Dan Tanasă

Aprobarea suplimentării ordinii de zi

527 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 2 · marcant4 marcheri
Anti-pluralism: 1 · moderat2 marcheri
DQI: nivel 1 · justificare inferioară
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Cu sau fără voia Domniilor Voastre, luni, 15 martie, Parlamentul României și-a suspendat activitatea în plen, la solicitarea Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România. Motivul? Sărbătorirea Zilei maghiarilor de pretutindeni. La mica înțelegere a liderilor Grupurilor parlamentare ale PNL, UDMR și USR și cu acordul tacit al Grupului PSD, Parlamentul României a fost pus la dispoziția Ungariei1 2, ușile plenului Camerei și ale Senatului fiind ferecate pentru a nu leza sensibilitatea liderilor UDMR*. Deloc surprinzător, aceiași lideri ai PNL, USR și PSD

În contextul ședinței

1

2

3

au uitat de sensibilitățile națiunii române1 2 3 4

, pe care pretind în mod mincinos că o reprezintă1 2 3

.*

Pentru liderii politici ai PNL, USR și PSD, care au decis să insulte demnitatea națiunii române doar pentru a face pe plac UDMR, *voi prezenta o mică lecție de istorie1 2 despre ce anume înseamnă 15 martie 1848 pentru națiunea română din Transilvania, lecție dată nu de mine, ci de istoricul clujean Vasile Lechințan, doctor în istorie, o somitate în domeniul istoriei Transilvaniei.

Citez: „Ziua de 15 Martie este simbolul Revoluției ungare de la 1848–1849, care reprezintă pentru români una dintre cele mai mari greșeli de atitudine ale maghiarilor implicați în această revoluție față de poporul român din Transilvania. Din luptătoare pentru cauza libertății și dreptății, această revoluție s-a transformat într-o opresoare a românilor, asupra cărora a declanșat o cruntă teroare*, de la această dată de 15 martie 1848 începând până la înfrângerea Revoluției ungare, în august 1849, căzându-i victime insurgenților maghiari din Transilvania, a celor transformați în teroriști criminali*, numeroși români nevinovați, copii de vârste diferite, femei, bătrâni, preoți și dascăli, toți schingiuiți și uciși cu o bestialitate fără egal în istoria revoluțiilor pașoptiste din Europa.

Este de-a dreptul cutremurătoare lista românilor martiri din aproape fiecare sat al Transilvaniei și-i amintim aici cu durere reală, și nu pentru o polemică în sine, inutilă și lipsită de respectul profund pe care-l datorăm memoriei lor. Românii nu s-au lăsat, cu prețul vieții, să fie șterși de pe fața pământului, având în fruntea lor un Iancu, un Bărnuțiu, un Barițiu, un Papiu, un Șaguna, un Buteanu. Blajul a fost simbolul afirmării idealurilor Revoluției române și Munții Apuseni simbolul rezistenței invincibile românești în fața dezideratelor Revoluției ungare. Au fost uciși și fruntași sași care nu au fost de acord cu terorismul maghiar instalat atunci în Transilvania. Chiar sașii vorbeau de sintagma «terorism» în corespondența lor cu referire la insurgenții maghiari de la Cluj.

De ce este una dintre cele mai mari greșeli istorice de atitudine maghiară față de români? Pentru că cei care au condus Revoluția ungară și toți cei care i-au adoptat orbește dezideratele au trecut peste drepturile, demnitatea și libertatea românilor și au pus în prim-plan uniunea Transilvaniei cu Ungaria și ștergerea identității de român de pe fața pământului*, fie prin sabie, fie prin lance, fie prin împușcare, fie prin spânzurătorile pe care le-au ridicat atunci în Transilvania, spre marea rușine a Europei, fie «de bunăvoie» – credeau teroriștii –, prin lepădarea de către români a limbii, religiei și etniei lor, cu promisiunea că astfel vor avea toate drepturile de pe lume, ca maghiarii.”

Iată ce plan uriaș și-au propus...

Marker

Cadru

Citat istoric despre revoluția maghiară, folosit pentru a invoca un conflict etnic istoric.

„această revoluție s-a transformat într-o opresoare a românilor, asupra cărora a declanșat o cruntă teroare”

În context ↑

Voce

voce proprie

Marker

Cadru

Apelul este explicit la interesele și identitatea unui grup specific (națiunea română) în opoziție cu alții.

„au uitat de sensibilitățile națiunii române, pe care pretind în mod mincinos că o reprezintă”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Utilizarea unor termeni precum „teroriști criminali” la adresa unui grup istoric constituie o formă de derogare.

„insurgenților maghiari din Transilvania, a celor transformați în teroriști criminali”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Cererile UDMR sunt prezentate ca fiind ilegitime și rezultatul unei subordonări față de un stat străin.

„Parlamentul României a fost pus la dispoziția Ungariei, ușile plenului Camerei și ale Senatului fiind ferecate pentru a nu leza sensibilitatea liderilor UDMR”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul ignoră raționamentele politice ale celorlalte partide, preferând atacul la persoană și retorica istorică.

„aceiași lideri ai PNL, USR și PSD au uitat de sensibilitățile națiunii române”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul este pur pozițional, axat pe condamnarea unei decizii administrative fără a propune o alternativă politică.

„voi prezenta o mică lecție de istorie”

În context ↑