Cristian-Tudor Băcanu

279 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi*,

Acest proiect de lege aduce după sine o schimbare de filosofie a Codului penal, prin aceea că, practic, translăm infracțiunile de proxenetism în formă agravată de la art. 213 alin. (2) Cod penal și alin. (3) Cod penal la traficul de persoane – art. 210 Cod penal și, respectiv, art. 211 Cod penal. Proxenetismul presupune, în filosofia Codului penal, că persoana care este folosită pentru servicii sexuale își exprimă un consimțământ.*

Cu toate acestea, în lumina textului actual, la art. 213 alin. (2) și alin. (3) Cod penal, vorbim despre un proxenetism în formă agravată, și anume proxenetismul care se realizează prin violență a proxenetului asupra unei victime și asupra unui minor.

Or, proiectul acesta de lege aduce o schimbare de filosofie1

În contextul ședinței

2

3

după sine, prin aceea că se consideră că, odată ce a existat o formă de constrângere, de violență, sau atunci când victima este un minor, un copil, nu putem să vorbim despre consimțământ, și atunci transferăm cele două infracțiuni la trafic de persoane.*

De aici apar mai multe consecințe foarte importante. În primul rând, victimele traficului de persoane se bucură de conceptul de victimă, devin victime în sensul Legii nr. 211/2004.*

În cel de-al doilea rând, schimbăm competența materială, în sensul în care parchetele de pe lângă judecătorii nu mai sunt competente să facă urmărirea penală pentru aceste infracțiuni și DIICOT-ul, parchetul care se ocupă de combaterea traficului de persoane, preia aceste dosare.

Totodată, în ceea ce privește organul de poliție competent, acesta va fi BCCO.

Nu în ultimul rând, vom avea o combatere unitară a fenomenului criminalității organizate, lucru care e foarte important pentru modul în care statul român înțelege...