. Și totuși nu s-au pierdut luni de zile, ci s-a trecut la treabă din prima zi. Acum, cred eu, mai mult ca oricând, trebuie să păstrăm acel elan și acea responsabilitate, pentru că acum este mai evident ca oricând cât volatilă este lumea în care trăim, cu elemente disruptive și criminale, care nu depind de voința sau de speranțele noastre, cât de scurte sunt ferestrele de oportunitate pe plan regional sau global și cât de mult trebuie să facem, într-un orizont scurt de timp, pentru a ne dezvolta țara și pentru a o face mai puternică.

Condamn cu toată hotărârea regimul criminal de la Kremlin și deplâng morții nevinovați. În același timp, de aici, din Parlamentul României, vă chem pe toți să ne facem, înainte de orice, datoria față de țară, în fiecare zi! Să ne concentrăm nu pe dezbinarea internă, ci pe tot ce putem face bun pentru români, pentru România, astfel încât, de fiecare dată când lumea devine tulbure și neagră, noi să fim măcar cu un pas înainte, mai dezvoltați și, în mod obligatoriu, mai puternici.

„Comisia Europeană sprijină locurile de muncă și incluziunea socială în România”

Din cadrul REACT-EU și al Fondului social european (FSE), Comisia Europeană a acordat, în total, 285 de milioane de euro pentru România, Franța și Germania, care au drept scop să susțină cetățenii în găsirea unui loc de muncă, să consolideze sistemele de educație și de sănătate, precum și să contribuie la accelerarea redresării postpandemice.

Dintre cele trei state europene, țara noastră primește cel mai consistent ajutor, 234 de milioane de euro pentru Programul operațional privind capitalul uman. Aceste fonduri vor contribui la facilitarea furnizării și practicării de cursuri pentru 168.000 de elevi fără acces sau cu acces limitat la internet, astfel încât să se compenseze orele de școală pierdute în timpul pandemiei. Mai mult, noile fonduri susțin crearea de noi locuri de muncă, prin intermediul unor stimulente pentru angajare acordate persoanelor care au rămas fără loc de muncă în timpul pandemiei. De asemenea, această finanțare este destinată și primelor acordate celor 97.000 de lucrători din domeniul sănătății care în timpul pandemiei au fost zi de zi în prima linie și au luptat pentru sănătatea românilor până la epuizare.

În ceea ce privește Franța, aceasta va primi 24 de milioane de euro pentru programul operațional din cadrul FSE aferent departamentului său de peste mări, Guyana. Fondurile respective vor ajuta elevii expuși riscului de abandon școlar, prin intermediul unor programe de sprijin intensiv adaptate și al unui învățământ dual în întreprinderi și în școlile profesionale. Finanțarea va sprijini și șomerii, respectiv persoanele care au cele mai mici șanse de a intra pe piața forței de muncă, printr-o serie de măsuri de incluziune socială, și va ajuta lucrătorii să dobândească competențele necesare într-o lume a muncii aflată în continuă evoluție.

„Redeșteptarea poporului român. România trebuie să renunțe la dublul standard fiscal”

România a fost somată, în mai multe rânduri, să renunțe la dublul standard în materie fiscală și să acorde tratament egal pentru impozitarea firmelor românești și străine care își desfășoară activitatea în România, pe baza căruia corporațiile multinaționale sunt favorizate, în detrimentul angajaților din cadrul companiilor românești, care trebuie să suporte povara fiscală cea mai mare.

În contextul sărăcirii excesive a țării, sub guvernări ineficiente și incompetente, consider că este urgent necesară luarea unei decizii ferme în privința dublului standard fiscal. Pârghiile ce trebuie utilizate constau în modificări ale legislației fiscale care să desființeze aceste duble standarde, să se creeze tratament egal nediscriminatoriu pentru toate companiile care își desfășoară activitatea pe teritoriul României.

România trebuie să-și trateze cu respect cetățenii, să nu-i supună unor reguli fiscale inegale și neunitare, făcându-i pe români să se simtă sclavi în propria țară, asemenea unor cetățeni de rang inferior. Țara noastră are nevoie de egalitate de tratament între companii, pentru dezvoltarea economică în mod echitabil și pentru redistribuirea profiturilor obținute.

Este necesar ca în România să se renunțe la plata de către firmele străine a impozitelor în țara de origine, în timp ce, față de România, aceștia au obligația de a achita doar taxe generale. Procedura este neechitabilă pentru companiile românești și pentru antreprenorii autohtoni care vor să își dezvoltate afacerile, în condițiile în care plătesc impozite mari și răspund fiscal în cazul neachitării acestora la termen. Această procedură a dublului standard la nivel fiscal nu face decât să frâneze dezvoltarea companiilor românești, în timp ce multinaționalele prosperă an de an și își întorc profiturile în țările de origine.

„Măsurile luate de PSD duc la eliminarea restricțiilor și la revenirea la normal a vieții”

Un moment mult așteptat de către societatea românească a sosit: ridicarea majorității restricțiilor a fost propusă de către ministrul PSD al sănătății, Alexandru Rafila.

Astfel, eliminarea certificatului verde la intrarea în marile magazine, instituții publice, hoteluri, pensiuni, restaurante, precum și a obligativității purtării măștii de protecție în spații deschise a fost propusă ieri Guvernului spre adoptare și sperăm să intre în vigoare cât mai repede, având în vedere că numărul de paturi ocupate de la terapie intensivă a scăzut, dar și incidența cazurilor.

Pe lângă aceste măsuri, ar urma să fie modificată și capacitatea de primire a restaurantelor, de la 30% la 50%, fără restricția de orar cunoscută până acum.

Aceste lucruri nu ar fi fost posibile, astăzi, fără măsurile concrete luate de colegii noștri din PSD, care au gândit și pus în aplicare un plan eficient de combatere a pandemiei, compus din două elemente extrem de importante: parteneriat cu cetățenii și predictibilitate în privința măsurilor adoptate.

Românii au înțeles că numai conlucrând cu autoritățile și respectând anumite reguli vom putea să revenim la o viață cât mai apropiată de normal, iar asta se vede din cifrele pandemiei din ultimele săptămâni, care sunt din ce în ce mai reduse.

Important este să rămânem în control și, alături de cetățeni, în continuare, să înțelegem prin ceea ce trecem și să acționăm în consecință, alături de specialiști și de oameni pregătiți pentru a face față unor astfel de crize.

## „Hai în Bucovina!”

Pentru cei care nu sunt din zonă, le aduc aminte faptul că acesta este sloganul turistic al consiliului județean, pentru a atrage cât mai mulți vizitatori pe plaiurile mitice ale județului Suceava. Turiștii vin, turiștii pleacă, iar cetățenii județului rămân clătinând din cap, consternați în fața indiferenței perene a guvernanților care vin aici ca într-un fel de Disneyland ciobănesc, clefăie mulțumiți bucatele inegalabile, laudă balmoșul, aduc ode berbecuților la proțap și cârnaților divini, se bucură de aerul tare al serii și apoi pleacă cu amintiri minunate. Ceea ce pentru ei e rustic și delectabil pentru majoritatea satelor este un trai de secolul XIX, fără gaz, fără apă curentă, fără canalizare, cu o luptă anuală pentru a pune mâna pe lemnele care îi vor scoate din iarnă. Sunt minunate ședințele de comitet politic sau întâlnirile de taină, bine orchestrate de baronii locului, a căror ospitalitate ne aduce câte un ministru în Guvern, de-o bună bucată de vreme. Miniștri care reprezintă apoi Suceava doar cu numele.

În realitate, Bucovina, mult lăudată și râvnită, este o vale a plângerii din cauza celor mai mulți morți din România în accidente de circulație, din cauza celor mai mulți copii rămași acasă, oftând după părinții plecați la muncă în străinătate. Mi-ar lua prea mult timp să enumăr toate capitolele în care guvernările ne-au lăsat, dând complice din umeri, la coada cozii.

Astăzi mă voi referi la un capitol de nișă, dar care, la fel, prin indiferența guvernanților, a adus lacrimi și pagubă sucevenilor care au investit în pomicultură. Am citit, săptămâna trecută, despre intenția de a amplasa în țară puncte de lansare suplimentară pentru rachete antigrindină. În momentul de față, din cele 65 de puncte de lansare disponibile, Moldova dispune doar de 10, amplasate în Iași și Vaslui. De aceea, anul trecut, în luna august, culturile pomicole din Suceava au suferit pagube enorme, iar subvențiile și plățile compensatorii nu au venit nici până acum. Am aflat, cu bucurie, că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat, luni, 7 februarie, în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind aprobarea obiectivelor etapei a XXII-a 2022 a Programului de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor pe perioada 2010–2024, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 256/2010.

„Generația tânără, cea mai valoroasă resursă”

Procesul de globalizare, aflat în plină derulare, creează atât noi oportunități, cât și noi amenințări în ceea ce ține de dezvoltarea societăților umane, dar reprezintă și un pericol în păstrarea suveranității naționale a statelor. Din păcate, apare și problema modului de conservare a statului național, a identității și specificului culturii românești. Globalizarea deschide accesul la informație, la cultura altor popoare, la piața de capital, la tehnologii moderne, produse inovatoare și stimulează competitivitatea. În același timp, globalizarea duce la o schimbare a ordinii mondiale, la limitarea suveranității naționale prin implicarea unor entități globale în schimbarea cursului politicilor naționale la nivel economic și social.

Cele mai mari beneficii generate de globalizare le dețin țările deja cu economii consolidate, costurile fiind totuși suportate de majoritatea țărilor care au aderat la UE după anii ’90, dar și de țările care sunt în curs de dezvoltare, printre ele numărându-se și România.

Economia și societatea din țările dezvoltate devin din ce în ce mai creative, ca urmare economia acestor țări devine, la rândul ei, competitivă datorită ideilor inovatoare din diferite domenii de activitate. Capitalul uman devine principala sursă de dezvoltare a economiei mondiale. Succesul țărilor va depinde de calitatea cetățenilor, starea intelectuală, spirituală și morală a acestora.

Experiența ultimelor decenii demonstrează că într-o lume în schimbare rapidă reușesc să se dezvolte doar țările care se pot adapta la timp, țările care pot să acumuleze informația eficient, să o canalizeze eficient în potențial de inovare, prin dezvoltarea optimă a capitalului uman. Iar principalul vector de generare plusvaloare a acestor deziderate este tineretul.

„România are nevoie, mai mult ca oricând, de soluții concrete pentru asigurarea independenței energetice și stabilizarea prețurilor la gaze și curent”

PSD pledează pentru un mix de soluții care să includă reglementarea astfel încât facturile la electricitate și gaze să redevină și să rămână suportabile pentru populație și economie, pentru următorii ani. Simultan, este obligatorie mărirea capacităților de producție, astfel încât România să capete independență energetică, lucru posibil, în viziunea PSD, în câțiva ani.

Nici eu și nici colegii mei de la PSD nu vrem ca românii să fie obligați să suporte facturi uriașe, dublate, triplate, chiar de patru ori mai mari, la energie! Acesta este mesajul ferm al PSD! Trebuie să revenim la normalitate, la prețuri decente, pe care să și le poată permită fiecare cetățean.

Soluțiile PSD au fost transmise Guvernului. Însă Ministerul Energiei are responsabilitatea inițierii actelor normative și a întregului pachet, așa după cum inclusiv premierul i-a cerut, repetat, ministrului de resort, Virgil Popescu.

Din perspectiva PSD este fundamentală rezolvarea cauzelor, respectiv anularea efectelor liberalizării haotice și în condiții de penurie a pieței, care a generat și a amplificat actualul dezastru. Dacă nu se oprește acest val al scumpirilor la electricitate și gaze, inflația va continua să crească și va conduce la apariția unei crize economice și sociale la nivelul țării. PSD consideră că este necesară o intervenție urgentă a Guvernului pentru reglementarea prețurilor la energie, cel puțin pentru consumatorii casnici, pentru instituțiile strategice, școli, spitale, instituții și IMM-uri.

„USR – atentat grav la sănătatea și chiar la viața moldovenilor!”

Au luat banii din PNRR pentru construcția spitalelor din Iași și celelalte județe moldave și i-au trimis către primarii partidului lor. Ne explicăm de ce și-au tras partea leului pentru consultanța oferită de ei.

Au vrut să ofere reziliență și redresare în sănătate marca USR: firimituri pentru Iași, pentru Moldova.

Un an a guvernat USR-ul. Însă, pentru Moldova, un an a fost suficient să îi anuleze pentru mulți ani de aici încolo orice posibilitate și ocazie de dezvoltare. Prin PNRR, USR a inclus 49 de proiecte pentru modernizarea/reabilitarea sau construcția unor spitale. Mare parte a acestor spitale este concentrată cu predilecție în regiuni și orașe unde USR își are primarii sau interese de bună înțelegere. Moldova este ultima pe lista investițiilor în sănătate. De ce? Pentru că așa au vrut și au putut, ca în cazul tuturor celorlalte domenii prioritare și vitale. Pentru Moldova, în afară de vorbe aruncate ca promisiuni, nu au făcut mai nimic... Doar cât să poată spune că au inclus-o. Din totalul de 49 de investiții în sănătate, doar cinci vizează regiunea Moldovei! Cinci din 49. Cinci pentru o întreagă regiune, comparat, spre exemplu, cu trei sau patru investiții incluse doar pentru fiecare județ preferat de USR.

Am întrebat la momentul la care au pregătit PNRR-ul ce studii au folosit pentru întocmirea proiectelor. Ce analize? De ce argumente și date mai aveau nevoie ca să îi facem să înțeleagă că Moldova trebuie să fie inclusă în PNRR, prin măsura nevoilor și importanței sale?

Îi întreb și acum: de unde și cum ați concluzionat dumneavoastră, domni și doamne de la USR, că în județele unde primarul reședință de județ vă este membru este cea mai mare nevoie de spitale?!

Spre deosebire de toate imperiile care au existat în istorie, imperiul sovietic a avut o serie de trăsături unice, cea mai importantă fiind lipsa de suprapunere între teritoriile istorice înglobate și structurile administrative cărora le-a subordonat. Construit ca o structură feudală dominată de relațiile de vasalitate, imperiul sovietic și-a propus deznaționalizarea și ateizarea entităților pe care le-a înghițit în buna tradiție țaristă. Foarte multe dintre granițele dintre statele înglobate au fost retrasate, cu intenția generării unui conflict mocnit, trecând peste popoare și modificând mai târziu structura etnică sau religioasă, în numele unei ideologii a uniformizării și supunerii absolute. Efectele unei asemenea construcții le vedem chiar în aceste zile în Ucraina, țară în care au fost sădite și crescute temeinic tensiuni și conflicte mocnite, ușor de utilizat de către imperiali ca să încerce să înfrângă orice voință și aspirație națională.

O asemenea soartă, similară cu cea a Basarabiei, a avut-o provincia armeană Artsakh (Karabakh). Parte a Armeniei din perioada dinastiei Artaxide, adică începând cu anul 189 î.C., provincia a început a fi disputată între Armenia și Persia începând cu anul 376.

Odată cu apariția și extinderea islamului, ea a căzut pradă pentru perioade scurte de timp Califatului de la Bagdad și Imperiului Selgiucid, apoi Imperiului Mongol, devenind mai târziu obiectul disputei între Imperiul Persan și Imperiul Otoman.

Începând cu anul 1805, odată cu expansiunea rusă în regiune, la cei care au exercitat pentru diferite perioade de timp controlul asupra sa adăugându-se și Imperiul Rus. La sfârșitul celui de-la Doilea Război Mondial provincia a intrat sub control britanic, care, la Conferința de Pace de la Paris, a atribuit-o Azerbaidjanului. În anul 1920, atât Armenia, cât și Azerbaidjanul au fost înglobate în Imperiul Sovietic, care a transformat-o în regiune autonomă în cadrul RSS Azerbaidjană. În toată această perioadă de 2.000 de ani, Artzakh-ul a fost locuit neîntrerupt de o majoritate armeană, așa cum este și azi.

„Prețurile din România trebuie să se raporteze la puterea de cumpărare a românilor!”

Avem în față rezolvarea unei probleme care trenează de 30 de ani, indiferent de guvernele și doctrinele partidelor care au condus România. De fiecare dată am acceptat din partea partenerilor europeni impuneri și limitări care, adeseori, nu au avut nicio legătură cu situația economică și socială din România. Consider că este momentul să lăsăm deoparte „gâlceava” politică și orgoliile de partid și să recunoaștem că lucrurile nu mai pot continua în această manieră. Nu mai putem accepta impunerea unor reguli care falimentează poporul român și care sunt inaplicabile în condițiile economice actuale.

A avea pretenția alinierii prețurilor din România la nivelul prețurilor europene înseamnă condamnarea la sărăcie a

milioane de români. De aceea, este imperios necesar să fim cu toții de acord că este nevoie de o renegociere a regulilor stabilite de Comisia Europeană, prin care să se prevadă excepții de la aceste reguli, în funcție de situația economică și socială din fiecare țară membră a Uniunii Europene.

În contextul actualei crize energetice, al războiului din Ucraina, în urma crizei economice și pandemice, România trebuie ajutată de aliații și colegii europeni, așa cum a fost ajutată și Grecia, de exemplu, atunci când se afla într-o situație economică grea. Uniunea Europeană trebuie să accepte un set de măsuri de protecție pe care statul român să le poată aplica pentru o perioadă limitată de timp.

Nu ne mai putem permite să asistăm impasibili la distrugerea companiilor românești și la sărăcirea românilor, doar de dragul de a respecta niște reguli care au fost făcute fără a se ține cont de realitățile economice și sociale din toate țările membre ale Uniunii Europene. Este inutil să mai spun că impactul creșterilor de prețuri asupra populației din Germania sau Franța nu poate fi comparat cu impactul produs de aceste majorări în România, dar aceasta este realitatea.

## **Domnul Bogdan Gheorghe Trif:**

„Spunem «nu» războiului! Suntem solidari cu refugiații ucraineni”

Organizația Județeană PSD Sibiu a demarat o campanie de strângere de fonduri, în rândul membrilor din întregul județ, pentru achiziționarea de bunuri necesare refugiaților ucraineni care ajung pe teritoriul țării noastre.

Colegii noștri din întregul județ și-au arătat dorința de a ajuta, de a dona bani sau bunuri, pentru a sprijini oamenii care în aceste zile ajung în țara noastră, în încercarea disperată de a căuta adăpost. Sunt, în majoritate, femei și copii, cu animale de companie, familii dezbinate de război, care și-au lăsat în urmă tații, frații sau soții, dar și casele și absolut tot ce au agonisit în această viață. Este de neimaginat drama prin care trec acești oameni și este de datoria noastră să facem tot ce putem pentru a-i ajuta.

La ora actuală, am demarat deja campania de strângere de fonduri în rândul membrilor noștri. Apoi vom lua legătura cu autoritățile publice responsabile cu gestionarea situației refugiaților, pentru a vedea concret de ce bunuri și produse au nevoie acei oameni, și vom achiziționa cele necesare. Sumele strânse le vom folosi inclusiv în vederea asigurării cazării pentru persoanele refugiate care ajung pe raza județului Sibiu.

De câteva zile milioane de ucraineni trec printr-o dramă cumplită: războiul. Este inadmisibil ca în secolul al XXI-lea țări din lumea civilizată să recurgă la conflict armat, indiferent care ar fi motivele.

Războiul a produs întotdeauna doar pierderi de vieți omenești, pagube materiale imense în rândul tuturor forțelor beligerante, dar și crize mondiale. Războiul înseamnă moarte și distrugere, războiul ucide oameni și frânge destine.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!

Continuăm lucrările de astăzi ale ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 142.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru: de la ora 10.00 până la ora 11.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 avem o pauză, iar de la 11.30 sesiunea de vot final, după care vom avea ședința Biroului permanent al Camerei și ședința Comitetului liderilor.

Dacă sunt observații asupra ordinii de zi?

Nu sunt.

Ordinea de zi?

Vă rog, domnule Rodeanu.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Solicităm retrimiterea la comisie a PL-x 447/2021

.

Nu s-a putut discuta cu toți liderii. Colegul Claudiu Năsui a luat legătura cu o mare parte din liderii grupurilor parlamentare. Dacă nu este consens...

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Care?

## PL-x 447/2021.

Cred că poziția 34, din câte aveam aici. Nu știu dacă este ordinea de zi modificată sau nu.

Știți că nu merge, domnule Rodeanu, cu „am discutat cu câțiva”. Întreb...

V-am confirmat că nu este la momentul de față...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

E în regulă! UDMR-ul?

Rog liderii să vină până la mine.

Stimați colegi,

Nu există consens asupra acestei solicitări din partea Grupului USR.

Grupul UDMR, solicitare, de asemenea.

## **Domnul Csoma Botond:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La punctul 3 avem PL-x 59/2022

.

Am înțeles că la nivelul Guvernului se pregătesc anumite măsuri chiar pe acest subiect și, din acest motiv, eu cred că ar fi rațional să amânăm sau să retrimitem la comisie. Nu știu, procedural, ce se poate: amâna sau retrimite la comisie?

Există consens?

Nu, n-am vorbit. Cu cei de la PNL am vorbit, cu cei de la Partidul Social Democrat n-am reușit să...

USR? Pentru.

AUR? Pentru.

Minorități? Pentru.

PNL? Pentru.

UDMR? Evident, pentru. Nu există consens.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru retrimiterea poziției 3 de pe ordinea de zi la comisii.

Vot, vă rog. Stimați colegi, 104 voturi pentru, 36 contra. Doar vă reamintesc că oricum nu puteam discuta acest proiect acum, pentru că raportul nu este, și oricum săream peste el. Dar votul dumneavoastră a fost de retrimitere la comisii.

Domnule Szabó Ödön, vă rog.

## **Domnul Szabó Ödön:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

O solicitare de a aduce înainte poziția 19. Există raportul depus, ca să-l dezbatem în ședința de astăzi.

Este vorba de PL-x 32/2022

.

Vă mulțumesc.

De pe poziția 19 pe...

Pe poziția 5.

Are raport!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

USR-ul? Pentru. AUR? PSD? Minorități? PNL? În regulă! Există consens. PL-x 32/2022, de pe poziția 19, va figura pe poziția 5. Alte solicitări? Domnule Simion!

Domnule Simion, vă rog frumos să luați loc în bancă!

Domnule Simion!

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la

Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 13/2022.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Pe procedură, domnul Boris Volosatîi. Vă rog.

Încercați să fie scurt, pentru că ați avut și o declarație politică pe această temă.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Acum 30 de ani, pe 2 martie 1992, trupele Armatei a XIV-a Ruse împreună cu Garda Transnistreană, trupe ruse de cazaci, mercenari ucraineni din organizația teroristă UNAUNSO au atacat Republica Moldova, declanșând ceea ce noi numim astăzi Războiul pentru Apărarea Patriei pe Nistru.

În războiul de pe Nistru au căzut peste 300 de luptători, ostași, polițiști și voluntari.

Propun să ținem un moment de reculegere în memoria eroilor români căzuți în războiul de pe Nistru în 1992.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Stimați colegi,

Vă rog să ținem un moment de reculegere, la solicitarea colegului nostru.

Vă mulțumesc.

Glorie eroilor români căzuți în 1992 la Nistru!

Mulțumesc. Mergem mai departe.

5. Proiectul de lege pentru completarea art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri; PL-x 32/2022.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Îi dau cuvântul comisiei sesizate în fond, și anume Comisia pentru muncă și protecție socială. Domnule Solomon, vă rog, pentru raport.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt. Adoptat. La preambul? Nu sunt. Adoptat. La articolul unic? Nu sunt. Adoptat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 în sensul extinderii sferei beneficiarilor actului normativ de bază, prin includerea unei noi categorii, respectiv copiii minori la data la care unul dintre părinții lor firești era căsătorit cu o persoană aflată într-una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2), care au crescut într-o asemenea familie, urmărindu-se acordarea unei indemnizații lunare și pentru această categorie de urmași.

Proiectul a fost adoptat de Senat în ședința din 7 februarie 2022, face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.

Comisia propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din raport.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Ödön? Vă rog.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Doresc doar să vă mulțumesc pentru sprijinul acestei inițiative legislative, în mod special Comisiei pentru muncă și colegului meu Silviu Vexler.

Este o lege care pune, practic, capăt unei nedreptăți. Acele persoane, acei copii care au trăit în momentul în care o persoană din familie a fost condamnată și au trăit împreună; practic, reprimi drepturile familiei respective.

Vă mulțumesc pentru sprijin și sper să avem un vot în unanimitate și la votul final.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există obiecții sau comentarii? Nu există.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

6. Continuăm cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate; PL-x 610/2021.

Domnule Miftode, în calitate de inițiator? Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prin această inițiativă recunoaștem dreptul copilului care suferă de o boală infectocontagioasă de a beneficia, indiferent de vârsta pe care o are, de îngrijirea unui părinte.

Așa cum este legea acum, părinții sau aparținătorii legali ai copiilor cu o boală infectocontagioasă primesc concediu plătit pentru îngrijirea copilului doar în cazul în care copilul are o vârstă mai mică de 7 ani.

Această propunere legislativă prevede dreptul la un concediu special pentru îngrijirea copilului, cu o indemnizație corespunzătoare, și pentru cazul minorului cu vârsta de peste 7 ani.

Avem, așadar, ocazia de a repara o nedreptate și de a înlătura în același timp un pericol.

Nedreptatea pe care o corectăm este discriminarea între copii. O vreme, singurii părinți care au putut sta acasă cu copiii au fost cei care fie erau și ei bolnavi, fie erau nevaccinați și deci erau în concediu medical alături de copil.

Pericolele pe care le înlăturăm țin atât de descurajarea vaccinării părinților, ce nu pot sta acasă alături de copiii lor dacă sunt vaccinați, cât și de posibilitatea transmiterii la locul de muncă a unei boli preluate de la copil acasă și pentru care vaccinul oferă o protecție parțială, dar nu o garanție împotriva infectării.

Vrem ca statul român să asigure părinții și aparținătorii legali că primesc sprijin în îngrijirea copiilor și că sunt încurajați să le fie alături, mai ales în momente dificile ale trecerii printr-o boală contagioasă.

Vă mulțumesc pentru sprijinul acordat, indiferent de partid, pentru unanimitatea rapoartelor favorabile în ambele comisii raportoare și vă rog să acordați un ultim vot favorabil acestei inițiative.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru sănătate sau Comisia pentru muncă, vă rog, raportul.

Comisia pentru muncă.

Domnule Solomon, vă rog.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Mai aveam un inițiator care dorește să ia cuvântul!

Scuze, domnule Solomon! Vă rog. Doamna Vecerdi?

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate își propune să rezolve o serie de discriminări indirecte între minorii afectați de o boală infectocontagioasă și între părinții lor sau reprezentanții lor legali, asigurați în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Multitudinea de acte normative, firească, de altfel, în contextul pandemiei de COVID-19, ne-a demonstrat nu o dată că teoria e foarte bună, dar practica ne omoară.

În acest caz, avem o lege, Legea nr. 136, care la art. 8 alin. (9) prevede că aparținătorul minorului izolat este supus carantinării dacă măsura izolării nu se aplică.

Cu toate acestea, la ora actuală, conform legislației, părinții vaccinați sau imunizați prin boală ai minorilor peste 7 ani care sunt izolați pentru o boală infectocontagioasă nu au dreptul la concediu medical de îngrijire a copiilor.

Copiii, indiferent de vârstă, sunt la fel de vulnerabili în fața bolii, mai ales când sunt privați de îngrijirea părinților și de afecțiunea lor.

Mulțumesc inițiatorilor, cărora m-am alăturat și eu, în numele tuturor părinților, dar și al medicilor de familie, care nu vor mai trebui să identifice formule hibrid pentru a lăsa părinții să-și îngrijească copiii.

Partidul Național Liberal susține acest proiect. Mulțumesc.

Mulțumesc. Acum raportul, domnule Solomon. Comisia pentru muncă.

## Stimați colegi,

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, urmărindu-se instituirea unei forme speciale a concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 18 ani și a indemnizației corespunzătoare, în cazul copilului aflat în carantină sau izolare din cauza unei suspiciuni asupra unei boli infectocontagioase, acordate asiguraților pentru care nu s-a dispus măsura izolării sau a carantinei și a căror activitate nu se poate presta de la domiciliu.

Comisiile propun adoptarea proiectului, în forma prezentată de Senat.

Raportul cuprinde și forma supusă dezbaterii în cele două comisii.

Prin urmare, vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

La dezbateri generale, Grupul PNL. Doamna Calista Mara.

Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Deja colegii mei au explicat și pe larg, și pe scurt, și medical, și tehnic despre ce este vorba.

Evident, Partidul Național Liberal va vota acest proiect de lege, de altfel cum l-a votat și în comisia de raport.

Pe scurt, acei părinți vaccinați, care n-ar fi avut dreptul să stea cu copiii lor infectați, mai ales de COVID, în perioada aceasta – mă refer la copiii peste 7 ani și până în 18 ani – vor putea să stea alături de ei și să-i ajute să se vindece, să-i îngrijească, ca și ceilalți părinți, care nu s-au vaccinat sau care nu s-au imunizat în urma COVID.

Despre asta este vorba, foarte simplu.

De aceea, credem că este un proiect extraordinar de necesar și care merită votul dumneavoastră. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Printre doamnele vorbitoare, și domnul Coleșa. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu înțeleg ultima dumneavoastră afirmație, dar în fine!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Era doar o afirmație, stați liniștit!

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Iar face afirmații domnul președinte?!

## Da.

Da, ca toți ceilalți, și noi vom vota acest proiect de lege. L-ați înțeles, însă vreau să accentuez altceva.

În primul rând, repet, este vorba de înlăturarea unei discriminări, acordarea de concediu medical și părinților care sunt vaccinați și ai căror copii au primit decizii de carantinare.

Deci e o chestiune foarte gravă, am spune, o chestiune de discriminare.

Dar întrebarea este de ce s-a ajuns la acest punct. Pentru că este un raționament extrem de simplu, nu este o greșeală.

Motivația este: răspândirea minciunii, răspândirea segregării în societate și diseminarea bolii. Pentru că, indiferent dacă acești părinți aveau simptome, ei erau obligați să meargă la serviciu. Diseminau boala în societate în mod programatic.

Mai mult, nu există doar această discriminare la nivelul educației copiilor. Acei copii care nu erau vaccinați nu erau lăsați să intre la cursuri...

Domnule Coleșa...

Da. Nu mă întrerupeți! Vorbesc la subiect!

...sunt convins că o să finalizați, pentru că urmează să dau cuvântul unor doamne.

Vorbesc la subiect!

Vă rog, nu mă mai întrerupeți!

Dar trebuie să vă întrerup și o voi face de fiecare dată când depășiți termenul! Nu mă certați, vă rog frumos, că pot să fac și eu exact la fel!

Vă rog, finalizați!

Deci copiilor nevaccinați li s-a interzis dreptul la educație. Mai mult, în ultimii doi ani...

Domnule Coleșa, vă rog să finalizați!

...mutarea copiilor în online a însemnat distrugerea învățământului. Propriii mei copii au fost distruși din punct de vedere educațional! Dacă până acum doi ani aveam un control foarte bun al timpului petrecut în fața unui ecran...

Dacă nu finalizați în 5 secunde, vă închid microfonul! Vă rog.

Da. Ce mai pot să zic este că s-a diseminat minciuna, boala și discriminarea, prin acest fel de măsuri, fără nicio logică medicală...

E în regulă! Vă mulțumesc.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

...și administrativă sau educațională.

Urmează doamna Csép Andrea, Grupul UDMR.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Eu o să vorbesc despre familie. Despre familiile în care copilul bolnav trebuie să stea singur acasă pentru că legea nu i-a permis părintelui să fie lângă copil. Părintele care a trebuit să meargă la locul de muncă și să-și facă griji, să sune copilul, pentru că nu avea cu cine să îl lase și nici statul nu îl ajuta, ca, eventual, să-și încălzească mâncarea, ca, eventual, să vadă dacă chiar petrece timp în fața televizorului sau citește sau desenează sau, eventual, chiar iese copilul din casă nesupravegheat.

Cred că această lege ar ajuta și va ajuta foarte mult, în viitor, pentru siguranța familiilor și a copiilor.

UDMR va sprijini în continuare toate demersurile care vin în a sprijini familiile, copiii și vin în a sprijini siguranța zilei pe care o trăim în fiecare zi și siguranța familiilor în România. Așa că noi vom vota acest proiect de lege.

Mulțumesc. Domnul Coarnă. V-ați înscris la cuvânt.

Deputații neafiliați la final, doamna Alexandru!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legile strâmbe nu le-au făcut nici copiii, nici părinții bolnavi, le-am făcut noi. E bine că încercăm să le corectăm și eu cred că trebuie să renunțăm rapid la aceste interdicții, să renunțăm rapid la aceste discriminări pe care încă le avem și care nu sunt justificate decât dintr-o perspectivă politică.

Sigur că sunt pentru această inițiativă, dar trebuie să avem grijă, în momentul în care reglementăm, ca noi să nu creăm aceste discriminări, pentru că nu copiii, nu părinții au o vină, ci noi.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Victoria Alexandru. Cu aceeași condiție fizică de ieri!

Da.

Mulțumesc.

Aveți un extraordinar, agil spirit de observație.

Vă mulțumesc.

Am observat că sunt șapte-opt vorbitori pe această temă. Eu o să fiu foarte scurtă.

Dacă se dorea sprijinirea părinților, respectiv a copiilor, acest proiect de lege trebuia să treacă nu în procedură de urgență, ci în megaprocedură de urgență.

Aveți majoritate parlamentară și ați tărăgănat-o săptămâni în șir și acum vă „înșirați” la tribună să vă lăudați că ați dat o măsură pentru familii.

E cam târziu! Guvernul, înțeleg, într-un final se pregătește de ridicarea restricțiilor, măsurile pe care le luați sunt utile, în mod evident proiectul trebuie susținut, dar e puțin jenant că au trecut atâtea săptămâni, când, de fapt, se putea rezolva printr-o mobilizare, așa cum o faceți pentru alte proiecte care vă aranjează electoral.

Și dacă s-ar și deconta sumele pentru concediile medicale – asta apropo de povara asupra angajatorului – ce bine ar fi! Sunt lucruri simple care se pot face dacă există seriozitate, ceea ce nu este cazul în acest moment. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt și neavând amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Domnule Andronache?

Vă rog.

Pe procedură, bănuiesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Revin asupra propunerii pe care liderul Grupului UDMR a făcut-o și vă aduc la cunoștință o observație pe care și dumneavoastră ați menționat-o, și anume aceea că nu este depus încă raportul.

Prin urmare, votul care a fost exprimat nu poate produce efecte procedurale, sens în care proiectul va rămâne pe ordinea de zi, însă el nu poate fi dezbătut, pentru că nu există raport.

Din perspectiva aceasta, vom discuta la Comitetul liderilor despre toate aceste aspecte. Mulțumesc.

Păi, mă bucur că ați revenit, pentru că eu v-am spus că nu putem retrimite la comisie ceva ce nu are raport și nu putem să discutăm astăzi.

În fine!

Trecem mai departe.

8. Proiectul de lege pentru anularea unor obligații fiscale și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 583/2021. Domnule Pecingină, în calitate de inițiator? Vă rog.

## Bună ziua!

Și, ca să evit o luare de cuvânt a doamnei Violeta Alexandru, și eu spun că e cam târziu, dar niciodată nu e prea târziu atunci când rezolvi o problemă.

Prin acest proiect de lege rezolvăm o problemă cel puțin în domeniul transporturilor, e o gură de oxigen pentru acest domeniu. Prin această reîncadrare a indemnizațiilor și a altor sume care se pot încadra pentru delegare, detașare, atât pe teritoriul României, cât și în afară, am încercat să reglementăm și să reparăm o greșeală din 2015, atunci când a fost dată o amnistie, dar au fost rezolvate efectele, nu a fost rezolvată cauza. De data aceasta am și reîncadrat și am rezolvat problema și cu amendamente la Codul fiscal, care ajută la o mai bună și la o clarificare a situației legislative.

Am mai făcut un lucru, zic eu, bun. Prin această reglementare legislativă am încercat să luăm atributele ANAF-ului în a interpreta raporturile juridice dintre angajați și angajatori și le-am dus acolo unde trebuiau să fie de drept, la ITM.

Având în vedere toate aceste aspecte, eu consider că este un proiect de lege la care au contribuit în primul rând colegii liberali, dar ulterior și toate formațiunile politice, a trecut prin comisii cu voturi în unanimitate.

Pe cale de consecință, mă bucur că putem să venim în ajutorul oamenilor de afaceri, și nu numai, și a angajaților din România.

## Vă mulțumesc.

Domnule Ödön, la dezbateri generale, bănuiesc! Nu suntem încă acolo.

Rog Comisia pentru muncă sau Comisia pentru buget să dea citire raportului.

Domnule Solomon, dacă tot v-ați ridicat, haideți!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Să spunem din start că acest PL-x a fost depus la Camera Deputaților pe 7 decembrie.

Suntem Camera decizională, deci și-a urmat parcursul legislativ și la Senat, în doar două luni de activitate. Nu cred că e prea târziu. E la timp.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare anularea diferențelor de obligații fiscale principale și/sau obligații fiscale accesorii, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere și comunicate contribuabilului, ca urmare a reîncadrării sumelor reprezentând indemnizații sau orice alte sume de aceeași natură primite pe perioada delegării, detașării sau desfășurării activității în altă localitate, atât în țară, cât și în străinătate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de lege pentru anularea unor obligații fiscale și pentru modificarea unor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în anexă. Camera Deputaților este Camera decizională. Face parte din categoria legilor ordinare.

## Mulțumesc.

Intrăm la dezbateri generale. Domnul Szabó Ödön, Grupul UDMR. Vă rog.

## Stimate domnule președinte,

## Stimați colegi,

O să susținem această inițiativă legislativă, care, practic, revine în fața noastră, întrucât acum câțiva ani deja am votat

o amnistie pentru o asemenea chestiune, pentru transportatorii români, având la bază aceleași lucruri.

La un moment dat, Finanțele au gândit că aceste drepturi care li se cuvin celor care lucrează în străinătate sunt drepturi de categorie salarială, și nu drepturi care se oferă prin diurnă. Atunci i-am amnistiat.

Mulți au ajuns în instanță înainte. Și în instanță unii au câștigat, alții au pierdut; ca de obicei, la noi.

Eu cred că această reglementare merge mai departe. În momentul de față, pe lângă amnistia fiscală pe care o votăm, se realizează și o regulă de care, de data aceasta, sper ca în toată România să se țină cont și Fiscul să nu mai intre în această zonă.

Transportatorii români reprezintă afacerile care aduc o contribuție majoră PIB-ului României. Este printre puținele zone unde, la nivel european, reprezentăm ceva, alături de cei din Polonia și așa mai departe. Ați văzut că în dezbaterile din Parlamentul European la un moment dat au fost reguli care au fost impuse tocmai pentru a-și proteja propriii transportatori. Nu văd de ce noi ar trebui să-i pedepsim pe ai noștri.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Grupul PSD, domnul Bogdan-Gruia Ivan.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Este o măsură foarte importantă, în condițiile în care avem peste 350.000 de șoferi aflați în această situație.

Avem foarte multe companii românești care nu sunt competitive pe piața Uniunii Europene și care sunt defavorizate, comparativ cu altele din celelalte state membre ale UE.

În momentul de față, dacă va trece această inițiativă, va reuși să dea o gură de oxigen acelor companii care au reușit să aducă plusvaloare României. Și vă spun că doar în cazul județului Bistrița-Năsăud am fost abordat poate de zeci de reprezentanți ai unor astfel de companii, care au sute și mii de angajați doar într-un singur județ, care sunt afectați direct de această măsură.

În concluzie, Partidul Social Democrat va susține cu toată forța această inițiativă legislativă și o va vota, pentru a sprijini companiile românești de transport internațional.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Merka, din partea minorităților naționale.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Au vorbit foarte bine colegii dinaintea mea, doar că eu vreau să ridic o problemă cu care ne-am confruntat la această propunere legislativă.

Așa cum știe și domnul președinte al Comisiei pentru muncă, cum știu și ceilalți colegi, în 2015 a fost dată o amnistie și am ajuns în 2022 cu aceeași problemă, cu aceeași solicitare din partea transportatorilor, cu același afront adus acestui domeniu de către angajații unor instituții.

Stimați colegi, după 5 ani de zile, din nou, Parlamentul să vină să legifereze ceva care... Instituțiile statului au înțeles că e nevoie de sprijin, iar unii angajați vin din nou, să spunem, eu spun așa, să ne pună în genunchi pe noi, pe parlamentari, față de acești angajați, poate, ai acestor firme. Lumea nu înțelege ce se întâmplă. Noi legiferăm și unii angajați ai unor instituții ale statului decid în alt fel, cum doresc dânșii. Oare nu este un afront împotriva parlamentarilor și împotriva, să spunem, și a Guvernului?

E păcat, când noi în 5 ani de zile trebuie să venim și să reparăm aceste situații, și nu doar în acest domeniu.

Stimați colegi, poate ar trebui să venim și noi să vedem ce se întâmplă, cine guvernează țara. Angajații, Guvernul, Parlamentul? Este o întrebare poate retorică pentru mulți.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și noi vom sprijini această propunere legislativă, care nu neapărat că vine târziu, dar poate ne trezește pe noi; ce va trebui să facem în continuare pe noul Pact de mobilitate. Pentru că este un pact care face o presiune enormă asupra acestor transportatori.

Mulțumesc.

Dar cred că vom avea înțelepciunea să pregătim în continuare aceste proiecte legislative. Mulțumesc.

Grupul PNL, domnul Huțucă. Vă rog.

Vă mulțumesc.

Aparent acest proiect ne vorbește despre o amnistie fiscală.

În realitate, în acest proiect este vorba despre consecințele proiectării greșite a unor prevederi legislative, pentru că principalul obiectiv al acestui proiect este acela de a înlătura absolut orice neclaritate legislativă.

Datorită unor legi incerte, scrise greșit, incomplete, Agenția Națională de Administrare Fiscală a reușit, în două rânduri, de-a lungul timpului, să ia indemnizațiile de detașare, de plasare în țară și în străinătate, care în limita unui plafon sunt neimpozabile, și să le reîncadreze ca venituri din salarii. Ce înseamnă asta? Impozit pe salarii, contribuții sociale, contribuții de asigurări de sănătate, obligații fiscale, penalități, amenzi, dobânzi de întârziere, mai clar: obligații fiscale mai mari decât cifra de afaceri a unei companii. Și ne-am trezit că transportul din România, construcțiile-montaj din România, punerea la dispoziție temporară a forței de muncă, sectoare de activitate cu procente importante în produsul intern brut sunt în stare de insolvență.

Pentru genul acesta de situații, în care statul – că e Guvern, că e Parlament – a proiectat greșit o sumă de prevederi legislative, amnistia este soluția.

Care e diferența între 2015 și acum? Este următoarea: în anul 2015 Guvernul și-a asumat ca ulterior amnistiei să înlăture toate aceste incertitudini legislative și n-a făcut-o.

Astăzi, acest proiect de lege își atinge principalul obiectiv. Legea este clară, definește foarte clar regimul fiscal, definește foarte clar plafonul impozabil și definește absolut toate formele de indemnizație sau alte...

Domnule președinte, vă rog să concluzionați!

...sau alte sume destinate compensării inconveniențelor generate de deplasări în țară și în străinătate.

Mulțumesc.

## **Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:**

Mulțumim colegilor parlamentari pentru sprijinul acordat.

Grupul USR, domnul Ilie Victor.

## **Domnul Victor Ilie:**

Mulțumesc.

Dragi colegi,

Această inițiativă vine să corecteze, să repare două neajunsuri din administrația din România.

Primul este slaba eficiență a ANAF. Aici nu e vorba doar de norme interpretabile. Toate normele sunt interpretabile și autoritățile fiscale sunt chemate să le interpreteze.

Din păcate, inspectorii fiscali nu au fost în stare să interpreteze corect aceste norme, pentru că... Și aici trec la al doilea aspect care trebuie corectat, și anume impozitarea prea mare a salariilor mici din România. Aproape o treime din salariile din România sunt salarii minime și acest lucru este din cauza faptului că ele sunt prea mult taxate și antreprenorii români vor căuta întotdeauna mijloace, la limita legii, să evite plata acestor taxe.

Soluția nu este neapărat zero taxe pe salariul minim, dar să discutăm despre acest lucru, să dăm mai mulți bani oamenilor cu salarii mici din România.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Simion mai e prin sală? Haideți, domnule președinte!

Trebuie să fiu vigilent, să vă văd și să vă invit la microfon! Vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Eu vreau doar să sancționez abuzurile comise de instituții ale statului care în nenumărate rânduri le-au dat asigurări transportatorilor români, ramura din industrie care aduce a doua contribuție la PIB.

## **Domnul Adrian Solomon**

**:**

Lasă!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Da, domnule Solomon, ce să las? Ce anume vreți să las? A venit ISCTR-ul, au venit toți cu controale pe ei, să impoziteze diurna, după ce le-au zis că diurna nu este impozitabilă. Sunt zeci de mii, sute de mii de români, domnule Solomon, care merg prin toată Europa, se spală o dată pe lună, ca să vă plătească dumneavoastră salariul. Și ce vreți să las? Cam ce ar trebui eu să las, domnule Solomon?

## **Domnul Adrian Solomon**

**:**

Lasă vrăjeala!

Să las vrăjeala?!

Păi, care e vrăjeala, domnule Solomon? Că s-au trezit cu impozitarea diurnei cu 5 ani în urmă!

Facem! Avem un proiect de lege care spune că salariul minim în domeniul transporturilor trebuie să fie la nivelul salariului mediu pe țară. Cum e și în construcții – și a fost o măsură benefică, pe care voia să o taie domnul Cîțu.

Așa că nu noi suntem ăia cu vrăjeala, domnule Solomon! Felul în care instituții precum ISCTR-ul, precum ANSVSA-ul sunt folosite pentru a da în cap unora și altora, de obicei antreprenorilor români sau – cum ni s-a întâmplat nouă duminica asta – celor care organizează proteste, trebuie sancționat. Și fac un apel la ministrul secretar de stat care e prezent aici și are atribuții în momentul acesta doar pentru relația cu Parlamentul să ne spună cine erau cei infiltrați cu bricege în mână de la protestul de duminică. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Domnul Botez.

## **Domnul Adrian Solomon**

**:**

Drept la replică!

Domnule Botez, așteptați puțin! Avem drept la replică. Chiar voiam să vă întreb, că mai sunt doi vorbitori de la PSD și doar unul mai putea vorbi.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnul...

Vă rog nu generați...

...antevorbitorului meu i-am atras atenția să citească puțin cifrele statistice, pentru că nu este chiar așa cu ramurile economiei precum le prezenta aici.

De aici până la perorațiile domniei-sale nu e decât un pas spre gargară politică, așa cum ne-a obișnuit de atâta timp.

Mulțumesc. Domnule Botez, vă rog.

## **Domnul Mihai-Cătălin Botez:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

PSD spune mereu că susține capitalul autohton și are, așa, o luptă permanentă cu multinaționalele.

Dar în 2015 Guvernul Ponta, când a început să interpreteze acest Cod fiscal împotriva capitalului autohton, a

îngenuncheat efectiv foarte multe societăți pe această lege despre care vorbim noi acum.

Deci PSD, în loc să ajute, să dea o interpretare de la nivelul autorităților, care să clarifice acea lege, nu, s-a dus și a îngenuncheat efectiv acel capital și acei antreprenori pe care spune că îi apără.

Acum trebuie să corectăm acea nedreptate pe care a făcut-o Guvernul în momentul în care a interpretat legea și astăzi trebuie să susținem acest proiect, să îndreptăm acele erori făcute de către Guvern.

Vom vota pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Predescu? Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Susțin adoptarea acestui proiect de lege, deoarece chiar vine să corecteze erorile despre care vorbea colegul nostru.

Orice măsură care prevede anularea obligațiilor fiscale impuse prin încadrarea diurnelor în veniturile salariale pentru lucrătorii detașați, delegați pe teritoriul altor țări este binevenită.

Înțeleg necesitatea de colectare de taxe și impozite la bugetul de stat, însă nu putem sacrifica o ramură economică importantă, respectiv transportul internațional de mărfuri.

Prin urmare, nu susțin practica ANAF de a reîncadra diurna ca venit salarial pentru a putea fi impozitată, deoarece, în primul rând, ar conduce la dispariția de pe piață a 58% din firmele de transport rutier internațional de marfă. S-ar genera pierderi de aproximativ 5,31 miliarde de euro. Practic, vom pierde aproximativ 2,43% din PIB.

După cum arată datele unui studiu public, realizat de o companie internațională de renume, ar fi un adevărat tsunami pentru aceste firme, pentru locurile de muncă și în final va zdruncina economia, și așa zdruncinată de criza sanitară COVID și toate măsurile de restricție impuse.

Indiferent de cine va suporta aceste impozite impuse, firma sau angajatul, sectorul și economia în ansamblu vor avea de suferit. În final, multe companii vor fi închise și multe locuri de muncă potențial pierdute.

Transportul de mărfuri, cu precădere transportul rutier de mărfuri, este coloana vertebrală a economiei și este de datoria noastră să contribuim la formarea unui cadru legislativ clar, coerent și care să nu lase nicio urmă de interpretare.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Muncaciu?

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi suntem la prima legislatură, motiv pentru care pot să vă spun ce am observat până acum – și am mai discutat acest capitol.

Inițiatorii inițiază o lege, Parlamentul o votează și după aceea nimeni nu se mai ocupă de ce se întâmplă, de fapt, cu implementarea acestei legi.

Motiv pentru care – este doar un gând, dar o să venim și cu o inițiativă parlamentară – eu cred că cei care au inițiat un proiect de lege au datoria morală ca după doi ani să vadă cum s-a implementat această lege, pentru că uitați ce se întâmplă acum. Revenim la o lege dată înainte, ca să vedem că o anumită parte a Executivului face de capul ei.

Motiv pentru care eu cred că ar trebui să adoptăm aceasta ca o măsură parlamentară. Cei care inițiază un proiect de lege au datoria să-l și urmărească, să vadă care au fost efectele.

Atât am avut de spus.

Mulțumesc.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta. Vă rog.

Câteva precizări de context și după aceea câteva lucruri de bun-simț.

Proiectul este făcut de Vîlceanu și de Ministerul Finanțelor și pus în brațe unuia sau mai multor parlamentari, când în mod normal Ministerul Finanțelor, dacă avea curaj să-și asume că are niște probleme în sistem, de interpretare, de abordare diferită, de neclarități legislative, trebuia să iasă asumat și să spună: „Avem următoarea problemă: ne asumăm că următoarele structuri ANAF interpretează în fel și chip, o să luăm următoarele măsuri de sancționare și o să corectăm printr-o inițiativă legislativă, de exemplu, nu prin ordonanță de urgență, cadrul legal care permite o practică neunitară în domeniu.”

Așa l-a ascuns sub un proiect de lege care este despre amnistie.

Eu aș vrea să le mulțumesc în primul rând transportatorilor care și-au plătit corespunzător tot ce aveau de plătit pentru activitatea pe care o desfășoară. Să nu credeți că toți n-au plătit! Sunt oameni care au plătit, în această țară, interpretând așa cum era normal să interpreteze legea, iar cei care au avut neclarități sunt convinsă că s-au documentat și până la urmă au ajuns la cea mai corectă soluție.

Repet, eu le mulțumesc acestor oameni care și-au plătit ce era de plătit și care văd cum se întâmplă în Parlament, ca realitatea, ca abordarea să fie diferită, în funcție de cine are mai mare intrare sau nu.

Eu nu spun că legea nu trebuia completată și clarificată! Mă mir că nu a fost făcută acum 5 ani de zile și vă previn că putem să ne auzim peste 5 ani de zile și să constatăm că e nevoie din nou de o clarificare, pentru că, de fapt și de drept, dincolo de legi, contează cine le pune în aplicare și dacă se urmărește, cum a spus cineva mai devreme, ca în toată țara să fie la fel. Și dacă este necesar să se intervină, inclusiv cu

Vă mulțumesc, doamna deputat.

...de sprijin a antreprenorilor, ca să nu greșească în aplicarea legii.

Aceste lucruri nu se întâmplă, să ne înțelegem!

Sunt oameni care sunt corecți și plătesc, sunt oameni care într-adevăr se lovesc de dificultăți de interpretare și sunt oameni care se fac că nu înțeleg, ca să o spunem pe cea dreaptă. Și aici este rolul Executivului să intervină...

Doamna Alexandru, vă mulțumesc.

...și să clarifice.

Închei spunând următorul lucru – și vă spun direct: sunt parlamentari care au firme de transport. Acești oameni trebuie să aibă măcar decența să se abțină dacă sunt în situația de a fi scutiți, de a fi amnistiați fiscal, prin comparație cu alți transportatori care au plătit, așa cum au știut că trebuie să o facă.

Vă mulțumesc, doamna deputat!

Și ultimul lucru, dacă-mi permiteți. ANAF să termine cu aceste practici de control pe ultimii 5-7 ani, că de asta îngroapă afaceri care sunt nevoite să plătească pentru chestiuni pe care e posibil să le fi interpretat diferit față de cum ar fi fost normal.

Mulțumesc, doamna deputat!

Controalele se fac periodic și nu îngropi pe cineva ducându-te să-l verifici cu 5 ani în urmă, când, de fapt, ar fi trebuit – una la mână – să fii proactiv și să-i explici, să te preocupe să-i explici, să-l prezumi de bună-credință. Și – doi – să-l controlezi periodic, nu să se acumuleze un număr de ani până când...

Mulțumesc.

...îl îngropi sau îl închizi.

Deci este un proiect de lege care clarifică, dar este un proiect de lege care aduce la suprafață o groază de probleme ale societății românești și o groază de probleme ale sistemului executiv, care nu-și face treaba sau are cu totul și cu totul alte interese. Și mai vedem peste 5 ani; s-ar putea să fim nevoiți să facem aceeași evaluare.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Doamna deputat, sunt convins că aveți suficientă experiență politică astfel încât să puteți sintetiza o luare de poziție în maximum 3 minute. De fiecare dată am fost elegant cu dumneavoastră, dar vă rog data viitoare să încercați să respectați regulamentul, chiar dacă acum domnul deputat de la italieni vă conturbă.

M-ați auzit, doamna deputat Victoria Alexandru? Nu m-ați auzit!

O să-mi răcesc data viitoare gura degeaba.

Dacă la titlul proiectului de lege există observații?

Nu.

Adoptat. Dacă de la art. 1 la art. 10 există observații? Nu.

Adoptate. De la 11 la 19? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Ultimul proiect de astăzi, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 7/2022.

Inițiatorii? Nu.

Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Să fie atent inițiatorul la început! Domnule Manta, vă rog.

## **Domnul Claudiu Manta:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ani la rând minerii și energeticienii au dus greul sistemului energetic din România.

Complexul Energetic Oltenia garantează de 40 de ani siguranța sistemului energetic național, pentru că, nu-i așa?, vântul nu bate în fiecare zi și nici soarele nu strălucește tot timpul pe cer pentru a produce energie.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Acest PL-x supus dezbaterii astăzi nu reprezintă o simplă completare în vederea soluționării unei probleme de aplicabilitate a legii, precum și de interpretare diferită dată de instanțele judecătorești cu privire la același text de lege.

Pensionarea mai rapidă a minerilor și energeticienilor nu este un moft, ci este o necesitate, deoarece condițiile de muncă ale acestor salariați au devenit din ce în ce mai grele.

Totodată, pensionarea mai rapidă reprezintă o formă de dreptate socială pe care trebuie, avem această datorie morală față de acești oameni să o aplicăm, ca o recunoaștere a condițiilor în care aceștia muncesc.

Activitățile desfășurate de acești salariați au un nivel ridicat al riscului, astfel încât accidentele sau bolile profesionale înregistrate contribuie la afectarea stării de sănătate, de multe ori la modul foarte grav, pentru că, din păcate, sunt multe accidente grave sau chiar decese.

De aceea,

## Mulțumesc.

Domnule Solomon, raportul Comisiei pentru muncă.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare recunoașterea perioadelor anterioare datei de 1 aprilie 2001 ca locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă pentru activitățile de producție, mentenanță și asimilate din unitățile de producție a energiei electrice și extracției cărbunelui, astfel încât persoanele angajate la aceste locuri de muncă să poată beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, a fost adoptat de Senat în ședința din 20 decembrie 2021.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

## Mulțumesc.

Domnule Pecingină, pe foarte scurt, că expiră timpul alocat ședinței noastre.

Foarte scurt, domnule președinte.

Acest proiect de lege vine să completeze o lege pe care tot noi am dat-o în această formulă, Legea nr. 197, care nu și-a produs efectele pe care le scontam noi atunci.

Prin această nouă lege și amendamentele care au fost aduse, își va produce efectele și în sfârșit se va face dreptate pentru minerii și energeticienii din Complexul Energetic Oltenia.

Mulțumesc. Domnule Miruță, e musai? Vă rog.

Tot așa, cu rugămintea să fie scurt.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așteptam să iau cuvântul la dezbateri generale. Pare că ați dat...

Suntem la dezbateri generale!

## Dragi colegi,

Acest PL-x 7/2022 este un exemplu elocvent de cinism politic din partea PSD–PNL. Este copia proastă a Legii nr. 197, reintrodusă acum de către PSD doar pentru a încerca să-și pună amprenta pe o problemă deja rezolvată.

Dacă această coaliție n-ar avea atât de mulți plagiatori, ar fi realizat o copie fidelă, care nu le ia oamenilor ceva ce deja au obținut.

Spuneau antevorbitorii mei mai devreme că nu și-a atins efectele scontate. Ce faceți, de fapt, acum este să le luați oamenilor 20 de ani de muncă în condiții speciale. Dacă ați avea curaj, v-ați uita în ochii acestor oameni și le-ați spune că pentru intervalul 2001–2021 le luați condițiile speciale de muncă, tocmai reintroduceți discriminările pe care această lege voia să le rezolve. Sunt oameni care au lucrat în aceeași activitate și beneficiază de lucruri diferite. La Turceni, la Craiova nu a existat grupa a II-a de muncă și acești oameni pentru 20 de ani nu vor primi nimic.

Și, pentru ca disputa politică să fie clarificată, vă reamintesc că 108 oameni au depus în instanță și au câștigat contestația împotriva deciziei de pensie.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă chiar vă pasă, nu le luați, dați-le! Destul i-ați tratat pe acești oameni ca pe niște obiecte care adesea vă aduceau voturi forțat!

Domnule deputat, vă rog!

Domnule președinte, minerii și energeticienii s-au prins de ticăloșia dumneavoastră!

A mea?!

Nu mai acceptă să fie bătaia dumneavoastră de joc!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Domnule Toma, doriți acum sau la explicarea votului, la votul final?

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

Nu, acum!

Vă rog, haideți, că trebuie să închid ședința!

## **Domnul Ilie Toma:**

Acum, pentru că vreau să rog colegii să voteze proiectul de lege. Repară o inechitate mare. Vorbesc în numele energeticienilor din județul Hunedoara, care nu cuprinde doar Mintia, ci cuprinde toată Valea Jiului, cuprinde unitatea productivă Paroșeni.

Colegul dinainte – nu vreau să-i pronunț numele – vorbea despre cinism. Păi, domnilor, de ce intrați într-un joc căruia nu-i cunoașteți regulile?! De ce jucați sub o formă falsă?

Nu, acest proiect de lege repară inechitatea, dă drepturile și celor din urmă și vă spun din tot sufletul: vă mulțumesc. Pentru că am avut nenumărate întâlniri cu energeticienii, și nu numai, din județul Hunedoara și toți au spus cu mâna pe suflet: „Vă rugăm, ajutați-ne să putem să ieșim și noi la pensie!” Nu erau recunoscute drepturile pentru cei care au ieșit mai repede la pensie. Nu erau recunoscute anumite drepturi care acum ar trebui să fie luate în considerare, pentru că ei sunt în ordonanță de urgență.

De exemplu, Mintia. A fost oprită Mintia. Oamenii au fost lăsați în stradă, o parte din ei.

Mulțumesc mult.

Vă rog să dați un vot favorabil!

Mulțumesc.

Dacă la titlul legii există observații?

Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 5 există observații? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Declar ședința închisă.

Ne revedem la 11.30.

## PAUZĂ

## * * DUPĂ PAUZĂ

## Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în bănci. Întrucât avem o situație de urgență și avem acordul unanim al liderilor, îl rog, pe procedură, pe domnul lider de grup Simonis să vă facă o propunere.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați spus și dumneavoastră, în urma discuțiilor cu toți liderii grupurilor parlamentare, am să vă rog să acceptați și dezbaterea PL-x 565/2021 – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Este transpunerea unei directive, suntem în risc de infringement și, de aceea, vă rog să acceptați dezbaterea, pe cale de excepție, în urma unui consens al liderilor grupurilor parlamentare, dezbaterea acestui punct, după care să îl introducem la votul final.

Mulțumesc.

Toată lumea în regulă?

Stimați colegi, atunci, vom intra în dezbaterea acestui punct de pe ordinea de zi.

Nu vom mai face nicio pauză, imediat după vom avea și sesiunea de vot final.

Așadar, PL-x 565/2021.

Îl invit pe domnul președinte Bulai, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule Bulai.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe

În temeiul dispozițiilor art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu privire la Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia pentru știință și tehnologie, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru învățământ, Comisia pentru egalitatea de șanse.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind normele de exercitare a dreptului de autor și a drepturilor conexe.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au adoptat, cu unanimitate de voturi, această lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Întrucât nu sunt înscrieri la cuvânt...

Mă rog, bine!

## Domnule președinte,

Vă mulțumesc pentru această dezbatere.

Această transpunere de directivă este foarte importantă pentru că reglementează în interesul celor care în România emit drepturi de autor. Vorbim de artiști, vorbim de cei care produc plusvaloare în sectorul cultural.

De la Senat această directivă a venit cu foarte multe elemente bizare. De exemplu, o naționalizare a acestor drepturi private din partea statului.

Această eroare a fost modificată, am amendat corespunzător și am dezbătut varianta primită, am eliminat această prevedere de naționalizare.

Mai departe, organismele de gestiune colectivă au primit puterea de a face ordine în chestiunea bugetelor pe care le gestionează și a sumelor nerevendicate de către autori. De aceea, prin amendarea corespunzătoare, vor avea 3 ani la dispoziție pentru a digitaliza întreaga lor activitate: arhivă, baze de date, liste cu autori care trebuie să își primească drepturile.

Mai departe – și este foarte important de menționat –, această transpunere de directivă creează noi drepturi în România: drepturile editorilor de presă, care pot apăra mai bine interesele jurnaliștilor.

Nu este o transpunere perfectă, dar este o îmbunătățire remarcabilă a ceea ce înseamnă apărarea drepturilor de autor și a sectorului cultural creativ.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Merka?

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Dacă tot suntem într-un moment special, aș dori să dau citire unui scurt mesaj.

Ziua de 2 martie 2022 reprezintă pentru Biserica Catolică Latină Miercurea Cenușii, ziua în care începe Postul Mare, postul de dinaintea Sfintelor Sărbători Pascale. Această zi este ziua care deschide perioada de chemare la iertare și

împăcare, la reconcilierea cu Dumnezeu, dar și la reconcilierea între oameni.

Cu ocazia acestei zile, Sfântul Părinte a făcut apel către toată umanitatea ca în această zi, în Miercurea Cenușii, dat fiind actualul context, cel al războiului și al tensiunilor existente în Ucraina, să ne rugăm împreună pentru pace!

Orice război lasă în urma lui o lume mai rea decât cea care a fost. Războiul este un faliment și al politicii, și al omeniei, o resemnare rușinoasă, o înfrângere în fața puterilor răului.

Independent de ce naționalitate suntem, religie sau apartenență socială, avem noi toți puterea oare să ne oprim din treburile zilnice și să ne unim în rugăciune, pentru ca bunul Dumnezeu să ne dea înțelepciune și pace tuturor?

Dă-le, Doamne, înțelepciunea necesară celor care au puterea de a decide în această lume, de a cădea la un acord pentru binele umanității și pacea pe pământ!

Domnule președinte, nu neapărat să luăm un moment de reculegere, dar poate un moment de liniște și de gândire interioară, a noastră, ca să putem să transmitem prin rugăciunea interioară ceea ce poate au transmis și Sfântul Părinte și cred că toți cei care se gândesc la pace, la liniște pe acest pământ, în această lume.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Mulțumesc.

Apreciez intervenția dumneavoastră. Putea să fie un punct distinct, după ce terminam dezbaterile la acest punct.

Domnule Simion, numai o secundă, vă rog, să termin cu dezbaterile la precedentul punct.

Dacă la titlul legii există observații sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 74 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Nu luăm pauză, stimați colegi.

Vă rog să vă pregătiți cartelele, pentru un vot de control. Și, după aceea, vă dau cuvântul pe procedură, domnule Simion.

Vot de control.

Suntem în cvorum.

Pe procedură, domnul Simion, vă rog, ca să putem intra în sesiunea de vot final.

Colegul nostru de la Grupul minorităților avea mare dreptate – trebuie să ne unim în rugăciune pentru pace.

Dar, totodată, trebuie să înțelegem rolul nostru, suntem demnitari ai statului român, rolul diplomației parlamentare și să folosim toate pârghiile pe care le avem pentru a-l potoli pe acel nebun ieșit de sub control, pe acel dictator sângeros numit Vladimir Putin.

Am apreciat faptul că multe dintre grupurile parlamentare și-au retras membrii din Grupul de prietenie România–Rusia, însă sunt multe grupuri de prietenie cu alte parlamente și ar trebui să le activăm în această perioadă.

Eu sunt președintele Grupului de prietenie România–Polonia. O să fac o vizită săptămâna viitoare în Seimul polonez. Ar prinde bine și o declarație comună a parlamentelor din România și Polonia și declarații comune cu parlamentele altor state care au aceeași viziune geopolitică ca noi.

Dacă nu facem nimic și rămânem doar cu rugăciunea înseamnă că stăm degeaba...

Mulțumesc, domnule Simion.

...și vegetăm în aceste bănci.

Mulțumesc și eu, domnule președinte de ședință.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Intrăm în sesiunea de vot final.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 13/2022.

Vot, vă rog.

Cu 269 de voturi pentru, unu contra, 23 de abțineri, un coleg care nu votează, adoptat.

În afara liderilor de grup, să știți că atunci când arăți cu degetul nu este un gest frumos!

Mergem mai departe.

Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de lege pentru completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri; PL-x 32/2022; lege ordinară.

Vot, vă rog.

Cu 289 de voturi pentru, o abținere, adoptat.

3. Proiectul de lege pentru anularea unor obligații fiscale și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 583/2021; lege ordinară.

Vot, vă rog.

292 de voturi pentru, două abțineri. Adoptat.

Capitolul III. Legi organice. A. Adoptări.

4. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate; PL-x 610/2021; lege organică.

Vot, vă rog.

292 de voturi pentru, o abținere. Explicarea votului, domnul Coleșa, vă rog.

Am votat împotriva unei discriminări care a dus la răspândirea virusului în societate de către părinții vaccinați, împotriva unei discriminări care a dus la răspândirea minciunii că vaccinul este sigur că ne-ar feri de boală, a unei discriminări care a dus la o segregare în societate, între vaccinați și nevaccinați.

Vom lupta în continuare împotriva folosirii discriminării și a minciunii pentru vaccinarea obligatorie a copiilor noștri, pentru mutarea lor în online, pentru condiționarea accesului la educație de către deținerea unui telefon sau a unui

calculator, care sunt mijloace, și nu scopuri. Scopul rămâne învățământul, educația, iar nu un mijloc, care este digitalizarea.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

5. Proiectul de lege pentru completarea art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; PL-x 7/2022; lege organică.

Vot, vă rog.

293 de voturi pentru, unu contra, 3 abțineri, un coleg nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul Miruță, vă rog.

Grupul USR a votat acest proiect de lege, dar îi invităm pe cei de la PSD și pe cei de la PNL să meargă în circumscripții și să le explice oamenilor care nu au avut grupă 20 de ani, în perioada 2001–2021, cum nu vor beneficia de nimic în această perioadă și cum în continuare rămân discriminați. Colegi care au avut aceeași activitate, la același loc de muncă, unii vor beneficia, unii nu. ( _Aplauze.)_

Mulțumesc. Domnul Pecingină, Grupul PNL.

Știm, nicio lege nu este perfectă și nu putem să acoperim tot ceea ce ne dorim.

Nu este nevoie, domnule Miruță, să mergem în colegii; știm, de acolo venim.

Mai mult decât atât, în Parlament se află lideri de sindicat ai minerilor și energeticienilor.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Domnule Simion, de ce de fiecare dată când trebuie să vorbiți mergeți în fundul sălii?

Haideți la microfon!

Vă rog.

**Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Puneți mască, domnule!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Domnule... Domnule lider...

, dumneavoastră doar cu numele!

Vă rog să nu dialogați cu cinstiții reprezentanți ai poporului...

Nu, nu pot să-i spun...

...din sală!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

...numele, că după aceea o să-mi ceară drept la replică.

N-am curaj să îi spun domnului Alfred Simonis „Alfred Simonis”.

Noi am votat pentru.

Nu trimitem pe nimeni în țară. E important să ne gândim de acum înainte, pentru că vor veni ani grei în care nu o să avem de unde să plătim pensiile care vor veni.

Așa că un pic mai multă responsabilitate din partea tuturor! Și a noastră!

Dar nu are rost să ne ducem prin țară. E sărăcie mare în țară, vă zic eu, că am bătut județ cu județ țara, în lung și în lat.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Stimați colegi, în mod special vreau să le mulțumesc colegilor Weber Mihai și Adrian Solomon, care au dat dovadă de adevărată omenie și au băgat în sistem de urgență acest proiect de lege.

Noi am fost în teritoriu, cu toții, să știți. Și eu, și Natalia Intotero, și colegul Manta, la Gorj, și domnul Salan, la Hunedoara. Deci nu vorbim pe lângă acest subiect. Vorbim aproape de oameni, cu oameni. Și noi întotdeauna vom fi alături de ei.

Vă mulțumesc în numele energeticienilor din această zonă.

Dumnezeu să ne ajute!

Mulțumesc. Domnule Simonis, vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Domnule Simion, sper că nu vă doriți să tăiați și dumneavoastră pensii, cum au făcut-o alții înainte, invocând faptul că nu sunt bani de pensii.

Vă garantez că atâta timp cât noi vom fi la guvernare pensiile nu vor fi tăiate în România.

Dacă dumneavoastră vă propuneți asta, nu veți ajunge niciodată.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc, domnule Simonis.

Vă rog, eliberați scaunul...

, e greu de ajuns acolo!

Domnule Toma, vă rog, explicarea votului.

## **Domnul Ilie Toma:**

Stimați colegi,

Domnule președinte de ședință,

Vreau să vă mulțumesc mult pentru că azi ați dat dovadă că funcția nu are nimic de a face cu omenia.

Ați votat pentru niște oameni care au lucrat în condiții grele, în condiții mizere, au avut grupa și nu au putut beneficia de ea. Chiar dacă au ieșit la pensie sau nu au ieșit sau urmează să iasă la pensie.

Și eu vă mulțumesc.

Doamnă Dumitrina Mitrea, să știți că nu vă pot da cuvântul; un singur vorbitor de grup la explicarea votului.

**Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Ați avut doi deja!

**Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Ați avut doi!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

A fost drept la replică, domnule Simion, o procedură pe care sunt convins că o cunoașteți foarte bine.

6. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe; PL-x 565/2021; lege organică.

Vot, vă rog.

245 de voturi pentru, 35 de abțineri. Adoptat.

Rog membrii Biroului permanent să mergem în sala de ședință.

Declar această sesiune închisă.

Vă doresc o după-amiază plăcută!

Și tuturor celor în necaz multă putere!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|394457]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 29/17.III.2022 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei