Laurențiu-Dan Leoreanu

**:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Imaginați-vă că sunteți la sfârșitul anilor ’30123, că sunteți muncitor sau brutar sau medic sau farmacist, că trăiți într-o comunitate în armonie cu vecinii voștri, cu prietenii, singura diferență fiind că aparțineți unui alt popor decât cel majoritar și unei alte religii decât cea majoritară. Lucrul acesta nu a fost până atunci un impediment, ba chiar, de multe ori, de sărbători, a fost un motiv de bucurie comună cu prietenii și cu

vecinii pe care-i aveați. Numai că, încetul cu încetul, au început să apară tot felul de reacții adverse poporului din care faceți parte, religiei căreia îi aparțineți. Prima dată le-ați luat ușor. La fel au făcut-o și prietenii voștri, la fel au făcut-o și vecinii voștri, după care lucrurile acestea s-au intensificat și apoi au început să se schimbe. Genul ăsta de schimbări nu apar brusc. Ele apar încet, pe nesimțite.*