Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi,

10 mai 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor. Dispozițiile regulamentare le cunoașteți, nu le mai citesc. O să trecem direct la declarații.

Dau cuvântul domnului Adrian Axinia.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Gaze românești din Marea Neagră pentru români” Stimați colegi,

În perioada următoare, vom avea dezbateri în Parlament cu privire la inițiativa legislativă a liderilor actualei coaliții guvernamentale privind reglementarea redevențelor pentru exploatațiile de gaze onshore și offshore.

Dacă nu vom îmbunătăți această propunere legislativă, riscăm ca România să se transforme într-o țeavă care să înlesnească tranzitul gazelor din Marea Neagră spre alte țări, fără niciun beneficiu pentru români.

Nu contează doar să scoatem gazele, la fel cum nu este important doar ca firmele de stat sau private să facă profituri

colosale, ci este important să reglementăm și modul în care se vor folosi aceste resurse.

Dincolo de stabilirea unui nivel al redevențelor care să încurajeze exploatarea zăcămintelor de gaze de care dispunem, trebuie să asigurăm îndeplinirea următoarelor obiective:

– gazele românești din Marea Neagră să ajungă la români – în gospodăriile românilor și în industria românească;

– românii să aibă acces la gazele extrase din Marea Neagră la un preț preferențial de exploatare.

O lege privind redevențele care să oblige companiile să furnizeze gazul natural din Marea Neagră la un preț preferențial consumatorilor casnici sau industriali din România ar avea, cu adevărat, efecte pozitive, între care amintesc:

– scăderea facturilor plătite de populație pentru încălzirea locuințelor;

– sprijinirea industriei românești cu gaze la prețuri competitive;

– asigurarea independenței energetice a României și evitarea importurilor de gaze din Rusia;

– surplusul de gaze naturale pe care l-ar putea avea România trebuie folosit și pentru a garanta independența energetică a Republicii Moldova, administrația de la Chișinău fiind adesea ținta șantajului rusesc.

România a fost binecuvântată cu resurse de gaze extrem de prețioase în vremuri de criză, de război. Să nu transformăm această binecuvântare într-un blestem.

În consecință, stimați colegi, să facem legi prin care să le luăm de pe umeri românilor povara imensă a facturilor gigantice la energie. Să facem legi prin care să ajutăm economia românească. Să folosim gazele românești din Marea Neagră pentru români.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnul Florin Piper-Savu, Grupul PSD, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică se intitulează „Învățământul profesional – premisa dezvoltării durabile a economiei”.

De mai mulți ani, companiile din România se plâng de faptul că găsesc tot mai greu specialiști pentru diverse industrii și reclamă faptul că școlile profesionale sunt tot mai puține și prea puțin adaptate realității din economia națională.

Rapoartele Ministerului Educației arată că în anul școlar 2020–2021 doar doi din 10 elevi au optat pentru învățământul profesional: din 89.983 de elevi înscriși în licee, doar 10.086 au ales educația profesională.

Conform Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în aprilie, la nivel național exista o nevoie de 8.664 de meseriași, în timp ce în martie au fost declarate 9.594 de posturi disponibile pentru persoanele cu studii profesionale.

Un calcul simplu arată că o promoție de absolvenți ar putea ocupa locurile de muncă disponibile pentru mai puțin de două luni; astfel, ca toate locurile dedicate persoanelor cu studii profesionale să fie ocupate ar fi nevoie de aproximativ 100.000 de absolvenți anual.

Învățământul profesional este asociat cu eșecul, pe de o parte, din cauza modului în care elevii ajung în aceste școli; ei intră în sistem cu medii foarte mici, fiind repartizați computerizat, de cele mai multe ori la un profil pe care, de fapt, nici nu și l-au dorit; iar, pe de altă parte, tendința generală de a urma o facultate îi face pe cei care doresc să devină, spre exemplu, meseriași să renunțe la ideea unei școli profesionale, în favoarea unei facultăți.

Conectarea școlilor la piața muncii va opri fenomenul nedorit al depopulării României de cea mai valoroasă resursă a țării: tinerii. Pentru aceasta, școala românească are nevoie de dotări, însă acest lucru nu se poate face fără dascăli bine pregătiți și fără elevi motivați să învețe și consiliați în a-și alege parcursul profesional pentru care manifestă preocupare și aptitudini.

Vă mulțumesc. Domnule deputat Viorel Salan, vă rog.

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică este intitulată „Siguranța națională a României depinde și de legile ei”.

În sfârșit, revizuirea și actualizarea legilor securității naționale au întrunit consensul politic necesar. România avea nevoie stringentă de acest consens politic.

Să ne reamintim că Legea nr. 51 privind securitatea națională a României a fost adoptată în 1991. Au trecut 31 de ani. Între timp, România a devenit membră activă a Alianței Nord-Atlantice și a aderat la Uniunea Europeană, ceea ce a schimbat în mod esențial statutul politic și militar al țării noastre în Balcani, în regiunea Mării Negre, dar și în Europa. Apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, precum și parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă de ceva timp fundamentele politicii externe a României și ar fi trebuit să inducă schimbări legislative concordante. Dar nu s-a întâmplat așa.

Să ne reamintim, de asemenea, că în 2016 au existat o serie de consultări cu toate partidele parlamentare pe marginea legilor securității naționale. Și concluzia acelui dialog a fost că legile securității sunt învechite și nu mai corespund realității în care trăim. Dar lucrurile s-au oprit, din păcate, aici.

A fost nevoie de o pandemie globală și de un conflict militar deschis și intens în proximitatea României ca să înțelegem cu toții că dinamica și specificul amenințărilor au suferit schimbări majore. Să observăm direct că pericolele vin acum nu doar de la adversari statali, ci și de la adversari nonstatali. Doar trecând prin criză am înțeles cu toții că persistența unor lacune legislative în domeniul securității naționale reprezintă în sine o mare vulnerabilitate. Iar revizuirea cadrului legislativ al Sistemului național de apărare nu mai poate fi amânată nici măcar o zi.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Constantin Bîrcă, din partea Grupului parlamentar al PSD, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, „La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!”.

Ziua de 9 mai ar fi trebuit să o celebrăm într-o atmosferă de pace, așa cum ne-am obișnuit în ultimii zeci de ani. Însă războiul din Ucraina, de la granițele noastre, a alterat liniștea acestei sărbători și a readus în prim-plan îngrijorările și temerile.

În acest context, vreau să transmit un mesaj cât se poate de clar: în anii ce vor urma, ținând cont de toate provocările recente – pandemia, criza economică, războiul din Ucraina –, mediul rural trebuie să rămână o prioritate pentru investițiile din surse naționale și europene. Doar de aici va fi asigurată hrana și va fi alimentată industria alimentară, într-un moment critic pentru Europa și pentru întreaga lume. Politica agricolă a Uniunii Europene a fost și a rămas una dintre cele mai de succes viziuni asupra dezvoltării societăților europene. În continuare este nevoie de susținerea agriculturii, de conectarea satelor și comunelor, de dezvoltarea infrastructurii și de susținerea muncitorilor din această industrie.

Astăzi, când celebrăm și ne gândim la cele două evenimente cu un impact uriaș asupra evoluției noastre ca stat, Ziua Europei și Independența României, știm sigur că integrarea României în Uniunea Europeană și în NATO au fost și rămân cele mai bune opțiuni pentru români, o umbrelă de dezvoltare și de securitate, fără de care am fi fost în aceste momente în fața unor riscuri foarte mari.

Până la începutul acestui an nimeni nu ar fi crezut că pe continentul nostru ar mai putea avea loc războaie sau că o putere regională, precum Federația Rusă, ar mai avea intenția să amenințe independența și suveranitatea statelor naționale. Dar iată că se demonstrează încă o dată că democrația și pacea nu sunt valori care să reziste fără a fi apărate.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Andrei-Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL, vă rog.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se numește „De la 10 mai către 9 mai”.

Astăzi sărbătorim Ziua Independenței Naționale a României. Independența națională a României a fost proclamată în cadru solemn la data de 10 mai 1877 de către regele Carol I, principe la acel moment, în prezența membrilor Camerelor reunite ale Parlamentului României.

Independența națională este un act fundamental și un act pe baza căruia se întemeiază tot parcursul României de după această dată: modernizarea țării, obținerea Marii Uniri și a împlinirii visului de veacuri al românilor de a trăi sub același stat național, liber și democratic.

Și, de asemenea, inclusiv libertatea de care ne bucurăm astăzi, faptul că suntem o națiune respectată, membră a NATO și a Uniunii Europene, se întemeiază tot pe valorile lui 10 mai 1977, un act fundamental, unde regalitatea a jucat un rol decisiv și unde clasa politică românească a știut să facă un adevărat corp comun, solidar, în virtutea principiului independenței naționale și al suveranității României de la acel moment.

Și să nu uităm marile personalități – a lui Ion C. Brătianu și a lui Mihail Kogălniceanu –, oamenii de stat care au contribuit decisiv la acest act fundamental de la 10 mai 1877. Deși, din păcate, în istoriografia românească, o lungă perioadă de timp, din motive ideologice, însemnătatea zilei de 10 mai s-a încercat a fi ocultată.

Din fericire, astăzi 10 mai a fost repus în drepturile sale. La 9 mai sărbătorim Europa. Europa din care facem parte și în care suntem o parte integrantă, fără doar și poate.

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Cristina-Agnes Vecerdi, vă rog.

Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Dezmembrarea sistemului integrat de urgență nu va rezolva lipsurile existente în sistemul sanitar”.

Potrivit unor informații apărute în spațiul public privitoare la sistemul integrat de urgență, ministrul sănătății, domnul Alexandru Rafila, afirma: „Este nevoie de un număr mai mare de medici de urgență în serviciile de ambulanță pentru a scădea presiunea asupra spitalelor.” Nu pot decât să zâmbesc la această afirmație, pentru că nu trebuie să fii specialist în domeniu ca să îți dai seama că reducerea presiunii pe spitale se face printr-o reformă serioasă a medicinei primare, prin creșterea accesibilității la servicii ambulatorii și prin programe naționale de prevenție. Nu am văzut nicio inițiativă aplicată în acest sens.

Domnule ministru al sănătății, consider că afirmația de mai sus v-a fost atribuită din greșeală. Rolul medicului de urgență este acela de evaluare și tratament al cazurilor critice și urgente, nu de a face consultații medicale la domiciliu! Sunt sigură că știți că numărul medicilor de urgență specialiști la ora actuală este insuficient pentru a acoperi nevoia de medici din spitale, din unitățile de primiri urgențe, acolo unde trebuie să ajungă cazurile grave. Țin să amintesc că, după doi ani grei de pandemie, medicilor rezidenți în specialitatea de medicină de urgență care au muncit nonstop le-a fost amânat examenul de specialitate două luni de zile, fapt care a dus la întârzierea intrării în sistem a unei întregi generații de specialiști!

Traversăm iarăși o perioadă dificilă pentru noi toți, avem un război la graniță. Sistemul de urgență integrat este un bun câștigat după mulți ani de muncă, de eforturi comune, este unul din sistemele care știu să se autocorecteze și să se dezvolte dinamic, are toate caracteristicile unui sistem viabil și strategic. S-a creat o emoție în spațiul public referitoare la coordonarea operațională a activității de medicină de urgență. Celor care caută să învrăjbească aproape 50.000 de oameni care duc greul activității de urgență în fiecare zi le atrag atenția că minciuna prin omisiune tot minciună se numește, iar când furnizează informații false să privească în stradă, unde oamenii lucrează împreună în interesul cetățenilor. Celor care au interese personale, orgolii sau își refulează frustrările le doresc să își amintească menirea sistemului medical de urgență: salvarea de vieți!

Vă mulțumesc.

Domnule Beniamin Todosiu, USR, vă rog.

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul „Viitorul României poate fi doar european și euroatlantic!”.

9 mai este o zi cu importanță istorică pentru Europa și pentru România. În fiecare an, sărbătorim Ziua Europei și apartenența noastră la Uniunea Europeană, dar marcăm și Ziua Independenței de Stat a României.

Ziua Uniunii Europene reprezintă declarația istorică de la 9 mai 1950 făcută de ministrul francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franța și Germania. Ulterior, după consolidarea proiectului european, Consiliul European de la Milano a decis, în 1985, ca 9 mai să devină oficial Ziua Uniunii Europene.

În istoria Europei și a României 9 mai reprezintă și victoria Coaliției Națiunilor Unite în Cel de-Al Doilea Război Mondial, în 1945, dar și proclamarea Independenței de Stat a României, la 9 mai 1877.

9 mai 2022 reprezintă un nou punct important în istoria Europei. Trezite de războiul din Ucraina, statele europene, precum și țările democratice ale lumii au înțeles importanța consolidării unității și colaborării europene și euroatlantice.

O Europă unită este o Europă de neatins în fața oricărei amenințări! Pacea poate fi asigurată doar prin unitatea statelor care promovează democrația și libertățile fundamentale.

Stimați colegi,

Am sărbătorit Ziua Europei și Ziua Independenței de Stat a României cu gândul la vecinii noștri ucraineni, care în aceste zile luptă pentru viitorul țării lor. Acești oameni luptă până la ultima picătură de sânge pentru fiecare palmă de pământ din Ucraina, așa cum au luptat și înaintașii noștri pentru pământul românesc. Ucrainenii luptă în aceste zile și pentru o Europă liberă și democratică, în care nimeni nu trebuie să se mai teamă vreodată că s-ar trezi peste noapte invadat în propria țară. Războiul – cu ororile, crimele și violurile lui – nu trebuie lăsat să mai existe în Europa mileniului III. Agresorii ucrainenilor și ai vieții libere trebuie izolați și trebuie obligați să plătească pentru viețile omenești curmate în mod brutal și pentru distrugerea vieții pașnice din orașele și satele ucrainene.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Ion-Marian Lazăr? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi are tema „Adoptarea Codului de procedură administrativă reprezintă o necesitate actuală a administrației publice din România”.

Stimați colegi,

Săptămâna aceasta mi-am propus să discut pe marginea unui subiect care, din varii motive, nu face parte din prim-planul agendei publice.

Acum ceva timp adresam premierului României o interpelare prin care solicitam să se comunice stadiul revizuirii tezelor prealabile ale Codului de procedură administrativă, context în care mi s-a comunicat faptul că acest cod reprezintă „una din principalele inițiative de reformă legislativă, cuprinsă în documentele strategice transmise către Comisia Europeană – Programul național de reformă și Planul de acțiuni pentru implementarea recomandărilor specifice de țară”.

Totuși nu pot să nu mă întreb dacă această reformă legislativă ar mai fi fost de actualitate în lipsa unor angajamente asumate față de Uniunea Europeană.

Răspunsul la această întrebare necesită o scurtă prezentare a unor evenimente petrecute ulterior aderării României la Uniunea Europeană.

Astfel, în 2008 Guvernul liberal condus de Călin PopescuTăriceanu adopta pe final de mandat Hotărârea de Guvern nr. 1.360 din 22 octombrie 2008 prin care se aprobau tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură administrativă, teze ce sunt în vigoare și la momentul actual.

Peste aproape un deceniu, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, condus la acea vreme de domnul Paul Stănescu, răspundea, prin adresa nr. 31.132 din 16 martie 2018, la o întrebare adresată de un fost deputat că „proiectul Codului de procedură administrativă al României se regăsește printre preocupările Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice” și, respectiv, că „termenul estimat pentru elaborarea și transmiterea acestui proiect de lege către Parlament... se va stabili ulterior adoptării de către Parlament a Proiectului de lege privind Codul administrativ al României”.

Vă mulțumesc.

Domnule deputat Boris Volosatîi, vă rog.

## **Domnul Boris Volosatîi:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Hristos a înviat!

Domnule președinte, Stimați colegi,

Evenimentele militare din Ucraina și recentele provocări din regiunea transnistreană a Republicii Moldova pun o presiune crescândă pe clasa politică de la Chișinău și București. În ultimele două săptămâni mai multe state și-au avertizat cetățenii să părăsească regiunea transnistreană, din cauza creșterii riscului de degradare a climatului de securitate din zonă.

Propagandiștii de la Tiraspol și Moscova deja vorbesc că România ar urmări desfășurarea unei „operațiuni militare” în Republica Moldova, în vederea anexării acesteia. Nimic mai fals!

Cu siguranță, actualul război din Ucraina va conduce la reconfigurarea geopolitică a Europei, cu mare probabilitate de creare a unor condiții favorabile reunirii noastre pașnice. Clasa politică din ambele state românești trebuie să fie gata, în aceste condiții de prefigurare. Vedem că la ultimul sondaj de dincolo de Prut circa 40 de procente din respondenți vorbesc despre prima lor opțiune politică: reunirea cu România, iar cei care au prima și a doua lor opțiune politică imediată ar fi între 52 și 60 de procente.

De una singură, Republica Moldova nu va putea supraviețui unui atac militar al Federației Ruse. În acest context complicat, clasa politică de la Chișinău trebuie să ia în considerare soluția salvatoare de reunire cu România. Tot mai multe voci autorizate din Basarabia formulează acest deziderat, de la membrii primului Parlament care a votat independența la 1991 la foștii premieri, diplomați, membri ai Curții Constituționale, precum și un număr tot mai mare de primari și aleși locali.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Domnule deputat Kolcsár Károly, UDMR, vă rog.

## Domnule președinte,

Uniunea Democrată Maghiară din România consideră că decizia ÎCCJ în cazul Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureș este inacceptabilă și inadmisibilă. Așteptăm motivarea acestei decizii pentru a putea înțelege de ce îl deranjează pe un judecător existența unei școli confesionale de limba maghiară în Târgu Mureș.

În anul 2019 au fost adoptate două ordine ministeriale, iar ambele se referă la același lucru. Unul la înființarea unei școli ortodoxe la Timișoara, iar cel de-al doilea la înființarea Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureș. Acesta din urmă a fost anulat de ÎCCJ după ce oameni iresponsabili au atacat decizia în justiție, iar justiția a admis recursul.

Discriminarea este fără echivoc, iar, dacă Biserica și Parlamentul nu pot înființa o școală, cine poate să o facă?

Decizia ÎCCJ nu face altceva decât să desconsidere viața oamenilor, a familiilor, a copiilor, ceea ce este inacceptabil.

Trebuie să spunem faptul că elevii acestei școli obțin rezultate foarte bune în cadrul competițiilor școlare și că nivelul înscrierilor la școală este de trei ori mai mare decât numărul locurilor disponibile, ceea ce este o dovadă că există o așteptare reală din partea comunității maghiare din Târgu Mureș pentru funcționarea acestei unități școlare.

Am avut, avem și vom avea școală confesională catolică la Târgu Mureș! Cei care au atacat înființarea școlii dau dovadă de rea-credință.

Este foarte revoltător că odată la 2-4 ani trebuie să readucem acest subiect în atenție și să pornim reconstrucția de la zero.

UDMR nu va lăsa ca lucrurile să se întâmple așa; vom aștepta motivarea instanței și vom face demersurile necesare, astfel încât liceul să își primească copiii.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Planul evocat la data de 9 mai 1950 de către ministrul de externe francez Robert Schuman a rămas în istoria europeană drept punctul de plecare a ceea ce cunoaștem astăzi sub numele de Uniunea Europeană, o construcție bazată pe valori democrate, în care libertatea și respectarea drepturilor omului primează.

Anul acesta am avut ocazia să celebrăm 15 ani de la momentul aderării României la valorile Uniunii Europene, putând creiona o imagine clară asupra situației țării noastre, contribuind în același timp la conturarea politicilor europene, precum și la definirea viitorului Europei.

Trecând peste simbolistica zilei de 9 mai, cetățenii Uniunii Europene, militanți desăvârșiți pentru pacea mondială, sunt martori ai invaziei nejustificate asupra unui popor pașnic, constatând ororile inimaginabile care au avut loc și au loc de mai bine de 70 de zile în Ucraina, întrebându-ne, în același timp, dacă mai poate fi doar război în ceea ce se întâmplă acum pe teritoriul Ucrainei. În niciun caz, căci în orice război, oricât de crud ar fi, există reguli, însă invadatorii ruși au demonstrat, dacă mai era nevoie, că nu au nicio regulă, nicio lege, nicio urmă de umanism.

Iată că după 72 de ani de la Declarația Schuman statele membre ale Uniunii Europene trec prin cea mai grea încercare, atât în plan politico-administrativ, constatând și condamnând invazia Federației Ruse într-o țară independentă și suverană, Ucraina, cât și în plan umanitar, sprijinind Guvernul de la Kiev și poporul ucrainean să reziste violențelor atacurilor, menținându-și în același timp integritatea statală.

Vă mulțumesc. Domnul Dumitru Coarnă. Vă rog.

## Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație mea politică este intitulată „O afacere genială. Statul român răscumpără cu un miliard de dolari o licență de exploatare gaze naturale pe care a dat-o gratis în 2008”.

Statul român a semnat contractul privind răscumpărarea licențelor de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră de la firma Exxon contra sumei de un miliard de dolari, licențe pe care Guvernul nostru le-a dat gratis în 2008 companiei canadiene Sterling Resources.

În realitate, contractul Exxon–Romgaz este o păcăleală mai mare decât contractul Bechtel. Cu această ocazie, s-au evaporat mai mulți bani decât în contractul pentru care statul român a plătit sume importante, deși nu s-a construit nimic. În această nouă țeapă dată poporului român, vânzătorul, compania americană Exxon, va încasa miliardul de dolari fără să fi făcut nimic. Aceasta a cumpărat licențele de la compania Sterling Resources contra sumei de 39 de milioane de dolari și le-a revândut României pentru un miliard de dolari.

Reprezentanții Guvernului ne spun că tranzacția în valoare de peste un miliard de dolari este expresia angajamentului Guvernului de a susține investițiile vitale în energie și valorificarea gazelor naturale din Marea Neagră în beneficiul românilor și al economiei românești.

Prin acest contract se dorește începerea extragerii gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră de către Romgaz și OMV Petrom în cursul anului 2026. Guvernanții ne spun că urmăresc atingerea obiectivului de a asigura necesarul de gaz pentru consumul propriu al țării.

Noi înțelegem că miliardul de dolari dat de țara noastră pentru a răscumpăra licențele cedate gratuit către companii străine, transformate ulterior în concesiuni, intră în cheltuielile Romgaz, cheltuieli pe care compania le va include în prețul gazului, adică în prețul final de vânzare către consumatorii români.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Romulus-Marius Damian, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Bună dimineața, domnule președinte! Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: „PSD încurajează tinerii români în domeniul agriculturii”.

Agricultura a reprezentat întotdeauna un domeniu prioritar pentru PSD, iar dezvoltarea acesteia este cu atât mai importantă în contextul actual. Asistăm de o lungă perioadă de timp, în România, la un dezinteres din partea tinerilor față de domeniul agriculturii și este de datoria acestei guvernări să schimbe acest lucru. Mă bucur că actuala conducere de la Ministerul Agriculturii acționează concret în sensul încurajării producției interne, care va duce la o scădere a importurilor produselor agroalimentare și, implicit, la o scădere a prețurilor la alimente.

Programul „Sprijin pentru România” conține scheme de ajutor pentru cei din acest domeniu. Un exemplu este alocarea sumei de 200 de milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România, care se adresează întreprinderilor mici și mijlocii, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale care desfășoară activități economice în sectoarele: agricultură, piscicultură și acvacultură și industrie alimentară.

Parlamentul României a adoptat recent o lege prin care se vor acorda facilități fiscale pentru persoanele ce lucrează

în domeniile agricultură și industrie alimentară, pe modelul celor acordate angajaților din domeniul construcțiilor.

România este o țară care beneficiază de atât de multe resurse în acest domeniu încât este păcat să nu profităm de acest lucru. Românii care părăsesc România și merg la muncă în agricultură în diferite țări din Europa trebuie încurajați să muncească pământul în țară, fiindcă mii de hectare de pământ rămân nelucrate sau cel mai adesea transformate în pășuni.

Vă mulțumesc, domnule deputat. Doamna deputat Denisa Neagu. Vă rog.

„Coaliția sărăciei, PSD–PNL–UDMR, ne vrea needucați” Sistemul educațional din România este ca o măsea cariată.

Salariile sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană – penultimul loc înainte de Bulgaria.

Rata abandonului școlar este printre cele mai mari din Europa – 15,3% în anul 2020. Ne-au depășit doar alte două țări: Spania și Malta.

Avem cel mai mic procent din produsul intern brut alocat educației – 2,28% în anul 2022.

Cum vrea actuala guvernare să rezolve aceste probleme? Propunând un buget de 2,4% pentru anii 2030, respectiv 2040. O creștere de doar zero virgulă 12 procente față de bugetul acestui an! Asta în condițiile în care media Uniunii Europene este de aproximativ 5% din PIB. Nu este o greșeală. Scrie negru pe alb în Programul de convergență 2022–2025, program pe care Guvernul îl va trimite Comisiei Europene.

Cu un astfel de buget nu reparăm sistemul, ci mai cumpărăm câte un Algocalmin ca să calmăm o măsea cariată.

USR a propus în 2019 mai multe măsuri pentru reformarea educației: depolitizarea învățământului preuniversitar și numirea de manageri competenți, performanți, aleși prin concurs, la conducerea școlilor; regândirea materiilor și stabilirea unui curriculum național simplificat; competențe digitale pentru cadrele didactice și cursuri online pentru elevi; adoptarea procentului de 6% din PIB pentru educație, așa cum prevede Legea educației naționale din 2011. Pentru actuala coaliție de guvernământ educația nu este importantă. Au demonstrat că se poate ajunge departe și fără prea multă școală, dacă cunoști pe cine trebuie.

Cel mai proaspăt exemplu este cazul lui Bogdan Licu, propunerea PSD pentru rolul de judecător la Curtea Constituțională. A luat licența în drept cu nota 5 la Drept penal și nota 6 la Drept civil; a plagiat grav în teza doctorală, pierzând astfel titlul de doctor. Cu toate astea, a fost votat de actuala coaliție pentru a ajunge judecător la CCR, una dintre cele mai importante funcții în stat.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Ghervazen Longher. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

La sfârșitul lunii aprilie am avut onoarea de a fi vizitați de doamna Agata Kornhauser-Duda, soția Președintelui Republicii Polone, Andrzej Duda. Împreună cu ambasadorul Republicii Polone în România, Maciej Lang, am întâmpinat-o la aeroport, iar apoi ne-am deplasat spre Solonețu Nou, unde s-a întâlnit cu diaspora poloneză.

După o vizită la Școala Gimnazială „Henryk Sienkiewicz” și o scurtă rugăciune la Biserica „Coborârea Duhului Sfânt” din localitate, întreaga delegație s-a deplasat la Casa Polonă. Aici prima-doamnă a fost așteptată de copii, tineri și membri ai comunității, după vechea tradiție poloneză, cu pâine și sare.

A urmat apoi o ceremonie în cadrul căreia au fost înmânate decorații de stat unor membri din comunitatea noastră. Prima-doamnă a ținut să mulțumească comunității din România pentru faptul că au știut să păstreze și să transmită limba, tradițiile și cultura poloneză.

La începutul lunii mai polonezii din întreaga lume celebrează Ziua diasporei poloneze și Ziua drapelului Republicii Polone – 2 mai și Ziua Constituției din 3 mai, care comemorează adoptarea primei constituții scrise moderne din Europa la 3 mai 1791. Cu acest prilej, am marcat la Poiana Micului aceste sărbători atât de importante cu Sfânta Liturghie în Biserica „Sfântul Ioan Paul al II-lea”, care a fost prezidată de capelanul polonezilor din dieceza de Iași, împreună cu capelanul Contingentului Militar Polonez, care staționează la Craiova, și preoți din decanatul de Bucovina. În timpul liturghiei, militarii schimbului X al Contingentului Militar Polonez au prezentat onorul și salutul drapelului. Au fost prezenți și reprezentanți ai autorităților locale și membrii comunităților poloneze și macedonene din România.

În mod tradițional, pe 2 mai, de Ziua drapelului Republicii Polone și de Ziua diasporei poloneze și a polonezilor din străinătate, Președintele Republicii Polone îi primește la Varșovia pe reprezentanții diasporei poloneze din întreaga lume, eveniment la care particip în fiecare an.

Tot în cadrul acestei vizite am avut o întâlnire de lucru cu Jan Dziedziczak, secretar de stat, reprezentant al Guvernului pentru diaspora și polonezii din străinătate, unde am discutat despre proiectele în curs de desfășurare pe care Uniunea le are cu statul polon, dar și despre cele viitoare, care vin în

Vă mulțumesc. Domnul Coleșa. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

„«Noua» Strategie națională de educație parentală – un instrument neomarxist de atac la drepturile copilului și ale părinților”

În ultimele săptămâni, Ministerul Antieducației Naționale a lansat noi proiecte care conțin certe concepte și elemente neomarxiste de anulare a libertății, de ideologie de gen, de elemente derivate din ideologia LGBT.

Ministerul Antieducației nu mai are răbdare și dorește nu doar continuarea antieducației copiilor, ci și reeducarea părinților.

Sub masca unei necesități a reeducării părinților, proces numit educație parentală, asistăm la intenția de a obliga părinții să fie expuși la o educație în care adevărul să fie amestecat cu minciuna. Există o motivație reală a unei educații parentale în prezent? Îndrăznesc să spun că da.

Motivele sunt destul de evidente: neglijarea tot mai accentuată a copiilor, prin plecarea părinților la muncă în străinătate; abandonul școlar, care a atins cote foarte mari; sărăcia tot mai prezentă în familii, dar nu numai; performanțele școlare tot mai proaste; consumul de droguri, delincvența minorilor; abuzul sexual asupra lor și multe altele.

Acestea sunt probleme reale, dar cine este vinovat de ele? Părinții sau tocmai autoritatea guvernamentală care promovează o antieducație?

O antieducație prin negarea rolului esențial al femeii în educația copiilor, negarea valorilor conservatoare în compunerea și menținerea unei societăți armonioase bazate pe aceste valori, rolul benefic pe care l-ar avea ideologia de gen, LGBT, asupra copiilor, în fapt, o construcție artificială nocivă pentru sufletul și mintea lor, rolul benefic pe care l-ar avea expunerea la ecran a copiilor și multe altele.

Vă mulțumesc. Domnul Mihai Lasca. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de azi se intitulează „Cum va fi România fără UE și NATO?”.

Stimați colegi,

Din ce în ce mai mulți români văd UE și NATO ca fiind niște pietre legate de gâtul României, niște pietre peste care nici apa nu trece, din cauza slugilor care, dintr-o eroare, se află acum la conducerea țării. Acești trădători au secătuit țara de toate resursele care se află pe și în pământul României, pământ apărat cu sângele străbunilor noștri și lucrat cu sudoare de dimineața până seara.

Cum ar fi România fără UE?

În primul rând, nu am mai exporta materie primă ca să primim înapoi deșeuri la preț de lux. Înainte de UE, am avut o industrie puternică, prin care vindeam produse finite de cea mai bună calitate din Europa și nu vindeam materia primă pe bani de nimic. Aveam mii de întreprinderi în care lucrau milioane de oameni. Oameni care după Revoluția din ’89 au devenit specialiști prin toate țările Europei, neavând loc de incompetenții care acum se pretind mântuitorii țării.

Conducătorii de azi ai României sunt doar niște farisei fără Dumnezeu, pentru care banul este religia lor, iar trădarea este învățătură de bază. Lemnul din pădurile României este, efectiv, furat din codrii țării, sub ochii celor care ar trebuie să-l protejeze, iar pentru asta mai sunt și plătiți din banii românilor.

Sistemul medical este plin de „erori în halate albe”, și nu „eroi în halate albe”, iar asta pentru că UE a impus românilor să se injecteze cu seruri experimentale. UE ne-a adus șantaj medical, demonstrând că politica UE nu este foarte diferită de doctrina nazistă.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea. Vă rog.

Mulțumesc. Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi mă voi referi la un fenomen care a devenit alarmant pentru copiii care aparțin minorității rome, și anume segregarea în unitățile de învățământ.

Potrivit unui studiu recent, efectuat în peste 800 de unități școlare din România – evident că cele 800 de unități școlare reprezintă doar o parte din cele aproximativ 18.000 de unități de învățământ din România –, dar în cele 800 de unități școlare nivelul segregării copiilor pe criterii etnice este de peste 60%.

Repet, sunt cifre îngrijorătoare, cifre alarmante. În prezent, avem în vigoare un ordin al ministrului educației prin care se interzice segregarea în unitățile de învățământ pe criterii etnice, pe criterii legate de dizabilități sau alte asemenea discriminări.

Trebuie să știți că segregarea, în fond, nu reprezintă nimic altceva decât o discriminare care, din păcate, la nivelul unei instituții a statului român, așa cum este și unitatea școlară, trebuie să fie interzisă. Interzisă nu printr-un ordin al ministrului, ci interzisă prin lege.

De aceea, în urma consultărilor cu colegii din cadrul Grupului parlamentar al minorităților naționale, cu alți colegi din cadrul Partidului Social Democrat, vom depune cât de curând o propunere legislativă de modificare și completare a Legii educației naționale, Legea nr. 1/2011, astfel încât segregarea în unitățile de învățământ să fie interzisă prin lege.

Eu cred că este un pas important pe care noi, în calitate de for legislativ, ar trebui să îl facem, cu atât mai mult cu cât, ca reprezentanți ai poporului român, trebuie să veghem la respectarea Constituției. În cazul de față, în cazul particular al segregării, acest fenomen intră în contradicție – ca să nu spun încalcă flagrant – cu prevederile art. 32 din Constituția României, care le garantează tuturor copiilor din această țară acces egal la educație și gratuit. Repet, segregarea în unitățile de învățământ trebuie interzisă prin lege și acest lucru îl voi face în următoarea perioadă.

Vă mulțumesc. Doamna deputat Anamaria Gavrilă. Vă rog.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

„Vânzarea Mintiei – dovadă de trădare a PSD și PNL” Mintia s-a închis pe 5 martie 2021 și a lăsat 20.000 de oameni, la Deva, în frig, în plină pandemie, a lăsat sute de oameni fără joburi, joburile de la Mintia, și a lăsat Transilvania și Banatul fără energie, așa că trebuie să importe. Banatul și Transilvania sunt, așadar, dependente de importul de energie.

Domnule Ciucă, cum puteți vorbi despre independența energetică dacă dumneavoastră vindeți cea mai mare capacitate de producție de energie electrică din vestul țării, pentru că asta este Mintia?!

Domnule Ciolacu, cum puteți spune că partidul dumneavoastră ajută românii, când dumneavoastră ați dezamăgit un județ întreg, Hunedoara? Ați stat deoparte și l-ați privit pe Virgil Popescu cum închide Mintia, cum închide minele din Valea Jiului și acum cum vinde Mintia.

Un singur județ din vestul țării a avut încredere în PSD, un singur județ a votat „roșu”, a votat PSD la parlamentare, și domnul Ciolacu l-a dezamăgit, pentru că afacerile grupurilor de interese între partide sunt mai importante decât joburile oamenilor care i-au votat pe aceștia în funcții.

Dacă statele străine sunt interesate să cumpere Mintia, trebuie să fie profitabilă, nu? De ce statul român nu investește? Dacă Ungaria poate să își construiască la Paks capacități noi duble de producție ca să devină exportator de energie, dacă străinii vor să cumpere termocentralele noastre, de ce Guvernul nu este în stare să construiască, de ce Guvernul este în stare doar să vândă?

Mintia nu este doar cea mai mare capacitate de producție a energiei electrice din vestul țării, ci Mintia este un punct strategic național care deservește siguranța națională.

## **Domnul Ciprian-Constantin Șerban:**

Vă mulțumesc.

Au depus declarații în scris, din partea Grupului parlamentar al PSD: domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu, doamna Cristina-Elena Dinu, domnul Eugen Bejinariu, Daniela Oteșanu, Alina-Elena Tănăsescu, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Oana-Gianina Bulai, Ioan Mang, Mirela-Elena Adomnicăi, Alin Virgil Chirilă, Vasilică Toma, Dan-Constantin Șlincu, Ioan Vulpescu, Radu-Marcel Tuhuț, Alexandra Huțu, Silviu Nicu Macovei, Vasile Cîtea, Laurențiu-Daniel Marin, Ghiță Daniel.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Christine Thellmann, Florică Ică Calotă, Iulian-Alexandru Muraru, Vetuța Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huțucă, Marian Crușoveanu, Florin-Alexandru Alexe, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Sebastian-Ioan Burduja, Ervin Molnar, János Kiss, Alexandru Popa, Gabriel-Ioan Avrămescu, George Șișcu, Cristina Trăilă, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, Radu-Marin Moisin, Mircea Fechet, Angelica Fădor, Elena Hărătău.

Din partea Grupului parlamentar al USR: Alin Apostol, Daniel Gheba, Simina Tulbure.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Sebastian Suciu, Nagy Vasile, Radu-Vicențiu Grădinaru.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR: Biró Rozália. Din partea neafiliaților: Bogdan-Alexandru Bola, Nicolae Giugea, Dănuț Aelenei și Nicolae Roman.

Declar prima parte a ședinței închisă. Vă mulțumesc.

Am luat act de decizia Curții Constituționale privind declararea ca neconstituțională a Legii privind anularea pensiilor speciale pentru parlamentari, inițiată și votată de PSD. Motivarea Curții nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial, dar din comunicatul instituției am aflat că judecătorii constituționali nu s-au pronunțat pe conținutul legii, ci au contestat procedura foarte rapidă de vot, care ar fi afectat dezbaterea parlamentară.

Văd acum la colegii de la USR că s-au și grăbit să depună un nou proiect. Asta arată că cei care s-au lansat în această cursă nu au înțeles nimic nici din Constituție, nici din obiecțiile exprimate de Curtea Constituțională în această speță.

Noul proiect de lege trebuie să rezulte din reexaminarea celui care a făcut obiectul analizei Curții Constituționale.

Legea PSD privind desființarea pensiilor speciale nu și-a încetat efectele juridice. Acest lucru se întâmplă doar după 45 de zile de la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial și doar dacă Parlamentul nu va corecta, în acest interval, ceea ce au spus judecătorii constituționali.

Dați-mi voie să vă citesc articolul 147 alineatul (1) din Constituție: „(1) Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.”

„Eu nu am cerut să fiu român! Am avut noroc!” Mulți oameni judecă militarii. Îi fac criminali, spun că au alternative, că nimeni nu-i obligă să intre în Armată.

Așa este! Pe vremuri însă erai obligat! Acum ține doar de conștiință, de sacrificiu și uneori de necesitate.

Unii o fac din dragoste, alții pentru bani! Dar cineva trebuie să o facă și pe asta, deoarece majoritatea doar când aud de un miting dau bir cu fugiții. Mă întreb ce-ar face dacă li s-ar pune o cască pe cap, o armă în mână și li s-ar cere să-și apere familia, părinții, vecinii, prietenii, națiunea și neamul?!

Majoritatea nu participă activ nici când este vorba să se implice pentru educație, sănătate, cultură, mediu etc.

Unii întreabă: „Dar de ce militarul trebuie tratat altfel? El nu este tot om? Sunt cu stea în frunte?” Nu, nu sunt cu stea în frunte, dar stelele și apoi tresele pe care le-au purtat pe umeri le-au purtat cu demnitate și ei sunt cei care au făcut să funcționăm ca o națiune unitară, stabilă și să avem siguranța zilei de mâine.

Stelele acestea înseamnă să aperi o graniță, un popor, un stat mai presus de tine însuți! Stelele acelea au însemnat pregătire militară continuă, aplicații în poligoane, gărzi, decizii și misiuni în străinătate. De unde mulți nu s-au mai întors! Armata, alături de Biserică, a însemnat întotdeauna un factor de stabilitate pentru acest popor. Popor care în toate sondajele de opinie i-a arătat recunoștința sa!

Armata poate fi ucisă într-o țară, dar ea devine o stare de spirit! Nu există familie de pe teritoriul României care să nu aibă un membru al ei militar sau fost militar: soț, tată, frate, bunic.

Atunci, de ce să nu-i ajutăm cu legi pe cei care și-au adus contribuția la ceea ce suntem astăzi?

„Lecția oferită de data de 9 mai 1945, asimilată de unii doar pentru triumfalismul personal”

Scriitorul britanic Aldous Leonard Huxley aprecia, printre altele: „Faptul că oamenii nu învață nimic din istorie e lecția cea mai amară pe care istoria ne-o dă.” Spusele acestuia se pot, din nefericire, proba, astăzi, prin războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

După victoriile de răsunet de pe fronturile de vest și de est, la mijlocul secolului trecut, împotriva nazismului și a unei dorințe nejustificate de expansiune, dar și după aproximativ 6 ani de distrugere aproape totală a Europei, Rusia își lua și ea, alături de alte state foste beligerante, o serie de angajamente de o importanță crucială pentru stabilirea și menținerea păcii.

Așadar, dezideratele de cucerire și dominație, prin forța armelor, erau, în mod legitim, temperate, începând din data de 9 mai 1945, și controlate, pentru renașterea democrației și revenirea la o viață normală, printr-un proces susținut de reconstrucție amplă. Se deschideau perspectivele pentru o Europă unită.

5 ani mai târziu, în data de 9 mai 1950, declarația istorică a ministrului de externe francez Robert Schuman statua Ziua Europei. Această sărbătoare era, încă de pe atunci, consacrată unității, căreia i s-au adăugat, odată cu trecerea anilor, standardele egale și înalte pentru fiecare nou stat membru, democrația autentică și solidaritatea. Toate aceste momente nu sunt altceva decât lecții de istorie dure și deosebit de importante pentru generațiile trecute prin aceste intervale de timp grele, dar și pentru noi și pentru toate generațiile viitoare care ni se vor succeda.

Având în vedere trecutul recent, putem spune că tragediile generate de cele două conflagrații mondiale au fost edificatoare pentru aproape toată lumea. Afirm și subliniez cuvintele pentru aproape toată lumea, pentru că Federația Rusă, la momentul invadării Ucrainei, respectiv 24 februarie, a dovedit că experiențele anterioare prin care populația sa a trecut nu mai au niciun fel de relevanță, nu mai contează nici jertfele batalioanelor sale din trecut, nici pierderile nejustificate de vieți omenești din rândul civililor de atunci și de acum. Pur și simplu, se probează o cutezanță nelegitimă și fără niciun fel de limită. Numai că tragismul situației rezidă și din caracteristica sa privind iremediabilul. Nimic nu va mai fi ce a fost înainte de intempestiva invazie! Nici oamenii, nici locurile, nici natura, în integralitatea și deplinătatea sa. Poate doar vitejia va fi, din nou, apreciată și celebrată așa cum se cuvine! Dar cu un preț mult prea mare, ce va fi decontat pe zeci de ani, și nu doar regional, ci și în plan mondial! O formulă de-a dreptul ilegală de reîmpărțire a unor teritorii va continua să sfideze voința unor popoare, dreptul lor la viață, la integritate teritorială, la cultură, tradiție și istorie, la suveranitate, independență, într-un cuvânt la datul firesc al sorții.

„«Pacea mondială nu poate fi asigurată fără eforturi creatoare, proporționale cu pericolele care o amenință» – Declarația Schuman, mai 1950”

În 1950 națiunile Europei făceau eforturi pentru a înlătura consecințele dezastruoase ale Celui de-Al Doilea Război Mondial, care încetase cu 5 ani în urmă.

Țările Europei erau determinate să caute soluții pentru a evita un alt război. Au ajuns la concluzia că prin punerea în comun a producției de cărbune și oțel, conform declarației Schuman, un eventual război între Franța și Germania, rivali istorici, „ar fi nu numai de neconceput, dar și imposibil din punct de vedere material”.

În acest context, declarația rostită la 9 mai 1950 de Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, a rămas înscrisă în istoria construcției europene drept „Declarația Schuman”. Textul prevedea crearea unei Comunități a Cărbunelui și Oțelului, ai cărei membri urmau să-și gestioneze împreună aceste două resurse.

Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), înființată de Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg, a fost prima dintr-o serie de instituții europene supranaționale care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi.

Uniunea s-a întemeiat pe valorile respectării demnității umane, a libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților.

Aceste valori sunt comune statelor membre, într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați. Scopul Uniunii a fost acela de a oferi libertate, securitate și justiție fără frontiere interne, luând, în același timp, măsuri adecvate la frontierele externe pentru a reglementa azilul și imigrația și pentru a preveni și combate criminalitatea. Însă cel mai important obiectiv al acestui proiect grandios a fost și este acela de a promova pacea.

„9 mai în istoria României și a comunității europene”

Ziua de 9 mai are în conștiința poporului român, mai ales pentru noi, dobrogenii, o dublă semnificație: citirea Proclamației Independenței de Stat, la 9 mai 1877, în Parlamentul României și ziua de naștere a Uniunii Europene, la 9 mai 1950.

La 9 mai 1877, conform dorinței populației, armatei, opiniei publice, grupurilor politice și Guvernului, are loc o sesiune extraordinară a Adunării Deputaților, unde avea să se proclame independența României. Parlamentul a adoptat declarația de independență în aceeași zi, principele Carol promulgând-o a doua zi, pe 10 mai, sub numele de „Proclamație”, dând ordin să fie publicată în Monitorul Oficial.

Mihail Kogălniceanu, ministrul afacerilor străine, arăta că, fiind stare de război cu Înalta Poartă, legăturile cu puterea suzerană fiind rupte, „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”.

Proclamarea independenței de stat a României a fost apogeul unei politici bine pregătite în toate detaliile sale. Era o nouă expresie a politicii românești de a pune Europa în fața faptului împlinit. Atitudinea puterilor europene față de proclamarea de către România a independenței naționale a fost, în general, rezervată și rece, mergând până la ostilitate, în cazul Porții și Marii Britanii. Cea dintâi a declarat că își păstrează „drepturile intacte” asupra României și-și rezervă mijloacele de a le pune în aplicare. Guvernul englez, considerând proclamarea independenței României „contrară tratatelor”, s-a pronunțat pentru măsuri de pedepsire.

De asemenea, la 9 mai 1950, sărbătorim și ziua de naștere a Uniunii Europene! După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, mai multe personalități marcante ale vieții politice europene au fost preocupate de crearea unor instituții pentru apărarea păcii și prevenirea izbucnirii unor noi conflicte armate. Bazele Uniunii Europene vor fi așezate la 9 mai 1950 prin propunerea unui plan de colaborare economică între Franța și Germania, plan propus de către ministrul de externe al Franței, Robert Schuman, și care va deschide drumul construcției europene de astăzi.

Declarația rostită de acesta a rămas înscrisă în istoria construcției europene drept „Declarația Schuman”. Textul prevedea crearea unei comunități a cărbunelui și oțelului, ai cărei membri urmau să-și gestioneze împreună aceste două

„9 mai este ziua în care celebrăm pacea”

Ziua de 9 mai are o triplă semnificație pentru țara noastră: Ziua Independenței României, a Europei și sfârșitul Celui de-Al Doilea Război Mondial. Aș vrea să mă refer azi la ultima semnificație a acestei zile, deoarece trăim o perioadă extrem de tensionată, una aflată sub semnul războiului.

9 mai a devenit, de-a lungul timpului, o zi a memoriei, a toleranței și a păcii. Doar cu pace și bună înțelegere pot fi realizate bunăstarea și prosperitatea întregii omeniri.

Azi, când conflictul armat este la granițele țării, se cuvine să reflectăm la faptele celor care s-au jertfit pentru a pune capăt celei mai mari conflagrații a lumii. Lecțiile trecutului trebuie să fie învățate și transmise generațiilor viitoare, astfel încât ororile trecutului să nu se mai repete. Pacea se poate întemeia numai pe o cultură a păcii, care se poate obține printr-un lung și stăruitor proces de educație. Pacea este un instrument prin care apărăm dreptul la viață, valoarea supremă pe care am primit-o și pe care nu avem dreptul s-o anihilăm.

9 mai este o zi a celebrării păcii, ea semnifică sfârșitul războiului, nicidecum începerea războiului. Este o sărbătoare cu o semnificație aparte pentru noi toți, prin care ne arătăm respectul față de veterani, care, prin faptele lor pline de eroism, au pus capăt războiului.

Este o zi în care contează foarte mult ce mesaj transmitem societății. O pace durabilă este datoria fiecărui cetățean, dar, în mod special, a fiecărui om politic. Noi trebuie să prețuim pacea și să îi omagiem pe cei care ne-au asigurat-o prin sacrificiul lor.

Astăzi, armele se aud din nou în regiunea noastră. Dacă vrem să prevenim războiul, atunci este bine să vorbim doar de pace, oricât de dificil ar fi, pentru că, dacă nu vom reuși să o păstrăm, prețul pe care îl vom plăti va fi prea mare.

„Ipocrizia USR”

Am văzut în ultima perioadă o campanie furibundă în mediul online, cu tente electorale evidente, desfășurată de colegii de la USR, cu privire la dobânzile mari la care se împrumută țara noastră pentru finanțarea necesarului intern. O ipocrizie mai mare în politica noastră chiar nu mi-a fost dat să văd. Adică cei care au dat cea mai mare gaură bugetului de stat, prin achiziția aberantă și mult supradimensionată de vaccinuri anti COVID, tocmai ei s-au găsit să vorbească despre dezechilibrele bugetare!

Când erau la guvernare nu mai spuneau nimic, pentru că făceau parte din Guvernul care împrumuta în neștire, lucru ce a condus guvernarea din prezent la adevărate vârfuri istorice în privința sarcinii în rambursarea acestor datorii. Niciodată nu ne-ați spus pe ce ați irosit acei bani împrumutați cu nemiluita, pe care noi și generațiile viitoare va trebui să-i rambursăm.

Ați comandat vaccinuri într-un număr care ar fi permis vaccinarea de 6 ori a populației eligibile din România și astfel ați dat o gaură bugetului de stat de trei sferturi de miliarde de euro. Acești bani trebuie plătiți de guvernul actual, în condițiile în care nu putem nici măcar să depozităm vaccinurile ce ar mai trebui livrate.

Evident că acest lucru afectează deficitul bugetar și capacitatea de finanțare a României. De aceea mi se pare o mare ipocrizie ca acum, din opoziție, după ce ai distrus bugetul țării, să te arăți îngrijorat de dobânzile la care se împrumută țara noastră.

Dar nu aceasta este cauza cea mai importantă pentru care dobânzile pentru împrumuturile guvernamentale au crescut atât de mult. Dacă cei de la USR s-ar fi uitat puțin în jurul nostru, ar fi observat că acest fenomen nu se întâmplă doar în România.

„9 mai, trei celebrări și trei ambianțe separate”

Chiar dacă această dată, numită „Ziua victoriei”, este atât de importantă în Rusia, ziua de 9 mai este o zi cu profundă rezonanță în istoria poporului român. Sunt trei evenimente importante: Ziua Independenței, când se împlinesc astăzi 145 de ani de când țara noastră și-a proclamat independența, Ziua victoriei Națiunilor Unite, când aniversăm 77 de ani de la victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, și Ziua Europei.

Contrastul este izbitor între Rusia, care profită de memoria Marelui Război Patriotic pentru propriul război actual, și, pe de altă parte, marea pace europeană, celebrată la Strasbourg. Aceasta este rațiunea de a fi a proiectului european și sentimentul de apartenență la Uniunea Europeană.

Data a fost aleasă de membrii fondatori ai UE cu referire la 9 mai 1950. Ea corespunde „Declarației Schuman”. La vremea respectivă, ministrul francez de externe, Maurice Schumann, considerat unul dintre arhitecții construcțiilor europene, își prezentase în acea zi propunerea referitoare la organizarea Europei; „Declarația Schuman” este considerată certificatul de naștere al Uniunii Europene.

Trebuie să fim conștienți de importanța calității de cetățeni europeni, de drepturile și obligațiile pe care le presupune apartenența noastră la Uniunea Europeană.

Avem de realizat, în fiecare zi, cerințele impuse de integrarea în structurile acestor uniuni de state suverane! Este momentul ca fiecare dintre noi să ne schimbăm atitudinea și mentalitatea și să înțelegem rolul nostru în noul context european.

Toți acești ani au reprezentat momente istorice pline de semnificație, care au adus independență, pace și perspectivă economică și socială statului român modern.

„Forța Dreptei lucrează în slujba tuturor sibienilor!”

Cel mai tânăr partid din Romania, Forța Dreptei, a fost lansat la Sibiu, alături de oameni profesioniști și muncitori! Partidul Forța Dreptei este singurul partid care s-a născut ca o necesitate naturală. Nu a fost făcut pentru a „ciupi” ceva, pentru a oferi un paravan cuiva sau a oferi funcții.

În momentul în care noua conducere a PNL a trădat interesele oamenilor de dreapta, noi, cei care am susținut o direcție de dreapta, pro investiții, pro valori europene, pro dezvoltare, ne-am delimitat de foștii noștri colegi, care au urcat în căruța lui Ciolacu.

Nu mai era normal să rămânem într-un partid care s-a pesedizat și care a devenit un PSD mai mic, mai slab și mai urâcios.

Nu ne-am dorit niciodată un stat care să facă pomeni, ci un stat care să investească în educație, în economie și în oameni.

Știm că cei care ne-au trimis să îi reprezentăm sunt oameni muncitori, vrednici, care nu vor să li se arunce un „voucher” la câteva luni, ci să li se dea undița cu care să poată hrăni familia pe termen lung.

La Sibiu, ca în toată țara, construim o organizație nouă într-un partid nou, un partid în care promovările să fie făcute pe merit, nu pe pile și pupat de inele. Oamenii deștepți și muncitori trebuie să fie mereu în față.

Enumăr câteva principii de la care nu vom face rabat.

La baza activității organizației județene va sta programul politic al Forței Drepte, care promovează principiile democrației liberale, cum ar fi: drepturile și libertățile individuale, libertatea economică, separația puterilor în stat, egalitatea în fața legii, egalitatea de șanse ș.a.m.d.

„Ziua Europei, o zi de sărbătoare a spiritului european – unitate, diversitate, toleranță, responsabilitate!”

România a aniversat pentru a 16-a oară Ziua Europei, o zi de sărbătoare, dar și de responsabilitate, deopotrivă! Progresele reușite de țara noastră după momentul crucial al integrării în Uniunea Europeană sunt incontestabile și remarcate de marea majoritate a românilor, al căror optimism proeuropean nu a cunoscut niciun regres.

9 mai este o dată la care ne raportăm cu mândrie, dar prezența noastră în marea familie europeană ne obligă pe fiecare la mai mult. Mă refer la spiritul european de care trebuie să dăm dovadă în fiecare zi, deoarece Europa înseamnă diversitate, unitate, toleranță, responsabilitate, profesionalism.

Fără să minimalizăm progresele uriașe înregistrate de România în cei 16 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, mai avem de rezolvat anumite aspecte și disfuncționalități legate de ponderea populației sărace, a abandonului școlar, a revitalizării clasei de mijloc, a dinamizării participării civice la viața comunității, dezvoltarea infrastructurii etc.

Justiția socială, întărirea instituțiilor publice, investițiile în educație și sănătate sunt și trebuie să fie principalele noastre preocupări pentru a duce la finalizare proiectul României moderne, europene și democratice. Nu în ultimul rând, avem

nevoie de poziții ferme și demne atât în cadrul instituțiilor Uniunii Europene, cât și în Alianța Atlanticului de Nord, deoarece trebuie să fim un partener egal și cu aceleași drepturi ca țările mai avansate.

Naționalismul extremist, construit și indus ani de zile în rândul conștiinței colective, trebuie transpus într-un patriotism veritabil și credibil pentru întreg poporul român, dar mai ales pentru partenerii externi, în contextul relațiilor internaționale ale veacului în care trăim.

„Ziua Europei, o zi a unității românilor în spirit european!” România a aniversat pentru a 16-a oară Ziua Europei după integrarea în marea familie europeană.

Ziua de 9 mai este nu doar Ziua Europei, ci semnifică alte două zile emblematice pentru națiunea noastră: Ziua Independenței, proclamată în 1877, și Ziua victoriei Coaliției Națiunilor Unite în Cel de-Al Doilea Război Mondial, în 1945. Sunt trei evenimente reprezentative din istoria României, iar prezentul ne găsește pe făgașul european ireversibil, unde ne este și ne-a fost dintotdeauna locul.

Uniunea Europeană s-a consolidat pe principiile unității, diversității, culturii, solidarității, dialogului și civilizației. Ziua Europei, cunoscută și ca Ziua Uniunii Europene sau Ziua Schuman, a fost proclamată după declarația istorică din 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman. Acesta a propus un plan de colaborare economică între Franța și Germania pentru eliminarea rivalitățile istorice dintre cele două țări, fapt ce s-a transformat într-o cooperare politică care a stat la baza înființării Uniunii Europene.

În ultima perioadă, România și-a consolidat statutul de țară respectată în spațiul european, fapt demonstrat și în perioada în care am deținut președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în guvernarea PSD.

Sunt încrezătoare că în perioada următoare progresele țării noastre pe calea europeană vor fi dinamizate, astfel încât să ne putem valorifica la maximum potențialul uman și tradițiile cultural-istorice, pentru a deveni cu adevărat o națiune de prim rang în Europa!

De Ziua Europei aș vrea ca toți românii să se implice pozitiv în tot ceea ce fac, deoarece doar astfel putem duce România europeană spre dezvoltare, progres și modernitate!

9 mai este o zi a spiritului european și a unității noastre ca națiune! Sunt convinsă că în viitor vom continua progresele înregistrate pe calea europeană, astfel încât să avem o țară așa cum ne dorim cu toții!

La mulți ani, România europeană!

La mulți ani, Europa!

„Aspecte cu privire la Ordonanța de urgență nr. 61/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi și granturi pentru capital de lucru entităților din domeniul agroalimentar cu finanțare din fonduri externe nerambursabile”

Guvernul a aprobat vineri, 6 mai, o ordonanță de urgență mult așteptată de producătorii agricoli. Aceasta se referă la măsuri de acordare a unor microgranturi și granturi pentru capital de lucru entităților din domeniul agroalimentar cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat. Valoarea totală a alocărilor financiare este de 300 de milioane de euro. Se așteaptă astfel ca în jur de 20.000 de beneficiari din agricultură, acvacultură, piscicultură și industria alimentară, afectați de pandemia globală de COVID-19, să poată acoperi cheltuieli cu plata datoriilor curente către furnizori, inclusiv cei de utilități și îngrășăminte, domenii în care prețurile au crescut alarmant, datorii către stat, cheltuieli privind stocurile de materii prime și materiale, achiziționarea de servicii, echipamente, utilaje sau instalații.

Neadoptarea măsurii ar fi însemnat pierderea unor sume considerabile din fondurile externe nerambursabile alocate României, ținând cont de faptul că ajutorul de stat se poate acorda doar până la data de 30 iunie 2022, dată-limită prevăzută de Comunicarea Comisiei privind Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19. Să nu uităm însă că, pentru a obține aceste fonduri, este nevoie de modificarea Programului operațional Competitivitate 2014–2020 și aprobarea Comisiei. Deși, după cum ne-au comunicat reprezentanții Guvernului, schema a fost prenotificată, aprobările nu s-au obținut încă, iar, în lipsa lor, există riscul ca o parte din cheltuielile despre care vorbim la acest moment să fie neeligibile.

„Și totuși ce jocuri face Tánczos Barna?”

Opinia publică din țara noastră fierbe la aflarea veștii că așa-zisa echipă națională de hochei a României, alcătuită în cea mai mare parte din hocheiști români de etnie maghiară, a evoluat săptămâna trecută la Campionatul Mondial, în Slovenia, iar la ultimul meci, duminică, cu Ungaria, a avut loc un moment scandalos: sportivii s-au aliniat la finalul meciului și au cântat împreună imnul Ținutului Secuiesc.

Ca fost sportiv, care a reprezentat țara noastră în diferite competiții internaționale, pot să manifest o anumită empatie față de eforturile sportivilor care reprezintă România, chiar dacă sunt de etnie maghiară. Nu pot însă să înțeleg și să tolerez gestul infam al hocheiștilor din naționala României care au cântat așa-zisul imn al Ținutului Secuiesc. Este un afront și o lipsă nerușinată de respect față de România, față de români și față de tricolor. Și mă alătur vicepremierului Sorin Grindeanu, care a declarat că speră ca lucrurile să nu

rămână nepedepsite. Cine nu respectă România nu are ce căuta în roșu, galben și albastru! Pentru noi aceste culori înseamnă totul!

Dar, mai mult decât atât, la acea partidă și-a făcut apariția în tribună și domnul Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor și pădurilor în Guvernul României. Ministrul nu era îmbrăcat în culorile României, așa cum se echipează fanii României la meciurile naționalei, ci era îmbrăcat într-un tricou albastru, al echipei de hochei HC Csikszereda MiercureaCiuc, și o pălărie, fiind înconjurat de fani cu însemnele Ungariei.

Presa a reamintit faptul că și în trecut, în anul 2011, când Tánczos Barna era președintele Federației Române de Hochei, s-a petrecut un episod asemănător. La un meci dintre România și Ungaria, disputat la Miercurea-Ciuc, sportivii din România au cântat imnul Ungariei.

„Oraș din România adus la sapă de lemn de coaliția de guvernare PNL–PSD”

Alături de Vaslui, județul Botoșani reprezintă polul absolut al sărăciei din România. Această realitate tristă poate fi redată, la nivel statistic, în câteva cifre:

– la nivel de municipiu, într-un oraș de 100.000 de locuitori, există numai patru fabrici și niciun parc industrial; – pe o rază de 60 de km de străzi din municipiul Botoșani oamenii trăiesc în condiții de secol XIX, fără apă, canalizare sau gaz;

– la capitolul atrageri de fonduri europene, Botoșaniul este pe ultimul loc din România, autoritățile locale aruncând efectiv pe apa sâmbetei 120 de milioane de euro, bani din care s-ar fi putut reface infrastructura rutieră, s-ar fi putut crea noi locuri de muncă, iar unele clădiri de patrimoniu s-ar fi putut reabilita.

Ca și cum toate acestea n-ar fi fost de ajuns, administrația locală a municipiului Botoșani a primit zilele trecute cea mai grea lovitură din ultimii 13 ani. Printr-o sentință judecătorească definitivă, municipalitatea este somată sa achite 16 milioane de euro unei societăți, „Termica”, înființată chiar de primărie!

Dacă istoricul acestui litigiu este destul de încâlcit, consecințele sale sunt pe cât de simple, pe atât de dezastruoase: autoritățile locale nu vor mai avea bani nici măcar pentru a continua proiectele începute sau întreținerea anumitor servicii. Nicio străduță din Botoșani nu va fi asfaltată și nu se va putea asigura nici măcar iluminatul public.

Pe scurt, Botoșaniul este bun de plată și se află în pragul falimentului!

Deși problema era cunoscută în administrația botoșăneană, fiind o adevărată bombă cu ceas, lucrurile nu s-au mișcat până când edilii nu s-au trezit cu portăreii la ușă. Primăria a pierdut procesul cu „Termica”, iar în 2021 s-a trezit cu o somație silită pentru cele 16 milioane de euro. O adevărată catastrofă pentru municipalitate, mai ales că executarea silită ar fi blocat toate conturile instituției. Ultima cale de atac a fost un proces la Înalta Curte de Casație și Justiție, pe care primăria l-a pierdut. Hotărârea magistraților a fost aceeași. Primăria trebuie să plătească lichidatorului 16 milioane de euro.

„Ziua Europei din acest an, care se concentrează asupra problemelor tinerilor, este umbrită de războiul din Ucraina, care afectează viața tuturor europenilor”

De 9 mai, când în fiecare an, începând cu 1985, se comemorează ziua istorică în care a fost pronunțată Declarația Schuman în cadrul unui discurs ținut la Paris, în 1950, de către ministrul francez al afacerilor externe, europenii sunt invitați să reflecteze, în egală măsură, și la șansa pe care o au de a trăi în cea mai lungă perioadă de pace din istorie. Din păcate, vorbim de un război chiar în interiorul Europei, la granițele Uniunii Europene.

Astăzi, în loc de a sărbători pacea, unitatea și idealul propus de Robert Schuman, care vorbea de o nouă formă de cooperare politică în Europa, care prevedea ca războiul dintre națiunile Europei să fie de neconceput, Europa este acum zdruncinată din cauza invaziei Ucrainei de către Federația Rusă, cu implicații asupra tuturor țărilor Uniunii Europene și a fiecărei categorii sociale, ca urmare a crizei refugiaților, a crizei energiei și a crizei economice.

Cu toate aceste crize suprapuse, în 2022 sărbătorim Anul european al tineretului, motiv pentru care noi, cei de la PSD, atât la nivel guvernamental, cât și parlamentar, am venit cu soluții, programe, măsuri și inițiative legislative dedicate tinerilor din România. Pe toate palierele, de la educație până la sănătate și la stimulente pentru achiziția de alimente sau a unei locuințe.

În cadrul Programului „Sprijin pentru România”, inițiat de PSD și aprobat de coaliția de guvernare, am început să promovăm măsuri concrete care să rezolve cu adevărat prioritățile tinerilor și ale familiilor cu copii.

„Uniunea Europeană începe să se schimbe din 9 mai, iar România trebuie să conteze mai mult!”

Pe 9 mai s-a încheiat un an întreg de dezbateri legate de viitorul Uniunii, din care și noi facem parte. Este, poate, cel mai important eveniment al ultimelor decenii, deoarece vor fi propuse schimbări fundamentale ale modului în care UE funcționează.

Liderii țărilor membre ale UE au luat foarte în serios criticile venite din partea cetățenilor din aceste țări, legate de modul de lucru al Uniunii, de birocrație, dreptul la decizie și chiar modul în care este auzită vocea oamenilor obișnuiți la Bruxelles. De aceea, Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană au organizat Conferința pentru viitorul Europei, poate cea mai importantă campanie de dezbateri directe între cetățenii tuturor țărilor membre și autoritățile de la Bruxelles. Concluziile acestor dezbateri vor deveni principiile care vor duce la schimbarea radicală a organizării Uniunii.

Am susținut întotdeauna că țara noastră trebuie să aibă o voce mult mai puternică în Uniunea Europeană. De altfel, nevoia de reformă a acestei structuri multistatale era evidentă de mult timp. Mă bucur că liderii europeni au înțeles că trebuie să asculte vocile oamenilor obișnuiți, ale cetățenilor care duc tot greul acestei uniuni.

Am avut români care au participat la aceste dezbateri directe și cred că a fost foarte clar ce ne dorim: o reducere cât mai rapidă și semnificativă a decalajelor nivelului de trai între diferitele țări din UE; întărirea securității întregii Uniuni, dar nu doar militară, ci mai ales economică, însemnând o mai mare sprijinire a economiilor vulnerabile din UE; extinderea democrației participative, în sensul în care vocea cetățenilor să aibă cu adevărat greutate în deciziile Uniunii. Toate aceste opinii au fost luate în considerare pentru documentul final, care va duce la schimbarea radicală a Uniunii Europene.

„Despre orientarea în carieră a tinerilor”

Săptămâna trecută am avut onoarea de a-l avea invitat la Oradea pe domnul Marius-Constantin Budăi, ministrul muncii și al solidarității sociale. Împreună am participat la „Târgul locurilor de muncă și de orientare în carieră”, un eveniment organizat de AJOFM Bihor în cadrul unui proiect european. Am ținut neapărat să vă relatez despre acest lucru pentru că nu a fost un târg oarecare, ci un eveniment de anvergură, care, în viitorul nu foarte îndepărtat, va servi drept model național pentru Ministerul Muncii.

A fost o bucurie imensă pentru mine să văd prezenți la acest eveniment dedicat pieței muncii mii de tineri, precum și sute de companii, furnizori de formare profesională, instituții publice și de învățământ. Consider că prin astfel de evenimente reușite putem să le arătăm cel mai bine tinerilor diversitatea de meserii pentru care pot opta și să-i îndrumăm să intre în contact cu ele. Pentru că asta am putut vedea la Oradea: un lucru extrem de frumos și care trebuie continuat la nivel național, nu doar un pliant dat în mâna unui elev, ci contactul direct cu meseria și cu locurile de muncă disponibile, dar mai ales cu ce implică acestea în practică.

Orientarea profesională a tinerilor încă din școala gimnazială și liceu este vitală pentru funcționarea economiei noastre! Așa cum le-am spus și celor prezenți la târg, atât ca dascăl, cât și ca om politic îi îndemn pe toți să își aleagă o meserie pe care să o iubească. Doar așa vor putea excela în acea profesie și doar așa se vor putea bucura de satisfacții profesionale și materiale.

Pentru că cea mai bună protecție socială este existența unui loc de muncă, guvernarea noastră nu mai trebuie să trateze doar efectele pieței muncii, ci să vedem care sunt cauzele problemelor, ale nemulțumirilor existente din partea angajatorilor și ale angajaților față de parteneri. Orientarea în carieră poate fi una dintre soluțiile pentru a rezolva problemele pieței forței de muncă din toată țara. O altă soluție stă în puterea dialogului. O comunicare onestă și un dialog social corect între Guvern, patronate și sindicate pot constitui temeliile unui stat social al bunăstării pentru toate categoriile, de la antreprenori până la angajați.

„Guvernul introduce un mecanism de actualizare a prețurilor cu 15% până la 40% și pentru contractele pe bani europeni!”

Lucrările la investițiile realizate prin proiecte cu fonduri europene sunt blocate sau se derulează cu încetinitorul din cauza creșterilor prețurilor la materialele de construcții, energie și carburant, la care se adaugă scumpirile generate de războiul din Ucraina.

Este o situație dificilă în care se găsesc atât firmele care au câștigat licitațiile pentru contractele cu fonduri europene, dar și beneficiarii investițiilor, autoritățile publice care sperau să dezvolte comunitățile locale cu ajutorul fondurilor europene. Analizele arată că firmele de construcții sunt, practic, în imposibilitatea de a realiza lucrările la noile prețuri, iar pe termen mediu și lung nu se poate determina cu exactitate cât vor dura conflictul din Ucraina și efectele economice globale.

Am discutat cu constructorii din Vrancea, care au subliniat că materialele folosite în construcții se scumpesc de la o lună la alta. Se dă comandă pentru o cantitate de țeavă în luna mai și este livrată în iunie la alt preț și, implicit, într-o cantitate mai mică.

De exemplu, la proiectele de infrastructură de apă și apă uzată studiile de fezabilitate și devizele generale aferente acestora au fost elaborate în 2014–2015 și, pe cale de consecință, costurile avute în vedere la determinarea valorii proiectelor și a valorii estimate a contractelor nu mai reflectă realitatea de astăzi, când proiectele sunt în derulare.

De aceea, continuarea contractelor în condițiile inițiale, la prețuri de acum 2-3 ani, ar putea conduce la intrarea în faliment a societăților din domeniu, dar și la pierderea fondurilor alocate României.

„Îndeplinirea angajamentelor asumate de România în fața UE, mai importantă decât criticile”

Blamările venite din partea opoziției și chiar a unor colegi din coaliția de guvernare sunt constructive în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor țării noastre pentru accesarea fondurilor europene, în special pentru recuperarea decalajelor apărute în procesul de atragere a miliardelor de euro din PNRR și din exercițiul financiar 2021–2027, dar numai în măsura aportului lor personal, pozitiv, cuantificat în acest proces.

Nu este doar ironic să vii și să critici actuala coaliție de guvernare și chiar și PSD, care nu a avut nicio pârghie în construcția PNRR. După cum știe toată lumea, acest domeniu este gestionat acum de PNL. Deci rezultă o probă clară că asemenea afirmații despre PSD sunt făcute doar din rea-voință. Însă, dincolo de „mărinimia” cu care unii își vorbesc în termeni mult prea duri propria țară prin Parlamentul European, trebuie să admitem că, din păcate, mai ales în acest context al conflictului armat de la granița de est, pentru România a devenit vital să facă dovada că ceea ce și-a asumat în fața UE se va concretiza odată cu infuzia financiară.

Admit că ar fi o sfidare nejustificată să ascundem că alte țări, precum Franța și Spania, ne-au luat-o cu mult înainte și au reușit să direcționeze mare parte dintre fondurile destinate lor pentru redresare și reziliență economică, în timp ce noi nu avem încheiate încă acordurile de parteneriat. Este, în principal, o sarcină a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să exploateze această șansă istorică oferită prin Planul național de redresare și reziliență pentru România. Numai că acest minister a suferit o fractură decizională prin demisia fostului deținător liberal al acestui portofoliu. De asemenea, deși au proiectat împreună, cât au fost la guvernare PNL și USR, acest PNRR, se pare că optica USR a fostului șef al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene nu s-a suprapus absolut deloc nici pe nevoile reale ale României, dar nici nu a coincis cu strategia succesorului său, a fostului ministru liberal, pentru acest domeniu.

„Facturile și profitul – prețul la carburanți”

Benzina și motorina au avut parte de o scumpire accelerată de la începutul anului, cauzată, în principal, de majorarea accizei pe carburanți, apoi de criza energetică, la care se adaugă contextul internațional.

Evoluțiile pe piață sunt limitate de escaladarea tensiunilor dintre Rusia și Ucraina și de amenințările cu care se confruntă Emiratele Arabe Unite.

Un efect considerabil în preț îl are costul de achiziție a materiei prime, legat direct de cotația produselor petroliere, care, la rândul său, este legată de cotația țițeiului.

Impactul prețului țițeiului în prețul carburanților are, de obicei, o întârziere de 45 de zile, legat de fluxul de producție. Astfel, țițeiul este cumpărat la un anume preț, apoi descărcat, procesat și depozitat până să ajungă în stație, de unde este vândut clienților la cotațiile produselor petroliere.

O altă influență importantă o are cursul de schimb leudolar. Petrolul și produsele petroliere sunt cotate în dolari, însă distribuția în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari – o întârziere de 30-45 de zile, în funcție de fluxul de producție/achiziție între prețul de achiziție și prețul de desfacere.

Astfel, o depreciere a leului în fața dolarului aduce cu sine scumpirea carburanților.

Fiecare parte componentă a prețului are influență în prețul final. Dar nu înseamnă în mod automat că o ajustare într-un sens a unei componente duce la o ajustare proporțională a prețului final.

În România există trei mari producători de carburanți – Petrom, Rompetrol și Lukoil – și mai mulți distribuitori majori. Trendul de preț al carburanților este urmat, fără excepție, de toți distribuitorii, chiar dacă în proporții diferite.

„Prețul carburanților va elimina creșterea economică în anul 2022!”

Principalii beneficiari ai majorărilor cu peste 60% ale prețurilor carburanților sunt Guvernul României și vânzătorii de benzină și motorină. Guvernul a încasat în primele luni ale anului venituri mai mari cu aproape 40% din TVA și cu aproape 10% din accize și se bucură ori de câte ori prețul la pompă se majorează.

Distribuitorii de benzină și motorină își freacă și ei mâinile de fericire, căci profiturile s-au dublat și există șanse să crească și mai mult de atât. Cine sunt cei care pierd? Românii!

Prețul exorbitant al benzinei și al motorinei a declanșat o degradare a puterii de cumpărare pentru românii de rând la fel de puternică precum cea din anii ’90, când prețurile se majorau de la o zi la alta. Carnea, laptele, ouăle, uleiul sau pâinea și-au dublat prețurile, în timp ce Guvernul nu știe cum să onoreze promisiunea tichetelor de o sută și ceva de lei pe lună acordate doar celor cu venituri foarte scăzute, de parcă angajatul cu salariul minim ar fi vreun mare bogătaș.

Orice elev care a absolvit gimnaziul știe că o creștere bruscă a prețurilor de consum determină o reducere drastică a cantităților consumate. Pe cale de consecință, România, țara care importă mai mult decât exportă, se va confrunta în scurt timp cu acumularea de stocuri, pentru că populația nu are suficiente resurse financiare ca să le cumpere. De aici înainte știm cu toții că urmează stagnarea sau chiar scăderea economică, cu efecte devastatoare asupra tuturor echilibrelor economice. Ce au făcut cei responsabili pentru a opri acest tăvălug? Nimic.

În aproape toate statele europene, guvernele au pus în aplicare măsuri eficiente pentru a stăvili creșterile amețitoare ale prețurilor la carburanți. Toți europenii au știut ce înseamnă să scapi din mână aceste prețuri, mai ales că traversăm o perioadă plină de multe alte provocări. La noi, Guvernul propune, nu știe încă foarte bine cum, să acorde 50 de bani pe litru doar unor categorii de transportatori, nu tuturor, deși carburanții s-au scumpit cu aproape 4 lei pe litru. Ce să spun? Improvizații și soluții neprofesioniste, care vor împinge prețurile benzinei și motorinei și mai sus. Îmi este greu să înțeleg de ce soluțiile propuse de mine și de colegii mei, pe care le-au îmbrățișat și mulți liberali și socialdemocrați, pentru stoparea creșterii prețurilor la carburanți sunt ignorate. Formula era foarte simplă, fără să se mai mute banii dintr-un buzunar în altul: plafonarea prețurilor la o valoare medie a anului trecut, concomitent cu o reducere a poverii fiscale pe aceste produse. Adică diminuarea cotei TVA și a accizelor pentru o perioadă limitată de timp. Statul avea aceleași venituri, vânzătorii de carburanți aceleași profituri, iar românii aceleași prețuri la pompă ca anul trecut.

„Redeșteptarea poporului român – Fondul Proprietatea și modul de gestionare a situației din segmentul energetic”

Fondul Proprietatea a fost înființat de Guvernul României în decembrie 2005, în baza dispozițiilor H.G. nr. 1.481/2005, pentru despăgubirea persoanelor ale căror bunuri au fost expropriate în timpul comunismului – în special, în cazurile în care restituirea în natură nu a fost posibilă –, prin acordarea de acțiuni la Fondul Proprietatea în funcție de pierderile suferite.

Această înființare a avut, în primul rând, efecte asupra petenților care s-au dus în instanțele de judecată competente pentru a-și redobândi imobilele, în baza dispozițiilor Legii nr. 10/2001, republicată, dar și a altor acte normative care stabileau condiții de despăgubire a persoanelor care au fost expropriate în mod abuziv ca urmare a instalării regimului comunist.

În 2005, legiuitorul român a înființat Societatea Comercială „Fondul Proprietatea” – S.A., care este o societate comercială pe acțiuni, și nu o instituție guvernamentală, și se află sub controlul Adunării generale a acționarilor. Procesul de restituire este total independent de Fondul Proprietatea, având în vedere faptul că este gestionat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, ca entitate juridică specializată din cadrul administrației centrale.

La Fondul Proprietatea, acționarul unic inițial a fost statul român. În timp însă, acțiunile emise de Fondul Proprietatea au fost transferate, cu titlu gratuit, deținătorilor de titluri de despăgubire emise la data constituirii fondului, prin decizii emise ulterior înființării Fondului Proprietatea. S-a stabilit numărul acțiunilor transferate prin raportare la valoarea titlurilor de despăgubire deținute.

„Ziua Europei, motiv de conștientizare a rolului tinerilor în actualul context al conflictului din Ucraina”

În acest an, Ziua Europei celebrează Anul european al tineretului și marchează, totodată, susținerea față de Ucraina, ambele teme fiind motive de reflectare asupra unui viitor care să se bazeze pe pace, cooperare și solidaritate.

În acest sens, consider că este important de stabilit un cadru legal, la nivel european, pentru a rezolva situația refugiaților din Ucraina. Scrisoarea celor 10 state ale Uniunii Europene care cer Comisiei Europene fonduri pentru gestionarea crizei refugiaților și impactului economic al conflictului din Ucraina este pe agenda PSD.

Vreau să subliniez faptul că demersurile europarlamentarilor și miniștrilor social-democrați pe plan european, pentru a determina o reacție de solidaritate a Uniunii Europene față de statele din prima linie care gestionează situația refugiaților sau care sunt cel mai afectate de consecințele economice ale războiului din Ucraina, încep să dea rezultate. România a fost unul dintre inițiatorii acestei acțiuni de a se formula o scrisoare comună prin care se solicită un mecanism pentru accesarea fondurilor europene pentru statele din prima linie. Aceasta a fost propunerea PSD încă din primele săptămâni de la izbucnirea conflictului din Ucraina.

Până în prezent, Comisia Europeană a acceptat activarea unor mecanisme financiare deja existente la nivelul Uniunii Europene, „Cohesion’s Action for Refugees in Europe – CARE și REACT-EU”, însă în scrisoarea semnată de cele 10 state se arată că o parte din fondurile disponibile au fost utilizate în pandemia de COVID, fiind necesare alte măsuri financiare.

„OUG privind actualizarea prețurilor materialelor de construcții și pentru contractele pe fonduri europene”

După modelul propus de PSD în Programul „Sprijin pentru România”, Guvernul preia principiul actualizării prețurilor materialelor de construcții și în contractele cu finanțare europeană. Realitatea este că din cauza scumpirilor nu se mai puteau respecta nivelurile de preț stabilite inițial în contracte. Se introduce astfel un mecanism de actualizare a prețurilor cu 15% până la 40% și pentru contractele pe bani europeni.

Vorbim, practic, de un prim demers menit să dea încredere atât constructorilor, cât și autorităților pentru reluarea/continuarea activității pe șantiere și reintrarea în graficul de execuție al proiectelor.

De asemenea, este important de menționat faptul că actualizările de preț se aplică și retroactiv, pe contractele în derulare. La acest moment, absorbția fondurilor din exercițiul financiar 2014–2020 este de 60%. Au mai rămas 14 miliarde de euro de atras/cheltuit până la finalul anului viitor. Se adaugă banii din PNRR, 29 de miliarde de euro, din care 14,9 miliarde sunt împrumuturi pentru care se plătește dobândă. Mai sunt și cele aproximativ 30 de miliarde de euro pentru România din exercițiul financiar 2021–2027.

Fără ajustarea necesară adusă de această ordonanță, care să permită reluarea urgentă a lucrărilor la proiecte, multe miliarde de euro s-ar pierde, pur și simplu.

România nu își poate permite acest lucru!

„Înstrăinarea siguranței energetice”

Declarația mea politică de astăzi este continuarea temei deschise de mine anterior, și anume subminarea siguranței energetice a României. Din păcate, constat că situația în sectorul energetic se agravează continuu, iar statul român perseverează în ideea de a-și tăia craca de sub picioare în ceea ce privește siguranța energetică.

Vă reamintesc faptul că mai bine de o treime din energia electrică produsă în România, mai exact 35,8% (date ANRE), este generată de hidrocentrale. În aceste condiții, logic ar fi ca statul român să aibă grijă de acest sector, cel puțin să-l întrețină și, în măsura posibilităților, să-l dezvolte.

Ce se întâmplă însă în realitate? În realitate, statul român caută pretexte să mai vândă o parte din hidrocentrale, iar unii colegi din Parlament pregătesc activ terenul pentru a concesiona, închiria sau chiar a vinde hidrocentrale. Aici mă refer la deputatul din partea Forumului Democrat al Germanilor din România, domnul Ganț Ovidiu-Victor, care, în întrebarea sa adresată ministrului energiei, sugerează evaluarea posibilității de a concesiona, vinde sau închiria unele centrale hidroelectrice.

În aceste condiții, mă întreb: ale cui interese le reprezintă domnul deputat Ganț? Pentru că firesc ar fi să se pună problema de a crește eficiența, ponderea și sustenabilitatea generării de curent al hidrocentralelor. În schimb, vedem o abordare paradoxal opusă a problemei – dacă hidrocentralele nu funcționează sau nu produc suficient curent, haideți să scăpăm de ele, le vindem sau le concesionăm. În așa fel, problema va fi pasată altora și mai câștigăm și ceva bani din asta.

„PSD vine cu măsuri concrete pentru protejarea angajaților cu salarii mici și păstrarea forței de muncă calificate pentru susținerea activității IMM-urilor”

PSD își respectă toate angajamentele pe care și le-a luat atunci când a intrat la guvernare. Încă o măsură importantă devine realitate, în urma aprobării actului normativ inițiat de ministrul social-democrat al finanțelor pentru creșterea voluntară cu 200 de lei a salariului minim, la care taxele sunt zero.

PSD, fie prin inițiativele parlamentare, fie prin proiectele și hotărârile Guvernului propuse de miniștrii social-democrați, implementează rapid măsurile din Programul „Sprijin pentru România”. Pentru combaterea creșterii prețurilor și asigurarea stabilității forței de muncă calificate în mediul privat, ministrul finanțelor a elaborat proiectul conform căruia angajatorii să poată opera, de la 1 iunie, creșterea voluntară cu 200 de lei a salariului minim pentru angajații cu acest nivel de salarizare. Suma suplimentară de 200 de lei va fi scutită de taxe.

Acum în România sunt 1,7 milioane de persoane angajate pe salariul minim, ceea ce reprezintă o treime din numărul total de angajați. Peste 80% dintre aceste persoane au cel puțin o calificare.

În viziunea noastră este inadmisibil ca într-o țară europeană ca România să avem personal din domeniul sanitar, ingineri, maiștri, constructori, șoferi profesioniști, alte funcții de management în sistemul privat plătiți cu salariul minim.

De aceea, măsura majorării salariului minim și neimpozitării acestuia a fost inclusă în pachetul de sprijin de ministrul Adrian Câciu, la propunerea reprezentanților mediului de afaceri, și nu are impact bugetar. De această măsură vor beneficia și persoanele nou-angajate în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022 pentru care nivelul salariului de bază lunar brut, stabilit potrivit contractului individual de muncă, este de 2.750 de lei. Creșterea voluntară a salariilor angajaților plătiți cu salariul minim se adaugă măsurilor deja implementate din Programul „Sprijin pentru România”.

„PSD vine cu soluții concrete pentru realizarea investițiilor la nivel național și regional”

La inițiativa PSD, Guvernul a aprobat două acte normative pentru actualizarea prețurilor materialelor de construcții, în contractele atât cu finanțare națională, cât și din fonduri europene, pentru a elimina piedicile din calea marilor investiții în infrastructură.

Așadar, de la intrarea în vigoare a celor două ordonanțe de urgență, toate costurile vor fi indexate pentru a acoperi creșterea prețurilor la materialele de construcții și energie, iar aceste prevederi vor fi incluse în clauzele contractelor cu termen mai mare de 6 luni. Același principiu se va aplica și la proiectele europene, unde se introduce un mecanism de actualizare a prețurilor cu 15% până la 40%, după modelul propus de PSD în Programul „Sprijin pentru România”.

Era obligatoriu să fie luate măsuri pentru susținerea companiilor românești care au lucrări publice de infrastructură, întrucât, din cauza scumpirilor, nu se mai puteau respecta nivelurile de preț stabilite inițial în contracte și astfel se oprea activitatea și se bloca investiția o perioadă foarte mare de timp.

Este un prim pas prin care să se dea încredere atât constructorilor, cât și autorităților pentru reluarea sau continuarea activității pe șantiere și respectarea graficelor de execuție a proiectelor. Bineînțeles că este nevoie și de alte completări ale cadrului legislativ, precum și de măsuri suplimentare de sprijinire a companiilor românești în toate domeniile de activitate, în funcție de evoluția situației. Însă vreau să subliniez un lucru important în legătură cu această actualizare a prețurilor la materialele de construcții, și anume că se aplică și retroactiv, inclusiv la contractele aflate în derulare.

„Identitatea europeană a României și a românilor”

„Va veni o zi în care voi..., toate națiunile continentului, fără să vă pierdeți calitățile distincte și glorioasa voastră individualitate, veți fonda o unitate superioară și veți construi fraternitatea europeană.”, spunea în 1849 Victor Hugo.

Și parcă nicicând nu au fost mai actuale, mai reale și mai necesare aceste vorbe.

Ziua de 9 mai este o zi cu atât de multe semnificații, este Ziua Europei, Ziua Independenței țării noastre, ziua sfârșitului celui de-Al Doilea Război Mondial.

Însă, oricât de multe semnificații am celebra în această zi, cu toate au același numitor comun: unitatea și solidaritatea pentru aceleași valori și idealuri, pace, libertate, apărarea și promovarea principiilor democrației.

Suntem atât de multe națiuni în Uniunea Europeană și, dincolo de diferențele și diversitatea specifice, dincolo de identitatea națională a fiecăruia dintre noi, cu toții avem și împărtășim o identitate europeană comună, bazată pe tot ce au mai bun și mai profund ființa umană și statul modern.

În ultimii 150 de ani, omenirea a progresat enorm. Iar acest progres a venit de multe ori prin suferință și evenimente dintre cele mai tragice. Toate suferințele îndurate, toată această luptă ne-au adus astăzi la conștiința superioară a necesității de a fi uniți și solidari pentru a promova și apăra împreună pacea și democrația. Conflictul din Ucraina ne subliniază din ce în ce mai mult acest lucru. Istoria de până acum ne îndeamnă și ea la această unitate.

De aceea, această zi este și trebuie să fie cu mult mai mult decât o simplă celebrare. Ea este și trebuie să fie manifestarea concretă a fiecăruia dintre noi, membri și parte a Europei, de a nu pune niciodată la îndoială idealurile noastre comune și a nu înceta niciodată să le apăram.

Unii dintre români și-ar dori ca România să se implice mai activ în Ucraina și să livreze ucrainenilor armament greu, în timp ce alții preferă ca țara noastră să fie mai echidistantă și să sprijine doar ucrainenii ajunși pe teritoriul României, fără să acorde sprijin de război țării vecine.

Împărtășesc susținerile potrivit cărora România trebuie să fie echilibrată.

Experții în politică externă afirmă că acest echilibru de care a dat dovadă țara noastră este, pe de o parte, pe fondul unor situații speciale și al relațiilor dintre România și Ucraina de-a lungul a cel puțin trei decenii și, pe de altă parte, ca măsură de precauție, întrucât România se teme de Ucraina, geopolitic vorbind.

Personal, nu îmbrățișez niciuna dintre aceste două teorii, întrucât România a dovedit deja contrariul pe parcursul celor aproximativ 80 de zile de război, însă opinez că importanța geostrategică a României, ca țară membră NATO, ne obligă să urmăm calea echilibrului. România are o poziție geostrategică importantă în partea de est a NATO și o Românie sigură înseamnă mai multă siguranță și pentru frații noștri din Republica Moldova, pentru poporul român, pentru refugiații ucraineni și, nu în ultimul rând, pentru întregul bloc NATO.

România a arătat că vrea pace în țara vecină, în UE și pe glob, dar, în egală măsură, a dovedit că este puternică, primitoare, că inima românilor nu are granițe și, prin modul în care țara noastră a gestionat situația refugiaților și a dovedit că este partener de nădejde, atât ca membru UE, cât și ca membru NATO, consider că România merită să se alăture spațiului Schengen.

„Partidul Social Democrat își asumă protejarea pădurilor din România”

DNA-ul pădurilor, așa cum a fost elaborată propunerea de către USR, nu a trecut testul constituționalității, așa cum nici partidul amintit nu a demonstrat încă maturitate politică.

În acest sens, Partidul Social Democrat va ține cont de decizia și motivarea Curții Constituționale a României și va veni cu propriile propuneri, astfel încât, la final, să votăm o lege bună, aplicabilă și constituțională.

Am fost ales deputat într-unul dintre cele mai verzi județe ale României. Am locuit toată viața în Munții Apuseni și înțeleg pe deplin însemnătatea unei păduri sănătoase și a unei exploatări sustenabile și echilibrate, care să genereze venituri comunităților locale, dar și garanția protejării mediului înconjurător.

Partidul Social Democrat nu poate fi acuzat că nu protejează pădurile. Este singurul partid care, de câte ori a fost la guvernare, a adoptat măsuri împotriva tăierilor ilegale. PSD este partidul care a înființat Radarul pădurilor și Sistemul 112 pentru transportul de lemn.

Tot Partidul Social Democrat a adoptat Noul cod silvic și Legea contravențiilor silvice, care prevede amenzi uriașe pentru lemnul tăiat ilegal și pentru transportul de lemn tăiat ilegal, inclusiv confiscarea mijlocului de transport folosit pentru asta.

Înțelegem faptul că protejarea mediului a devenit, din cauza schimbărilor climatice, un discurs la îndemână pentru majoritatea oamenilor noi din politică, însă de la vorbe și sloganuri rostite cu pioșenie în campaniile electorale și până la a elabora cadrul legislativ necesar este o cale lungă, care necesită profesionalism, ce poate fi probat oricând cu fapte și acțiuni concrete.

„Despre falsul sentiment de siguranță”

Se instalează în România un fals sentiment de siguranță, într-un moment extrem de delicat, când avem la granițe un război de o rară violență, care generează crize economice și sociale de o amploare pe care cu greu o putem evalua corect acum. „Ce ni se poate întâmpla rău? Suntem membri ai NATO și ai UE! Suntem la adăpost!” Da, suntem și bine că ne-am propus să fim și am plătit prețul aderării, dureros pentru mulți români.

NATO și UE pot face multe pentru noi, cu o condiție: să se găsească un consens asupra măsurilor necesare. Sunt atâtea națiuni prezente, fiecare cu viziunea ei, cu interesele ei, cu capacitățile ei de a produce „securitate” și resurse materiale și financiare pentru asigurarea ei. Iar solidaritatea de fațadă este acum cel mai mare rău care ni se poate întâmpla. Ea are costuri morale și economice, iar consecințele politice pe termen lung pot fi dintre cele care ridică, dinspre refulările bazinului de electori, afinități extremiste sau hiperconservatoare.

Problema cu adevărat spinoasă o reprezintă răspunsul la întrebarea pe care o ocolim cu metodă: ce facem noi pentru noi în aceste crize? Ceea ce ar trebui să facem și în condiții normale, în care nu suntem presați de crize: să acționăm cu ochii pe agenda publică. Reducerea dependenței energetice este importantă acum, dar la fel era și acum cinci ani, și acum zece ani. Și am amânat deciziile! Refacerea sistemelor de irigații, la fel. Dacă se întâmplă ceva, de unde luăm cele 80% din alimentele pe care le importăm, deși avem un important potențial agricol? Și noi ce facem acum? Discuții despre intervenția statului _versus_ piața dereglementată? Timp în care țăranii rămân cu recoltele pe câmp, putrezind? Fac trimitere directă la unele măsuri de calmare a inflației. Dacă vom continua pe drumul ăsta, întârziind cu orice preț aplicarea măsurilor sociale, vom avea mari probleme. Nemulțumirea socială crește și la noi, crește și în Europa. Nu mi se pare că dovedim prea multă abilitate în a o ține sub control.

„9 mai – ziua speranței, a păcii și a umanității”

Pentru întreaga lume, 9 mai a simbolizat, timp de aproape 8 decenii, sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. 5 ani mai târziu, acest fapt istoric a pus bazele Uniunii Europene, o uniune de state libere și democratice care a adus prosperitatea și pacea pe vechiul continent pentru milioane de cetățeni.

La numai o zi distanță, pe data de 10 mai, România sărbătorește Ziua Independenței de Stat. În această zi, (re)învățăm, de fiecare dată, lecția demnității, umanității, sacrificiului și iubirii de patrie și neam. Mai avem puțini veterani printre noi. De aceea, poveștile lor sunt atât de importante pentru noi.

În urmă cu două luni, credeam că generația noastră va cunoaște ce înseamnă războiul doar din cărți și din filme. Dar realitatea ne-a arătat că nimic nu durează veșnic. Lecția pe care o învățăm în aceste zile este că trebuie să fim uniți, solidari și să apărăm ce au câștigat pentru noi bunicii noștri: pacea și normalitatea.

Realitatea este că, dacă nu eram membri UE și NATO, țara noastră ar fi avut foarte mult de pierdut. Astăzi trebuie să le fim recunoscători înaintașilor noștri, care au avut idealuri și au luptat pentru ca România să facă parte din cele mai puternice alianțe.

Astăzi, România poate ajuta Ucraina și poate găzdui sute de mii de refugiați. În plus, România a primit sprijin din partea UE – 450 de milioane de euro pentru a putea gestiona situația refugiaților din Ucraina.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în țara noastră au intrat peste 800.000 de refugiați din Ucraina. Refugiații se pot încadra în muncă pe teritoriul României fără a fi necesară obținerea vizei de ședere în scop de muncă de la misiunile diplomatice ale României în Ucraina. De la începutul războiului din Ucraina și până în prezent, numărul contractelor de muncă ale cetățenilor ucraineni înregistrate în Revisal a crescut de la 2.666 contracte înregistrate în data de 24 februarie la 5.075 contracte înregistrate la 9 mai 2022.

„10 mai este, prin lege, Ziua Independenței Naționale a României”

Ziua de 9 mai 2022 va rămâne una neagră în mentalul colectiv românesc nu doar din cauza imaginilor cu Armata Roșie aclamându-l pe Vladimir Putin la Moscova.

Un alt aspect, deloc mai prejos ca importanță, a fost încălcarea unei legi laolaltă de instituții ale statului și de reprezentanți ai autorităților locale.

Concret, anul trecut, Parlamentul României a restabilit 10 mai ca zi a independenței, punând capăt falsului istoric impus de regimul comunist începând cu 1948.

Aprobată cu o majoritate largă de voturi în ambele Camere ale Parlamentului, Legea nr. 189/2021 privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenței Naționale a României stipulează la articolul 1: „Ziua de 10 mai va fi sărbătorită în fiecare an ca Ziua Independenței Naționale a României, zi de sărbătoare națională, lucrătoare.”

Iar articolul 2 prevede clar că: „Parlamentul, Președintele României, Guvernul, celelalte autorități publice centrale, precum și autoritățile administrației publice locale vor organiza manifestări cultural-artistice, cu ocazia sărbătoririi

zilei prevăzute la art. 1.” Iar ziua prevăzută la articolul 1 este 10 mai!

Am constatat cu regret cum primari, președinți de consilii județene, prefecți, perpetuând tradiția comunistă, au organizat manifestări publice pe 9 mai, fără să țină cont de adevărata zi a independenței României.

Pot să înțeleg că unii nu vor să accepte că această controversă politică privind ziua proclamării independenței a fost tranșată cu argumente științifice de Academia Română, care a susținut puternic adoptarea legii despre care vorbesc.

„PNL îi sprijină pe românii afectați de creșterea prețurilor” În fața provocărilor economice și sociale majore cu care ne confruntăm, Guvernul, condus de liberalul Nicolae Ciucă, vine cu soluții de sprijin pentru românii afectați de explozia prețurilor la bunurile de consum. Consider că este extrem de important să fim solidari și să ne respectăm, așadar, angajamentele asumate în fața cetățenilor în campaniile electorale. Tocmai de aceea, actualul guvern a adoptat pachetul de măsuri „Sprijin pentru România”, menit să stabilizeze fluctuațiile din economia națională și să îi asigure o creștere durabilă.

Pe această cale, salut adoptarea a încă unei măsuri de sprijin pentru populație, care prevede acordarea, începând cu data de 1 iunie, a unor vouchere pentru alimentele de bază, în valoare de 250 lei.

Valoarea totală a proiectului este de peste 3 miliarde de lei, din care jumătate sunt fonduri europene, iar măsura vizează aproximativ 3 milioane de beneficiari, persoane cu venituri mici, care îndeplinesc anumite criterii stabilite de Executiv, astfel:

– pensionarii cu venit net lunar sub 1.500 de lei;

– persoanele cu dizabilități cu venit net lunar sub 1.500 lei (numărul estimat al acestora fiind 400.000);

– familiile cu cel puțin doi copii în întreținere cu venit net lunar pe membru de familie sub 600 de lei;

– familiile monoparentale cu venit net lunar pe membru de familie sub 600 de lei;

– familiile care au drept la ajutor social și persoanele fără adăpost.

Este datoria noastră să oferim soluții pentru a asigura standarde europene de protecție socială a cetățenilor români, iar eforturile guvernamentale se canalizează în această perioadă tocmai spre găsirea soluțiilor care să asigure menținerea puterii de cumpărare, grav afectată de inflația galopantă și de creșterea prețurilor la bunuri și servicii.

## „Sprijin pentru România”

O economie bazată pe o creștere reală poate asigura locurile de muncă, precum și fondurile necesare pentru dezvoltarea și susținerea unor politici sociale și a unor servicii publice de calitate, apropiate de viața și de dorințele cetățenilor.

Pachetul de măsuri economico-sociale „Sprijin pentru România” prinde contur. Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat acordarea de granturi în valoare de 300 milioane euro pentru patru domenii: industria alimentară, acvacultură, piscicultură și agricultură, dezvoltate pe două măsuri: microgranturi și granturi pentru capital de lucru pentru IMM-uri.

Conform primei măsuri, de microgranturi, va fi acordată o sumă de 5.000 de euro pentru microîntreprinderi, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale care desfășoară activitate în domeniile menționate. Bugetul aferent acestei prime măsuri este de 50 de milioane de euro, numărul beneficiarilor fiind estimat la peste 10.000.

A doua măsură este reprezentantă de granturile pentru capital de lucru, cu un buget de 250 milioane de euro. Astfel, vor fi acordate granturi în valoare de 15% din cifra de afaceri pentru întreprinderile mici și mijlocii, dar nu mai mult de 120.000 de euro.

Cu ajutorul granturilor vor putea fi acoperite cheltuielile cu materia primă, achiziția de combustibil și alte cheltuieli necesare activităților curente, în această perioadă grea, în care cresc prețurile pentru tot ceea ce presupune activitatea companiilor care activează în cele patru domenii importante ale economiei.

Această decizie mult așteptată, care face parte din pachetul „Sprijin pentru România”, este încă un pas important făcut de Guvern în direcția modernizării și a recuperării decalajelor de dezvoltare ale țării noastre în raport cu alte state ale Uniunii Europene!

„9 mai – Ziua Europei”

Acum 77 de ani, Europa ieșea ruinată din cea mai mare conflagrație pe care a cunoscut-o umanitatea. Cel de-Al Doilea Război Mondial a însemnat pierderi umane fără precedent, aproximându-se între 70 și 85 de milioane de morți, cam 3,7% din totalul populației lumii.

„Niciodată din nou!” este sintagma pe care omenirea a strigat-o la unison după acest eveniment catastrofal, care a determinat și programul de exterminare în masă a populației evreiești europene. Acum, mai mult decât oricând, Europa nu mai trebuia să fie martora unui nou război între statele sale. Permanenta amenințare a unei confruntări între Est și Vest a făcut ca reconcilierea franco-germană să devină o prioritate esențială dacă Europa avea să vadă pacea. Momentul T0 în istoria reconcilierii și integrării europene îl reprezintă declarația ministrului afacerilor externe francez, Robert Schuman, rostită la 9 mai 1950 și care avea să pună bazele spațiului comunitar european așa cum îl cunoaștem noi astăzi, la 72 de ani de la acea zi.

În cursul declarației sale, Robert Schuman propunea ca industria cărbunelui și oțelului, vitale pentru producția de armament, să fie supuse controlului unui organism comun supranațional, numit Înalta Autoritate. Această înaltă autoritate trebuia să aibă rolul de a asigura, în cel mai scurt timp posibil: modernizarea producției și îmbunătățirea calității acesteia; furnizarea în condiții egale a cărbunelui și oțelului pentru piețele din Franța și Germania, precum și pentru

piețele din alte țări membre; dezvoltarea în comun a exporturilor către alte state; egalizarea și îmbunătățirea nivelului de trai al muncitorilor din aceste ramuri industriale. Aceasta urma să fie alcătuită din personalități independente, numite de guverne, respectându-se principiul reprezentării egale.

„Sprijin pentru pescuit și acvacultură”

Sectoarele pescuitului, acvaculturii și prelucrării sunt grav afectate din cauza prețurilor ridicate la energie, oxigen și materii prime, pentru a doua oară în ultimii ani, după pandemia de COVID-19.

Comisia Europeană a decis să ia noi măsuri rapide pentru a le sprijini în această criză.

În conformitate cu Regulamentul privind Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA), Comisia Europeană poate activa mecanismul de sprijin în caz de criză, în cazul unui eveniment excepțional, care cauzează o perturbare semnificativă a piețelor. Mecanismul de criză al FEAMPA este o măsură temporară. Acesta se aplică retroactiv, de la 24 februarie 2022, data începerii agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, și va dura până la sfârșitul anului 2022. Statele membre pot decide dacă doresc sau nu să îl utilizeze.

Din cauza războiului, mulți pescari din UE nu merg pe mare, deoarece îi costă mai mult decât șederea în port. Navele de pescuit care operează în Marea Neagră se confruntă și cu amenințarea unor posibile activități militare, ceea ce duce la suspendarea activității lor. Sectoarele acvaculturii și prelucrării sunt afectate și de costurile ridicate de logistică și de transport.

Se preconizează că piața peștelui se va confrunta cu un șoc negativ în ceea ce privește oferta atât de produse pescărești proaspete, cât și de anumite produse prelucrate sau conservate, ca urmare a penuriei de materii prime. Mecanismul permite statelor membre să acorde două tipuri de măsuri de criză.

În primul rând, se vor acorda compensații financiare pentru operatorii din sectoarele pescuitului, acvaculturii și prelucrării, pentru pierderile de venit și costurile suplimentare generate de perturbarea actuală a pieței, dacă sunt legate de perturbarea pieței cauzată de războiul din Ucraina.

În urmă cu 72 de ani, Robert Schuman, ministrul francez de Externe, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică la nivel european, axată în mod principal pe stabilirea și menținerea păcii în regiune. În declarația din 9 mai 1950, care îi poartă numele, Schuman sublinia importanța și puterea valorilor fundamentale ale societății europene, consacrând pacea ca fiind epicentrul viziunii sale asupra Europei.

Națiunile europene au înțeles, astfel, că unitatea este cea mai puternică armă, care va descuraja orice amenințare la adresa lor.

Al Doilea Război Mondial a reprezentat una dintre cele mai întunecate perioade din istoria mondială, cu urmări fatale, pierderi de zeci de milioane de vieți și efecte devastatoare, care au continuat să se resimtă de-a lungul multor decenii. La 5 ani de la sfârșitul acestui flagel, propunerea lui Schuman reprezenta garanția prevenirii unui al treilea război mondial, un moment istoric ce a reprezentat piatra de temelie pentru crearea Uniunii Europene!

Ziua de 9 mai are o dublă importanță pentru țara noastră, pentru că, în 1877, România își proclama independența statală. Declarația de independență, rostită de Mihail Kogălniceanu în plenul Adunării Deputaților, consfințea înscrierea definitivă a țării noastre pe harta Europei!

În 2022 sărbătorim Ziua Europei și Ziua independenței statale a României într-un context extrem de dificil, în care securitatea comunității europene este amenințată de invazia ilegitimă a Rusiei în Ucraina. Războiul de la granițele României, declanșat de Vladimir Putin, este un război împotriva valorilor și principiilor europene!

Unitatea, așadar, este principalul scut împotriva beligeranților și pentru protejarea democrației, statului de drept și drepturilor noastre fundamentale. Europa înseamnă pace și evoluție! Nimeni nu va putea atenta la aceste deziderate atâta timp cât vom rămâne uniți și dedicați valorilor noastre europene!

„Programul național de investiții «Anghel Saligny» – o șansă pentru dezvoltarea județului Caraș-Severin!”

Atunci când Guvernul PNL a adoptat Programul național de investiții „Anghel Saligny” nu puține au fost vocile unor politicieni de rea-credință care au contestat utilitatea dezvoltării celor mai sărace regiuni ale țării. Chiar dacă

România s-a dezvoltat puternic după aderarea la Uniunea Europeană, nu putem să nu constatăm că în interiorul țării au apărut decalaje de dezvoltare atât între regiuni, cât și între mediul rural și mediul urban.

Așadar, Programul „Anghel Saligny” este o necesitate. Este de apreciat faptul că Guvernul, condus de Nicolae Ciucă, întreprinde toate demersurile pentru dezvoltarea și modernizarea comunităților locale, prin investiții publice, singura opțiune pentru asigurarea creșterii economice sănătoase pe termen lung.

Județului Caraș-Severin, unul dintre județele care au nevoie urgentă de investiții publice locale, i s-au aprobat proiecte în valoare de peste 1,34 miliarde de lei, una dintre cele mai mari sume alocate dezvoltării județului în ultimele decenii. Extinderea și modernizarea rețelelor de apă și de canalizare, modernizarea și reabilitarea drumurilor de interes local, precum și extinderea rețelelor de gaze și branșarea gospodăriilor la o sursă modernă de încălzire a locuințelor, la gaze naturale, sunt numai câteva dintre proiectele care vor schimba în bine viața locuitorilor din județul pe care îl reprezint în Parlamentul României.

Am convingerea că autoritățile administrației publice locale din județul Caraș-Severin vor fi sprijinite să realizeze proiecte de succes, atât în cadrul Programului național de investiții „Anghel Saligny”, cât și cu ajutorul fondurilor externe nerambursabile. Nu pot să nu constat că, datorită efortului Guvernului Ciucă, au fost deja pregătite zeci de axe de finanțare, atât din PNRR, cât și din bugetul multianual al UE, care vor putea fi accesate de primării și de consilii județene. Acestea vizează modernizarea turismului, inclusiv turismul balnear, modernizarea școlilor și a unităților de învățământ, a infrastructurilor locale de bază.

„Redăm memoriei colective reperele istorice ale României autentice”

Ziua de 10 mai marchează trei momente esențiale din istoria poporului român: începutul domniei lui Carol I, Independența de stat și încoronarea primului rege al țării.

Înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 februarie 1866, a provocat o criză politică imensă. Între grupările opoziției au existat mari neînțelegeri în legătură cu succesiunea la domnie. Ideea aducerii unui prinț străin avea drept obiectiv menținerea stabilității interne, a unității națiunii, consolidarea autonomiei și pregătirea temeinică pentru dobândirea mai rapidă a independenței, potrivit site-ului Familiei Regale.

Din postura de parlamentar liberal, sunt mândru că Ion C. Brătianu a jucat rolul decisiv în aducerea lui Carol I pe tronul României. Prințul Carol de Hohenzollern a fost recomandat de Napoleon al III-lea, împăratul Franței. Ion C. Brătianu a fost trimisul României la Düsseldorf pentru a obține consimțământul venirii în țară din partea tânărului principe, a familiei sale și a regelui Prusiei, Wilhelm I. Abordarea marelui politician liberal a avut succes, astfel că tânărul prinț a acceptat să devină noul „domnitor al românilor”. În anul 1866, Locotenența Domnească a publicat o „proclamație către popor”, prin care recomanda alegerea printr-un plebiscit a principelui Carol Ludovic de Hohenzollern ca domnitor al României, sub numele de Carol I. Plebiscitul s-a desfășurat în aprilie 1866, rezultatul confirmând, cu majoritate covârșitoare, alegerea lui Carol de HohenzollernSigmaringen ca domnitor al României. În mai 1866, acesta depune jurământul de credință în fața Adunării Constituante, a Locotenenței Domnești și Guvernului, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I, conform „Istoria României în date”.

„România a făcut progrese semnificative în privința protejării drepturilor de proprietate intelectuală”

O veste foarte bună a venit la sfârșitul lunii trecute pentru țara noastră. Pe 27 aprilie 2022 a fost publicat Raportul special 301 al Reprezentantului SUA pentru comerț (US Trade Representative) și anunțarea concomitentă a scoaterii României de pe Lista de supraveghere a raportului. Acest document anual se referă la situația protejării și aplicării drepturilor de proprietate intelectuală de către partenerii comerciali ai SUA.

Raportul 301 este rezultatul unei evaluări anuale efectuate de Oficiul Reprezentantului SUA pentru Comerț/USTR, în baza Legii Comerțului din 1974, cu modificările sale ulterioare, privind situația protejării și aplicării drepturilor de proprietate intelectuală de către partenerii comerciali ai SUA.

În anul 2022 a fost analizată situația a peste 100 de state, parteneri comerciali ai SUA, dintre care 27 au fost plasate pe listele de supraveghere. Raportul clasează partenerii comerciali ai SUA în două tipuri de liste: Watch List și Priority Watch List. Includerea statelor pe listele respective indică probleme specifice existente la nivelul acestora cu privire la protejarea drepturilor de proprietate intelectuală,

implementarea legislației sau accesul pe piețe pentru persoanele fizice și juridice din SUA care depind de proprietatea intelectuală. România a fost în mod constant inclusă pe lista de supraveghere a Raportului 301, începând cu anul 1995.

Raportul special 301 din acest an evidențiază progresele semnificative realizate de țara noastră în ultima perioadă în privința protejării drepturilor de proprietate intelectuală. Printre măsurile prezentate în raport pentru justificarea scoaterii României de pe listă se numără desemnarea în premieră a unui coordonator național în materie de proprietate intelectuală, crearea unui nou departament în cadrul Poliției pentru combaterea pirateriei online, alocarea de personal suplimentar pentru anchetarea cazurilor vizând încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, precum și reluarea coordonării grupului de lucru dedicat acestei tematici de către Procuratura Generală.

„De la momentul aderării la UE, PIB-ul României s-a dublat. Sunt beneficii certe, important este să accelerăm ritmul”

Pe 9 mai am aniversat Ziua Europei. O Europă diversă și plină de provocări, din care și noi facem parte de 15 ani. Mulți români se întreabă ce am câștigat ca țară începând cu 2007, adică de la momentul aderării noastre la Uniunea Europeană. Pare greu de crezut, dar statisticile arată că România a recuperat mult din decalajul care o separă de Europa.

În 2007, PIB-ul nostru se situa la aproape 130 de miliarde de euro, iar pentru finalul anului 2022 estimările arată că PIB-ul va ajunge la aproximativ 260 de miliarde de euro. Adică dublu. Un salt uriaș, care demonstrează beneficiile clare ale aderării României la familia europeană.

Țara noastră s-a modernizat în acești ani, oraș cu oraș, comună cu comună. Pentru fiecare euro pe care l-am trimis către bugetul UE noi am primit înapoi trei euro. În plus, românii din diaspora au trimis acasă cam trei sferturi din cât au însemnat investițiile străine directe în perioada 2007–2021.

Sigur că au existat sincope și că autoritățile nu au reușit să absoarbă integral banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană. Este și vina guvernelor care s-au perindat în acești 15 ani că nu s-a reușit atragerea integrală a sumelor la care aveam dreptul.

Dar de la momentul aderării România a primit în total peste 63 de miliarde de euro, bani fără de care nu am fi reușit să ajungem în acest punct. Investițiile au creat noi locuri de muncă, iar aderarea la UE, la care s-a adăugat și intrarea în NATO, a însemnat siguranță pentru companiile străine care au venit în România.

Datele Eurostat arată că anul trecut România se afla în aceeași categorie cu Polonia, Ungaria, Portugalia și Letonia în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard. În 2007, puterea de cumpărare în România era la 40% din media UE, iar anul trecut a ajuns la 73%.

„Încurajez fermierii să acceseze toate programele de finanțare din fonduri europene nerambursabile!”

Am subliniat în mai multe rânduri că România trebuie să ia cele mai bune măsuri pe termen scurt, astfel încât pe mesele românilor să fie prezente tot mai multe alimente românești, produse și procesate în România. Ani la rând, agricultura românească s-a sprijinit doar pe umerii fermierilor români, care, lipsiți de resurse financiare, de echipamente, de utilaje, de irigații și de depozite moderne, nu au putut să țină piept concurenței acerbe din alte state europene.

Mult prea mulți ani, sectorul agricol românesc a fost privit drept o povară, și nu ca o oportunitate economică, care să sprijine economia națională și exporturile țării. Cu toate acestea, fermierii români s-au încăpățânat să reziste și, potrivit recensământului agricol publicat anul acesta, suprafețele cultivate la nivel național au crescut în ultimii ani.

După mulți ani în care am așteptat procedurile prin care fermierii români să poată accesa cu ușurință subvențiile venite de la Uniunea Europeană, fie pentru culturi, fie pentru creșterea animalelor, anul acesta putem să spunem că procedurile sunt mult mai simple, mai puțin birocratice și că cea mai mare parte a documentațiilor se pot transmite online, fără drumuri inutile și fără dosare cu șină.

De asemenea, felicit Guvernul României, condus de Nicolae Ciucă, pentru faptul că, încă din luna februarie, a adoptat hotărârea pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, în condițiile creșterilor amețitoare ale prețurilor la carburanți. Apreciez și alocarea de 200 de milioane de euro pentru dezvoltare unităților de procesare a produselor românești, astfel încât să vedem cât mai multe produse fabricate în România.

„Istoria nu are loc pentru oameni mici”

În aceste vremuri tulburi, România întâmpină o serie de provocări de o magnitudine fără precedent în istoria modernă. Pe lângă evidenta problemă de securitate regională, vom avea un adevărat tsunami în economie, iar această realitate nu mai poate fi băgată sub preș, oricât de optimiști am fi.

În ceea ce privește situația delicată a securității în Europa de Sud-Est, România are o șansă unică de a deveni un pilon strategic fundamental în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și, implicit, un exportator de securitate în zonă, beneficiind, totodată, de avantajele economice și militare ce derivă din acest lucru. România, prin reprezentanții ei, trebuie să fie mult mai implicată și mai hotărâtă în această zonă de o importanță deosebită a NATO, iar acum, mai mult ca oricând, trebuie abandonat jocul la așteptare, care este unul falimentar, după părerea mea. Caracterele tari ies la suprafață doar în situațiile-limită, iar aceasta este una dintre ele.

În ceea ce privește zona economică, membrii Guvernului României au o misiune extrem de grea în a atenua efectele unei crize economice care se prefigurează la orizont. Nu ne mai putem permite luxul de a duce politici economice decuplate de la realitatea din piață și de a încărca suplimentar sectorul privat. Nu mai putem fi tributari sintagmei: „Pe calul care trage pui și mai mult.” Mediul privat are nevoie în primul rând de predictibilitate și abia apoi de un set de măsuri de sprijin coerente, corecte și ancorate în realitatea de azi.

Toate aceste măsuri trebuie să fie, în mod firesc, dublate de o eficientizare a aparatului bugetar. O cură de slăbire a acestuia este, așa cum apreciam și în alte rânduri, imperios necesară; în primul rând pentru reducerea cheltuielilor statului și în al doilea rând pentru eliberarea presiunii tot mai mari de pe piața muncii, piață cu un deficit mare, a forței de muncă.

„Ziua Independenței de Stat și unirea Dobrogei cu România”

Data de 10 mai reprezintă o zi aparte pentru istoria noastră, a românilor. Pe 10 mai 1866, cu acordul împăratului francez Napoleon al III-lea și cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, Carol I al României depune jurământul ca domnitor al României, în Parlament, marcându-se prima zi dintr-o domnie ce avea să dureze 48 de ani. Tot pe 10 mai, dar în 1881, România este proclamată regat, iar Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen este încoronat Rege al României. Însă poate cel mai important eveniment din timpul domniei lui Carol I îl reprezintă data de 10 mai 1877 și proclamarea Independenței de Stat a României. Pe lângă toată anvergura pe care o are un eveniment de factura declarării independenței, Războiul de Independență are o mare însemnătate și pentru noi, dobrogenii.

În urma acțiunilor militare împotriva Imperiului Otoman din anii 1877–1878, se organizează succesiv tratative la San Stefano și Berlin, în urma cărora Dobrogea, care a fost în stăpânirea marelui domnitor Mircea cel Bătrân, cu mai bine de 400 de ani înainte, este alipită României. Împreună cu reprezentanții armatei, Carol I a stabilit strategia de ocupare militară.

Astfel, la 14 noiembrie, Carol I dădea următoarea proclamație către dobrogeni: „Locuitori de orice naționalitate și religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân – de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnați de un Stat unde nu voința arbitrară, ci numai legea dezbătută și încuviințată de națiune hotărăște și ocârmuiește. Cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii: viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituții pe care ne-o râvnesc multe țări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi, fără a-și primi legitima pedeapsă... Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menține ordinea și, model de disciplină, de a ocroti pașnica voastră viețuire. Salutați, dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertății, drapelul dreptății și al păcii. În curând, provincia voastră, pe cale constituțională, va primi o organizație definitivă, care va ține seama de trebuințele și moravurile voastre, care va așeza pe temelii statornicite poziția voastră cetățenească. Iubiți țara la a cărei soartă este lipită de acum și soarta voastră.”

„Reușitele trecutului trebuie să fie un exemplu pentru viitor”

Zilele acestea sunt încărcate de istorie pentru noi, românii: sfârșitul Celui de-Al Doilea Război Mondial, Ziua Europei, Ziua Independenței de Stat a României, dar și Ziua monarhiei. Fiecare astfel de moment din istoria noastră ne face să privim cu recunoștință și respect la trecutul nostru, dar și cu speranță către viitor.

Vedem în această perioadă cât de ușor pot fi tulburate pacea și liniștea cu care ne-am obișnuit în spațiul nostru geografic în ultimii ani. Vedem cum un stat agresor atacă brutal o națiune liberă și democratică, cum este Ucraina, și ucide fără milă civili, copii și mame fără apărare. Dar tocmai aceste imagini, pe care le vedem de peste două luni la granițele noastre, ar trebui să ne facă să devenim mai uniți și mai puternici, împreună, în România și în Europa.

Războiul declanșat în Ucraina ne arată că este obligatoriu să ne construim un viitor stabil ca națiune, din toate punctele de vedere. Unul dintre acestea este independența energetică a unui stat. Independența față de gazul rusesc e obligatorie, iar comunitatea europeană face tot mai mulți pași în această direcție. Trebuie să purtăm tot mai des discuții pe această temă și să găsim noi surse de aprovizionare, însă soluția nu este în niciun caz întoarcerea la combustibilii fosili. Soluția pentru a limita importurile de energie este în continuare cea agreată de majoritatea liderilor lumii – reducerea cheltuielilor pentru combustibilii fosili și investițiile în energia regenerabilă.

Va fi simplu să devenim independenți față de gazul rusesc? Sigur că nu. Cum nu au fost ușoare nici marile reușite ale istoriei. Însă acest obiectiv nu trebuie folosit ca o scuză pentru întoarcerea la cărbune. Nu există „dar” -uri în această chestiune. Soluțiile sunt altele și le știm cu toții. Investim în energie regenerabilă și ne asigurăm independența și, cel mai important, securitatea energetică, folosind gazul ca principal combustibil de tranziție către o economie cu zero emisii de carbon.

„9 mai, o zi cu triplă semnificație istorică”

9 mai este o zi emblematică pentru România: Ziua Europei, Ziua Independenței de stat a României, proclamată de Mihail Kogălniceanu în 1877, și Ziua victoriei Coaliției Națiunilor Unite în Cel de-Al Doilea Război Mondial, în 1945.

În 1950, 9 mai, s-a născut Uniunea Europeană, datorită ministrului francez al afacerilor externe, Robert Schumann, care a propus un plan de colaborare economică între Franța și Germania de Vest.

Deși inițial s-a dorit doar o uniune economică între cele mai puternice state din Europa, în 1958 a fost creată Comunitatea Economică Europeană, din care făceau parte șase state: Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Astfel, uniunea economică a evoluat treptat și în timp mai multe state aveau să se unească nu doar economic, ci și în drepturi, libertăți și cultură, din care astăzi fac parte 27 de țări membre.

De mai bine de jumătate de secol, Uniunea Europeană asigură pacea, stabilitatea și prosperitatea pe fiecare centimetru din teritoriul său, piața unică fiind cea mai mare realizare și principalul instrument care contribuie la dezvoltarea fiecărui stat membru și face Europa, de la an la an, mai competitivă și mai rezilientă în fața oricărei provocări. Până de curând, întreaga Europă a făcut față cu succes unei pandemii fără precedent. Răspunsul european a avut la bază valorile fundamentale ale UE, fără unitate, coeziune și solidaritate, toate soluțiile nu ar fi fost găsite și implementate atât de rapid și eficient.

În 2022, Europa trebuie să depășească o nouă cumpănă, odată cu criza de securitate din regiune, însă forța multilateralismului și a valorile noastre europene, din nou, vor înclina balanța în favoarea libertății. Toate țările europene, implicit România, rămân unite în solidaritatea lor și lucrează la soluții comune de depășire a crizei actuale. La ceas aniversar, Europa trebuie să rămână mai unită și mai solidară ca oricând.

„8 mai 1945 – 77 de ani de la sfârșitul războiului în Europa”

În Romani 12:21 se spune: „Nu te lăsa învins de rău, ci învinge răul prin bine!” Evenimentele dintre anii 1939–1945 ne-au demonstrat contrariul. În momentele acelea, răul a trebuit întâmpinat cu forță și determinare. Germania nazistă, încurajată de URSS în urma semnării Pactului Molotov–Ribbentrop, a dezlănțuit teroarea în Europa și a declanșat ceea ce avea să fie cea mai mare crimă din istoria umanității. Mașinăria de război nazistă și industria sa criminală au fost oprite la începutul lunii mai a anului 1945.

La 7 mai, la cartierul său general din Reims, Franța, comandantul suprem al aliaților, generalul Dwight Eisenhower, viitorul Președinte al SUA, a acceptat capitularea necondiționată a tuturor forțelor germane. Documentul de capitulare a fost semnat în numele Germaniei de către generalul Alfred Jodl și a intrat în vigoare în ziua următoare, 8 mai, la ora 23.01. Astfel, ziua de 8 mai a devenit cunoscută ca „Ziua victoriei Coaliției Națiunilor Unite în Cel de-Al Doilea Război Mondial”.

Acum, la 77 de ani de la sfârșitul celei mai mari calamități create de om din istorie, Europa este din nou martora unui război criminal și ilegitim. Agresiunea Federației Ruse și ororile pe care armata sa le comite în teritoriile ucrainene învie peisaje pe care majoritatea dintre noi le-am văzut doar în manualele de istorie și la care nu credeam că vom mai fi martori vreodată. Datoria noastră, astăzi, este de a despărți clar apele, de a nu permite nimănui să relativizeze vinovăția Rusiei pentru ceea ce face astăzi în Ucraina.

Asemenea predecesorului său, URSS, Rusia de astăzi are același comportament revizionist și agresiv. Ceea ce URSS îi făcea Poloniei acum 83 de ani, împreună cu geamănul său heterozigot, Germania nazistă, repetă astăzi asupra Ucrainei. Și, încă o dată, țintele predilecte sunt oamenii neajutorați, civilii care nu se pot apăra în fața soldatului înarmat până în dinți.

„La mulți ani, Europa!”

Data de 9 mai are trei semnificații pentru România: Ziua Europei, Ziua Independenței României și sfârșitul Celui de-Al Doilea Război Mondial.

La mulți ani în independență și pace, într-o Europă unită! Prin Ziua Europei sărbătorim realizările și unitatea Europei, de asemenea, comemorăm semnarea Declarației Schuman din 9 mai 1950. Aceasta a descris un plan ambițios pentru a asigura pacea pe termen lung în Europa, după război, și este considerată începutul Uniunii Europene de azi.

Punctez șase dintre oportunitățile majore pe care le-am avut eu, la nivel personal, ca cetățean european: mobilitate crescută, drepturi și facilități, dincolo de granițele țării în care m-am născut, studii de calitate la Universitatea Essex din UK, oportunitatea de a mă dezvolta într-un mediu multicultural, în siguranță, locuri de muncă competitive, participarea la un stagiu de practică la Parlamentul European și multiple programe de formare.

Milioane de români au beneficiat de pe urma aderării României la Uniunea Europeană și continuă să o facă!

În 2022, România rămâne unită în acțiunile sale în favoarea păcii și sprijină europenii de pretutindeni. La nivelul Uniunii Europene, suntem solidari cu cetățenii din Ucraina și ne direcționăm eforturile pentru a-i ajuta.

Noi, ca stat care și-a câștigat cu greu independența, trebuie să ne continuăm dezvoltarea și să ne întărim poziția în cadrul Uniunii Europene. Fondurile, care ne ajută să trăim mai bine, să ne deplasăm mai ușor, să muncim mai echitabil și să învățăm eficient, și schimbul de expertiză sunt două paliere care contribuie la dezvoltarea sustenabilă a țării noastre, iar dacă ne uităm la orașele în care administrația folosește în mod responsabil resursele venite de la UE nu e nevoie de prea multe explicații.

## **Domnul George-Cătălin Stângă:**

„Realizarea proiectelor cuprinse în componenta de mediu din Planul național de redresare și reziliență va reprezenta un plus pentru toată România!”

România are șansa uriașă, prin intermediul PNRR, să reducă decalajele față de multe state europene în ceea ce privește infrastructura de mediu. Planul național de redresare și reziliență înseamnă susținerea puternică acordată României de către Uniunea Europeană pentru modernizare și ieșirea din criza generată de COVID-19.

PNRR va pune bazele unei noi Românii, pregătită pentru secolul XXI și pentru viitoarele generații de români. Măsurile prevăzute în PNRR vor contribui în mod eficace la tranziția verde și la abordarea provocărilor generate de aceasta. Astfel, PNRR sprijină obiectivele României privind decarbonizarea și tranziția energetică, astfel cum sunt prevăzute în planul național privind energia și clima.

PNRR are două linii majore de acțiune – investiții și reforme. Unele nu pot funcționa fără altele. 29,2 miliarde de euro prin PNRR și alte miliarde din fonduri europene sunt disponibile pentru țara noastră.

Dar, pentru a reuși să atragem toți acești bani, pentru a implementa proiectele cuprinse pe zona de mediu, este nevoie de o conlucrare între toate instituțiile statului. Tocmai de aceea consider util să discutăm – Parlament, Guvern și autoritățile responsabile –, pentru a ști exact ce avem de făcut.

Am spus-o și o voi repeta: avem nevoie de o bună colaborare, o bună comunicare instituțională, pentru că doar așa putem să ducem la capăt interesele României. Tocmai de aceea, în calitate de președinte al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, am inițiat organizarea unei dezbateri pe tema PNRR, la care să participe atât reprezentanții ministerului mediului, apelor și pădurilor, cât și cei ai instituțiilor din coordonarea sa.

Bună dimineața, stimați colegi!

Am rugămintea la liderii de grup să-și invite colegii în sală, să putem începe ședința noastră.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței noastre și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 136.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: până la ora 11.00 avem dezbateri asupra inițiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea; de la 11.00 la 11.30 – pauză, iar de la 11.30 sesiunea de vot final. La încheierea ședinței de vot final, cele două ședințe, a Biroului permanent și a Comitetului liderilor.

Întreb dacă în legătură cu ordinea de zi există obiecții sau observații?

Nu sunt.

La începutul ședinței noastre voi da cuvântul domnului deputat Dan Tanasă, președintele Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, pentru prezentarea unui mesaj cu prilejul Zilei internaționale a familiei.

Domnule Tanasă, aveți cuvântul.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Hristos a Înviat!

Ziua internațională a familiei este sărbătorită anual în data de 15 mai. Importanța familiei nu poate fi exprimată în cele câteva minute pe care le am la dispoziție, însă încerc să punctez câteva aspecte vitale ale acestei instituții universale.

În primul rând, trebuie să ne aducem aminte de faptul că, potrivit învățăturii creștine, familia este cea mai veche instituție de drept divin, binecuvântată de Dumnezeu în Rai odată cu crearea primilor oameni și instituită ca Taină de Hristos Domnul la nunta din Cana Galileei. În acest registru al existenței, familia trebuie gândită drept locul în care sunt cultivate virtuțile atât de necesare oricărei bune orânduiri a societății.

În al doilea rând, când spunem familie ne referim la un mediu nesecat de iubire și respect, înlăuntrul căreia sunt cultivate emoțiile, identitatea și caracterul.

În plan legislativ există elaborat Codul familiei, care în primul articol afirmă limpede că: „În România, statul ocrotește căsătoria și familia; el sprijină, prin măsuri economice și sociale, dezvoltarea și consolidarea familiei.”

În ciuda acestor cuvinte atent alese și gândite, realitatea societății românești este într-o puternică contradicție cu ceea ce a fost gândit a sprijini familia. Vocile critice la adresa societății românești, dincolo de a enumera o serie de fapte și lucruri care nu funcționează, sunt incapabile de a sesiza adevărata sursă a tuturor problemelor din România: situația degradantă a familiei.

Dacă familia ar fi fost privită de către decidenții ultimilor 32 de ani ca elementul central al vitalității și dăinuirii acestui neam, nu am fi în situația absolut îngrijorătoare de acum. Dacă reflectăm numai la faptul că până în prezent la

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mi-a fost solicitat pe procedură cuvântul de către domnul deputat Gheorghe.

Vă rog.

## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Astăzi este Ziua Independenței Naționale a României. 10 mai reprezintă un reper fundamental pentru trecutul, prezentul și viitorul națiunii noastre și este esențial ca noi, Parlamentul României, să nu uităm un aspect fundamental: la 10 mai 1877, în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României, principele Carol I, viitorul rege Carol I, după 10 mai 1881, a proclamat Independența națională a României, actul fundamental, actul de naștere al modernității românești. Și cred că noi toți, cei care suntem astăzi în Parlamentul României, nu trebuie să uităm care sunt rădăcinile și temeliile României prezente. Iar România prezentă, precum și România viitoare nu poate fi concepută niciodată în absența moștenirii identitare, spirituale, politice, de asemenea, a acestui act de care se leagă și dobândirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, și modernizarea României, precum și toate procesele democratice care ne-au adus astăzi unde suntem, o națiune respectabilă în Europa, membră a NATO și a Uniunii Europene.

Și niciodată nu trebuie să ne uităm istoria. Este un lucru benefic că, în sfârșit, după zeci de ani de întuneric, determinat de propaganda comunistă și de ascunderea adevărului istoric, iarăși România sărbătorește oficial 10 mai, Ziua Independenței Naționale a României, o zi de care se leagă atât regalitatea, coroana, simbolul suprem al României moderne, cât și capacitatea oamenilor politici, a bărbaților de stat de la 1877, de a crea unitate în jurul unui ideal național, indiferent că vorbim de Ion Brătianu, de Mihail Kogălniceanu, de Lascăr Catargiu ori de oricare alt lider politic al României de la 1877.

Și eu vă mulțumesc.

Înainte de a intra în ordinea de zi, ca de obicei, îi salutăm pe mai tinerii noștri vizitatori de la balcoane.

Bine ați venit în Parlamentul României!

Intrăm în ordinea de zi și începem cu punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată; Pl-x 62/2022.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Dar, vă rog, apăsați, domnule doctor!

Așa funcționează.

Domnule doctor Muncaciu, vă rog, în numele inițiatorilor.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Această lege a fost făcută mai demult, dar a fost depusă înainte de apariția acestei variante Omicron.

Ce spune această lege, de ce am făcut această lege, de ce am considerat că este necesar să facem această lege? Pentru că felul în care s-a administrat pandemia în această țară este de toată rușinea. Am pierdut în primul an 15.000, în al doilea an 45.000 de cetățeni români și în farmaciile noastre nu au existat medicamente antivirale pentru tratamentul ambulatoriu. Așa ceva nu este admis! Toți vecinii noștri, toate țările din jurul nostru aveau în farmacii tratamente antivirale pentru tratament ambulatoriu. Nu trebuie să fii Ph.D. ca să înțelegi că în fața unei afecțiuni virale cu potențial letal tratamentul antiviral, în prima fază, în faza de diseminare a virusului, este absolut esențial.

Noi am întors spatele medicinei tradiționale și eu îmi aduc aminte că atunci când am ieșit din spital primul lucru pe care l-am făcut a fost să merg la domnul ministru șef de comisie, domnul Tătaru, și să discutăm problema acestor medicamente antivirale, să le facem, să le punem în protocoale, ca medicii din această țară să dobândească cunoștințe și experiență cu aceste medicamente. Nu s-a întâmplat așa! În toamna anului 2020 am pierdut 500 de cetățeni români în fiecare zi în lunile octombrie și noiembrie.

De ce s-a întâmplat acest lucru? Din mai multe motive. Unul dintre motive a fost că miniștrii domnilor de la USR nu au contractat aceste medicamente, deși companiile au venit la ușa lor pentru aceste contracte. Eu însumi am atacat-o pe doamna ministru pe această temă. Și acum...

Vă rog să finalizați!

În momentul în care am început să susțin ca aceste medicamente să fie la dispoziția cetățenilor români, în ambulatoriu, comisiile în care am susținut acest lucru s-au opus prin vot politic.

Este foarte adevărat că domnul Rafila, când m-am dus la dânsul, a promis că va pune la dispoziție medicamente antivirale și a făcut un contract cu Antibiotice Iași și, de asemenea, a contractat 20.000 de cutii de Molnupiravir. Dar ce înseamnă 20.000, când noi aveam 30.000 de infecții pe zi?!

De asta vreau să spun: a nu vota pentru această lege înseamnă a lăsa poporul român, în fața unei noi pandemii, fără medicamente antivirale în farmacii. Este de netolerat asemenea acțiune!

Mulțumesc, domnule doctor.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

Nu se poate să continuăm în felul ăsta! Medicina are reguli foarte clare și noi am întors spatele medicinei tradiționale.

De aceea,

Mulțumesc, domnule doctor.

Dacă tot l-ați pomenit, îl invit la cuvânt pe domnul președinte Tătaru, pentru prezentarea raportului. Vă rog, domnule deputat.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, trimisă cu adresa Pl-x 62/2022 din 21 februarie 2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 14 februarie 2022.

Potrivit dispozițiilor articolului 75 alineatele (1) și (3) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este Camera decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 703 din Legea nr. 95/2006. Intervențiile legislative vizează, potrivit expunerii de motive, reglementarea unei proceduri de autorizare în regim de urgență a medicamentelor indicate în protocolul de tratament al bolii COVID-19, ce sunt, în fapt, utilizate în prima linie, alături de vaccinuri care au fost aprobate în regim de urgență de către Agenția Europeană a Medicamentului.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul negativ al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități; avizul negativ al Comisiei pentru industrii și servicii; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Membrii comisiei au dezbătut propunerea legislativă în ședința din 12 aprilie 2022.

La dezbaterea propunerii legislative a participat, în calitate de invitat, domnul Aurel Mohan, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, din partea Grupului PSD, domnul Buicu.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

N-aș fi intervenit neapărat, dar, stimate colege, stimați colegi, vreau să vă citesc doar despre ce inițiativă e vorba și o să vă citesc prima propoziție, ca să vedeți de ce raportul este de respingere și de ce PSD va vota pentru respingere.

„În contextul epidemiologic” – și așa mai departe – „ANMDMR va autoriza temporar în regim de extremă urgență distribuția medicamentelor neautorizate.” E o inițiativă despre care cineva ne spunea că trebuie să o votăm. Nu avem cum să votăm așa ceva!

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului USR, domnul Wiener Adrian.

## Mulțumesc.

Rar mi-a fost dat să văd un discurs atât de ipocrit și duplicitar ca cel la care am asistat și asistăm de mai mult de un an de zile de la cei de la AUR.

După ce au făcut tot ce le-a stat în putință să blocheze vaccinarea, care, apropo, era cea mai bună măsură de apărare împotriva mortalității acestui virus, după ce au făcut tot ce au putut să decredibilizeze măsurile de prevenție, purtarea măștii, distanțarea socială, responsabilitatea individuală a fiecărui om, promovând practic comportamentul iresponsabil, de transmitere comunitară a acestei boli, acum ne propun practic să introducem pe piață și să experimentăm pe români medicamente neautorizate.

Dincolo de asta, câteva lucruri tehnice. Până la apariția noilor antivirale, Molnupiravir și cele care au fost menționate aici, nu a existat niciun antiviral cu administrare orală care să influențeze în vreun fel mortalitatea acestei boli. Singurul, Remdesivirul, care era injectabil, a fost permanent în spitalele din România, sigur, cu intermitențe datorate furnizorilor mai degrabă decât lipsei de contractare dinspre minister, și s-a făcut tot ce se poate în ceea ce privește standardizarea tratamentului. Au fost protocoale de tratament care au fost actualizate din lună în lună aproape, la două luni, astfel încât să țină pasul cu ceea ce însemna, pe plan mondial, sigur, tratamentul acestei maladii.

Din punctul de vedere al intervenției autorităților, sigur, putem critica punctual anumite lucruri, le putem exploata politic. Cu siguranță au fost scăpări, au fost inadecvări, dar, în principiu, marea mortalitate pe care România a înregistrat-o s-a datorat ratei reduse de acoperire vaccinală, mai ales în valul 4 și valul 5.

Vă rog să finalizați!

## **Domnul Adrian Wiener:**

Asta a fost principala cauză a mortalității extraordinare. Nouă din 10 oameni care au murit în spitalele din România au fost nevaccinați. Aproximativ 22.000 de oameni care au murit, din cei 65.000, ar fi putut să trăiască dacă erau vaccinați.

Mulțumesc.

Am rugămintea la colegii noștri de la Grupul AUR, doi vorbitori de grup; sunteți înscriși trei.

Domnule Simion, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Nu știu dacă ipocrizia are și nume de persoane, dar, cu siguranță, dacă ar avea, ar purta numele dumneavoastră, domnule Wiener.

După ce a văzut o țară întreagă că această campanie făcută doar pentru a mări conturile companiilor farmaceutice nu a avut niciun rezultat, pentru că au fost țări cu procente de 70-80% grad de vaccinare... Măcar dacă ar fi fost un vaccin acceptat și testat, dar a fost ceva nou, tocmai bun ca să cumpărăm noi sau să comandăm 120 de milioane de doze, și asta era problema, că le-a spus AUR românilor să nu se vaccineze.

Domnul doctor Sorin Muncaciu a venit cu un proiect de lege bun, care le-ar fi permis acelor oameni care dintr-un motiv sau altul alegeau să nu se vaccineze să apeleze și să poată fi trimiși cu un bilet de la doctorul de familie să ia un tratament de antivirale. De ce ați vrut... Ați vorbit de protocoale. Acele protocoale criminale au omorât, de fapt, oameni în spitale.

Așa că nu știu pe cine acuzați dumneavoastră, domnule Wiener!

Acuzați poporul român?

Dumneavoastră acuzați poporul român care a refuzat să fie ușor de manipulat.

S-a terminat pandemia și fără vaccinarea dumneavoastră, domnule Wiener!

Dar ce s-a întâmplat în spitale, având la conducere doi miniștri ai sănătății de la USR, înseamnă crimă!

Așa că terminați cu ipocrizia!

Al doilea vorbitor din partea Grupului AUR, domnul Dan Tanasă, și ultimul.

Se pregătește domnul deputat neafiliat Coarnă Dumitru.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Pur și simplu nu mă satur să-l ascult pe acest mincinos afirmând peste tot...

Am o rugăminte la dumneavoastră, domnule Tanasă, să vă păstrați în limitele unei eleganțe...

Sigur că da!

...de diplomație parlamentară.

În momentul în care o persoană răspândește afirmații neadevărate, Dicționarul explicativ al limbii române îl cataloghează drept mincinos.

Faptul că – ce să vezi! – zeci de milioane de români au trecut prin această pandemie fără să se vaccineze!

Milioane de oameni, în lumea asta, au trecut peste plandemia asta fără să se vaccineze.

Și – ce să vezi?! – vaccinul acela a fost autorizat pe repede-nainte, pentru că era o situație dificilă, era o situație de criză, și a fost autorizat pe repede-nainte.

Păi asta spune și propunerea doctorului Muncaciu, asta spune și propunerea noastră! Era o situație de criză și hai să autorizăm pe repede-nainte antivirale, adică să facem ceea ce au făcut și alții. Știu, într-adevăr, atunci când trebuie să atace în mod nejustificat..., să-i atacăm pe ăștia de la AUR în mod nejustificat, utilizăm întotdeauna minciuni. Există state în care oamenii s-au vaccinat și de trei, patru ori și tot au avut rate foarte mari și la mortalitate, și la spitalizare, deși s-au vaccinat cu patru vaccinuri.

Și să știți că, dacă românii au fost reticenți și nu s-au vaccinat, a fost în primul rând pentru că sunt deștepți și în al doilea rând pentru că poate că pur și simplu nu au avut încredere în cei care au promovat vaccinarea atât de agresiv. Pur și simplu n-au avut încredere în ei!

Nu e în niciun caz vinovat AUR pentru ce s-a întâmplat în timpul pandemiei, că nu AUR a condus Ministerul Sănătății, da?! Nu AUR a apărut în acele spoturi publicitare în care îi îndemna pe oameni să se vaccineze.

Repet, propunerea noastră nu era perfectă! Nu era perfectă, de acord! Dar este o propunere vitală, pe care alte state au făcut-o, au utilizat-o.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Antivirale în farmacii disponibile rapid, pentru o intervenție rapidă, autorizare pe repede-nainte, așa cum au fost autorizate și vaccinurile.

Mulțumesc.

Domnule Coarnă, va trebui să așteptați puțin. Conform regulamentului, trebuie să-i dau drept la replică domnului Wiener.

Vă rog.

Încercați să nu generați un altul!

În general nu răspund la atacuri, sunt obișnuit, sunt pe baricade de ani de zile. N-am s-o fac nici de data asta. Vă spun doar calitatea în care am spus ceea ce am spus de aici.

Am fost medic în plin val 4 și val 5, am coordonat și am tratat pacienți cu COVID, i-am văzut cu ochii mei murind în cel mai groaznic mod de a muri, acela de a nu mai avea aer.

Repet. Ceea ce ne cere AUR acum este să experimentăm pe români, să folosim tratamente care nu au fost validate în studii clinice sau mai degrabă au fost invalidate de studii clinice, cum e cazul Ivermectinei, pe care au sacralizat-o.

În același timp, repet, în ciuda minciunilor care se spun de la această tribună, țările cu rate de vaccinare de 70, 80, 90%...

Cred că e suficient, domnule doctor!

...au avut mortalități mai mici de 20 sau 30 de ori decât România.

Vaccinarea a influențat semnificativ și poate mai mult decât orice altă intervenție de sănătate publică mortalitatea în această boală.

Ei confundă intenționat...

Mulțumesc, domnule Wiener.

## **Domnul Adrian Wiener:**

...și răspândesc această minciună – infecția, care este posibilă vaccinat fiind, cu mortalitatea.

Domnule Coarnă, vă rog.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu o să vă vorbesc din perspectiva pacientului, a omului care a fost diagnosticat de două ori cu acest virus. Nu m-am vaccinat și m-am tratat cu antivirale din piața neagră. Deci am cumpărat, am riscat, m-am tratat, sunt astăzi aici, în fața dumneavoastră.

Eu cred că este necesară această lege. De ce să ne opunem?

Până la urmă este dreptul la opțiune. Cine vrea să se vaccineze este foarte bine, cine nu vrea, la fel de bine. Dacă vreau să mă tratez cu antivirale, statul român are obligația legală să-mi asigure acest confort medical. Pentru că probabil nu întâmplător au fost interzise expertizele medico-legale. Poate că medicii legiști descopereau oarece culpe medicale, ca să nu spun altfel, prin acele protocoale, pentru că semnale din spitale avem cu toții.

Oamenii, de multe ori, prin acele protocoale, se pare că au cam fost omorâți și vrem să ascundem acest lucru.

Haideți să lăsăm dreptul la opțiune al fiecăruia dintre noi să primeze. Dacă vreau antiviral să am posibilitatea legal să mi-l iau, legal, din farmacie, sigur, sub îndrumarea medicului de familie. Dacă vreau să mă vaccinez, foarte bine.

Nu trebuie să venim cu soluții din acestea imperative, unilaterale și să distrugem vieți, să distrugem drepturi și libertăți.

Eu sunt pentru această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Domnule Coarnă, ca fost om al legii, să știți că e puțin neuzual să spuneți de la microfonul Camerei că tocmai ați participat la o acțiune ilicită de pe piața neagră. Era doar o observație!

Exact ca fost om al legii – vă răspund acum, că m-ați provocat...

Eu nu v-am provocat, am spus ceva!

Mi-ați folosit numele și am dreptul, prin regulament.

E în regulă! Vă rog.

Ca fost om al legii, polițist de judiciar, vă spun că statul român a abuzat morții din spitale, pentru că au refuzat efectuarea expertizelor medico-legale. Din două perspective: aveam o dată proba științifică și puteam să intervenim.

2. Și, din perspectivă penală, vedeam dacă a fost sau nu

omor sau ucidere din culpă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Eu aveam o problemă cu piața neagră.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei se propune respingerea acesteia.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

5. Proiectul de hotărâre privind completarea

Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 64/2021. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule Grosaru.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Acest proiect de hotărâre de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților vine în sprijinul eficientizării comunicării, în mediul online și în mediul public, a deputaților și a parlamentarilor care vor utiliza aceste modalități de a promova activitatea parlamentară.

Este un proiect bun și vă solicit să îl susțineți, pentru că, în primul rând, va crește și eficientizarea și va crește și modalitatea de protecție a datelor pe care fiecare dintre noi le folosește și încearcă... și le transmite, pentru, cum spuneam, pentru comunicare în mediul online. Vă mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru regulament, vă rog, raportul, domnul Șimon.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților

În data de 13 octombrie 2021, membrii Comisiei pentru regulament au examinat și dezbătut Proiectul de hotărâre nr. 64/2021 privind completarea Regulamentului Camerei, inițiat de domnul deputat Grosaru și de domnul deputat Pambuccian, proiect cu care comisia a fost sesizată prin adresa nr. 706 a Biroului permanent din 16 iunie 2021.

Potrivit expunerii de motive, proiectul de hotărâre propune atribuirea fiecărui parlamentar a unui spațiu de stocare pe servere proprii, precum și posibilitatea atribuirii unei adrese de web de tipul „nume.cdep.ro”.

În urma examinării, membrii comisiei au stabilit să respingă proiectul de hotărâre, având în vedere aspectele menționate; crearea, administrarea și mentenanța pentru 330 de website-uri presupun costuri suplimentare din fonduri publice – costuri privind actualizările paginilor cu conținut real și de interes, activitățile ce țin de optimizare, actualizările din punct de vedere tehnic, menținerea securității site-ului – securitatea fiind cel mai important element al administrării unui site; un website care are probleme de securitate e vulnerabil în fața hackerilor, în fața atacurilor cibernetice, atât de frecvente în ziua de astăzi.

Sigur că... criza provocată de coronavirus este un șoc major pentru economia europeană și mondială și, implicit, pentru economia românească – eliminarea risipei fondurilor publice fiind o prioritate a societății românești; crearea și administrarea acestor pagini personale pentru 330 de parlamentari, în aceste timpuri, sunt destul de costisitoare pentru bugetul Camerei Deputaților.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Coleșa, vă rog, dezbateri generale.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților o găsesc bună. Ea propune, în esență, alocarea unui subdomeniu sub forma: nume parlamentar.cdep.ro pentru fiecare deputat sau parlamentar. Deci un lucru simplu, elementar, care ne oferă un subdomeniu oficial, oferind o anumită credibilitate.

Problema o reprezintă motivațiile pe care le acceptă cei din... care au făcut raportul, care arată modul dezastruos în care este condusă Camera Deputaților și, prin extensie, România.

De ce spun așa? Pentru că raportul este de respingere, motivând ceea ce specialiștii IT spun, adică pentru implementarea acestui subdomeniu ar fi nevoie de resurse extrem de mari, costisitoare, care, în esență, presupun configurarea unui serviciu DNS, care face legătura dintre o adresă, o denumire pe care noi o folosim pe internet, cu o adresă IP unde este găzduit serverul web care răspunde cu pagina efectivă. Se mai spune că este nevoie, bineînțeles, de un spațiu, un anumit spațiu de stocare și alte câteva aspecte tehnice.

Toate aceste aspecte tehnice se pot rezolva extrem de ușor, sunt soluții gratuite, mature, cum s-ar spune, „out of the box”, adică cu configurări minimale pe care le poate face o persoană, o persoană care ar primi doar niște atribuții secundare. În schimb, în raport ni se spune că pentru acest lucru ar fi nevoie de cel puțin trei specialiști care să facă asta. Trei?! Și încă două persoane pentru helpdesk...

Domnule Coleșa...

...ceea ce e o...

...cele două minute au...

Da...

...expirat.

...concluzionez.

Deci pentru niște sarcini care presupun o fracție din timpul unui om ni se spune că este nevoie de cel puțin cinci oameni. Așa este condus acest Parlament, această Cameră a Deputaților, și, prin extensie, România.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Poftim?

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Pe procedură!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog să-mi indicați, domnule Simion, exact articolul din regulament și procedura invocată. Vă rog.

**Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Motive personale!

Asta știm, că sunt chestiuni personale...

Problema...

...probleme personale.

...nu prea sunt colegii de la UDMR aici. Ne-au spus că o să vină la balcon niște elevi din Sfântu Gheorghe. Sper că urmăresc și ei chestiunea aceasta.

Am o problemă mare, personală...

Domnule Simion...

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

...meciul de hochei dintre România și Ungaria...

, unde trebuiau să fie intonate imnurile celor două state, respectiv România și Ungaria. Imnul Ungariei s-a intonat, Imnul României nu s-a intonat. S-a intonat, în schimb, un imn al unui ținut inventat.

Și nu știu unde este domnul Novak, domnul ministru. Domnul ministru al sportului. Era și el deputat, nu? Domnul Tánczos Barna, care susține separatismul pe criterii...

Domnule Simion...

...etnice în România.

Problema mea personală, domnule președinte de ședință, este legată de absența domnilor deputați din sală.

Pentru că avem foarte mulți miniștri care sunt deputați, care încurajează separatismul sau care doar declară în presă – cum l-am văzut pe ministrul transporturilor, pe domnul Grindeanu. Știam că e parlamentar domnul Grindeanu, nu prea îl văd aici. Declară, în calitatea lor de miniștri, deși împart aceleași bănci, acolo, la Guvern...

Domnule Simion...

...cu domnul Tánczos Barna, cu domnul Novak, separatismul pe criterii etnice promovat de unii dintre colegii noștri, încurajat, aplaudat cu imnuri ale unor așa-zise ținuturi, inventate...

Domnule Simion...

...în loc să fie intonat...

...vă rog să finalizați.

Domnule președinte de ședință,

Noi, aici, în Camera Deputaților și în Parlamentul României, intonăm Imnul României. Echipa națională de hochei, care a jucat acum două zile, nu a avut intonat Imnul României.

Vi se pare o problemă gravă, domnule președinte?

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Este.

Mulțumesc.

Domnul Csoma Botond, vă rog.

Stimați colegi, vă rog să fiți eleganți cu vorbitorii.

## **Domnul Csoma Botond:**

Eu știu că AUR-iștii au agendă specială, de a crea tensiuni între români și maghiari. Ați primit această comandă, poate, de la Moscova...

, domnule...

Simion...

, că atâta știți să faceți, din păcate...

, din păcate...

Asta..., asta știi să faci, că asta ai făcut și asta știi să faci.

Nu mai aveți subiecte pe pandemie și, atunci...

, asta faceți.

Și mințiți, în același timp. S-a cântat și Imnul României. Și, da, spontan, etnicii maghiari din naționala României au cântat și Imnul secuiesc. Care e problema cu chestiunea aceasta?

Imnul secuiesc există de...

secole, cum există și imnul...

Ținutul Secuiesc.

Nu înțeleg care e problema...

cu chestiunea aceasta.

Nu a fost un mesaj de jignire la adresa României...

sau la adresa românilor, mai terminați...

cu prostiile acestea...

și de...

Stimați colegi...

## **Domnul Csoma Botond:**

...să dea tensiuni artificiale între români și maghiari!

Ați primit de la Moscova această poruncă, să faceți asta, domnule Simion?

Domnule Botond...

## **Domnul Csoma Botond:**

Aveți o agendă ascunsă?

Să vă fie rușine!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Botond...

Domnule Simion, vă rog, în zona grupului dumneavoastră parlamentar!

Sunt frumoși adidașii, de aceea i-ați filmat?

Domnule Grosaru, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu ce să spun, să mă bucur sau nu pentru că pe acest proiect de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților s-au născut asemenea dezbateri?

În primul rând, vreau să vă spun că, tehnic vorbind, nu este un impediment să implementăm această modalitate de comunicare a noastră. Pentru că, tehnic, atât o pagină web, cât și un server de mail sunt făcute în limbajul de programare PHP, care suportă, în primul rând, modalitatea HTML de a găzdui acest site. Este o modalitate ușoară, pentru că atâta timp cât avem servere de mail și fiecare dintre noi folosește câte un mail pentru a avea un pic de spațiu pe... cum vă spuneam, pe un server al Camerei, nu este niciun fel de problemă pentru fiecare dintre noi să avem aceste pagini personale pe care să le folosim, atât dinamic, cât și static, depinde de fiecare cum vrea să-și programeze această pagină.

Mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc. Nu mai sunt înscrieri la cuvânt. Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

6. Proiectul de lege privind efectuarea de teste gratuite împotriva COVID-19; PL-x 524/2020.

Suntem în procedură de urgență. Dau cuvântul Comisiei pentru sănătate. Domnule președinte Tătaru, vă rog.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările

și completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind efectuarea de teste gratuite împotriva COVID-19, trimis cu adresa PL-x 524/2020 din 8 septembrie 2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru testarea gratuită a cetățenilor, în vederea depistării COVID-19, de către orice unitate sanitară, spital sau laborator autorizat. De asemenea, potrivit inițiativei, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va stabili prețul unitar la nivel național și va deconta costul aferent testării.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social, avizul negativ al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse și punctul de vedere negativ al Guvernului din 3 august 2020.

Membrii comisiei au dezbătut proiectul de lege în ședința din 22 martie 2022.

Potrivit dispozițiilor art. 75 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este Camera decizională.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Nu există înscrieri la cuvânt. Proiectul de lege rămâne la votul final.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Există înscrieri la cuvânt!

A! Domnule Simion... Dacă există... Nu, numai o secundă, nu ați apăsat...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Wiener, vă rog.

Nu am de unde să vă urmăresc mâinile pe sus. Doar dacă apăsați, cu cartela, sistemul tehnic.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Așa e!

Vă mulțumesc.

În principiu, instrumentul acesta al testării universale neghidate de simptome ar fi fost cel mai util sau unul dintre cele mai utile instrumente de prevenție și de control al pandemiei.

Din păcate, metodologia de testare n-a ținut niciodată ritmul, să zic, cu necesitatea folosirii acestui instrument.

Doar să vă dau un ordin de mărime, recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății pentru eficiența testării populației are un reper de 5% rată de pozitivitate. Adică să

testăm atât de mulți încât doar cinci dintre cei pe care i-am testat să fie pozitivi.

Din păcate, România n-a ajuns niciodată, în niciunul dintre valuri, la acest deziderat.

Din păcate, în ultimul val am avut și 30% și peste 30%, constant, rată de pozitivitate. Deci am folosit acest instrument al testării doar reactiv, doar pentru a confirma ceea ce deja știm.

Ar fi fost, într-adevăr, un element care ar fi putut modifica nivelul transmiterii comunitare, care a fost foarte, foarte intens în unele dintre valuri. Sigur, și capacitatea de testare a sistemului de sănătate public, care are atâtea tare, și multe alte lucruri au condus ca acest instrument să fie foarte, foarte slab utilizat în controlul pandemiei din România.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Rog liderii de grup să vină până la pupitru.

Este o problemă cu un banner pe care colegii parlamentari l-au pregătit, pe care scrie „Locale nu egal parlamentare”. Din cauza intenției coaliției aflate acum la guvernământ să pună în aceeași zi data alegerilor locale cu alegerile parlamentare și prezidențiale și să iasă un mare haos.

Am ascultat opinia domnului președinte de ședință. Drept urmare, în timpul ședinței de plen nu vom afișa acest banner, o să-l...

Perfect.

...afișăm după ședință. Mulțumesc. Acum, revenind la proiectul de lege.

Așa.

...și la ce a spus domnul Wiener.

Înțeleg de la Comisia pentru sănătate, de la colegii deputați, că astăzi se resping antiviralele ca metodă de a controla o pandemie, o viitoare pandemie. Că erați foarte panicați, repede, repede, acum, să trecem suspendarea dreptului la muncă pentru cei care nu sunt vaccinați. Dar acum, gata, a trecut pericolul, gata, nu mai sunteți așa agitați.

Deci: antivirale nu, decide astăzi Camera Deputaților, la respingeri; testare nu, tot la respingeri.

Dar, atunci, la ce spunem da? La izolete, la spitale modulare, la șpăgi, la 120 de milioane de doze de vaccin. Doar la vaccinare spunem noi da, da? Și suntem obligați, în ciuda presiunii din circumscripții, pe care o avem, suntem obligați asta să votăm, doar vaccinare. Celelalte soluții nu sunt bune, că așa a zis domnul Wiener, că a fost el în valul 4 și valul 5, și a băgat oameni în mormânt, nu?

Bine, am înțeles, nu e nicio problemă, putem să ne înțelegem, domnule președinte, dar să ne înțelegem clar și pe românește. Că nu s-a intonat niciun imn al României de către acei hocheiști, care nu mai au dreptul, de azi înainte, dacă trăim într-un stat normal, să reprezinte România.

Și voi respingeți și antiviralele, și testarea gratuită, respingeți tot...

Mulțumesc...

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

...doar vaccinarea!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

...domnule președinte.

discriminatoriu. Cu atât mai mult cu cât învățământul postliceal din România se organizează pentru calificări profesionale stabilite de Ministerul Educației, în conformitate cu Registrul național al calificărilor.

Și încă o chestiune. Dacă suntem obiectivi cu noi înșine, examenul de bacalaureat nu cred că poate surprinde cu obiectivitate, haideți să spunem, cunoștințele dobândite de un elev pe parcursul liceului.

Mulțumesc.

Nemaifiind înscrieri la cuvânt, proiectul de lege rămâne la votul final.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 46/2022.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Domnul Manea, vă rog. În calitate de inițiator? Nu.

Dau cuvântul Comisiei pentru învățământ sau Comisiei pentru muncă, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 46/2022

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 46 din 14 martie 2022, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate, în fond, cu propunerea legislativă menționată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca doar absolvenții de liceu care dețin diplomă de bacalaureat să aibă dreptul să se înscrie la școlile sanitare postliceale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în ședințe separate.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de respingere.

Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnule Manea, vă rog.

Da.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. O să fiu foarte scurt.

Art. 44 alin. (9) din Legea educației naționale, Legea nr. 1/2011, prevede faptul că au dreptul să se înscrie în învățământul postliceal, în condițiile alin. (8) al art. 44 din lege, absolvenții de liceu cu sau fără diplomă de bacalaureat – și eu spun că este foarte clar.

Este mai mult decât evident că propunerea care avea în vedere ca doar absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat să se poată înscrie la școlile sanitare postliceale este o măsură discriminatorie, este un tratament

Și eu vă mulțumesc.

Grupul USR, domnul Wiener, vă rog.

Am să vorbesc și în calitate de inițiator al legii.

S-au răspândit foarte multe lucruri inexacte, ca să fiu elegant, referitoare la acest subiect. Sigur, la obiectul, de fapt, al inițiativei legislative. Este o măsură de reformă. Reforma în cadrul sănătății implică și reforma selecției modului în care personalul medical ajunge să lucreze în sistem, să intre în sistem.

Este, cred, evident, oportună o creștere a pragului de la care profesia de asistent medical poate fi exercitată în România. Este..., este un imperativ în cel mai complex sistem, într-un sistem care se dezvoltă permanent.

Și eu cred că la fel cum Armata, de exemplu, a făcut pentru maiștrii militari această necesitate a implementării bacalaureatului, eu cred că ține de decizia politică și de viziunea strategică asupra sistemului să facem acest lucru.

Sigur, pot exista explicații, pot exista exemple. Adevărul este că școlile postliceale din România, învățământul postliceal din România scoate cam 15.000 de absolvenți pe an, sistemul absoarbe 1.300-1.500 de absolvenți pe an. Este o rată foarte mare de oameni care, practic, fac această pregătire fără să ajungă să exercite vreodată această profesie.

Evident, votul de astăzi, împotrivă, nu este pentru prestigiul profesiei, ci este pentru interesul celor care dețin aceste școli profesionale. Acest lucru este clar pentru mine. Este a doua oară când încerc această minimă măsură de reformă a cadrelor medicale, a personalului care lucrează în sistem.

Ce aș mai putea să adaug decât că foarte multe din argumentele pe care le-am auzit în comisii pentru respingerea acestei legi sunt... vizează oportunitatea, dar, în fapt...

Mulțumesc, domnule Wiener.

...nu au legătură cu acest lucru.

Domnul Badiu, Grupul AUR, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul AUR va vota pentru respingerea acestei inițiative legislative. Este discriminatorie.

Am trăit să o vedem și pe asta, o propunere prin care se vrea să se instituie un club de elită în ceea ce privește asistenții școlilor postliceale sanitare, în sensul că, dacă nu ai bacalaureat, nu știi să faci o injecție.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc. Propunerea legislativă rămâne la votul final. Pauză până la 11.30, când ne reîntâlnim la sesiunea de vot final.

Mulțumesc.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală, să începem votul final.

Doamnelor și domnilor deputați, începem ședința de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Vot, vă rog.

222 de colegi prezenți.

Suntem în cvorum.

De asemenea, aș dori să salutăm prezența delegației parlamentare ucrainene, condusă de doamna Liudmyla Marchenco, președintele Subcomitetului pentru legislație...

privind statutul deputatului din cadrul Comitetului Radei Supreme a Ucrainei privind regulamentul, care efectuează în aceste zile o vizită la București. Am avut o ședință împreună cu colegii noștri.

Liderii de grup, aveți vreo intervenție, ceva? Nu.

Vă mulțumesc. Începem exprimarea votului. Doriți o intervenție?

**Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Da.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Vă rog. Pe regulament, pe procedură? Vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Din respect pentru oaspeții noștri, nu o să dialoghez cu sala.

Le urăm bun venit în Parlamentul României!

Știu, domnule Andronache, dar n-ar trebui să dialoghez cu dumneavoastră.

Totuși...

Legea suveranității.

Un apel către colegi, un ultim apel.

Nu votați împotriva acestei legi care, cu problemele ei...

Vă rog frumos să interveniți la punctul..., când este legea la votul final.

Bine, o să intervin acolo! Mulțumesc.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Așa este regulamentar și corect. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 38/2022.

Se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți. Vot, vă rog.

Cu 255 de voturi pentru, 3 contra, o abținere, adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 64/2021.

Comisia pentru regulament propune respingerea proiectului de hotărâre.

Se respinge cu votul majorității deputaților. Vă rog, vot.

Cu 219 voturi pentru, 4 contra, 37 de abțineri, adoptată propunerea de respingere.

Legi ordinare. Respingeri.

3. Propunerea legislativă privind unele măsuri administrative și fiscale din starea de urgență; Pl-x 377/2021; lege ordinară.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Cu 229 de voturi pentru, 30 contra și 4 abțineri, adoptată respingerea.

4. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97 din 14 iulie 2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români; PL-x 213/2020; lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Cu 184 de voturi pentru, 73 contra, 5 abțineri, adoptată respingerea.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată; Pl-x 62/2022; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

229 de voturi pentru, 29 contra, 4 abțineri. Adoptată respingerea.

Proiectul de lege privind efectuarea de teste gratuite împotriva COVID-19; PL-x 524/2020...

Explicarea votului? Vă rog.

Domnul Muncaciu Sorin-Titus.

**Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Inițiatorul!

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Nu a fost cu intenție, domnule deputat!

**Domnul Sorin-Titus Muncaciu**

**:**

Nu, nicio problemă!

Vă rog.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

## Stimați colegi,

Am văzut cum ați votat. O să vă judece poporul român pentru acest vot

, pentru că... Lăsați-mă să termin! Pentru că nu este vorba de medicamente neaprobate. Ivermectina a fost un medicament, până în 2016, în Farmacopeea română.

Este vorba de faptul că sunt off-label. Ce înseamnă asta? Că sunt niște medicamente care, deși au fost aprobate pentru alte afecțiuni, s-a dovedit științific, domnule de la USR...

## Bravo!

A vorbit și un specialist.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Mulțumesc.

6. Proiectul de lege privind efectuarea de teste gratuite împotriva COVID-19; PL-x 524/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru sănătate propune respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Wiener!

Cu 229 de voturi pentru, 29 contra, două abțineri, adoptată respingerea.

Legi organice. Respingeri.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu:**

...prin studii științifice la nivel internațional, că este efectiv, sunt medicamente efective. Cum putem noi să ignorăm aceste medicamente numai pentru că o comisie din Ministerul Sănătății sau niște domni de la Agenția Medicamentului spun altfel?! Aici contează știința, nu altceva!

Este imposibil să cred că ați votat ca poporul român să nu aibă antivirale în farmacii.

Dacă o să vină o nouă pandemie, dumneavoastră o să purtați vina dacă or să moară...!

Da, da, dumneavoastră trebuie să vă asumați atunci când faceți așa ceva!

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Din mult respect nu intervin.

Proiectul de lege privind efectuarea de teste gratuite împotriva COVID-19...

Vă rog.

Și dumneavoastră, domnule Wiener? A, și domnul Buicu!

Dar nu i-a pomenit numele, domnule președinte!

## **Domnul Adrian Wiener:**

Da, explicarea votului, nu e vorba de nume. Să corectez minciuna care s-a spus aici.

Deci medicamentele sunt indicate pentru anumite afecțiuni în baza unor studii clinice. Există studii clinice pentru Ivermectină, știm că este ineficientă și, repet, nu există, în afară de cele noi apărute de câteva luni, antivirale orale pe care să le fi găsit în farmacie pe perioada vreunuia dintre valurile care au fost în România; doar injectabile.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Domnule Buicu, vă rog. Domnul doctor.

7. Propunerea legislativă „Legea suveranității – Legea pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului român”; Pl-x 79/2022; lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Prima Cameră sesizată. Data prezentării în Biroul permanent – 28.03.2022; data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final – 4.06.2022, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție și art. 113 din Regulamentul Camerei.

Vot, vă rog.

Cu 229 de voturi pentru, 30 contra și o abținere, adoptată respingerea.

Domnul Simion George-Nicolae.

Domnule Simion, vă rog!

Voi râdeți, dar nu e râsul vostru!

Legea suveranității sub o formă modificată tot va intra în Parlament.

Scaunele de la Palatul Victoria se mai schimbă, o să ajungem la guvernare și cuvinte ca „suveranitate”, „independență”..., mai ales că ieri și astăzi vorbim despre independența României, domnule Știrbu. Sunteți cu zâmbetul până la urechi, nu?!

Timpul, timpul, domnule președinte!

Mulțumesc. Mulțumesc.

O să se schimbe lucrurile, atât vă spun!

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Coarnă Dumitru, de la neafiliați. Vă rog.

Miliția!

## **Domnul Corneliu-Florin Buicu:**

Mulțumesc.

Revin, stimate colege și stimați colegi, și vă citesc din inițiativă: „În contextul epidemiologic, Agenția Națională a Medicamentului va autoriza distribuția medicamentelor neautorizate.”

Nu aveam cum să votăm așa ceva! Mulțumesc.

Da, domnule Radu, Poliția!

Miliția, cum vreți dumneavoastră!

Important este să votăm ceea ce trebuie în țara asta!

Eu am votat pentru adoptarea acestei legi. Mi se pare normal și de bun-simț să admitem o suveranitate și să încetăm odată să distrugem acest popor!

Este clar că puteam discuta poate pe amendamente și o puteam reformula, dar este o altă discuție. Sigur că dumneavoastră, celor din spatele meu, domnul Ciolacu și încă câțiva, nu v-a stat bine când am dezvoltat această inițiativă, pentru că spunea domnul de la USR că au fost doi de la PSD.

Nu, au fost 22 de la PSD! A fost sunat fiecare, rând pe rând, și au fost scoși din lista de inițiatori. Au mai rămas doi! Am lista, domnule Simonis!

Vă dau eu lista, domnule Simonis, că am văzut că dumneavoastră vorbiți întotdeauna fără să înțelegeți mecanismele.

Când vorbim despre suveranitate...

Am o rugăminte, să încercăm să nu ne jignim colegii!

Nu jignesc pe nimeni, doar vorbeam cu domnul Simonis. Nu l-am jignit deloc, credeți-mă! Era un...

Nu, vă adresați plenului, nu domnului Simonis!

Păi, domnul Simonis mi s-a adresat mie, din sală, domnule președinte!

Vorbiți și cu domnul Simonis...

Atunci întrerup cuvântul dumneavoastră și purtați un dialog cu fiecare parlamentar în parte.

## Bun!

Sigur că ați dat-o pe repede-nainte la respingeri, din mai multe considerente, dar două fundamentale.

Singura țară din Uniunea Europeană și NATO care are serviciu de informații militarizat este România. Se numește SRI.

Singura țară care a rămas ancorată în principiile sovietice, staliniste, putiniste, în ceea ce privește serviciile de informații, care se numesc SRI și SIE, este România.

Și China!

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Singura țară care are serviciu militarizat care gestionează alegerile, și se numește STS, se numește România.

Nicio țară din structurile euroatlantice nu are aceste servicii.

Vă place ori nu vă place, asta e realitatea din România!

Eram convins că o să o respingeți, pentru că, de exemplu, astăzi, la cinci cetățeni români cu drepturi depline le-a fost interzis să participe, la balcon, așa cum prevede legea, să asiste la acest vot. Au fost interziși dintr-un simplu motiv: sunt oameni simpli, corecți, cinstiți și care vor adevărul.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Și eu vă mulțumesc mult. Din partea Grupului PSD, domnul Fifor Mihai. Vă rog. Domnul Fifor?

Nu ați mai solicitat. Domnul Ganț, din partea Grupului minorităților. Domnule deputat, vă rog. Domnul Ganț Ovidiu.

**Domnul Dumitru-Viorel Focșa**

**:**

Sunt la rând, domnule președinte!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu**

**:**

Un singur vorbitor de grup, domnule Focșa!

**Domnul Dumitru-Viorel Focșa**

**:**

30 de secunde!

## **Domnul Ovidiu-Victor Ganț:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Constituția României, la art. 2 alin. (2), spune: „Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.”

Ce vreau să spun cu asta este că nici aici, în această instituție, nimeni, niciunul dintre noi și niciun grup politic nu-și poate aroga această prerogativă de a vorbi în numele suveranității poporului român, o putem face numai cu toții, împreună, cum am făcut-o, conform Constituției, până în prezent, și o vom face și în continuare.

Mai mult decât atât, toate discuțiile referitoare la... nu știu... cedări de suveranitate, „străinii vin, ne iau și ne fac”, „Uniunea Europeană este rea”, sunt inutile, atâta timp cât poporul român s-a exprimat prin referendum. Poporul român, prin referendum, a permis modificarea Constituției, iar Parlamentul României a ratificat, în unanimitate, Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Deci suveranitatea o exercităm în limitele Constituției și a tratatelor la care România este parte, expresie – repet – a suveranității poporului român, exprimată direct prin referendum sau de către reprezentanții săi în Parlament.

În ceea ce privește Grupul parlamentar al minorităților naționale, întotdeauna când exprimăm un vot, indiferent despre ce proiect este vorba, acesta sau altul, ne gândim doar la acest aspect, așa cum am făcut-o de la constituirea statului român modern la 1 decembrie 1918, decizie la care am fost parte, prin reprezentanții noștri, până în prezent, și o vom face și în viitor. Și niciodată nu vom accepta ca vreun alt participant la viața politică să-și permită să ne pună în discuție acest drept, făcând referire la apartenența noastră etnică, așa cum în mod jalnic s-a întâmplat ieri, de Ziua Europei.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Dumitru-Viorel Focșa**

**:**

Pe procedură, domnule președinte! Pe procedură!

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Îmi pare foarte rău, nu aveți cuvântul! Domnule Moșteanu Liviu-Ionuț, nu aveți cuvântul!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Procedură!

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

Nu aveți nicio procedură! Vă rog frumos, domnule Moșteanu! - Vă rog frumos, în bancă!

Domnule Moșteanu, vă rog frumos!

- După ce termină vorbitorii care au dreptul, vă dau

- cuvântul pe procedură!

- Vă rog frumos!

- Nu! Vă rog frumos!

- Circul e la marginea orașului! Vă rog frumos, nu în

- Parlament!

- Domnul Moșteanu.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

USR a votat împotriva acestui proiect de lege creat în laboratoarele lui Putin, așa cum au recunoscut cei care au depus această inițiativă.

Cu ocazia acestui vot s-au numărat și oamenii lui Putin din Camera Deputaților și sunt doar 30, de la AUR, de la neafiliați și de la PSD.

Domnul Salan Viorel.

## **Domnul Viorel Salan:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, așa este, o temă sensibilă, la care românii, categoric, privesc ceea ce se întâmplă și în Parlamentul României și vreau să vă spun că sunt consternat de ceea ce văd în momentul de față.

Spuneam că de aceea am venit în Parlamentul României, să-i reprezentăm în mod corect pe români și țara. Dar, din păcate, iată, se vine cu aceste teme care vizează mult mai multe, paleta a fost foarte largă, în contextul în care sunt 20 de legi vizate și două ordonanțe de urgență.

Totodată, așa cum am scos în evidență și la dezbaterile generale, ca să vii, într-adevăr, toate serviciile să le faci civile și în plus să le faci și sindicat, totodată să faci vorbire de acte normative care să producă efecte pentru anul 2021, cum se făcea vorbire despre exploatarea în fondul forestier la ras, pentru anul 2021..., în contextul în care trebuie să fim corecți și cinstiți, că acest proiect s-a mai vehiculat în Parlamentul României.

Totodată, este incorect ce s-a menționat, că parlamentari ai Partidului Social Democrat ar fi semnatari ai acestui proiect. Cu excepția unei persoane care a fost scoasă în evidență, nu cred că sunt alți colegi de-ai noștri.

Am venit în Parlamentul României să-i reprezentăm în mod corect pe români și țara și de aceea Partidul Social Democrat va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## **O voce de la PSD:**

Bravo!

## **Domnul Ion-Marcel Ciolacu:**

## A și votat!

8. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 44 alin. (9) din Legea educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 46/2022; lege organică.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru învățământ propun respingerea propunerii legislative.

Prima Cameră sesizată. Data prezentării în Biroul permanent – 14.03.2022; data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final – 14.05.2022, potrivit art. 75 alin. (2) din Constituție și art. 113 din Regulamentul Camerei.

Vot, vă rog.

Cu 197 de voturi pentru, 61 contra, 3 abțineri, adoptată propunerea de respingere.

- Am încheiat...

-

Explicarea votului. Vă rog.

## **Domnul Adrian Wiener:**

Nu ar fi fost nicio problemă de discriminare dacă am fi decis împreună astăzi o altă traiectorie educațională pentru cei care profesează sau exercită profesia de asistent medical, cum, de exemplu, nu e nimic discriminatoriu să stabilim salarii minime diferențiate pe domenii sectoriale. Sunt decizii strategice. Era una dintre ele, referitoare la resursa umană.

Mă rog, interesul se pare că a fost al patronilor de școli postliceale, unele dintre ele fiind chiar în localități fără spitale în România. Nu au nici unde să facă practică!

Vă mulțumesc.

Rog membrii Biroului permanent, la ședință. Am încheiat ședința de vot final.

## _Ședința s-a încheiat la ora 11.53._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|450702]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 71/30.V.2022 conține 48 de pagini.**

Prețul: 120,00 lei