Brian Cristian

Declarații politice și intervenții ale deputaților:

370 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În vechile partide tinerii lipesc afișe. În USR PLUS tinerii sunt pe afișe. Cel puțin asta credeam când am ajuns în Parlament și m-am bucurat când am văzut cât de mulți aleși sub 30 de ani am avut în această legislatură, de la toate partidele. Am sperat atunci că tinerii din România vor avea o voce puternică și că au ajuns aici nu ca în trecut, din cauză că erau odraslele baronilor locali, impuse pe liste, sau cine știe ce anomalii electorale la redistribuiri. Și m-am bucurat și mai tare când am văzut că avem o comisie dedicată pentru tineret și sport.

Din păcate, am rămas la ideea inițială, pentru că vocea tinerilor din majoritatea grupurilor parlamentare nu prea s-a auzit*, iar deciziile în numele lor sunt luate tot de către greii partidelor*.

Dar nu sunt aici să vorbim despre politica de cadre a colegilor.*

În contextul ședinței

Acum, la vot avem Legea tineretului, proiect început la ministerul de resort în urmă cu mai bine de 6 ani și care a fost depus la Senat în 2018, proiect care a stat ani buni în sertarele comisiilor, până când a fost deblocat de USR, și proiect care a fost discutat în zeci de dezbateri, atât la Parlament, cât și în teritoriu, cu tinerii și cu reprezentanții acestora, organizații și federații de și pentru tineret, cărora le mulțumesc pentru aportul adus la această lege.

Și, totuși, ce reprezintă tineretul, în acest context? Întrebare cu care au fost prinși în ofsaid mulți miniștri care au avut în responsabilitate acest domeniu, atât de ignorat de clasa politică.

Haideți să vorbim puțin despre asta, măcar azi, când se votează Legea tineretului*, în Anul European al Tineretului.

Tineretul reprezintă întregul sector de relații dintre actorii relevanți, precum autorități publice locale și centrale de resort, direcții județene de tineret, casele de cultură ale studenților, centrele de tineret ale primăriilor sau direcții, departamente de tineret ale acestora, organizații neguvernamentale de profit, ONG-uri de și pentru tineret*, studențești sau de elevi, precum și profesioniști, potrivit

standardelor ocupaționale, ca lucrători de tineret, facilitator de dezvoltare comunitară, consilieri de dezvoltare personală sau formatori care au ca scop susținerea contribuției active pe care tinerii o pot avea în societate.