Marian Crușoveanu

Prezentarea de către domnul deputat Dan Tanasă, președintele Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, a unui mesaj cu prilejul Zilei internaționale a familiei

491 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 0 · fără justificare
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Ziua Independenței de Stat și unirea Dobrogei cu România”

Data de 10 mai reprezintă o zi aparte pentru istoria noastră1 2 3, a românilor.* Pe 10 mai 1866, cu acordul împăratului francez Napoleon al III-lea și cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, Carol I al României depune jurământul ca domnitor al României, în Parlament, marcându-se prima zi dintr-o domnie ce avea să dureze 48 de ani. Tot pe 10 mai, dar în 1881, România este proclamată regat, iar Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen este încoronat Rege al României. Însă poate cel mai important eveniment din timpul domniei lui Carol I îl reprezintă data de 10 mai 1877 și proclamarea Independenței de Stat a României. Pe lângă toată anvergura pe care o are un eveniment de factura declarării independenței, Războiul de Independență are o mare însemnătate și pentru noi, dobrogenii.

În contextul ședinței

În urma acțiunilor militare împotriva Imperiului Otoman din anii 1877–1878, se organizează succesiv tratative la San Stefano și Berlin, în urma cărora Dobrogea, care a fost în stăpânirea marelui domnitor Mircea cel Bătrân, cu mai bine de 400 de ani înainte, este alipită României. Împreună cu reprezentanții armatei, Carol I a stabilit strategia de ocupare militară.

Astfel, la 14 noiembrie, Carol I dădea următoarea proclamație către dobrogeni: „Locuitori de orice naționalitate și religie*, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân – de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnați de un Stat unde nu voința arbitrară, ci numai legea dezbătută și încuviințată de națiune hotărăște și ocârmuiește. Cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii: viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituții pe care ne-o râvnesc multe țări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi, fără a-și primi legitima pedeapsă... Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menține ordinea și, model de disciplină, de a ocroti pașnica voastră viețuire. Salutați, dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertății, drapelul dreptății și al păcii. În curând, provincia voastră, pe cale constituțională, va primi o organizație definitivă, care va ține seama de trebuințele și moravurile voastre, care va așeza pe temelii statornicite poziția voastră cetățenească. Iubiți țara la a cărei soartă este lipită de acum și soarta voastră.”

De la acel moment, Dobrogea a intrat pe calea integrării în corpul politic și național al țării. Prin opera primului prefect al provinciei, Remus Opreanu, care a redactat și a pus în aplicare legea pentru organizarea Dobrogei, precum și ridicarea la Constanța a statuii lui Publius Ovidius Naso, poetul latin exilat în cetatea antică Tomis, Dobrogea făcea pași rapizi spre modernizare și dezvoltare, iar prin ridicarea Podului „Carol I” în 1895, realizat de marele inginer Anghel Saligny, legătura directă cu restul țării era completă.

Data de 14 noiembrie reprezintă azi Ziua oficială a Dobrogei1 2, care nu ar fi fost niciodată posibilă în lipsa evenimentelor petrecute la 10 mai.*