Sorin Năcuță

Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (Pl-x 148/2022; retrimisă comisiei)

513 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi, stimați colegi, se intitulează „Crizele și reziliența”.

România traversează o perioadă dificilă, marcată de restricțiile severe din pandemie și criza de securitate regională și cea energetică. Cu siguranță, foarte mulți întreprinzători și foarte mulți români resimt efectele acestor crize, există o presiune inflaționistă și încercăm cu toții să ne adaptăm la noile provocări.

Măsurile aplicate de Guvern pentru atenuarea efectelor negative asupra cetățenilor și în economie sunt substanțiale, dar nu sunt nici suficiente, nici perfecte.* Totuși, s-au dovedit a fi corecte, cel puțin de la începutul crizei energetice și până acum, chiar dacă *atât în mediul politic, cât și în mass-media au fost critici și informații alarmiste1

În contextul ședinței

2

, multe dintre ele dovedindu-se a fi neadevărate.*

Dacă ne detașăm un pic de contrele politice, de exagerările situației și privim lucrurile din perspectivă istorică, atunci vedem că omenirea a mai trecut printr-o criză energetică severă, în anii 1970, și țările occidentale au ieșit întărite din ea. Să ne amintim ce s-a întâmplat în România în anii de după Revoluție – fabrici închise, șomaj mare, tensiuni sociale, un PIB cu o scădere foarte mare, nu mai vorbim de inflație.

Măsurile luate în anii 1970 – plafonarea prețurilor, raționalizare, ajutoare sociale – până la un punct seamănă foarte mult cu cele de acum.

Dar ce s-a întâmplat apoi? Țările europene care au avut potențial, precum Franța, Marea Britanie, Norvegia, au demarat planuri de dezvoltare a energiei nucleare, a capacităților de exploatare a rezervelor de petrol și gaze, ajungând exportatoare de energie.* Lumea a evoluat, a căutat noi resurse și le-a găsit.

Pe termen lung au pierdut „șantajiștii”, fiindcă țările europene au avut capacitate de reziliență, au reușit să exploateze mai eficient resursele și să depășească împreună criza provocată de OPEC.

Poate că nu toate măsurile luate de guverne acum sunt cele mai bune sau cele din anii 1970 au fost bune, cert este că economiile au depășit criza, chiar în ciuda unor măsuri politice greșite.

În schimb, acum Uniunea Europeană este mai mare și mai unită, are mecanisme de redresare și reziliență puse în aplicare, țările membre, inclusiv România, dispun de fonduri substanțiale pentru investiții, pentru creșterea producției de energie, a capacităților de exploatare a resurselor de petrol și gaze, adaptarea și interconectarea rețelelor din sistemele energetice și creșterea capacităților de înmagazinare și stocare.

Acestea sunt, cu siguranță, măsuri corecte și cu cât creștem mai repede producția de energie cu atât vom depăși mai repede criza energetică. Guvernul trebuie să continue măsurile de încurajare a populației și mediului economic, pentru investiții în producția de energie din resurse regenerabile, în izolarea locuințelor, în tehnologii eficiente*, mai ales că România are la dispoziție surse financiare importante din cadrul mecanismelor europene de redresare și reziliență.

Specialiștii spun că economiile flexibile sunt cele care vor suferi mai puțin, iar flexibilitatea politicilor guvernamentale conferă reziliență și vitalitate societății. Sprijinul întreprinzătorilor, creșterea producției de energie, relaxarea fiscală, modernizarea legislației muncii, economisirea banului public, micșorarea deficitului, investiții masive în infrastructură sunt măsuri care pot asigura stabilitatea țării și revenirea economică durabilă.*

Sorin Năcuță, deputat de Iași. Mulțumesc.