Stenogramă plen

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului European asupra transferului responsabilitãþii cu privire la refugiaþi, adoptat la Strasbourg, la 16 octombrie 1980.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei privind accesul la informaþie, participarea publicului la luarea deciziei ºi accesul la justiþie în problemele de mediu, semnatã de România la Aarhus, la 25 iunie 1998.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de adaptare a aspectelor instituþionale ale Acordului European instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi statele-membre ale acestora, pe de altã parte, pentru a þine cont de aderarea Republicii Austria, Republicii Finlanda ºi Regatului Suediei la Uniunea Europeanã, semnat la Bruxelles, la 28 iunie 1999.

6. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa, adoptat la Londra, la 4 decembrie 1991.

7. Proiectul de Lege privind ratificarera Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagrã, Marea Mediteranã ºi din zona cotiguã a Atlanticului, adoptat la Monaco, la 24 noiembrie 1996.

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind conservarea pãsãrilor de apã migratoare african-eurasiatice, încheiat la Haga, la 16 iunie 1995.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernuluui nr. 46/2000 privind declararea complexului ”Memorialul Revoluþiei Ñ Decembrie 1989Ò din municipiul Timiºoara ca ansamblu de interes naþional.

10. Propunerea legislativã privind declararea municipiului Ploieºti ”oraºmartirÒ.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 143/1999 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor ºi al altor impozite indirecte. (Procedurã de urgenþã.)

1. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind apãrarea secretului de stat ºi a secretului de serviciu. (Lege organicã.)

2. Proiectul de Lege privind asigurarea pentru accidente de muncã ºi boli profesionale. (Procedurã de urgenþã; lege organicã.)

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþe. (Procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor.)

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor mãsuri cu caracter fiscal ºi îmbunãtãþirea realizãrii ºi colectãrii veniturilor statului. (Procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor.)

5. Propunerea legislativã privind modificarea indicatorului de prioritate intersectorialã pentru învãþãmânt. (Procedurã de urgenþã.)

6. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 11 alin. 2 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi. (Lege organicã.)

7. Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi. (Lege organicã.) 8. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 48/1992 a audiovizualului. (Continuarea dezbaterilor; lege organicã.)

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 201/1999 pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de platã a impozitelor pe salarii ºi/sau venituri realizate de consultanþi strãini pentru activitãþile desfãºurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut. (Procedurã de urgenþã.)

10. Proiectul de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.

11. Propunerea legislativã privind utilizarea eficientã a energiei ºi Propunerea legislativã privind creºterea eficienþei energetice.

12. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale, modificatã ºi completatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 62/1998.

13. Propunerea legislativã pentru completarea art. 50 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale.

14. Propunerea legislativã privind organizarea ºi execitarea profesiei de consilier juridic.

15. Propunerea legislativã pentru modificarea alin. 1 al art. 9 din Legea nr. 74/1995 privind executarea profesiunii de medic, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România. (Lege organicã.)

## **Voturi finale privind:**

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 74/1999 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor ºi al altor impozite indirecte.

2. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente.

## _ªedinþa a început la ora 16,25._

## **Domnul Vasile Lupu:**

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 242; participã la alte acþiuni parlamentare 13, sunt

absenþi 101. Cvorumul prevãzut de art. 128 din regulament este întrunit.

Pentru început urmeazã sã dezbatem proiectul ordinii de zi, programul de lucru fiind aprobat în ºedinþa de joi, 6 aprilie a.c.

Asupra programului de lucru, vã informez cã, potrivit discuþiilor din Biroul permanent al Camerei, existã posibilitatea ca în urma ºedinþei Birourilor reunite ale celor douã Camere de mâine, marþi, orele 8,30, sã aparã modificãri. Începând cu ziua de miercuri va intra în dezbateri proiectul Legii privind bugetul de stat ºi programul de lucru va fi decis în ºedinþa comunã, existînd posibilitatea sã se lucreze ºi vineri.

Dacã asupra proiectului ordinii de zi sunt propuneri de modificare? Nu sunt. Îl supun aprobãrii.

Voturi pentru?

Împotrivã? Abþineri?

Votat.

Vã informez cã la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor au fost înregistrate urmãtoarele iniþiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 46/1996 privind pregãtirea populaþiei pentru apãrare, adoptat de Senat în ºedinþa din 3 aprilie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/1999 cu privire la valorificarea bunurilor scoase din funcþiune aflate în administrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale, adoptat de Senat în ºedinþa din 3 aprilie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 109/1999 privind scoaterea din rezervele de stat a unor cantitãþi de produse petroliere ce vor fi acordate în mod gratuit Ministerului Apãrãrii Naþionale, adoptat de Senat în ºedinþa din 3 aprilie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 167/1999 privind aprobarea scoaterii definitive, în mod gratuit, din rezervele de stat a unor cantitãþi de produse petroliere ce vor fi acordate Ministerului Apãrãrii Naþionale, adoptat de Senat în ºedinþa din 3 aprilie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 46/1996 privind pregãtirea populaþiei pentru apãrare, adoptat de Senat în ºedinþa din 3 aprilie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru apãrare, ordine publicã

ºi siguranþã naþionalã; pentru avize Ñ Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, Comisia juridicã.

În continuare, vã informez înregistrarea urmãtoarelor propuneri legislative:

1. Propunerea legislativã pentru modificarea Legii

nr. 103/1996 privind Fondul cinegetic ºi protecþia vânatului, iniþiatã de 3 deputaþi P.D.S.R. Grupul parlamentar P.D.S.R. solicitã procedurã de urgenþã.

Dacã se doreºte motivarea acestei solicitãri din partea grupului.

## **Domnul Adrian Nãstase**

**:**

Nu e nevoie.

## **Domnul Vasile Lupu:**

2. Propunerea legislativã privind alocaþia suplimentarã pentru copiii din familiile monoparentale ºi majorarea alocaþiei de stat pentru copii ºi a alocaþiei suplimentare pentru familiile cu copii, iniþiatã de un numãr de 7 deputaþi P.D.S.R. De asemenea, grupul parlamentar solicitã procedurã de urgenþã.

Doreºte cineva sã motiveze aceastã solicitare? Nu doreºte nimeni. O supun aprobãrii dumneavoastrã. Cine este pentru? 4 voturi pentru. Insuficient.

3. Propunerea legislativã privind înãsprirea sancþiunilor Codului penal pentru infracþiunile referitoare la viaþa sexualã, iniþiatã de domnul deputat Cristian Rãdulescu. Grupul parlamentar P.D., de asemenea, solicitã procedurã de urgenþã.

Se face o motivare? Nu.

litarea traficului maritim internaþional (FAL), adoptatã la Londra, la 9 aprilie 1965, de Conferinþa internaþionalã privind facilitarea voiajului ºi transportului maritim, modificatã ºi completatã prin amendamente din 1984, 1986, 1989, 1991, 1993 ºi 1994;

Ñ Lege privind Fondul pentru mediu;

Ñ Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Armenia privind transportul combinat internaþional, semnat la Erevan, la 3 iulie 1998;

Ñ Lege pentru aprobarea afilierii României la Asociaþia Internaþionalã pentru ªtiinþe ºi Tehnologii Cerealiere, precum ºi a plãþii cotizaþiei anuale;

Ñ Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind transportul combinat internaþional, semnat la Baku, la 30 iunie 1998;

Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/2000 pentru ratificarea Acordului multilateral de bazã privind transportul internaþional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku, la 8 septembrie 1998;

Ñ Lege pentru aprobarea Orodonanþei Guvernului nr. 86/1999 privind ratificarea Memorandumului de înþelegere pentru facilitarea transportului rutier internaþional de mãrfuri în regiunea SECI, semnat la Atena, la 28 aprilie 1999.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Trecem la proiectele de pe ordinea de zi ºi începem cu proiectul de Hotãrâre privind contul de execuþie a bugetului Camerei Deputaþilor pe anul 1999.

Din partea iniþiatorului are cuvântul domnul chestor Tãnase Barde.

## Stimaþi colegi,

Biroul permanent a analizat contul de execuþie a bugetului Camerei Deputaþilor pe 1999, a ajuns la concluzia cã acesta s-a realizat în conformitate cu Hotãrârea Parlamentului privind bugetul Camerei Deputaþilor pe 1999 ºi, prin urmare, vã rugãm sã aprobaþi acest memorandum aºa cum este.

Mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul preºedinte Dan Constantinescu. Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urma examinãrii contului de execuþie a bugetului Camerei Deputaþilor pe anul trecut, în ºedinþa din 5 aprilie a.c., comisia noastrã a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

Trecem la dezbaterile generale, dacã doreºte cineva? Nu doreºte.

Titlul hotãrârii. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat. Articolul unic. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Hotãrârea în ansamblu. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Textul a fost adoptat. Doamnelor ºi domnilor,

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului european asupra transferului responsabilitãþii cu privire la refugiaþi, adoptat la Strasbourg, la 16 octombrie 1980.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvîntul?

## **Domnul Liviu Popescu Ñ** _secretar de stat la Ministerul de Interne_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sunt Liviu Popescu, secretar de stat la Ministerul de Interne.

În perioada ulterioarã admiterii României ca stat membru al Consiliului Europei, respectiv, 7 octombrie 1993, la nivelul organelor abilitate de lege s-au depus eforturi considerabile pentru armonizarea legislaþiei naþionale cu legislaþia specificã, elaboratã în cadrul acestui organism european. Acest obiectiv este în curs de realizare, fapt întãrit ºi prin introducerea în legislaþia României a unor tratate internaþionale multilaterale de interes pentru statul român, prin semnarea ºi ratificarea acestora în conformitate cu prevederile art. 11 alin. 2 din Constituþia României ºi ale Legii nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor.

Pe aceleaºi coordonate se înscrie ºi aceastã propunere de ratificare a Acordului european asupra transferului responsabilitãþii cu privire la refugiaþi, încheiat în cadrul Consiliului Europei, la Strasbourg, la 16 octombrie 1980. Acordul a fost semnat la 15 februarie 1999 de cãtre reprezentantul permanent al României la Consiliul Europei, sub rezerva ratificãrii.

Acordul european asupra transferului responsabilitãþii cu privire la refugiaþi înlesneºte aplicarea art. 28 al Convenþiei referitoare la statutul refugiaþilor, din 28 iunie 1951, ºi a paragrafelor 6 ºi 11 din anexã, reglementând în special situaþia refugiaþilor pe teritoriul unei alte pãrþi contractante. Acordul cuprinde reglementãri care privesc: a) stabilirea momentului când are loc transferul responsabilitãþii; b) modul de calcul al perioadei dupã care are loc transferul responsabilitãþii; c) facilitãþi acordate refugiaþilor în statul primitor; d) modalitãþi de intrare în vigoare a acestui acord, precum ºi cele de semnare, ºi e) procedura de soluþionare a diferendelor apãrute între pãrþile contractante.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Din partea Comisiei juridice, raportul este pentru adoptare.

Titlul legii. Comentarii, obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 1. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 2. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Legea în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votatã. Doamnelor ºi domnilor,

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei pentru accesul la informaþie, participarea publicului la luarea deciziei ºi accesul la justiþie în problemele de mediu, semnatã de România la Aarhus, la 25 iunie 1998.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Domnul secretar de stat Anton Vlad.

## **Domnul Anton Vlad Ñ** _secretar de stat la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În iunie 1998, la a 4-a Conferinþã ministerialã de la Aarhus, desfãºuratã sub genericul ”Mediu pentru EuropaÒ, a fost deschisã semnãrii Convenþia privind accesul la informaþie, participarea publicului la luarea deciziei ºi accesul la justiþie în probleme de mediu. România se numãrã printre þãrile semnatare ale convenþiei, aceasta urmând sã fie supusã ratificãrii, conform procedurilor legale în vigoare.

Convenþia stabileºte cadrul general necesar asigurãrii accesului la informaþia de mediu ºi participarea publicului la luarea deciziei în acest domeniu, pentru protejarea drepturilor ºi intereselor legitime ale publicului, cât ºi accesul sãu neîngrãdit la justiþie. Mecanismele de promovare a principiilor convenþiei sunt, cu preponderenþã, de ordin legislativ, recunoscându-se totodatã importanþa fundamentalã a educaþiei ecologice ºi a utilizãrii mass-media, a sistemelor electronice sau a altor forme de comunicare în implementarea acestor principii.

Cadrul legislativ existent în þara noastrã asigurã posibilitatea promovãrii ºi implementãrii principiilor convenþiei, începând cu Constituþia României, care garanteazã dreptul publicului la informaþie.

Având în vedere cele prezentate mai sus, cadrul legislativ existent ºi obiectivele naþionale prioritare de integrare în structurile europene, aflate în deplin consens cu principiile Constituþiei României, Ministerul Afacerilor Externe ºi Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului propun înaintarea spre ratificare Parlamentului a Convenþiei privind accesul la informaþie, participarea publicului la luarea deciziei ºi accesul la justiþie în probleme de mediu.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, raport de adoptare.

Domnul Badea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am o micã nedumerire în ceea ce priveºte conformitatea cu textul votat la Senat. Senatul a adoptat deja proiectul de lege, numai cã, din titlul convenþiei sau al legii, cum vreþi sã o luaþi, a dispãrut sintagma: ”Semnatã de RomâniaÒ, a rãmas direct: ”...semnatã la Aarhus, la 25 iunie 1998.Ò

Noi, acum, ce formulã adoptãm? Schimbãm titlul convenþiei sau mergem la mediere cu Senatul pentru aceastã sintagmã? Nu ºtiu, din punct de vedere juridic nu-mi dau seama, poate ne lãmurim. Vã mulþumesc.

## Domnule deputat,

Este o eroare materialã, este o omisiune, probabil, de dactilografiere, numai România putea sã o semneze.

Domnul secretar de stat Anton Vlad, dacã poate da lãmuriri.

Domnul Gaspar doreºte sã ia cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Domnul deputat Badea sesizeazã, într-adevãr, o inadvertenþã care existã între textul proiectului de lege adoptat la Senat ºi textul articolului unic. Vã rog sã observaþi cã în titlul legii este introdusã sintagma: ”...semnatã de România, la Aarhus la 25 iunie 1998.Ò Sintagma ”de RomâniaÒ nu se regãseºte ºi în articolul unic.

De altfel, domnule preºedinte, dacã vã uitaþi la titlul convenþiei, în acesta nu se face nici un fel de referire la România, este o eroare pur redacþionalã, o eroare materialã. Trebuie eliminatã sintagma ”de RomâniaÒ din titlu, convenþia urmând sã îºi poarte denumirea aºa cum este. De altfel, în practica parlamentarã totdeauna operaþiunea de ratificare a unui tratat multilateral este precedatã de semnarea de cãtre statul care ar urma sã-l ratifice.

Pe de altã parte, vreau sã vã învederez cã nu ne vom gãsi în faþa unei medieri, întrucât vom face aceastã comunicare Senatului, ca ºi ei, în ºedinþã, sã accepte ideea de a se elimina din titlul proiectului de lege aceastã sintagmã.

Da. Întru totul de acord, domnule deputat. ªi Guvernul este de acord. Domnul Leonãchescu.

## Stimaþi colegi,

Convenþia de la Aarhus din 1998 consemneazã o realitate Ð mediul este agresat transfrontalier de diverºi factori pe diverse vectorizãri. Iatã, spre exemplu, fenomenul de la Cernobîl. Catastrofa de la Cernobîl ne-a afectat în mod profund. De asemenea, apele care traverseazã mai multe þãri aduc cu ele noxe care pot agresa mediul din spaþiul nostru. De aceea, a adera la aceastã convenþie este absolut o obligativitate, ca membru în concertul internaþional actual.

Grupul nostru parlamentar va vota aceastã convenþie. În ceea ce priveºte titlul, este cazul sã respectãm titlul formulat în Convenþia de la Aarhus. Mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da, vã mulþumesc.

Doreºte altcineva sã intervinã în dezbaterile generale?

Nu.

Stimaþi colegi, Într-adevãr, este o eroare materialã. Avem titlul convenþiei în art. 1.

Deci, cu precizarea fãcutã de domnul deputat Badea, cu propunerea fãcutã de domnul deputat Gaspar,

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Pe teritoriul þãrii noastre se aflã aproximativ un numãr de 26 de specii de lilieci exclusiv insectivori, hrãnindu-se cu mari cantitãþi de gândaci, fluturi ºi þânþari, intervenind astfel, cu efecte benefice, în controlul biologic al evoluþiei acestor populaþii de insecte care produc pagube în unele sectoare, în special în agriculturã, precum ºi disconfort pentru populaþia umanã.

O parte din mediul de viaþã al liliecilor îl constituie scorburile copacilor, podurile de casã ºi, mai ales, peºterile. În unele peºteri se acumuleazã în perioada aprilie-septembrie, dupã perioada de hibernare ºi reproducere, mari cantitãþi de guano ºi chiropterit ce pot fi utilizate ca îngrãºãmânt natural, datoritã conþinutului crescut în fosfor, azot ºi alte elemente minerale.

Scopul acordului este de a întreprinde mãsurile necesare de protecþie ºi conservare pentru realizarea ºi menþinerea unei stãri favorabile de supravieþuire a acestor specii.

Vã solicit, domnilor deputaþi, sã daþi vot favorabil acestui acord.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul preºedinte Ion Cîrstoiu are cuvântul.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Proiectul de lege a fost dezbãtut în comisie ºi vã propune analiza ºi dezbaterea lui în forma prezentatã de Guvern.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da, vã mulþumesc. În cadrul dezbaterilor generaleÉ

## **Doamna Hildegard-Carola Puwak**

**:**

O întrebare!

Vã rog, doamnã deputat!

Vã mulþumesc.

Aº ruga reprezentanþii Guvernului sã ne spunã directiva Uniunii Europene cu care se armonizeazã acest proiect de lege pe care ni-l propun.

Domnul secretar de stat Anton Vlad.

Mãrturisesc cã în expunerea de motive nu am numele acestei directive, dar pot sã citesc expunerea de motive care a fost fãcutã iniþial. Convenþia privind conservarea speciilor migratoare de animale sãlbatice a fost adoptatã la Bonn în 23 iunie 1979 ºi a intrat în vigoare la 3 noiembrie 1983, fiind ratificatã pânã în prezent de aproximativ 45 de state. În Anexa nr. 2 a acestei convenþii sunt specificate ºi speciile europene de lilieci chiroptera care se gãsesc într-o stare de conservare nefavorabilã, dar nu am în aceastã expunere de motive directiva. Dacã îmi permiteþi, voi întreba experþii ministerului ºi vã voi comunica.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. De altfel, cred cã, fiind identificat cadrul juridic la nivelul Uniunii Europene, nu mai este nevoie de o directivã.

Dacã la dezbaterile generale doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Titlul legii. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat.

Articol unic. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Legea în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

## **Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

Chestiune de procedurã!

Poftiþi, domnule Gaspar!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am de fãcut o recomandare, în sensul cã înainte de a se publica în **Monitorul Oficial al României** , Partea I, legile de ratificare a acestor convenþii pe care le dezbatem astãzi ºi, bineînþeles, dupã ce ele vor fi promulgate de Preºedintele României, sã se revadã încã o datã textele cu originalul, pentru cã unele dintre ele, sub aspectul traducerii, conþin anumite erori.

Deci, publicarea sã se facã dupã ce în prealabil se vor mai verifica încã o datã textele cu originalul.

Da, vã mulþumim. Aºa se va face.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagrã, Marea Mediteranã ºi din zona contiguã a Atlanticului, adoptat la Monaco, la 24 noiembrie 1996. Iniþiatorul doreºte sã ia cuvântul?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În Marea Neagrã existã 3 specii de cetacee. Efectivele populaþiilor acestor specii au scãzut foarte mult datoritã atât capturilor fãcute în scop comercial, cât ºi deteriorãrii calitãþii mediului marin, deteriorare cauzatã în principal de poluare.

Scopul acestui acord este de a întreprinde mãsurile necesare în cadrul unui program internaþional de cooperare pentru salvarea vieþii în Marea Neagrã, pentru refacerea ºi menþinerea unei stãri favorabile de protecþie ºi conservare a celor 3 specii de cetacee ameninþate cu dispariþia.

Pentru punerea în practicã a planurilor de acþiune se poate acorda asistenþã tehnicã ºi financiarã þãrilor semnatare în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziþie. Aceastã asistenþã este destinatã monitorizãrii, cercetãrii sau realizãrii proiectelor ce privesc conservarea acestor specii.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Din partea comisiei? Domnul preºedinte Cîrstoiu.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Comisia, în urma examinãrii proiectului de lege care, prin obiectul sãu, se încadreazã în categoria legilor ordinare, a hotãrât sã fie supus spre dezbatere plenului Camerei Deputaþilor sub forma prezentatã.

Dacã la dezbaterile generale doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu. Titlul legii. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Articol unic. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Legea în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind conservarea pãsãrilor de apã migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga, la 16 iunie 1995.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte sã ia cuvântul domnul secretar de stat Anton Vlad?

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Spaþiul biogeografic al þãrii noastre oferã condiþii optime pentru aproximativ 312 specii migratoare de pãsãri, majoritatea de apã, din totalul de circa 348 de specii de pãsãri identificate pe teritoriul þãrii.

De asemenea, pe teritoriul României au fost identificate peste 60 de zone naturale de importanþã acvifaunisticã pentru care sunt necesare mãsuri speciale de protecþie ºi conservare. Între acestea, Rezervaþia Biosferei Delta Dunãrii se distinge prin mãrime ºi prin numãrul mare de specii de pãsãri de apã migratoare.

Scopul acestui acord este de a întreprinde mãsuri coordonate pentru realizarea ºi menþinerea unei stãri favorabile de protecþie ºi conservare a speciilor migratoare de pãsãri de apã.

Pentru punerea în practicã a planurilor de acþiune, conform art. 5 alin. 3 ºi 4, þara noastrã poate beneficia de asistenþã tehnicã ºi financiarã pentru monitorizare, cercetare ºi pentru realizarea unor proiecte de reconstrucþie ecologicã în zone cu importanþã acvifaunisticã.

Vã solicit, doamnelor ºi domnilor deputaþi, sã acordaþi votul dumneavoastrã favorabil.

Vã mulþumesc.

Comisia?

Comisia vã propune ca acest proiect de lege sã fie supus dezbaterii, cu modificãrile pe care le-am prezentat în raport.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Dacã la dezbaterile generale existã vreo intervenþie? Nici una.

Trecem la titlul legii. Dacã la titlul legii existã obiecþiuni? Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

În raport se propun câteva modificãri de nume. Stimaþi colegi,

Comisia propune înlocuirea numelui de ”specie nigrogularis al genului falacrocoracideÒ, de la Anexa 2, cu numele corect de ”nigrocularisÒ, considerând aceasta o eroare de traducere.

Eu nu cred cã mai este nevoie sã mai

## **Domnul Hunor Kelemen Ñ** _secretar de stat la_

## _Ministerul Culturii_ **:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor,

În anul 1990 Asociaþia ”Memorialul Revoluþiei Ñ Decembrie 1989Ò din Timiºoara a dobândit personalitate juridicã, având ca principal obiectiv realizarea în municipiul Timiºoara a unui memorial care sã se constituie într-un simbol al recunoºtinþei pentru cei care s-au jertfit în lupta pentru libertate ºi democraþie.

De la înfiinþarea sa ºi pânã în prezent, asociaþia a realizat complexul memorial din Cimitirul eroilor, 12 monumente ce marcheazã locurile represiunilor sângeroase împotriva manifestanþilor timiºoreni ºi un centru de documentare, cercetare ºi informare publicã despre revoluþia din România, componente ale ”Memorialului Revoluþiei Ñ Decembrie 1989.Ò

Toate acestea au fost realizate cu sprijinul direct al autoritãþilor locale ºi a numeroase persoane fizice ºi juridice din municipiul Timiºoara.

Trebuie arãtat cã Centrul de documentare, cercetare ºi informare publicã despre revoluþia din România ºi din Timiºoara dispune de o bazã de date constând din arhiva de documente scrise, o arhivã cuprinzând înre-

gistrãri audio ºi video, o bibliotecã, precum ºi un minimum de aparaturã ºi materiale necesare activitãþilor proprii.

Activitatea acestui centru are un caracter de continuitate, de permanenþã, care nu poate fi asigurat decât prin mijloace financiare ºi materiale suficiente.

Datoritã importanþei istorice a evenimentului comemorat, precum ºi caracterului public al componentelor ”Memorialului RevoluþieiÑ Decembrie 1989Ò, propunem ca ”Memorialul Revoluþiei Ñ Decembrie 1989Ò sã fie declarat ca ansamblu de importanþã naþionalã, punerea în valoare urmând a se face prin grija Asociaþiei ”Memorialului Revoluþiei Ñ Decembrie 1989Ò, iar finanþarea activitãþilor de punere în valoare, de cercetare, de studii ºi de personal sã fie asiguratã prin bugetul Ministerului Culturii, în modalitatea consacratã prin Legea nr. 95 din 1997 privind declararea Complexului ”Memorial al victimelor comunismului ºi al rezistenþei Ñ SighetÒ ca ansamblu de interes naþional.

Da, vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul preºedinte Ion Cîrstoiu are cuvântul.

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 46/2000 privind declararea Complexului ”Memorialul Revoluþiei Ñ Decembrie 1989Ò din municipiul Timiºoara ca ansamblu de interes naþional, prin obiectul ºi conþinutul sãu se încadreazã în categoria legilor ordinare.

În ºedinþa din 21 martie, comisia a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, cu amendamentele propuse.

Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbaterile generale doreºte cineva sã ia cuvântul?

Din partea P.N.Þ.C.D.-ului, domnul deputat Tãnase Tãvalã are cuvântul.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aº dori sã fac sublinierea care a fost prezentatã ºi în expunerea de motive privind ”Memorialul Revoluþiei Ñ Decembrie 1989Ò sã fie declarat ca un monument de interes naþional. Este o chestiune de recunoºtinþã pentru cei care ºi-au jertfit viaþa pentru societatea româneascã, pentru binele comun, pentru dreptate, libertate. Este o chestiune care ne obligã pe fiecare dintre noi în aºa fel încât aceste lucruri care s-au întâmplat atunci sã nu fie date uitãrii. Este considerentul pentru care fac apel la dumneavoastrã ca sã susþineþi acest proiect de lege, aºa cum a fost menþionat în ordonanþa de urgenþã, mai cu seamã privind finanþarea din bugetul de stat prin Ministerul Culturii.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule deputat.

Din partea altor grupuri parlamentare, doamna Hildegard Puwak, din partea P.D.S.R.

Vã rog sã-mi permiteþi sã adresez o întrebare ºi apoi sã mã refer la aceeaºi problemã pe care a menþionat-o domnul deputat Tãvalã, dar cu altã motivaþie.

Aº ruga, dacã puteþi, sã ne daþi câteva informaþii despre asociaþia dumneavoastrã ºi motivarea pentru ce numai aceastã asociaþie, ºi nu ºi alte asociaþii de revoluþionari din Timiºoara, va avea grija acestui monument.

În al doilea rând, aº dori sã spun cã acest raport ar fi trebuit sã þinã seama de faptul cã, potrivit Legii finanþelor, sumele prevãzute în ordonanþele de urgenþã sunt incluse în proiectul bugetului de stat. Deci susþinem acest art. 4, poz.3 din raport, în varianta în care se gãseºte în ordonanþã, tocmai pe argumentul cã la Ministerul Culturii sunt prevãzute fonduri pentru activitãþile legate de obiectul ordonanþei.

Doresc rãspunsul la întrebare.

Cine este în mãsurã sã rãspundã din partea Guvernului? Puteþi rãspunde doamnei deputat.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor,

Asociaþia a fost înfiinþatã în Õ90, imediat dupã revoluþie. La înfiinþarea asociaþiei au participat toþi participanþii din timpul revoluþiei din Timiºoara, toate persoanele ºi personalitãþile. Din Õ90 încoace aceastã asociaþie a funcþionat încontinuu ºi nu a fost nici o problemã de acest gen.

Ei au cerut anul trecut sã fie declarat acest ansamblu de interes naþional; ei au propus ca sã facem întreþinerea ºi administrarea ansamblului prin aceastã asociaþie, fiindcã în aceºti ani, din Õ90 încoace, ei au lucrat, ei au înfiinþat, eu au avut în grijã tot ansamblul ºi toate elementele ansamblului. Deci nu este vorba cã altcineva nu poate sã fie. Ei au iniþiat ºi ei au fost promotorii acestui demers.

În ceea ce priveºte amendamentele comisiei, Ministerul Culturii este de acord cu primele douã amendamente, dar, la art. 4, noi am vrea sã fiþi de acord Ñ ºi comisia ºi dumneavoastrã Ñ cu varianta noastrã, fiindcã în proiectul de lege a bugetului este prevãzutã o sumã de 2 miliarde 500 de milioane de lei pentru acest an la capitolul ”TransferuriÒ, ºi noi credem cã administrarea, întreþinerea acestui ansamblu nu se poate face fãrã bani de la bugetul statului, ºi aceastã sumã de 2 miliarde 500 de milioane nu este o sumã uriaºã.

Cei care au avizat, inclusiv Consiliul Legislativ, au fost de acord cu aceastã variantã. Noi aºa am procedat ºi în cazul Legii nr. 95 din 1997, ºi a funcþionat ºi funcþioneazã bine.

Comisiile de specialitate au fost de acord la dezbaterea proiectului Legii bugetului cu aceastã sumã ºi cu aceastã variantã.

În numele iniþiatorului, vã rog sã fiþi de acord cu textul propus de Ministerul Culturii.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Cu aceste precizãri, trecem la titlul ordonanþei. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 1. Comentarii, obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 2. Domnul Gaspar.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã rog sã observaþi cã în finalul art. 2 este introdus un asterisc care este explicat dupã aceea în finalul ordonanþei Ð ”Anexele nr. 2-15 se comunicã pãrþilor interesate.Ò

## Domnule preºedinte,

Vreau sã vã citesc art. 107 alin. 4 din Constituþie, care spune în felul urmãtor: ”Hotãrârile ºi ordonanþele adoptate de Guvern se semneazã de primul-ministru, se contrasemneazã de miniºtrii care au obligaþia punerii lor în executare ºi se publicã în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenþa hotãrârii sau a ordonanþei. Hotãrârile care au caracter militar se comunicã numai instituþiilor interesate.Ò

Vã rog sã observaþi cã anexele 2-15 sunt în realitate planurile de urbanism care au fost aprobate potrivit legii, deci este vorba despre niºte schiþe. Nici mãcar nu este vorba despre indicatorii acestui ansamblu ºi, ca atare, eu consider cã ºi anexele 2-15 trebuie publicate în **Monitorul Oficial** , iar acea notã care este în subsolul ordonanþei sã fie eliminatã.

Comisia? Iniþiatorul?

Noi, la comisie, am avut aceste anexe, ºi una este cu suprafeþele acestor monumente, iar a doua cu amplasarea lor în Timiºoara.

Deci, din punctul nostru de vedere, noi le-am analizat ºi le avem. Cã în **Monitorul Oficial** a apãrut cã se dau numai celor interesaþi, cred cã nu este bine, ºi trebuie sã se dea.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Cu aceste precizãri, supun art. 2 votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 3. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 4, potrivit raportului...

## **Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

Forma iniþiatorului! Forma Guvernului!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Forma iniþiatorului. Corect! Da.

Deci, în urma examinãrii propunerii legislative privind declararea municipiului Ploieºti oraº-martir, în ºedinþa din 21 martie 2000, comisia a hotãrât cã aceasta nu poate fi acceptatã ºi propune plenului Camerei Deputaþilor respingerea, pentru urmãtoarele motive: comisia a constatat cu surprindere înmulþirea numãrului de propuneri legislative care au în vedere atribuirea titlului de ”oraº-erouÒ sau ”oraº-martir al Revoluþiei din Decembrie 1989.Ò

În cele mai multe cazuri, astfel de iniþiative sunt promovate la propunerea ºi chiar la presiunea unor asociaþii de revoluþionari, care, de regulã, în vederea susþinerii acestor propuneri, prezintã o situaþie prea puþin obiectivã ºi realã în legãturã cu modul de desfãºurare a evenimentelor din acele zile ale lunii decembrie 1989.

Totodatã, nu considerãm oportunã atribuirea, în continuare, a unor astfel de titluri, dupã 10 ani de la revoluþie, având în vedere cã în aceastã perioadã nu au apãrut elemente noi, necunoscute, care sã evidenþieze fapte sau acþiuni deosebite ale participanþilor la evenimentele menþionate.

Este raportul comisiei ºi vã rugãm sã decideþi.

Domnul Tudor.

## **Domnul Marcu Tudor:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Îmi daþi voie sã mã declar în dezacord cu punctul de vedere al comisiei, din urmãtorul motiv: în primul rând, cã aceastã comisie nu s-a referit la cererea în speþã a oraºului Ploieºti, ci s-a referit în mod generic: ”Cã ne-am sãturat sã tot vinã nu ºtiu câte oraºe..., cã existã prezumþia..., cã s-ar putea sã...Ò.

Deci, eu nu consider cã rãspunsul la aceastã solicitare, bine documentatã, de fapt, este corect, este justificat, sau, mai bine-zis, este la subiect.

Nu pot sã dau generalizãri, când vine cineva punctual. Rãspundeþi precis: de ce nu, Ploieºti?! Sunt niºte argu-

mente acolo. De ce fiecare argument nu este valabil? Nu aºa, cã: ”... m-am sãturat sã...Ò, cã doar nu ne luãm jucãriile ºi plecãm... Suntem totuºi Parlament!

Ce fel de comisie este aceasta?

Eu sunt obiºnuit cu o comisie extrem de serioasã, care spune punctual tot ce are de spus ºi nu face o divagaþie la cu totul alte considerente, care nu se leagã de subiect.

Aº ruga, deci, sã se retrimitã la comisie, sã se analizeze ca lumea toate argumentele aduse în solicitarea celor care au cerut ca oraºul Ploieºti sã fie declarat ”oraº-martirÒ ºi, în condiþiile acestea, sã se rãspundã de ce este bine, sau nu este bine, sã fie argumentat fiecare caz în parte. Altfel, eu cred cã aceastã justificare a comisiei este cel puþin neavenitã.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Þurlea.

## **Domnul Petre Þurlea:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Nu sunt deputat de Prahova, dar sunt chiar ploieºtean de când m-am nãscut.

Vreau sã vã spun cã ºtiu foarte bine ce s-a întâmplat la Ploieºti, eram chiar preºedintele F.S.N.-ului atunci. În Ploieºti n-a murit nimeni. A murit un singur om, în timpul revoluþiei, de inimã. ªi l-am întrebat pe ºeful revoluþionarilor din Ploieºti: ”Domnule, dar de ce-l declarãm martir pe acest om?Ò, ºi ºeful revoluþionarilor mi-a rãspuns intrigat: ”Domnule, dar a murit de bucurie cã a avut loc revoluþia, domnule!Ò Deci, un om a murit de bucurie la Ploieºti ºi-l facem ”martirÒ. Acum facem ºi ”oraºul-martirÒ, pentru cã a murit un om de bucurie în timpul revoluþiei. Este de-a dreptul absurd!

V-am spus ºi altã datã, cu altã ocazie, cu TârguMureºul, în Dicþionarul limbii române, ”martir este cel care a murit pentru o cauzã dreaptã.Ò Dar eu vã asigur, am fost ºi ieri la Ploieºti, oraºul Ploieºti trãieºte. Deci, n-a murit, domnilor! De ce sã-l declarãm ”martirÒ? Numai ca sã-ºi facã campanie electoralã câþiva dintre colegii noºtri. Este de-a dreptul ºi de-a dreptul absurd!

Vã rog sã luaþi în seamã poziþia cu totul serioasã a comisiei ºi rog pe colegii noºtri care mai au astfel de tentative în viitor, cu scop evident electoral, sã-ºi canalizeze eforturile spre lucruri mai bune.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Stimaþi colegi,

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Raportul privind proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 143/1999 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã nr. 82/1997 a fost întocmit în data de 11.XI.1999. În el se supune spre dezbatere, în forma prezentatã, proiectul de lege.

Aº vrea sã vã informez pe dumneavoastrã ºi sã informez plenul Camerei Deputaþilor cã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 27/2000, din 31 ianuarie, a abrogat prevederile Ordonanþei de urgenþã nr. 82/1997. Ca atare, raportul este depãºit. În Ordonanþa de urgenþã nr. 27/2000 s-a propus ca Ordonanþa de urgenþã nr. 82/1997 sã fie abrogatã.

Ca atare, proiectul de lege nu mai are acþiune, deci, el nu mai poate fi dezbãtut, este depãºit ºi propun respingerea lui.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Deci, comisia propune respingerea, întrucât textul este caduc.

Iniþiatorul ce zice?

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Din partea iniþiatorului..., iniþiatorul este de acord. Doamnelor ºi domnilor,

La dezbaterile generale nu intervine nimeni.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

ªi în aceastã situaþie, prin raportul din data de 19.XI.1999, tot aºa, s-a propus dezbaterea acestei Ordonanþe de urgenþã nr. 166/1999 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/1997, dar ºi aici a intervenit, la fel ca ºi la proiectul de lege precedent, Ordonanþa de urgenþã nr. 27/2000, care a abrogat prevederile Ordonanþei nr. 82/1997.

Ca urmare, neavând obiect, propunem respingerea acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. ªi noi vã mulþumim. Este cel mai simplu. Iniþiatorul este de acord.

La dezbaterile generale nu doreºte nimeni sã intervinã.

Am o propunere, ca cei prezenþi sã prezinte obiectul interpelãrilor, ca sã facem economie de timp.

Domnul Leonãchescu Nicolae are douã interpelãri. Se pregãteºte domnul Emil Putin.

Interpelarea este adresatã domnului Mircea Criste Ð procurorul general al României, ºi domnului ministru Nicolae Noica Ð ministrul lucrãrilor publice ºi amenajãrii teritoriului, ºi are drept obiect faptul cã la Cluj-Napoca...

Domnul procuror general nu este membru al Guvernului, domnule deputat...

Poftim?

Domnul procuror general Mircea Criste nu-i membru al Guvernului.

Interpelarea se adreseazã ministrului justiþiei.

Bun. Atunci reþineþi cã este adresatã doar ministrului Nicolae Noica ºi se referã la faptul cã în municipiul ClujNapoca, S.C. ”AlimentaraÒ S.A. a început ºi continuã lucrãri de construcþie la parterul Halei agroalimentare din Piaþa ”Mihai ViteazulÒ, în mod ilegal, fãrã autorizare de construcþie.

Cea de-a doua interpelare este adresatã doamnei ministru Smaranda Dobrescu ºi se referã la faptul cã dosarul de pensionare nr. 5.489 din 1999 al lui Caraghiozov Gheorghe din Piteºti a fost respins de cãtre Oficiul de pensii Piteºti.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Domnul Emil Putin.

Se pregãteºte domnul Haralambie Irimescu, cu douã interpelãri.

Interpelarea este adresatã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu ºi domnului preºedinte al Agenþiei Române de Dezvoltare, domnul Sorin Fodoreanu.

Obiectul interpelãrii se referã la participarea României la Expoziþia Mondialã de la Hanovra, ºi noi vrem sã ni se rãspundã care este stadiul actual al acþiunilor întreprinse de Guvern, precum ºi care este motivul pentru întârzierea nepermisã a lucrãrilor la Pavilionul României de la Hanovra?

Da. Vã mulþumesc. Domnul Haralambie Irimescu se apropie de microfon, ºi domnul Ion Mogoº. Era pe aici... Este? Da.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

O primã interpelare este adresatã preºedintelui F.P.S. Ð domnului Radu Sârbu.

La data de 7 februarie 2000, F.P.S. Bacãu vinde acþiunile deþinute de S.C. TRANSPORTURI RUTIERE S.A. Comãneºti, reprezentnând 62,85% din capitalul social, prin licitaþie electronicã, la un preþ de 416 milioane lei.

Societatea, de la început pânã în prezent, a realizat an de an profit, nu are datorii restante, preþul cu care s-a vândut, atât salariaþii, cât ºi cetãþenii oraºului Comãneºti considerã cã este foarte mic. Numai prin vânzarea unui singur autobuz din dotarea acestei unitãþi se pot recupera banii cu care s-a cumpãrat aceastã societate.

Faþã de cele arãtate, rog preºedintele F.P.S.-ului sã analizeze modul cum s-a fãcut vânzarea, licitaþia ºi preþul de vânzare care a fost acceptat.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Are cuvântul domnul deputat Ion Mogoº. Dar, mai aveþi una...

Da. Mai am una.

A doua interpelare se adreseazã domnului ministru Mircea Ciumara.

Din 1997 ºi pânã astãzi, la nivelul tuturor instituþiilor statului s-au purtat diverse discuþii, urmate de promisiuni ºi garanþii, cu privire la situaþia Societãþii RAFO S.A. Oneºti.

Îl rog pe domnul ministru sã ne rãspundã concret la solicitãrile salariaþilor ºi ale locuitorilor de pe platforma Oneºti: ce viitor are aceastã societate ºi ce s-a întreprins pânã în prezent la nivel guvernamental?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Da. Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul Mogoº are cuvântul.

Se pregãteºte domnul deputat ªtefan Baban. Este prezent? Este. Cu douã interpelãri.

Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã domnului prim-ministru ºi domnului ministru Vlad Roºca.

Probabil c-o sã vã surprindã, cã suntem cu toþii ieºeni, dar am o solicitare la adresa domnului prim-ministru. Ca urmare a plângerilor cetãþenilor, dupã îndelungi insistenþe la Prefectura din Iaºi ºi la Ministerul Funcþiei Publice, s-a efectuat un control de fond la prefecturã, în perioada 29.II.2000 Ð 3.III.2000. Echipa de control a elaborat un raport în care se menþioneazã, la Capitolul ”ConcluziiÒ, cã: ”Secretarul general de prefecturã nu ºi-a îndeplinit atribuþiile principale ºi a contrasemnat de legalitate multe ordine ale prefectului ºi hotãrâri ale Comisiei judeþene de aplicare a Legii nr. 18/1991, care sunt contrare prevederilor legale.Ò

În acelaºi raport, echipa de control a propus sã se ia mãsura eliberãrii din funcþie a secretarului general de prefecturã ºi ca prefectul sã dispunã mãsuri pentru a asigura îndeplinirea corespunzãtoare a atribuþiilor sale, în conformitate cu prevederile legale.

Ca urmare a celor constatate, ministrul funcþiei publice, domnul Vlad Roºca, i-a solicitat prefectului de Iaºi sã dispunã mãsurile propuse în raportul echipei de control, în conformitate cu prevederile legale.

Cu toate acestea, prefectul de Iaºi refuzã cu obstinaþie sã punã în aplicare propunerea de demitere a secretarului general de prefecturã, ceea ce ne îndreptãþeºte sã credem, fie cã prefectul are interese personale în menþinerea în funcþie a acestuia, fie cã, pur ºi simplu, nu considerã a fi necesar sã se respecte dispoziþiile ministrului funcþiei publice.

Astfel stând lucrurile, pentru bunul mers al activitãþii administraþiei publice locale din judeþul Iaºi, rog pe domnul prim-ministru sã ia mãsura demiterii prefectului de Iaºi Ñ Florin Vitan Ñ, ºi sã dispunã Ministerului Funcþiei Publice, deci, cu aceastã ocazie, ºi domnului Vlad Roºca, sã ia mãsura demiterii secretarului general de prefecturã din Iaºi.

Da. Vã mulþumesc. Domnul ªtefan Baban.

Domnul Traian Dobre este prezent? Este, da, se pregãteºte.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prima interpelare este adresatã Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale, doamnei Smaranda Dobrescu, ºi se intituleazã: ”Piaþa muncii bate în negru.Ò Nu mai citesc acum interpelarea, o s-o depun la secretariat ºi o sã afle de acolo despre ce este vorba, urmând ca data viitoare sã primesc rãspunsul pe care-l aºtept de la dumneaei.

A doua interpelare este adresatã domnului TraianDecebal Remeº, ministrul finanþelor, ºi se intituleazã: ”Reforma fiscalã sãrãceºte societãþile comercialeÒ, în care mã întreb ºi îl întreb: ce are de gând sã facã pentru ca aºa-zisa ”reformã fiscalãÒ sã ducã la o creºtere economicã în România?

Depun ºi aceastã interpelare la secretariat. Vã mulþumesc.

Deci, urmeazã domnul Traian Dobre. Domnul Victor Babiuc nu este prezent.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Am douã interpelãri: una adresatã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu, ºi care atrage atenþia Guvernului asupra instabilitãþii legislative din România, lucru ce conduce la plecarea din România a investitorilor strãini.

Dupã cum prea bine ºtiþi, cã suntem amândoi din acelaºi judeþ, Fabrica de drojdie de la Paºcani a investit peste 30 de milioane de dolari, ºi-a fãcut un plan de afaceri, plan de afaceri care nu mai iese sub nici o formã, dupã anularea tuturor legilor prin care investitorii strãini aveau anumite facilitãþi.

Rugãmintea este de a încerca sã facem un climat de afaceri în România, care sã poatã fi atractiv pentru investitorii strãini, cel puþin în domeniile prioritare, stabilite pe o strategie pe termen mediu, lung ºi scurt.

A doua interpelare o adresez domnului Radu Berceanu, ministrul industriei ºi comerþului.

Vreau sã vã informez, domnule Vasile Lupu, cã la Iaºi este o stare de nemulþumire totalã în rândul salariaþilor de la CONEL, ºi nu numai.

Privatizarea care, în general, trebuie sã conducã la eficientizare, ºi trebuie sã fie un mijloc, a fost transformatã într-un scop, scopul îl ºtiþi dumneavoastrã care, mai bine ca mine, iar consecinþa este lichidarea economiei naþionale.

Plecând de la experienþa directã, a se citi TEPRO, ºtiþi dumneavoastrã foarte bine, TOMIRIS-ul, muncitorii, ºi nu numai, au teama cã privatizarea CONEL-ului nu poate duce la nimic bun, lucru pe care-l împãrtãºesc ºi eu. Privatizarea în CONEL se poate face doar pe producþia electricã.

Rugãmintea este ca domnul Radu Berceanu sã studieze aceastã problemã, ºi am anexat aici ce se întâmplã ºi în alte þãri unde existã un sistem public de electricitate.

Vã mulþumesc.

Deci, domnul Victor Babiuc încã nu este prezent. Domnul Ianculescu Marian.

Se pregãteºte domnul Nicolae Vasilescu.

Stimaþi colegi,

Vã rog: numai obiectul interpelãrii!

Veþi avea ocazia sã dezvoltaþi interpelarea în prezenþa miniºtrilor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Interpelarea mea se adresezã domnului Romicã Tomescu, ministrul apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului, ºi are urmãtorul obiect: implicaþiile aplicãrii Hotãrârii de Guvern nr. 180/2000 referitoare la modificarea ºi completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuþiile ºi funcþionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor, a modelului ºi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum ºi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotãrârea de Guvern nr. 181/1991 asupra gospodãririi pãdurilor în regim silvic, prevãzut de Legea nr. 26/1996, a Codului silvic, la art. 66.

Îmi rezerv dreptul, domnule preºedinte, sã dezvolt aceastã interpelare în ºedinþa consacratã rãspunsului la interpelãri.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Domnul Nicolae Vasilescu este? Nu este. Domnul Lazãr Lãdariu.

Se pregãteºte domnul Moroianu Geamãn Adrian.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Interpelarea se adreseazã domnului Andrei Marga, ministrul educaþiei naþionale.

Printr-o interpelare adresatã domnului Andrei Marga, ministrul educaþiei naþionale, la 13 decembrie 1999, aduceam la cunoºtinþã faptul cã Inspectoratul ªcolar Judeþean Mureº cerea conducerilor unor ºcoli ºi licee mureºene sã fotocopieze ºi sã transmitã tuturor unitãþilor pe care le coordoneazã nomenclatorarele pe meserii în limba românã ºi maghiarã, unele numai în maghiarã. Deci, un gest care contravine documentelor legale în vigoare ºi Constituþiei României.

Ministerul Educaþiei Naþionale ne aducea la cunoºtinþã cã, având în vedere cele constatate, a dispus începerea unei anchete pentru cercetarea cazului, pentru a fi luate mãsurile legale care se impun.

Domnule ministru,

Care este rezultatul anchetei ºi care sunt mãsurile legale luate în cazul nerespectãrii prevederilor unor documente în vigoare, în împrejurãrile mai sus-menþionate? Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul Moroianu Geamãn Adrian nu este. Domnul Tarna Gheorghe este? Nu este. Domnul Mihai Vitcu? Este.

Se pregãteºte domnul Petre Naidin.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului Mugur Isãrescu, prim-ministru al Guvernului României, ºi vizeazã precizãrile fãcute de Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilului privind interpretarea calitãþii de persoanã juridicã a centrelor de plasament. De asemenea, vizeazã o problemã legatã de eliminarea normei didactice la centrele de plasament ºi a posturilor de educator titular.

Îmi rezerv dreptul de a dezvolta aceastã interpelare atunci când voi primi rãspunsul. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Deci domnul Petre Naidin.

Se pregãteºte domnul Mihai Drecin. Este? Este.

Douã interpelãri: primului-ministru privind modul de organizare a Târgului de la Hanovra, în aceastã toamnã, ºi a doua, Guvernului, privind modul de distribuire a cupoanelor ºi bonurilor valorice în judeþul Cãlãraºi. Vã mulþumesc.

Domnul Mihai Drecin are cuvântul. Doamna Daniela Popa este? Domnul Burlacu Viorel? Este.

Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã domnului Ion Caramitru, ministrul culturii.

Pe scurt, Centrul cultural ”Iosif VulcanÒ din comuna Holod, judeþul Bihor, locul de naºtere al omului de culturã Iosif Vulcan, a fãcut încã în 1998 o adresã cãtre Ministerul Culturii, prin care solicita o anumitã sumã de bani în vederea punerii pe picioare, sã zic aºa, a acestui centru cultural. Astãzi suma respectivã s-a ridicat la 500 de milioane de lei.

Muzeul memorial ”Iosif VulcanÒ din Oradea, care aparþine Complexului muzeal al Þãrii Criºurilor, se aflã ºi el în renovare ºi restructurare tematicã, de vreo 2 ani, ºi mai solicitã încã 400 de milioane de lei pentru a putea sã îºi deschidã porþile în toamna acestui an.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Emil-Livius-Nicolae Putin** _(din salã):_

Sunt mandatat sã prezint interpelarea doamnei deputat Daniela Popa.

Da. Prin mandat, doamna Daniela Popa este reprezentatã de domnul deputat Putin.

Interpelarea doamnei Daniela Popa este adresatã ministrului muncii ºi protecþiei sociale, doamna Smaranda Dobrescu, ºi se referã la politica promovatã de Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale referitor la problema actualizãrii pensiilor.

Vã mulþumesc.

Da, poftiþi domnule Burlacu Viorel, aveþi cuvântul!

Am douã interpelãri. Prima se adreseazã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu, referitoare la modalitatea de aplicare a Legii privind stimularea întreprinzãtorilor mici privaþi pentru înfiinþarea, dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi întreb: ce s-a fãcut în conformitate cu aceste prevederi legale? La fel, art. 15 din aceastã lege prevede cã, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare, Guvernul va elabora norme metodologice. De ce nu sunt publicate, pânã în prezent, aceste norme în **Monitorul Oficial** ?

A doua interpelare se adreseazã domnului Valeriu Stoica, ministrul justiþiei, ºi se referã la o categorie socialã, aceea de jurisconsult, care trebuie rezolvatã prin modificarea legii, ºi înregistrarea profesiei de avocat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul Ionescu Gheorghe e prezent?

## **Domnul Gheorghe Ionescu** _(din salã):_

Da.

Da. Are cuvântul. Se pregãteºte domnul Petru Bejinariu.

Mulþumesc mult, domnule preºedinte. Am sã mã adresez domnului ministru al M.L.P.A.T.-ului, cu urmãtoarea interpelare.

Hotãrârea de Guvern nr. 59/1999 ºi Ordinul M.L.P.A.T. nr. 13 Ñ N/1999 au venit sã interzicã eliberarea de certificate de urbanism ºi autorizaþii de construcþie în localitãþile unde planul de urbanism general ºi reglementãrile lucrãrilor de urbanism nu au fost actualizate.

Eu înþeleg necesitatea actualizãrii acestor acte, dar nu înþeleg sã fie oprite orice lucrãri de modernizãri, schimbãri de destinaþie a unor spaþii existente sau construirea de locuinþe personale. Aceste planuri de urbanism general, cât ºi reglementãrile lucrãrilor de urbanism necesitã fonduri de circa 20 Ð 30 de milioane pe fiecare localitate ºi un timp destul de mare.

În judeþul Dolj, din 99 de localitãþi, existã planuri de urbanism general ºi reglementãri de urbanism actualizate în 38 de localitãþi, pentru restul de 71 fiind în diferite faze.

Oprirea eliberãrii de certificate de urbanism ºi a autorizaþiei de construcþii este un abuz de neînþeles, pe care M.L.P.A.T. a impus-o.

Având în vedere cele de mai sus, cred, domnule ministru, cã se impune retragerea actelor normative de mai sus, dând posibilitatea de stimulare economicã prin investiþii ºi realizare de construcþii de locuinþe. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Petru Bejinariu are cuvântul. Se pregãteºte domnul Nicolae Popa.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea se adreseazã domnului Mugur Isãrescu, prim-ministru al Guvernului României.

Dau citire numai interpelãrii direct, pentru cã dezvoltarea o voi face la vreme.

”respectuos vã rugãm, domnule prim-ministru Mugur Isãrescu, sã precizaþi, pentru populaþia þãrii ºi mai ales pentru anumite categorii de oameni, ºi anume pensionarii, ºomeri, elevi ºi studenþi, dacã aveþi în vedere modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/1999 ºi a ordonanþei Guvernului care aprobã metodologia de salarizare în regiile autonome ºi când va fi aplicatã aceastã nouã ordonanþã.Ò

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Nicolae Popa doreºte sã prezinte o interpelare?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am douã interpelãri. Prima este adresatã Ministerului Culturii, domnului ministru Ion Caramitru, în legãturã cu situaþia patrimoniului de la Roºia Montanã, patrimoniului cultural, unde nici pânã în momentul de faþã Ministerul Culturii nu ºi-a dat avizul privind strãmutarea acestuia sau desfiinþarea lui. A doua interpelare este adresatã domnului Ioan Mureºan, ministrul agriculturii ºi alimentaþiei, privind situaþia Regiei Autonome a Îmbunãtãþirilor Funciare din judeþul Alba, regie care, printr-o ordonanþã de Guvern, a fost desfiinþatã, iar noi solicitãm menþinerea acesteia. Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Aºteptãm sã se facã ora 18,30, sã intrãm în rãspunsuri ºi poate mai vin colegii care au de prezentat interpelãri.

A fost o propunere din partea colegilor sã folosim timpul.

Deci domnul deputat Babiuc are cuvântul pentru a prezenta interpelarea.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vreau sã fac o interpelare faþã de ministrul justiþiei, domnul Valeriu Stoica, în legãturã cu jaful care se petrece la Braºov, prin intermediul Societãþii comerciale ”RialÒ care, dupã ce a fost transformatã, în mod ilegal, din regie într-un S.R.L., a recurs la o privatizare la preþuri derizorii, care a dus la scoaterea din proprietatea municipiului Braºov a circa 20% din imobilele oraºului. În aceastã operaþiune sunt implicaþi peste 20 de consilieri municipali de la diferite partide.

Curtea de Conturi Braºov a constatat nelegalitatea acestor lucruri. La rândul sãu, domnul primar Ghiºe a purces la sesizarea Parchetului de pe lângã Curtea de Apel din Braºov, în august anul trecut, dar, pânã acum, nici un progres în ce priveºte anchetarea acestor nereguli. De aceea solicit domnului ministru al justiþiei sã rãspundã la urmãtoarele chestiuni: 1)De ce treneazã instrumentarea acestui caz de cãtre Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Braºov; 2)Ce mãsuri a luat Parchetul General pentru ca procurorii însãrcinaþi cu ancheta sã o poatã duce la bun sfârºit în condiþii normale, respectiv în afara presiunilor din partea autoritãþilor locale; 3)Dacã pentru curmarea acestor presiuni ºi finalizarea obiectivã ºi cât mai rapidã a anchetei nu ar fi oportun ca aceasta sã fie preluatã de Parchetul General. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Avem câþiva reprezentanþi ai Guvernului ºi deputaþi în salã. Cred cã putem trece la rezolvarea unor întrebãri.

Domnul Petru Bejinariu este prezent ºi aºteaptã un rãspuns de la Ministerul Educaþiei Naþionale.

Este prezent domnul Mircea Fronescu, secretar de stat.

Deci fac precizarea cã domnul Petre Naidin s-a declarat satisfãcut la douã rãspunsuri scrise de la Ministerul de Interne. De asemenea, domnul Petre Þurlea, de la Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Domnul Mircea Fronescu, secretar de stat, este invitat sã rãspundã la întrebarea domnului Petru Bejinariu.

**Domnul Mircea Corneliu Fronescu Ñ** _secretar de stat la Ministerul Educaþiei Naþionale_ **:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor invitaþi, Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Domnule deputat Petru Bejinariu,

În legãturã cu interpelarea dumneavoastrã înregistratã la Ministerul Educaþiei Naþionale pe 7.04.2000, precizãm urmãtoarele.

1) Admiterea în licee se face pe baza rezultatelor la examenul de capacitate, media de la capacitate având o pondere de 75% în media de admitere ºi a rezultatelor din cei 4 ani de gimnaziu, media claselor V Ð VIII având o pondere de 25% în media de admitere.

Considerãm cã este firesc ca rezultatele din gimnaziu sã intre într-o oarecare mãsurã în calcul la admiterea în licee, pentru cã ele dau o imagine de ansamblu asupra activitãþii copilului, imagine obþinutã în 4 ani de muncã ºi nu doar în 3 zile de examen.

2) Pe de altã parte, ponderea atribuitã mediei claselor V Ð VIII, în nota de admitere, este doar 25%, ceea ce face ca media de la examenul de capacitate sã fie decisivã pentru admitere.

Media celor 4 ani de gimnaziu nu determinã variaþii majore în media de admitere, faþã de media de capacitate, nici chiar în situaþii extreme, cum ar fi cele, mã rog, destul de improbabile, în care diferenþa între media din ºcoalã ºi media de la capacitate este foarte mare. De altfel, un calcul aratã cã ponderea mediei din gimnaziu ar trebui sã creascã în media de admitere.

3) Existenþa diferenþelor de notare între profesori se regãseºte în orice sistem de învãþãmânt, adicã ceea ce aþi precizat dumneavoastrã în interpelare, din orice þarã, ºi nu va putea fi înlãturatã, indiferent de perfecþionarea mijloacelor de evaluare, decât, poate, dacã un singur profesor ar evalua elevii din întreaga þarã. Aceastã diferenþã de notare apare însã ºi în cadrul evaluãrii prin examenele naþionale, în ciuda existenþei subiectelor ºi baremelor unice. Pe de altã parte, existã ºanse mai mari ca un elev sã obþinã, la 3 probe de examen, o medie care nu corespunde nivelului sãu de cunoºtinþe, decât sã obþinã o medie incorectã în 4 ani de studiu, medie obþinutã din aproximativ 14 discipline pe an.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc.

Deci, la întrebãri nu se ajunge la replicã.

## **Domnul Petru Bejinariu** _(din salã):_

Mã supun.

Numai o clipã, sã mai mã uit o datã în regulament. Deci: ”Ministrul competent rãspunde la întrebarea ce i-a fost adresatã, în cel mult 3 minute. Deputatul autor al întrebãrii, dupã audierea rãspunsului, poate interveni cu precizãri ºi comentarii, fãrã a depãºi 2 minute.Ò Aceasta la întrebãri orale.

Poftiþi, aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc domnului ministru pentru rãspuns.

Eu aº dori sã-l rog pe domnul ministru, în modul cel mai respectuos, sã convingã profesorii din licee despre aceste adevãruri ºi mai puþin pe mine. De ce? Pentru cã în pedagogie, dumneavoastrã ºtiþi foarte bine, funcþioneazã comparaþia. ªi ea funcþioneazã, fãrã îndoialã, pe o suprafaþã foarte mare, în cazul nostru de faþã, fãrã sã ignor ºi fãrã sã socotesc cã cei 4 ani de activitate de însuºire a cunoºtinþelor de gimnaziu nu trebuie sã fie o pondere însemnatã în calculul mediei generale pentru admitere. Modul cum este acum organizat concursul de admitere, aceasta este ºi convingerea mea, pãstreazã în continuare inegalitate de ºanse. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat, mai doriþi o replicã? Nu. În regulã.

Deci trecem la întrebarea adresatã de domnul George Dragu... E prezent? Nu este prezent.

Trecem la întrebarea adresatã de domnul Gheorghe Ana.

Domnule deputat,

Dacã doriþi sã formulaþi întrebarea înainte de rãspuns sau aºteptaþi rãspunsul?

Da... Da, deci, de la Finanþe, nu avem pe nimeni? Trecem mai departe, poate vine.

Tot pentru domnul deputat Petru Bejinariu este prezentã doamna secretar de stat Floare Comºa, de la Autoritatea Naþionalã pentru Turism.

Dacã doriþi, domnule deputat, sã mai formulaþi o datã întrebarea? Nu.

Doamnã secretar de stat, aveþi cuvântul!

## **Doamna Floare Comºa Ñ** _vicepreºedinte la Autoritatea Naþionalã pentru Turism_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Domnilor deputaþi,

În legãturã cu interpelarea formulatã ºi adresatã Autoritãþii Naþionale pentru Turism de cãtre domnul deputat Petru Bejinariu comunicãm urmãtoarele.

Despre prezenþa României la Expoziþia de Turism ”Utaz‡zÒ Ñ 2000 de la Budapesta, 22 Ð 26 martie 2000.

Autoritatea Naþionalã pentru Turism, prin Oficiul sãu de promovare a Turismului, a participat la cea de-a 23-a ediþie a Expoziþiei de Turism ”Utaz‡zÒ de la Budapesta, în perioada 22 Ð 26 martie 2000, cu un stand turistic pe o suprafaþã de 50m[2] sub formã de insulã, amplasat în cea mai importantã halã, hala A.

Ediþia de anul acesta a expoziþiei a întrunit participarea a 850 expozanþi, dintre care 165 strãini, din 42 de þãri, pe o suprafaþã de 12.520 m[2] , iar numãrul vizitatorilor a fost de 110.000.

Standul românesc, construit în stil modern, decorat cu fotopanouri luminoase, a prezentat oferta turisticã româneascã Ð litoral, munte, tratamente, Delta Dunãrii, mânãstiri etc. Ð, bucurându-se de aprecieri favorabile atât din partea publicului, cât ºi din partea mass-media din Ungaria. În cadrul standului ºi-au desfãºurat activitatea reprezentanþii a 21 de firme de turism româneºti, care au purtat discuþii ºi au încheiat afaceri cu firme de profil din Ungaria.

Vã mulþumesc. E în regulã.

Deci domnul Sebastian Vlãdescu, de pe la Finanþe, nu a apãrut.

Domnul George Dragu este? Nu este.

Domnule secretar de stat Fronescu, dacã aveþi rãspunsul scris, i-l puteþi lãsa lui domnul George Dragu.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Eu aºtept. Mai sunt ºi la Senat ºi, probabil, sperã cã mai dureazã aici, dar nu-i corect, nu înþeleg. Îi vom chema la ordine ºi data viitoare sã fie prezenþi la timp!

Vã rog sã transmiteþi la Guvern...

Vã mulþumim pentru colaborare.

## **Domnul Mircea Corneliu Fronescu** _(din loja_

O sã-l trimit.

## **Domnul Neculai Grigoraº** _(din salã):_

Deci se amânã.

Da, da, atunci îl primeºte.

## **Domnul Neculai Grigoraº** _(din salã):_

Sã aºteptãm Finanþele!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Se amânã, domnule deputat, cu atenþie specialã pentru Ministerul de Finanþe sã-ºi trimitã reprezentantul aici.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti,

ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 48/2000 conþine 20 de pagini.**

Preþul 9.580 lei