Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·5 iulie 2001
Camera Deputaților · MO 105/2001 · 2001-07-05
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de a sesiza Curtea constituþionalã, a Legii privind promovarea investiþiilor directe cu impact semnificativ în economie
Aprobarea componenþei nominale a comisiilor de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la: Ñ proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii construcþiilor ºi unele mãsuri pentru re- alizarea locuinþelor; Ñ proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice; Ñ proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 238/2000 privind rambursarea ratelor de capital pentru o cotã-parte din creditul acordat de Guvernul S.U.A. în baza progra- mului CCC Ñ Legea publicã nr. 480 din 1992, precum ºi achitarea dobânzii ºi a altor costuri externe aferente acestei cote-pãrþi; Ñ proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adãugatã.
· other · informare
1 discurs
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Vã rog sã vã reluaþi locurile în salã ºi sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã, în mod regulamentar, cã din totalul celor 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 238, fiind absenþi 107, din care 48 participã la alte acþiuni parlamentare.
Intrãm în ordinea de zi ce v-a fost prezentatã ºi vã voi prezenta, în primul rând, informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor care urmeazã sã fie înaintate comisiilor permanente spre avizare:
1. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 137/2000 privind modul de acordare a sumelor de bani reprezentând ajutoare ºi plãþi compensatorii, de care beneficiazã, potrivit legii, cadrele militare trecute în rezervã sau direct în retragere, respins de Senat în ºedinþa din 11 iunie 2001.
Cu acest proiect au fost sesizate, în vederea reexaminãrii, urmãtoarele comisii: în fond, urmând a elabora raport comun, Comisiile pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termen de depunere a raportului: 29 iunie 2001.
Proiectul urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· Informare · informare
1 discurs
<chair narration>
#56272. Propunerea legislativã privind achiziþiile de bunuri sau angajarea de lucrãri ºi servicii din banii publici, iniþiatã de domnul deputat Damian Brudaºca.
Au fost sesizate, în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termen de depunere a raportului: 25 august 2001.
· other
1 discurs
<chair narration>
#59653. Propunerea legislativã privind protecþia socialã a persoanelor cu venituri mici prin impozitarea diferenþiatã a bunurilor de bazã, iniþiatã de domnul deputat Damian Brudaºca.
Au fost sesizate, în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termen de depunere a raportului: 25 august 2001.
· other
1 discurs
<chair narration>
#63254. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/25.IV.2001 privind achiziþiile publice, iniþiatã de domnul deputat Constantin Niþã.
Au fost sesizate, în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termen de depunere a raportului: 25 august 2001.
· other
1 discurs
<chair narration>
#66935. Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Bosnia-Herþegovina privind promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor, semnat la Sarajevo la 20 februarie 2001.
Au fost sesizate, în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, iar pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termen de depunere a raportului: 25 august 2001.
· other · respins
117 de discursuri
Mulþumesc. Domnule preºedinte,
La punctul 4, comisia de mediere a avut un vot paritar, dar noi vã propunem, totuºi, sã ne pãstrãm punctul de vedere pe care l-am votat în plenul Camerei Deputaþilor, având în vedere, ºi nu aduc decât argumentele formale, cã la punctul 6 s-a votat alin. 2 punctul b) într-o variantã care devine absolut antagonicã cu textul Senatului, dacã am accepta textul Senatului propus la punctul 4.
Ca atare, vã rugãm sã ne pãstrãm punctul de vedere pe care l-am votat.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,
Comisia de mediere, cu o componenþã de 10 membri, nu a putut ajunge la o concluzie majoritarã, votul a fost 5 la 5.
În consecinþã, doamna preºedintã Smaranda Dobrescu ne propune sã votãm varianta Camerei Deputaþilor.
Cine este pentru varianta Camerei Deputaþilor? Mulþumesc.
Dacã sunt voturi împotriva variantei Camerei Deputaþilor? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
În unanimitate, am votat varianta Camerei Deputaþilor. Stimaþi colegi,
V-aº ruga sã întrerupem puþin lucrãrile pentru a vã anunþa prezenþa în salã a domnului Aquilino Pimental Jr., preºedintele Senatului Republicii Filipine, pe care vã rog sã-l salutãm cordial.
Vã mulþumesc foarte mult.
În continuare, la punctul 5 din raportul comisiei de mediere, ni se propune un text comun.
Mai aveþi vreo explicaþie, doamna Smaranda Dobrescu?
La punctul 5 avem text comun, da?
Stimaþi colegi, sunteþi de acord cu textul comun? Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã dacã sunt? Un vot contra.
Abþineri?
Cu un vot contra s-a adoptat textul comun prezentat de comisia de mediere.
La punctul 6, ni se propune pentru alin. 1 al art. 25 textul Senatului, în unanimitate.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?
Votat textul Senatului în unanimitate.
La alin. 2, inclusiv pentru lit. a), ni se propune textul Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La lit. b) de la art. 25, lit. b) alin. 2, ni se propune textul Camerei Deputaþilor. În consecinþã, nu se fac dezbateri ºi nici vot.
Pentru lit. c), d) ºi e), tot varianta Camerei Deputaþilor ni se propune ºi, în consecinþã, dupã regulament, nu mai facem dezbateri ºi nici vot.
Votând raportul comisiei de mediere pe toate punctele sale, vã rog sã constataþi cã suntem în faþa unei legi cu caracter ordinar pentru care este suficient votul majoritãþii celor prezenþi.
Cine este pentru raportul comisiei de mediere? Mulþumesc.
Dacã sunt voturi împotrivã?
Abþineri?
În unanimitate, s-a votat raportul de mediere.
La punctul urmãtor, raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Ordinului Asistenþilor Medicali din România.
Urmãriþi, vã rog, raportul comisiei de mediere. La punctul 1, titlul ºi art. 1, textele Camerei Deputaþilor. Deci punctele 1 ºi 2, textele Camerei Deputaþilor, nu se fac dezbateri ºi nici vot dupã Regulamentul Camerei Deputaþilor.
Vot · Amânat
Dezbaterea raportului comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 221/
La alin. 2 de la acel articol, respectiv 8[2] , comisia ne propune textul Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, textul Senatului. Pentru lit. a) de la alin. 2 comisia ne propune un text comun.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?
Unanimitate.
Pentru lit. c), d) de la Senat comisia ne propune, la pagina 12, textele Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru lit. g), urmãriþi pagina 12, ni se propune text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru lit. i), j), Camera Deputaþilor, alin. 3 de la acel text, în toate cazurile ni se propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 9 din raportul de mediere, text Senat. Urmãriþi-l de la pagina 13 pânã la pagina 18. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 10, la lit. b), respectiv art. 12 alin. 1, ni se propune textul Camerei Deputaþilor. Urmãriþi paginile 18, 19. Nu se fac dezbateri, nici vot. Punctul 11, text Senat. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 12, textul Camerei Deputaþilor pentru art. 14[1] alin. 1. Nu se fac dezbateri, nici vot. Pentru alin. 2 al acelui text, text Senat. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru alin. 3 al aceluiaºi text, urmãriþi pagina 21, ni se propune de comisie text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La alin. 5, text Senat, în unanimitate. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 13, text Senat. Urmãriþi toate textele Senatului de la pagina 22 pânã la pagina 27, deci urmãriþi punctul 13 din raportul de mediere de la pagina 22 la 27, comisia ne propune variantele Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, s-au votat variantele Senatului.
Da. Domnule preºedinte, Este vorba de o uniformizare a expresiilor folosite.
La care?
În textele de pânã acum, ca ºi în textul art. 47, se vorbeºte despre gestionare, pe când în alte articole anterioare se vorbea despre gestiune: ”gestionareaÒ ºi ”gestiuneaÒ acestor deºeuri.
Eu i-aº ruga pe cei de la colectivul tehnic sã revadã întregul text ºi sã aducã aceastã conformitate necesarã în toate reformulãrile articolelor unde este vorba de ”gestionareaÒ deºeurilor, nu de ”gestiuneaÒ deºeurilor.
La art. 54, vedem: ”În scopul aplicãrii eficiente a mãsurilor de gestionareÉÒ, unde gãsiþi ”gestiuneÒ?
## **Domnul Damian Brudaºca** _(din salã):_
Este la articolul anterior, domnule preºedinte. Trebuie specificat ”gestionareÒ, pentru cã ”gestiuneÒ este altceva.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnule deputat. Nu vã supãraþi, nu putem urmãri exact, vã rog sã urmãriþi la textele unde sunt utilizate în mod diferit aceste noþiuni. Eu am gãsit ”gestionareÒ la pagina 62 punctul 46 art. 54. Unde gãsim ”gestiuneÒ, ca sã vedem diferenþa? Daþi-mi un exemplu, cã, aici este absolut corect, la art. 54: ”gestionareÒ.
## Domnule deputat,
Nu vã supãraþi, o asemenea observaþie trebuia fãcutã când am dezbãtut legea în fond. Eu, la punctul 46, gãsesc un cuvânt, ”gestionareÒ, ºi nu mã pot raporta în general la lege, pentru cã sunt într-o discuþie la un raport de mediere. Nu pot repara acum altceva decât a fãcut obiectul divergenþei.
La pagina 15 alin. c) se vorbeºte despre ”Éconsiliile pot decide dacã organizarea gestiunii deºeurilorÉÒ.
Nu vã supãraþi, dar este altceva. Altã frazã, alt acord. ªi, oricum, nu pot sã fac acum o reparare, în cadrul dezbaterii unui raport de mediere.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/5.VII.2001
Pentru cã s-a nãscut acum aceastã discuþie, vã rog
- sã nu mai votãm separat, ci sã luãm punct cu punct. La punctul 45 ni se propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni la acest text? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.
- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate, votat punctul 45.
La punctul 46 tot textul Senatului ni se propune.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La punctul 47 este textul Senatului, urmãriþi-l de la pagina 62 pânã la pagina 64.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Cine este pentru? Mulþumesc.
- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La punctul 48, dacã aveþi obiecþiuni la textul Senatului, propus de comisie? Nu aveþi.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La punctul 49 ºi ultimul ni se propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni la el? Nu aveþi.
Cine este pentru? Mulþumesc.
- Voturi împotrivã? Abþineri?
- Votat în unanimitate.
Cu aceasta, vã rog sã constataþi cã am votat textele raportului de mediere. Avându-se în vedere faptul cã suntem în prezenþa unei legi cu caracter organic, vom supune proiectul în ansamblu la ºedinþa de vot de mâine.
Urmeazã proiectul Legii privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei Române.
Vã rog sã vã reamintiþi cã am adoptat, în cadrul organizãrii timpului de dezbateri, 4 ore de dezbateri în total ºi douã minute de intervenþie.
Domnule preºedinte Rãzvan Ionescu, dumneavoastrã aþi cronometrat timpul pe care l-am consumat pânã în prezent?
În ºedinþa trecutã, domnule preºedinte, am acordat dezbaterilor o orã ºi treizeci de minute. Propunem în continuare dezbaterile, pânã la terminarea textului, cu intervenþii nu mai mari de douã minute.
Din cele patru ore alocate dezbaterii acestui proiect de lege a fost consumatã o orã ºi jumãtate.
Vã rog sã urmãriþi proiectul de lege ºi, în paralel, raportul. Noi am votat inclusiv art. 8, suntem la art. 9.
În consecinþã, vã rog sã vã uitaþi la raport, pagina 4, amendamentul nr. 8, al comisiei, ºi sã-mi spuneþi dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
În unanimitate, a fost adoptat amendamentul nr. 8 ºi, deci, noua structurã a art. 9.
La art. 10 alin. 1 ºi 2 nu au fost amendamente de cãtre comisie. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Adoptate în unanimitate.
Tot la art. 10, vã rog sã urmãriþi, dupã alin. 2, comisia propune ca alin. 3 sã fie amendat cum vedeþi dumneavoastrã la pagina 5.
Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 9? Nu aveþi.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Deci art. 10 alin. 3 are alcãtuirea rezultatã din amendamentul nr. 9.
Pentru alin. 4 urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 10 de la pagina 5.
Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Domnul profesor ªtefan Cazimir. Vã rog.
În enunþul pe care îl avem, propus de comisie, se produce o fracturã la rândul 5 din cauza pronumelui relativ ”a cãruiÒ, care nu se poate corela în acelaºi timp ºi cu componenþa, ºi cu atribuþiile, ºi cu funcþionarea. Pentru a depãºi acest impas sintactic, vã propun segmentarea art. 10 alin. 4 în douã propoziþii, dupã cum urmeazã: ”Pe lângã Direcþia generalã de poliþie a municipiului Bucureºti ºi inspectoratele de poliþie judeþene funcþioneazã câte un consiliu consultativ. Componenþa, atribuþiile ºi funcþionarea acestuia se stabilesc de cãtre ºefii unitãþilor respective.Ò
În locul punctului nu s-ar putea accepta punct ºi virgulã? Ca sã nu punem douã fraze într-un alineat.
Ba da, se poate.
Deci, stimaþi colegi, sunteþi de acord cu amendamentul nr. 10, cu aceastã corecturã de redactare, pentru asigurarea unui acord corect? Bine.
Dupã ”câte un consiliu consultativÒ punem punct ºi virgulã ºi mai departe continuãm cu urmãtoarea propoziþie: ”componenþa, atribuþiile ºi funcþionarea acestuia Ð deci ale consiliului consultativ ºi cu atât mai bine se relevã necesitatea punctului ºi virgulei, ca sã se înþeleagã cã e vorba de acesta Ð se stabilesc de cãtre ºefii unitãþilor respectiveÒ. De acord cu acest text?
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
În unanimitate, s-a adoptat art. 10 alin. 4, cum a rezultat din votarea amendamentului nr. 10 reformulat. Aveþi grijã, staff-ul, nu cu punct, ci cu punct ºi virgulã. Pentru art. 11 nu au fost amendamente fãcute de cãtre comisie.
Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.
La titlul secþiunii a 2-a dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. ## Votat în unanimitate.
La art. 12 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.
La art. 12? Poftiþi.
O sã vã penalizeze Inspectoratul General al Poliþiei.
Existã douã virgule parazitare în alin. 3, ºi anume: pe rândul 2 virgula trebuie înlãturatã ºi, pe rândul 3, de asemenea. Enunþul ”sunt numiþi ºi eliberaþi din funcþieÒ nu trebuie plasat între virgule.
În comisie s-a respins pe argumente financiare, cã nu existã fonduri. Eu cred cã problema nu este de ordin financiar, ci de ordin managerial. Printr-un management mai corespunzãtor se poate realiza acest lucru.
Propun, deci, sã votaþi amendamentul nostru, în forma pe care am propus-o.
Mulþumesc.
## Mulþumesc.
Domnule general, poftiþi, vã rog sã prezentaþi punctul de vedere al Ministerului de Interne.
Mai ales cã înainte de verb... Mai trebuie sã punem la vot acest lucru? Nu. Deci, staff-ul tehnic, vã rog sã eliminaþi virgulele nedrepte, care s-au strecurat la rândul 2 ºi 3 din alin. 3. Aþi reþinut? Mulþumesc.
La art. 13 alin. 1 nu sunt amendamente de la comisie, dacã dumneavoastrã aveþi?
Poftiþi, domnule deputat.
## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi deputaþi,
Grupul parlamentar U.D.M.R. a depus o serie de amendamente la aceastã lege, în numãr de 33. Nu a propus o lege nouã, o structurã nouã, cum a afirmat distinsul meu coleg, domnul preºedinte Rãzvan Ionescu, ci a încercat sã amendeze în fond ºi în formã anumite lucruri în aceastã lege. Am renunþat la o serie de amendamente de formã, nu vrem sã blocãm activitatea Camerei, am renunþat chiar ºi la o serie de amendamente de fond, fiind convinºi în discuþiile din comisie, dar am hotãrât sã susþinem câteva amendamente importante în plen.
Primul dintre aceste amendamente pe care doresc sã le susþin, din cele respinse de comisie, este cel de la pagina 46 poziþia 33, referitor la art. 13 alin. 1. La ce se referã acest amendament? Guvernul ºi Ministerul de Interne ºi-au propus cu aceastã lege sã producã descentralizarea ºi demilitarizarea corespunzãtoare a poliþiei, conform Programului de guvernare. Noi am considerat cã demilitarizarea, într-adevãr, s-a fãcut, deci sunt o serie de probleme care au fost rezolvate, dar, în ceea ce priveºte descentralizarea, cred cã totuºi ar mai trebui fãcute o serie de lucruri.
În acest sens, am propus noi amendamentul ca aceastã descentralizare sã nu rãmânã doar în sfera retoricii ºi în planul declaraþiilor politicii de intenþie, ci sã se manifeste ºi în planul structural ºi funcþional al poliþiei. ªi anume, am propus ca toate poliþiile, conform unitãþilor teritorial-administrative, sã primeascã personalitate juridicã distinctã.
ªi, astfel, pentru alin. 1 al acestui articol, am propus textul în modul urmãtor (deci, încã o datã, la pagina 46 poziþia 33): ”În cadrul Direcþiei generale de poliþie a municipiului Bucureºti se organizeazã ca unitãþi cu personalitate juridicã distinctã unitãþi de poliþie ale sectoarelor, corespunzãtor organizãrii administrativ-teritoriale a acestuia.Ò
**Domnul Pavel Abraham** _Ñ general de brigadã, secretar de stat în Ministerul de Interne:_
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Noi nu am propus descentralizarea de aceastã manierã din raþiuni numai financiare, aºa cum s-a arãtat aici. În toate capitalele europene, organizarea poliþiei de la nivelul capitalei este distinctã faþã de celelalte, din multiple raþiuni, legate de o organizare ºi funcþionare mai bunã a unui sistem pentru o metropolã, cum este ºi Bucureºtiul.
Din partea comisiei, doriþi sã intervenþi ºi dumneavoastrã? Nu.
## Stimaþi colegi,
Aþi auzit amendamentul colegului nostru asupra textului propus de Grupul parlamentar U.D.M.R.; aþi auzit ºi explicaþiile Ministerului de Interne, eu voi supune la vot, având în vedere cã din partea comisiei nu au existat amendamente, amendamentul propus de colegul nostru. Amendament, repet, respins de comisie ºi de Ministerul de Interne.
Cine este pentru? 11 voturi pentru, evident, insuficient.
Supun însã, pentru cã au fost discuþii, alin. 1 al art. 13, astfel cum a fost prezentat de iniþiator.
- Cine este pentru? Mulþumesc.
Este evident cã a fost adoptat cu majoritatea celor prezenþi.
La art. 13 alin. 2 de la pagina 6, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 11.
Poftiþi, domnule ªtefan Cazimir.
O foarte mãruntã ameliorare redacþionalã, ºi anume: cred cã se poate elimina, pe rândul 6, conjucþia ”ºiÒ, urmatã de prepoziþia ”deÒ. Se obþine o mai mare fluenþã: ”Éîn funcþie de întinderea teritoriului, numãrul populaþiei, numãrul ºi importanþa obiectivelor economice, sociale ºi politice...Ò.
Domnul preºedinte Rãzvan Ionescu, din partea Comisiei pentru apãrare.
Stimaþi colegi, mie mi se pare evidentã justificarea acestei propuneri de redactare.
Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni la amendamentul domnului ªtefan Cazimir? Nu.
Cine este pentru amendamentul nr. 11, în reformularea care rezultã prin eliminarea particulelor ”ºiÒ, ”deÒ? Vã rog sã vã exprimaþi votul. Mulþumesc.
Dacã sunt voturi împotrivã?
Abþineri?
Cu un vot împotrivã a fost adoptat amendamentul nr. 11, care dã o nouã formulare art. 13 alin. 2.
La art. 14 alin. 1 ºi 3 nu au fost amendamente. Poftiþi, domnule de la U.D.M.R.
Îi cedaþi rândul colegului de la P.R.M.? Un fair play foarte remarcabil între cele douã formaþiuni.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
La art. 14 alin. 2 avem un amendament pe care îl susþinem ºi el sunã aºa: ”În municipii pot fi înfiinþate secþii de poliþie, iar în comunele cu sate ºi cãtune dispersate ori în situaþii operative specifice vor fi înfiinþate birouri de poliþie potrivit criteriilor prevãzute la art. 13 alin. 2Ò.
Existã situaþii operative specifice, ºi domnul general Abraham ne poate confirma, în care este necesarã înfiinþarea birourilor de poliþie într-o comunã cu mai multe cãtune, cu mai multe sate. În caz, de exemplu, de conflict interetnic º.a.m.d.
Vã plasaþi în raportul cu amendamente respinse la punctul 37, da? Pentru a vã putea urmãri în continuare.
Da, exact. Mulþumesc.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Considerãm cã textul actual este mult mai concis, sintagma ”pot fi înfiinþateÒ presupune faptul cã oricând va fi nevoie ele pot fi înfiinþate, nu ºtim dupã ce criterii pot fi înfiinþate. La fel de bine ele pot fi ºi desfiinþate.
De aceea am vrut sã înlãturãm aceastã ambiguitate ºi vã propun sã supunem la vot textul actual.
Poftiþi, domnule Mãrãcineanu, vã rog.
Ce s-a spus aici din partea comisiei susþinem ºi noi, cã ”pot fi înfiinþateÒ ºi atunci când este nevoie ele sã funcþioneze. E adevãrat, nu este o obligativitate, dar acolo unde va fi nevoie trebuie sã fie înfiinþate. Exact ce susþine comisia propunem ºi noi sã fie în textul legii.
Domnul Rãzvan Ionescu spunea cã e mai bine ”sã poatã fi înfiinþateÒ, nu ”sã se înfiinþeze obligatoriuÒ. Deci nu sunteþi pe aceeaºi lungime de undãÉ Dânsul pledeazã pe ideea de a se putea înfiinþa dacã e nevoie. Ca ºi domnul general, de altminteri.
Stimaþi colegi,
Urmãriþi, vã rog, amendamentul respins de cãtre comisie ºi notat aici, în raport, cu numãrul 37. Aþi auzit argumentele autorului amendamentului, ca ºi rãspunsul domnului general Abraham, din partea iniþiatorului, ºi al domnului Rãzvan Ionescu. Eu trebuie sã supun la vot amendamentul domnului Mãrãcineanu.
Cine este pentru? 31 voturi pentru. Împotrivã? 52 voturi împotrivã.
Deci a fost respins amendamentul colegilor noºtri de la P.R.M.
Art. 14 alin. 1 a fost votat, pentru cã nu au existat obiecþiuni.
Supun la vot, în schimb, art. 14 alin. 2, în formularea existentã.
Cine este pentru?
Domnule general Abraham?
Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Noi susþinem textul pe care l-am propus în comisie ºi care a fost adoptat, neavând posibilitatea sã creãm asemenea structuri la nivel de comune, indiferent dacã sunt sau nu dispersate. Eu zic cã redactarea pe care o avem în momentul de faþã rãspunde acestor exigenþe ºi s-ar face cheltuieli suplimentare.
Vã mulþumesc.
Dumneavoastrã ce doriþi, pentru cã suntem în vot? Îmi cer scuze, aºa este, colegul nostru de la U.D.M.R. ceruse cuvântul înainte.
Vã rog sã poftiþi. Haideþi sã fim democraþi!
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Am cerut cuvântul la art. 14 alin. 1, deci la pagina 46 poziþia 36.
Atunci, puteaþi sã ne lãsaþi sã votãm art. 14 alin. 2, ca sã nu îl pun din nou la vot.
Spuneþi.
Fãrã sã mai repet logica de mai înainte, am propus personalitate juridicã unitãþilor de poliþie din comune, oraºe ºi municipii din aceleaºi considerente pe care le-am expus mai înainte. Eu mai fac, totuºi, o încercare ºi vã rog, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot în forma propusã de noi art. 14 alin. 1: ”În municipii ºi oraºe se organizeazã ºi funcþioneazã poliþii municipale ºi orãºeneºti, iar în comune poliþii comunale. Poliþiile municipale, orãºãneºti ºi comunale au personalitate juridicã distinctã.Ò
Mulþumesc.
Referitor la acest aspect, aº vrea sã arãt aici cã în nici una din þãrile europene nu existã o asemenea situaþie, ca sã mergem cu personalitate juridicã pânã la nivel de comunã. Vã daþi seama, pentru 3 lucrãtori de la posturi, ca sã aibã personalitate juridicã, ar trebui sã asigurãm un sector financiar, un sector juridic în plus. Deci, practic, nu s-ar putea aplica o asemenea mãsurã la noi.
ªi aº vrea sã arãt un fapt anterior. Vorbind de descentralizare, efectiv aceastã lege produce o descentralizare; în prezent, doar Ministerul de Interne are personalitate juridicã, poliþia în sine nici nu are. Or, noi mergem acum cu descentralizare pânã la nivel judeþean, unde vom crea cu cheltuieli suplimentare compartimente necesare, astfel încât sã se poatã realiza obiectivele pe care legea ºi le-a propus.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc.
Doriþi ºi dumneavoastrã sã interveniþi?
Poftiþi, domnule deputat, îmi cer scuze cã nu v-am observat.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Permiteþi-ne sã nu fim de acord cu amendamentul propus, pentru cã un asemenea model nu are caracter de generalitate ºi nu are cum sã funcþioneze. Dacã l-am aplica, ar trebui sã înfiinþãm în final poliþii de cartier ºi ajungem la imaginea unor structuri de tip de bodiguarzi, a unor structuri de apãrare individualã.
Nu putem disemina la un asemenea nivel ideea de securitate a obºtilor.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Mulþumesc, domnule deputat.
Aþi auzit ºi explicaþiile colegului nostru, deci
Vot · approved
Dezbaterea raportului comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 221/
În consecinþã,
Vot · Amânat
Dezbaterea raportului comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 221/
## Stimaþi colegi,
Vã rog sã vã reluaþi locurile în salã.
Pentru domnul Paul Magheru, va rãspunde domnul secretar de stat Vasile Molan.
## **Domnul Vasile Molan** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii:_
## Doamnelor ºi domnilor,
Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educaþiei, ºi rãspund la interpelarea domnului deputat Paul Magheru.
Conducerea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii cunoaºte prevederile Legii cu privire la învãþãmântul postliceal sanitar. Sintagma ”cu sau fãrã diplomã de bacalaureatÒ a fost interpretatã la nivelul specialiºtilor din minister ºi din Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ca fiind la alegerea organizatorului învãþãmântului postliceal. Cu aceastã interpretare eronatã s-au elaborat cele douã ordine. Imediat ce s-a constatat eroarea, s-a trecut la modificarea celor douã ordine, în spiritul prevederilor legii. În momentul interpelãrii, deja unul dintre ordine fusese difuzat în reþea în mod corect.
Regretãm aceastã întâmplare care nu caracterizeazã activitatea Ministerului Educaþiei ºi mulþumim Comisiei pentru învãþãmânt a Camerei Deputaþilor în legãturã cu semnalarea acestei situaþii.
Vã mulþumesc.
Domnul Codrin ªtefãnescu este? Nu este. Se va trimite în scris rãspunsul din partea Ministerului Turismului. Domnul ªtefan Baban este? Nu este. Domnule Zelenco, îi trimiteþi rãspunsul în scris, ca ºi domnului Codrin ªtefãnescu.
Domnule Zelenco, îi rãspundeþi domnului deputat Ioan Miclea, cu privire la ”CimentulÒ Turda.
**Domnul Iacob Zelenco** _Ñ secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului:_
Mã numesc Iacob Zelenco, sunt secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare.
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Domnule deputat Ioan Miclea,
În legãturã cu interpelarea dumneavoastrã referitoare la modul cum s-a privatizat Societatea Comercialã ”CimentulÒ Ñ S.A. Turda ºi unele consecinþe ale acestei privatizãri, menþionez urmãtoarele.
Urmare interpelãrii dumneavoastrã, s-a declanºat o acþiune de verificare ºi, pe baza documentelor existente atât la sediul A.P.A.P.S., cât ºi la firma respectivã, s-au constatat urmãtoarele: Societatea Comercialã ”CimentulÒ Turda a fost înfiinþatã ca societate pe acþiuni în baza Legii nr. 15 ºi a Hotãrârii Guvernului nr. 1176 din 1990 pe structura vechiului Combinat de Liant ºi Materiale Refractare Turda, prin desprinderea de Fabrica de Ipsos Aghireº. Capitalul social, potrivit Hotãrârii Guvernului nr. 500, a fost de 49,2 miliarde de lei, împãrþit într-un numãr de 1.971.445 de acþiuni, în valoare de 25.000 de lei fiecare acþiune.
Între fostul F.P.S. ºi firma ”Holdebrang Financier Glaries LimitedÒ, cu sediul în Elveþia, s-au încheiat contractele de vânzare-cumpãrare nr. 905 din 18.06.1997 ºi nr. 212 din 14.04.1998, în baza Legii privatizãrii societãþilor comerciale nr. 58, pentru 51% din acþiunile Societãþii Comerciale ”CimentulÒ.
Prin contractul nr. 905 din 1997, s-au vândut libere de orice sarcinã un numãr de 1.513.000 de acþiuni în valoare totalã de 11,7 milioane de dolari S.U.A. Contractul a conþinut o serie de clauze cu obligaþii de a investi în societatea respectivã ºi, respectiv, într-o perioadã de 5 ani suma de 15,5 milioane de dolari, în conformitate cu programul de investiþii, aºa cum a fost el prevãzut în anexa la contract.
Mulþumesc, domnule ministru.
Domnule ministru Zelenco, s-a prezentat ºi domnul deputat ªtefan Baban, deci vã rog sã-i rãspundeþi ºi dumnealui, cu privire la privatizarea ”SidexÒ Galaþi.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnule deputat ªtefan Baban,
În legãturã cu privatizarea ”SidexÒ, sunt de menþionat urmãtoarele.
Privatizãrii acestei societãþi Guvernul i-a acordat o atenþie deosebitã, avându-se în vedere importanþa acestei societãþi, ºi în principal au fost avute în vedere urmãtoarele principii: s-a avut în vedere ca investitorul sã nu transfere profiturile în afara þãrii prin exportul de produse cu grad de fabricaþie scãzut ºi finisare ulterioarã superioarã la alte uzine din strãinãtate ale concernului cumpãrãtor; sã asigure creºterea de valoare a produselor combinatului în beneficiu naþional; sã nu investeascã în aºa fel încât sã-ºi diminueze oportunitãþile ºi capacitatea concurenþialã pe piaþã; sã participe la dezvoltarea zonei prin investiþii secundare, directe sau atrase.
Deoarece importanþa ”SidexÒ depãºeºte interesul economic strict naþional, s-a avut în vedere, de asemenea, ca prin deciziile care se iau privind viitorul ”SidexÒ Ñ S.A. Galaþi aceste mãsuri sã conducã la maximizarea avantajelor macroeconomice ºi sociale pe care le-ar aduce o anumitã soluþie aleasã ºi minimizarea factorilor de risc care ar determina un eventual colaps cu consecinþe naþionale uºor de prevãzut.
În ceea ce priveºte derularea negocierilor, menþionãm cã data limitã de depunere a ofertelor finale, iniþial stabilitã pentru 5 martie 2001, ora 16,00, a fost prelungitã de Guvern pânã la data de 4 aprilie 2001, pentru a oferi ºanse ºi altor investitori interesaþi care urmau sã se decidã pentru a participa la privatizarea ”SidexÒ.
În urma apariþiei anunþului de vânzare de acþiuni ale S.C. ”SidexÒ Galaþi, urmãtoarele firme au cumpãrat dosarul de prezentare: ”Ispat InternationalÒ prin intermediul firmei ”LMN Holdings NVÒ, ”Erdemir Eregly IronsÒ ºi ”Steel WorksÒ prin firma sa, ”Erdemy RomâniaÒ Ñ SRL, ”GrivcoÒ, cu ”MetanebÒ ºi ”Metal Import-ExportÒ ºi ”Metal 3Ò, ”KaskromÒ plus un consorþiu din Kazahstan.
”Ispat InternationalÒ a plãtit garanþia de participare în vederea accesului la Camera de date ºi a avut acces la documentele aflate în aceastã camerã începând cu data de 22.01.2001.
”Erdemir Eregly IronsÒ ºi ”Steel Works CompanyÒ nu a depus garanþia de participare în vederea accesului la Camera de date, dar a cumpãrat dosarul de prezentare ºi a expus cu alte ocazii punctul de vedere, cã va oferta doar pe baza datelor din documentele achiziþionate ºi a informaþiilor publice existente despre ”SidexÒ.
Sã-l remiteþi, domnule ministru. Vã mulþumesc.
Pentru Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului s-a prezentat domnul Lucian Bolcaº. Interpelarea Domniei sale se referã ºi la Ministerul Justiþiei.
Vã rog, domnule deputat.
Domnule preºedinte,
Domnilor miniºtri ºi stimaþi colegi,
Am pornit de la o reacþie emoþionalã avutã în momentul în care am luat cunoºtinþã numai din presã de raportul baroanei Emma Nicholson, cu privire la copiii instituþionalizaþi. Am crezut cã din nou, fãrã nici o dovadã ºi fãrã nici o justificare, suntem culpabilizaþi. Realitatea raportului însã, dezvãluitã ulterior, ºi mai ales interviurile ºi precizãrile ulterioare m-au pus pe gânduri. Nu este vorba de soarta copiilor instituþionalizaþi în general, ci de o problemã absolut punctualã, ºi anume de adopþiile ilegale de copii. Mi-am adus aminte atunci cã în septembrie 2000 aceeaºi persoanã, în numele aceluiaºi înalt for, fãcea un acelaºi raport care evident cã se referea la guvernarea anterioarã ºi la adopþiile ilegale de copii patronate de aceastã guvernare ºi, atunci, problema interpelãrii a decurs de la sine.
De ce trebuie actuala guvernare sã-ºi asume responsabilitatea pentru ceea ce au fãcut alþii?!
De ce se mai muºamalizeazã ºi la aceastã orã grava problemã a adopþiilor ilegale fãcute în cei patru ani anteriori, când ministru al justiþiei era domnul Valeriu Stoica?!
De ce ºi la aceastã orã tribunalele noastre înþeleg sã culpabilizeze pe cei care au demascat aceste adopþii ilegale de copii, dând condamnãri sau obligãri la platã senatorului Corneliu Vadim Tudor, primul ºi poate singurul care în acea perioadã s-a ”bãtutÒ cu aceastã problemã tristã pentru þarã?! Fiind vorba de o problemã actualã, aºtept rãspunsul cu privire la mãsurile actuale. Vã mulþumesc.
Domnul Alexe Ivanov, secretar de stat la Ministerul Justiþiei.
## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_
## Stimate domnule deputat,
La interpelarea dumneavoastrã formulatã la Camera Deputaþilor la data de 4 iunie 2001, adresatã primuluiministru, remisã spre soluþionare ministrului justiþiei, referitoare la concluziile proiectului de raport al Parlamentului European întocmit de baroneasa Emma Nicholson, referitor la situaþia copiilor instituþionalizaþi din România, vã comunicãm urmãtoarele.
La data de 20 februarie 1997, peºedintele Tribunalului Bucureºti a sesizat organele de urmãrire penalã cu privire la lipsa din arhiva civilã a 248 de dosare având ca obiect adopþia. Ministerul Justiþiei a dispus efectuarea de verificãri de cãtre Corpul de inspectori al Curþii de Apel Bucureºti, constatându-se lipsa unui numãr de 404 dosare, din care 173, în perioada 1990-1993 ºi 231, în perioada 1994-1995.
Prin Rezoluþia nr. 109/1997 a Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, s-a dispus începerea urmãririi penale pentru sãvârºirea infracþiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevãzutã de art. 242 Cod penal.
Întrucât din cuprinsul actelor de urmãrire penalã efectuate în cauzã nu a fost identificat autorul infracþiunii, dosarul a fost trimis la Direcþia generalã de poliþie a municipiului Bucureºti, în vederea continuãrii cercetãrilor ºi identificãrii autorului infracþiunii, sub supravegherea Parchetului de pe lângã Tribunalul Bucureºti, unde cauza a fost înregistratã sub numãrul 466/1997.
Actele de urmãriri penale efectuate ºi verificãrile specifice întreprinse pânã în prezent nu au condus la stabilirea identitãþii autorului faptelor sesizate.
La data de 5 martie 2001, organele de poliþie au înaintat Parchetului de pe lângã Tribunalul Bucureºti dosarul nr. 466/1997 cu propunerea de încetare a urmãririi penale, întrucât s-a împlinit termenul de prescripþie a rãspunderii penale. Aceastã propunere nu a fost însuºitã de procurori ºi, în consecinþã, prin Rezoluþia nr. 466/1997 din 26 aprilie 2001 a Parchetului de pe lângã Tribunalul Bucureºti, s-a dispus restituirea cauzei la Direcþia generalã de poliþie a municipiului Bucureºti, în vederea continuãrii cercetãrilor, întrucât faptele au fost sãvârºite ºi în cursul anului 1997 ºi, prin urmare, nu s-a împlinit termenul de prescripþie a rãspunderii penale.
## Domnule deputat,
Vã rog sã constataþi cã nu vi s-a dat rãspunsul ºi din partea Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Copilului ºi voi ruga Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul sã sesizeze Secretariatul General al Guvernului pentru aceastã problemã.
Aceasta este ºi constatarea mea. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Vã mulþumesc, domnule ministru, pentru rãspuns. Însã vã asigur cã eu nu cred cã numai un dosar sau douã de urmãrire penalã vor rezolva aceastã situaþie. Existã responsabilitãþi, ºi existã responsabilitãþi la nivel înalt. În ciuda represiunii la care suntem supuºi ºi acum, vom continua sã le demascãm.
Vã mulþumesc.
Vã rog, domnule ministru Alexe Ivanov, pentru cã domnul Vlad Hogea nu este, sã transmiteþi rãspunsul în scris.
S-au prezentat atât domnul deputat Anghel Stanciu, cât ºi domnul Romulus Moucha, secretarul de stat de la Ministerul Industriei ºi Resurselor.
## Domnule preºedinte,
Onorat prezidiu,
Domnilor miniºtri ºi stimatã Adunare,
Este clar cã Iaºiul, ca centru universitar, în calitatea sa de capitalã a Moldovei, constatã de circa nouã ani de zile cã, în acest proces de descentralizare ºi de restructurare, pierde zi cu zi instituþiile descentralizate în teritoriu.
Nu ºtim cine ºi pentru ce vrea ca vechea capitalã a Moldovei sã decadã sub aspect decizional ºi economic.
Amintesc faptul cã Fondul Proprietãþii Private II Moldova a fost stabilit la Bacãu, sediul zonal al ”Apelor RomâneÒ de la Iaºi a ajuns la Bacãu, sediul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est la Piatra Neamþ, centrul zonal Romsilva la Suceava. Urmeazã acum sucursala ”ElectricaÒ Ñ S.A., care deja s-a stabilit sã fie la Suceava. Din informaþiile noastre, ºi ”Reparaþiile ºi întreþinerea reþelelorÒ, ca centru zonal, va fi la Suceava.
De aceea, domnule preºedinte, ca onorat deputat al Iaºiului, ar trebui sã-l întrebãm pe domnul Rãzvan Theodorescu când îi mutãm ºi pe Dimitrie Cantemir ºi pe Cuza, ca sã ne descentralizãm în teritoriu!
De aceea mi-am permis sã-l întreb pe distinsul nostru coleg ºi ministru sã ne spunã ce se întâmplã, care sunt raþiunile pentru care Iaºiul începe sã fie vitregit, pentru cã cel puþin aceasta este percepþia noastrã, sau poate suntem protejaþi ca sã rãmânem numai centru cultural, adicã sã-i învãþãm carte pe cei care ne lasã fãrã pâine, cãci, o datã cu disiparea acestora în teritoriu, rãmân o serie de oameni cu experienþã pe dinafarã.
Este drept cã ei sunt primiþi la centrul de ºomaj, este drept cã ei cred cã preºedintele Camerei Deputaþilor este deputatul lor ºi mã acceptã ºi pe mine pe lângã dumneavoastrã. De aceea, ar trebui sã punem, totuºi, piciorul în prag, nu sã mai disipãm instituþiile din Iaºi, dar ceva trebuie sã rãmânã. Mâine, poimâine va trebui sã descentralizãm ºi Universitatea ”Alexandru Ioan CuzaÒ, sã o mutãm, probabil, la ”Cucuieþii din dealÒ.
Deci cred cã sunt jocuri de culise, care vitregesc ºi încearcã sã ia ceea ce i se cuvine capitalei de drept ºi de fapt a întregii Moldove, ºi nu este bine ceea ce se face.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
ªi eu vã mulþumesc.
Aveþi cuvântul, domnule ministru Romulus Moucha.
## **Domnul Romulus Ion Moucha** _Ñ secretar de stat în_
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Stimate domnule deputat Anghel Stanciu,
În intervenþia mea, eu fiind reprezentant al Ministerului Industriei ºi Resurselor, mã pot circumscrie numai la ceea ce priveºte domeniul de activitate al acestui minister. Desigur, în rãspunsul meu voi cãuta sã vã dau un
rãspuns cât se poate de concret ºi, în acelaºi timp, de documentat.
Având în vedere importanþa sectorului energetic, fiindcã din tot expozeul dumneavoastrã, în aria de activitate a ministerului nostru intrã sectorul energetic, nu intrã universitãþile ºi alte activitãþi pe care le-aþi amintit dumneavoastrã, aº dori sã subliniez faptul cã importanþa sectorului energetic este primordialã pentru infrastructura economicã ºi socialã ºi aceasta, în conformitate cu Programul de guvernare al actualului cabinet.
Ministerul Industriei ºi Resurselor a elaborat strategia naþionalã de dezvoltare energeticã a României pe termen mediu, având ca o primã limitã temporarã anul 2004, document ce a fost, desigur, cunoaºteþi ºi dumneavoastrã, aprobat de Guvern.
Strategia are ca punct de plecare imperativul legat de dezvoltarea durabilã a României în contextul convergenþei crescânde a energeticii româneºti cu cea a Uniunii Europene ºi ia în considerare principalele obiective ºi prioritãþi ale strategiei energetice naþionale pe termen lung.
Principiile generale de care s-a þinut seama în elaborarea strategiei elaborate de ministerul nostru sunt mai multe, dar aº reþine câteva:
1) integrarea României în Uniunea Europeanã nu poate avea loc fãrã realizarea unei creºteri economice accelerate;
2) creºterea economicã este o necesitate primordialã;
3) integrarea industriei energetice în structurile europene impune dezvoltarea durabilã a sectorului energetic românesc;
4) remodelarea ºi restructurarea industriei energetice constituie un obiectiv major al procesului de reformã a întregii economii naþionale;
5) accelerarea privatizãrii în sectorul energetic va conduce la apariþia unor structuri cu capacitate concurenþialã sporitã în România;
## Stimate domnule preºedinte,
Vã rog sã mã ascultaþi oriunde v-aþi afla.
Mulþumesc domnului ministru ºi distinsului nostru coleg pentru rãspunsul, evident, pe sectorul care îi revine, destul de competent ºi destul de larg. El poate fi valabil pentru mai multe întrebãri.
Totuºi, i-aº cere permisiunea sã-i adresez foarte scurt ºi foarte direct întrebarea: centrul zonal al Direcþiei de întreþinere ºi reparaþii, dupã criteriile pe care Domnia sa le-a spus aici, unde va fi mutat? Va rãmâne în Iaºi sau se va muta ºi acesta? Aceasta este întrebarea: a fi sau a nu fi?
Vã mulþumesc pentru eventualul rãspuns pozitiv, domnule ministru.
Poftiþi.
## Stimate domnule deputat,
În baza perceptului ”a fi sau a nu fiÒ, vã spun cã în momentul de faþã este în analizã. Deci în cel mai scurt timp veþi primi rãspunsul.
Pentru domnul Lucian Bolcaº... A plecat.
Pentru domnii Valeriu Gheorghe ºi Dan Coriolan Simedru? Domnul Simedru este.
Domnule Fleºariu, vã rog sã rãspundeþi cu privire la compatibilitatea directorului regiei. Din câte îmi amintesc eu, data trecutã aþi prezentat-o chiar exhaustiv ºi m-am ferit sã vã opresc, deºi, potrivit regulamentului, la data aceea puteaþi doar sã prezentaþi obiectul ºi aþi dezvoltat-o chiar exhaustiv.
Vã rog sã rãspundeþi.
## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_
Este o interpelare formulatã de domnii deputaþi Valeriu Gheorghe ºi Dan Coriolan Simedru.
Prin interpelarea adresatã domnului Adrian Nãstase, prim-ministru al Guvernului României, domnii deputaþi sesizeazã faptul cã domnul deputat Filip Georgescu ocupã ºi funcþia de director general al Regiei Naþionale a Pãdurilor, fapt care l-ar face incompatibil cu calitatea de parlamentar.
Referitor la cele semnalate, precizãm faptul cã problema incompatibilitãþilor dintre calitatea de parlamentar ºi alte funcþii se soluþioneazã potrivit art. 189 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, primul-ministru al României neavând competenþe în aceastã materie.
Cu stimã, semneazã domnul ministru Octav Cozmâncã.
Vã mulþumesc.
Pentru domnul Nãstase, domnul Ionel Fleºariu.
## **Domnul Dan Coriolan Simedru** _(din bancã):_
Vreau sã vã prezint....
## Domnule deputat,
Vreau sã vã reamintesc cã, potrivit dispoziþiilor regulamentului, doar la întrebãrile orale ºi la interpelãrile adresate primului-ministru se fac comentarii cu privire la rãspunsul dat. Nu suntem într-o asemenea ipotezã.
## **Domnul Dan Coriolan Simedru** _(din bancã):_
Este o interpelare adresatã primului-ministru.
Aici apare cã este o interpelare adresatã... Nu este înregistratã... Vã rog sã vã uitaþi în regulament cum trebuia sã fie înregistratã ca atare.
Domnule preºedinte, În interpelarea adresatã primului-ministru...
Vã rog sã vã uitaþi în textul din regulament cum trebuie adresatã întrebarea primului-ministru. Nu v-aþi încadrat în acest regulament ºi în aceste dispoziþii. Se depune în scris miercurea, se rãspunde... uitaþi-vã la regulament, vã rog insistent.
Poftiþi, faceþi douã observaþii, dar vã spun cã le faceþi în afara regulamentului ºi mie întotdeauna îmi reproºaþi atunci când nu mã supun regulamentului. Chiar dumneavoastrã o faceþi cu foarte multã vehemenþã. Poftiþi.
## Domnule preºedinte,
Interpelarea... ªi data trecutã când am citit în plen a fost adresatã primului-ministru. Eu sunt surprins cã a venit sã dea rãspunsul domnul secretar de stat Ionel Fleºariu de la Ministerul Administraþiei Publice Locale. Mã aºteptam sã vinã mãcar de la Ministerul Agriculturii, cã acolo este regia subordonatã, sã dea acest rãspuns. Nu m-am referit la incompatibilitatea cu calitatea de deputat ºi invers. Este cazul sã discutãm de incompatibilitatea funcþiei de director ”RomsilvaÒ cu calitatea de deputat, pentru cã, se ºtie foarte bine, Constituþia României prevede foarte clar cã nu poate ocupa o funcþie de demnitate publicã, în afara celei de membru al Guvernului, conform art. 68 alin. (1) ºi (2) din Constituþie. Vã mulþumesc.
Domnule Fleºariu, vã rog sã rãspundeþi domnului deputat Ioan Mihai Nãstase.
Domnul deputat Ioan Mihai Nãstase mi-a fãcut o interpelare privitoare la interpretarea eronatã a unor dispoziþii ale Legii nr. 215 din 2001; este vorba de Legea administraþiei publice locale.
Privitor la tabloul sumbru în care se zbate, potrivit afirmaþiilor din interpelare, administraþia publicã localã în prezent, tablou determinat de aplicarea denaturatã a Legii administraþiei publice locale, Ministerul Administraþiei Publice face urmãtoarele precizãri.
Noua Lege a administraþiei publice locale nr. 215 din 2001, lege calificatã ca imperfectã ºi neaplicabilã de înºiºi domnii Traian Bãsescu ºi Gheorghe Funar, este drept, douã somitãþi în materie, a fost adoptatã în actuala legislaturã ºi a intrat în vigoare la 23 mai a.c. Aºa cum s-a mai spus, prevederile art. 152 sunt deosebit de clare ºi precise. Sunt atât de clare, de precise ºi de logice încât nu au nevoie de vreo interpretare. Nu înþelegem ce interpretare se mai poate da unui text care stipuleazã fãrã echivoc dreptul consilierilor în funcþie, la o anumitã datã, în cazul nostru este vorba de 23 mai 2001, de a-ºi exercita mandatul pânã la alegerile locale din 2004.
În sensul celor de mai sus, vã rugãm sã vedeþi ºi punctul de vedere al eminentului profesor de drept Tudor Drãganu, punct de vedere pe care îl anexãm prezentei.
Vã precizãm, stimate domnule deputat, cã aºa-zisa bulversare a activitãþii consiliilor locale ºi a primãriilor este imaginarã. Ea este atât de mare încât domnul Gheorghe Funar a rãmas singur, a rãmas doar el ºi cu oasele sale, pe care le-a pus joia trecutã pe mesele de lucru ale consilierilor.
Vã mulþumesc.
Semneazã domnul Octav Cozmâncã.
Poftiþi. Vã rog.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Din respect, domnilor colegi, pentru domnul ministru secretar de stat, domnul Ionel Fleºariu, pentru prezenþa Domniei sale aici pentru a rãspunde colegilor, daþi-mi voie sã dau un rãspuns colegului nostru care a fãcut
interpelarea cã persoana cea mai îndreptãþitã în momentul de faþã, din Guvern, care putea sã rãspundã în contextul interpelãrii Domniei sale este domnul secretar de stat Ionel Fleºariu ºi, dacã Domnia sa nu ºtie, domnul secretar de stat coordoneazã Departamentul juridic al Guvernului.
Iar în al doilea rând, aº vrea sã precizez domnului coleg cã interpelarea, aºa cum spunea domnul preºedinte, nu putea fi adresatã primului-ministru, pentru cã interpelãrile adresate primului-ministru au ca obiect politica externã ºi internã a Guvernului. Vã mulþumesc.
Remarca este valabilã ºi pentru colegul nostru Dan Simedru, care avea o interpelare ºi mai punctualã decât politica guvernamentalã internã sau externã. Cu privire la aceste lucruri se pot face interpelãri adresate primuluiministru, ºi nu o chestiune foarte punctualã decât politica internã sau externã a Guvernului.
Nu v-am dat cuvântul, stimate coleg.
Deci, poftiþi. Dar sã fie de procedurã ºi sã nu fie o nouã eludare a regulamentului.
Domnule preºedinte,
Îmi cer scuze, eu nu eludez regulamentul sau, cel puþin, nu mai mult decât alþi colegi.
Este o procedurã, sã ºtiþi cã n-am încãlcat procedura. Pânã în data de miercuri a fost depusã, cu o sãptãmânã înainte de data primirii rãspunsului, aºa cum scrie regulamentul. Pot sã ºi citesc regulamentul, dar timpul este destul de scump pentru noi toþi.
Vreau sã vã spun cã nu cred cã sunt normale aceste comentarii permanente la rãspunsurile ºi la poziþiile pe care le iau deputaþii. Comentariile nu se fac în aceste momente, se fac în general la dezbateri ºi dacã cineva are de fãcut comentarii sã le facã la conferinþele de presã sau în altã parte.
La ce comentarii vã referiþi?
N-aº fi vrut sã pronunþ nici chiar numele dumneavoastrã.
Eu vã amintesc, totuºi, cã sunt dator sã o fac, în calitate de preºedinte de ºedinþã, care modeleazã discuþiile ºi cheamã la obiect toþi deputaþii care iau cuvântul. Deci sã vã reamintesc prevederile art. 166 din regulament, potrivit cãrora ”Interpelãrile care se adreseazã primuluiministru vizeazã politica Guvernului în probleme importante ale activitãþii sale interne sau externeÒ. Asta spunea ºi colega mea, pentru a apãra regulamentul, asta vã spun ºi eu.
Dacã un deputat cumuleazã sau nu o funcþie în mod legal, aceasta nu este o problemã de politicã generalã, internã ºi externã.
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/5.VII.2001
Politica unei regii naþionale, condusã ilegal de un director, nu este o politicã importantã internã?! Eu cred cã este, domnule preºedinte!
## Domnule deputat,
Haideþi, totuºi, sã ne raportãm la lucruri reale ºi sã nu forþãm limba românã ºi logica peste ceea ce este normal.
Situaþia unei persoane, chiar director de regie, nu este o problemã importantã de politicã externã sau internã globalã. Haideþi sã ne ducem puþin ºi la dicþionar ºi la logicã, la tot ce vreþi dumneavoastrã.
Atunci, ca ºi procedurã, solicit rãspunsul în scris, pe aceastã problemã.
Domnul Ioan Miclea este? Da? Poftiþi, rãspundeþi, domnule Fleºariu.
## Domnule preºedinte,
Vreau sã vã spun cã de la domnul deputat Ioan Miclea am avut douã interpelãri. Interpelarea referitoare la relaþiile de la Sovata ºi cu Valcom ÉÎncã nu am primit rãspunsul, nu sunt în mãsurã sã vã formulez rãspunsul la interpelare. Vã rog sã fiþi de acord sã amânãm pentru sãptãmâna viitoare.
În ceea ce priveºte interpelarea privitoare la alimentarea cu apã a comunei Poieni facem urmãtoarele precizãri: prin interpelarea adresatã Ministerului Administraþiei Publice, domnul deputat solicitã sã se aloce suma de 6,5 miliarde lei din rezerva bugetarã pentru realizarea, încã în acest an, a alimentãrii cu apã a localitãþii Poieni din judeþul Cluj.
Referitor la solicitarea prezentatã precizãm faptul cã Ministerul Administraþiei Publice ºi Guvernul în ansamblul sãu ar fi deosebit de mulþumiþi dacã economia ºi finanþele þãrii ar permite efectuarea lucrãrilor de alimentare cu apã a tuturor localitãþilor þãrii.
Am fi dorit, stimate domnule deputat, sã finalizãm ºi acþiunea de electrificare ºi de introducere a telefoniei pânã în ultimul cãtun, mai ales cã dotarea fiecãrui moþ cu celular a eºuat.
Din pãcate, starea economiei ºi finanþelor româneºti nu permite acordarea unor ajutoare mai substanþiale pentru colectivitãþile locale. Sugerãm, totuºi, primarului din comuna Poieni sã contacteze Ministerul Administraþiei Publice pentru ca împreunã sã gãsim o soluþie pentru acordarea unui sprijin financiar în scopul finalizãrii lucrãrilor de alimentare cu apã.
Cu stimã, semneazã domnul ministru Octav Cozmâncã.
Mulþumesc.
Domnului deputat Nicolae Leonãchescu vã rog sã-i rãspundeþi ºi dumnealui cu privire la perpetuarea unor
efecte negative ale reformei administrative a Legii din 1968. Am senzaþia cã aþi dezvoltat-o data trecutã. Poftiþi.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Domnilor miniºtri,
Obiectul interpelãrii mele a fost expus pe scurt în ºedinþa trecutã ºi îºi are obârºia în douã semnale din realitatea satelor noastre.
Un prim semnal este acela cã, mergând prin sate, nu sunt tãbliþe indicatoare, nu se cunosc limitele satelor noastre, deci, practic, ele ºi-au pierdut identitatea. Un turist care trece prin satele noastre s-ar descurca greu cu harta în mânã, fiindcã nu are indicatoare privind aceste sate. ªi, de aici, ca urmare a reformei administrative din 1968, au generat ºi abuzuri privind limitele teritoriale ale acestor sate.
De aici, al doilea semnal. O serie de proprietãþi aparþinând unui sat au fost trecute dupã reforma administrativã din 1968 în patrimoniul satului vecin sau altor sate. Iatã douã exemple: în comuna fostã Gliganu de Sus locuitorii aveau 170 de hectare izlaz în proprietate obºteascã, izlaz cumpãrat în perioada 1910-1935. Deci oamenii aceºtia, timp de 25 de ani, un sfert de secol ºi-au plãtit izlazul. L-au stãpânit pânã în anul 1990, moment din care primãria comunei Rociu, de care aparþine acum satul Gliganu de Sus, a decis cu de la sine putere ca 70 de hectare sã fie donate satului ªerbãneºti ºi imediat 40 de hectare din acest izlaz sã fie distribuite unor persoane particulare, fie salariaþi de la primãrie, fie rude sau prieteni ai acestora. Este un abuz de proporþii. Oamenii din Gliganu de Sus au rãmas fãrã izlazul pe care l-au plãtit un sfert de secol. În aceeaºi situaþie sunt multe sate, inclusiv satul Stroieºti de pe Valea Bârsanului, judeþul Argeº, care ºi-a cumpãrat izlaz de 100 de hectare în ªoptana, înainte de rãzboi, ºi care astãzi sunt fãrã acest izlaz.
Întrebarea mea era urmãtoarea: ce a întreprins Guvernul în aceastã direcþie, spre a reda satelor noastre identitatea lor ºi în a respecta limitele teritoriale, deci ºi patrimoniul, ºi punctual, în cazurile de sus, Gliganu de Sus ºi Stroieºti, Argeº, dacã existã o soluþie de restituire, evident, ºi a altor sate, a izlazurilor pe care locuitorii le-au plãtit.
Mulþumesc.
Domnule secretar de stat Fleºariu, vã rog sã rãspundeþi.
Privitor la delimitarea dintre localitãþi vreau sã spun cã aceasta este fãcutã prin borne ºi nu prin tãbliþe indicatoare, borne aºezate pe hotarele fiecãrui sat, fiecãrei comune, oraº, municipiu.
Reforma administrativ-teritorialã efectuatã în 1968 a generat într-adevãr unele inechitãþi care au condus la conflicte ºi relaþii încordate între membrii diferitelor colectivitãþi locale. Exemplele prezentate în interpelare sunt doar câteva din acestea. Pe parcursul anilor, Legii nr. 2 din 1968 i s-au adus mai multe îmbunãtãþiri, acestea contribuind în mod evident la îndreptarea erorilor iniþiale.
Ca rãspuns concret la cele trei întrebãri formulate în încheierea interpelãrii, precizãm urmãtoarele: la capitolul IX, punctul 8 din Programul de guvernare pe perioada 2001-2004, acceptat de Parlament, Guvernul îºi propune ca element fundamental al reformei în administraþia publicã aplicarea unor politici raþionale de dezvoltare ºi modernizare a localitãþilor rurale ºi urbane.
O componentã esenþialã a reformei în acest domeniu este cea privitoare la acordarea statutului de comunã unui numãr de peste 1.000 de sate, care îndeplinesc cerinþele legale, precum ºi organizarea ca oraºe a unui numãr important de comune. Ca un corolar al acestor acþiuni, în program se stabileºte ca sarcinã pregãtirea condiþiilor pentru o nouã organizare administrativ-teritorialã a þãrii, în conformitate cu standardele Uniunii Europene.
Sperãm cã prin aceastã nouã organizare administrativteritorialã a þãrii sã îndreptãm toate erorile care au fost fãcute în 1968.
La întrebarea a doua din finalul interpelãrii... Programul de guvernare îºi propune ca obiective pentru prima datã în ultimii 11 ani schimbarea de fond a raporturilor dintre administraþie ºi cetãþean, depolitizarea structurilor administraþiei publice ºi eliminarea clientelismului politic, precum ºi stoparea birocraþiei. Ne strãduim sã punem în operã toate aceste obiective. Nu le putem face pe toate în acelaºi timp. Dacã ar fi fost aºa, programul nostru nu s-ar fi întins pe 4 ani, ci, probabil, pe 100 de zile.
Dacã la sfârºitul perioadei propuse vom reuºi, înseamnã, cu certitudine, cã am pus capãt abuzurilor în administraþia localã.
Nu mã obligaþi sã încalc regulamentul. Am spus ºi în cazul domnului Coriolan: se comenteazã doar la întrebãrile orale ºi la cele adresate primului-ministru.
## **Domnul Nicolae Leonãchescu** _(din salã):_
Domnule preºedinte, am un mandat din partea electoratului.
Indiferent de unde aveþi mandatul, el trebuie exercitat doar dupã regulament.
Vã rog frumos, dumneavoastrã sunteþi un jurist de elitã, am rugãmintea sã citiþi articolul din regulament ºi pe urmã sã-mi faceþi asemenea propuneri.
Domnule preºedinte, vã citesc ºi articolul.
Nu, nu!
Vã mulþumesc cã mi-aþi luat cuvântul...
Sunt obligat sã vi-l iau, pentru cã...
Vã citesc ºi articolul, dar vã rog sã-l respectaþi ºi în fond.
Domnule coleg, Mã puneþi în situaþia delicatã faþã de un coleg de-al dumneavoastrã, care tot aºa forþat a înþeles cã nu se aflã în faþa unei interpelãri fãcute primului-ministru, pentru cã numai în cazul întrebãrilor orale, ceea ce nu este cazul aici, sau în cazul interpelãrilor adresate primului-ministru, ceea ce iarãºi nu este cazul, numai acolo se fac comentarii la rãspuns.
Dar eu nu vreau sã fac comentarii, domnule preºedinte!
Dar nu mai puteþi lua cuvântul, asta este problema!
Cã nu mi-l daþi. Vã mulþumesc!
Nu, nu, cã nu vã lasã regulamentul!
Acelaºi regulament are ºi spirit domnule preºedinte!
## Stimaþi colegi,
Nu numai în spiritul acestui regulament, eu, din colegialitate faþã de cei prezenþi aici, ºi mai sunt încã 15, trebuie sã-i las pe toþi sã primeascã rãspuns de la colegii dumneavoastrã. Nu este prima oarã când se vorbeºte prea mult în comentarii ºi nu se pot da rãspunsuri.
Îmi cer scuze pentru cã aºa este, dar ºtiþi dictonul acela: _Dura lex, sed lex._
Domnul Ilie Merce este?
Vã rog sã-i rãspundeþi, domnule Daniel Jurcan.
## **Domnul Dan Jurcan** _Ñ secretar de stat în Ministerul Informaþiior Publice:_
Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,
Sunt Dan Jurcan, secretar de stat în Ministerul Informaþiilor Publice. Referitor la interpelarea domnului deputat Ilie Merce, din 18 iunie 2001, privind încãlcarea textelor constituþionale care interzic folosirea libertãþii de exprimare pentru defãimarea þãrii sau pentru incitarea la separatism teritorial, încãlcare constatatã de dânsul în cazul cotidianului ”ZiuaÒ, care a publicat extrase din cartea unui jurnalist american, Ministerul Informaþiilor Publice face urmãtoarele precizãri. Reproducerea unui material din alte publicaþii, care conþine aprecieri negative la adresa României, este un act de informare publicã, o expresie a dreptului la libera exprimare ºi nu poate fi consideratã propagandã ostilã României din partea publicaþiei care a publicat materialul invocat.
Guvernul nu poate interveni în nici un fel în politica editorialã a unei publicaþii. Mai mult, subliniem faptul cã Guvernul nu este de acord cu nici un fel de mãsuri care ar putea restricþiona libertatea presei în România, cum ar fi, de pildã, o Lege a presei, singura modalitate normalã ºi democraticã de acþiune fiind aceea a autoreglementãrii pe baza unui cod deontologic care sã asigure responsabilizarea jurnaliºtilor în reflectarea adecvatã a realitãþii.
Ministerul Informaþiilor Publice nu poate desfãºura activitãþi de propagandã sau contrapropagandã, aºa cum solicitã domnul deputat, întrucât nu este un minister al propagandei, ci al informaþiilor publice.
Potrivit Hotãrârii de Guvern nr. 13 din 4 ianuarie 2001 privind organizarea ºi funcþionarea ministerului, ministerul asigurã ºi coordoneazã producerea integratã ºi unitarã a mesajului public guvernamental ºi coordoneazã rãspândirea informaþiilor publice prin toate mijloacele de comunicare. Modalitatea sa de acþiune este, deci, informarea cât mai completã a opiniei publice interne ºi internaþionale asupra realitãþilor româneºti.
## Mulþumesc domnule ministru.
Pentru domnul deputat Gheorghe Firczak dau rãspuns în scris domnul Dumitru Pâslaru, precum ºi domnul Gheorghe Predilã, încât socotim rãspunsurile date. De asemenea, doamna Manolescu a rãspuns domnului deputat Tudor Mohora.
În consecinþã, pentru domnul deputat Eugen Pleºa va rãspunde domnul Ioan ªelaru.
Domnule ªelaru, poftiþi!
**Domnul Ion ªelaru** _Ð secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Voi rãspunde interpelãrii domnului deputat Eugen Pleºa. Interdicþia omologãrii pentru circulaþia pe drumurile publice ºi a înmatriculãrii pentru prima datã în România a vehiculelor cu o vechime mai mare de 8 ani a fost introdusã în legislaþia noastrã prin Hotãrârea de Guvern nr. 594 din 1991. Iniþiatorii acestui act normativ, Ministerul Transporturilor ºi Ministerul de Interne, þinând cont de starea tehnicã a parcului auto, de vârsta medie a acestuia, dublã faþã de cea a þãrilor din Uniunea Europeanã, precum ºi de faptul cã în perioada 1990-1991 s-au introdus în þarã vehicule cu o vechime foarte mare ºi o stare tehnicã la limitã, au considerat condiþia de vechime ca singura mãsurã, la acea datã, pentru a limita fenomenul. Ulterior, prin Ordonanþa Guvernului nr. 72 din 2000, s-a renunþat la aceastã prevedere care nu constituie un criteriu tehnic obiectiv care sã stea la baza admiterii sau respingerii unui vehicul. Renunþarea la aceastã prevedere a fost posibilã ºi datoriã introducerii, la 1 iulie 1998, prin ordin al ministrului transporturilor, a condiþiilor tehnice privind poluarea, cunoscute sub denumirea genericã de EURO 2, condiþie care asigurã o continuitate a spiritului actului legislativ, respectiv întinerirea parcului auto, creºterea siguranþei circulaþiei ºi protecþia mediului înconjurãtor.
Este adevãrat cã în România circulã Dacii 1100, 1300 mai vechi de 15-20 de ani, dar acestea, în mod normal, cu timpul, vor fi scoase din circulaþie, lãsând locul autovehiculelor cu poluare redusã. În acest sens, trebuie menþionat cã un autovehicul EURO 2 polueazã de circa 7-9 ori mai puþin.
Mulþumesc, domnule ministru.
Pentru domnul deputat Valentin Vasilescu va rãspunde domnul secretar de stat Ion ªelaru. Tot dumneavoastrã, domnule ministru, va rog sã rãspundeþi.
Ion ªelaru
#120208La interpelarea domnului deputat Valentin Vasilescu, în urma verificãrilor întreprinse la Aeroportul Internaþional Bucureºti-Otopeni, s-au constatat urmãtoarele.
În ceea ce priveºte baza legalã privind accesul în unitãþile aviaþiei civile, accesul în aceste unitãþi este reglementat de Dispoziþia 81 din 14.II.1997 ºi norma emisã de directorul general al Companiei Naþionale ”Aeroportul internaþional Bucureºti-OtopeniÒ. Potrivit acestor norme, zona administrativã a aeroportului este o zonã cu acces limitat ºi controlat. Accesul persoanelor, altele decât personalul propriu ºi pasageri, este permis în baza unui permis de vizitator ºi cu însoþitor. Aprobarea privind accesul este de competenþa directorului general, respectiv directorului operaþional, dupã caz.
În ceea ce priveºte istoricul evenimentului care a fãcut obiectul interpelãrii domnului Valentin Vasilescu, fac urmãtoarele precizãri.
În ziua de 8 iunie 2001, domnul deputat a solicitat accesul în zona administrativã a Aeroportului Internaþional Bucureºti-Otopeni pentru a-ºi ridica beneficiul pe anul 2000. Directorul general a aprobat accesul, iar domnul deputat a fost invitat de cãtre directorul general adjunct în biroul sãu, unde s-a rezolvat solicitarea prin aducerea casierului pentru efectuarea plãþii. Ulterior, dupã ce a pãrãsit biroul directorului general adjunct, domnul deputat s-a prezentat la unul din punctele de control de acces ale aeroportului ºi a solicitat accesul la fostul birou al dânsului. Întrucât fostul birou se afla într-o zonã cu acces limitat, agentul de securitate de la postul de control a solicitat, conform procedurii de acces, aprobarea pe linie ierarhicã. Directorul general a aprobat accesul în condiþiile normelor existente, enumerate mai sus, dar la primirea aprobãrii domnul deputat Vasilescu pãrãsise zona ºi aprobarea a rãmas fãrã efect.
În ceea ce priveºte întrebãrile punctuale puse de domnul deputat, rãspunsurile sunt urmãtoarele.
Întrebarea nr. 1. Agenþii de securitate aeroportuarã ai aeroportului nu sunt instruiþi pentru a permite accesul prin punctele de control în mod discreþionar. Ei aplicã procedura de acces pentru vizitatori, care presupune: aprobarea din partea directorului operaþional, respectiv a directorului general, dupã caz, eliberarea permisului de vizitator, însoþirea cu personal autorizat.
Mulþumesc.
Pentru domnul deputat ªtefan Baban rãspunde domnul secretar de stat Ioan Cindrea.
**Domnul Ioan Cindrea** _Ð secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, preºedintele Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã:_
## Stimate domnule preºedinte, Stimaþi deputaþi,
Mã numesc Ioan Cindrea, sunt secretar de stat la Ministerul Muncii ºi preºedintele Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã.
La interpelarea domnului deputat ªtefan Baban, referitoare la combaterea muncii fãrã forme legale, adresatã domnului ministru Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, vã prezentãm urmãtorul rãspuns, în sintezã, pentru cã am pregãtit ºi un rãspuns detaliat, în scris. Munca fãrã forme legale este, într-adevãr, o realitate ºi este deosebit de greu de cuantificat la ora actualã. Instituþia care se ocupã pentru controlul ºi eliminarea muncii fãrã forme legale este Inspecþia Muncii, care s-a înfiinþat în anul 1999 în subordinea Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. Cadrul legal care asigurã intervenþia ºi controlul muncii fãrã forme legale este Legea nr. 130/1999 privind unele mãsuri pentru protecþia persoanelor încadrate în muncã.
Conform Programului de guvernare, principalele trei direcþii pentru reducerea muncii fãrã forme legale sunt urmãtoarele: intensificarea controalelor ºi creºterea eficienþei acestora; modificarea legislaþiei care stã la baza acestui domeniu ºi reducerea fiscalitãþii legate de folosirea forþei de muncã. Concret, ce s-a fãcut pânã în prezent? S-au intensificat controalele de cãtre inspectorii de muncã, prin inspectoratele judeþene de muncã, s-a lansat campania naþionalã pentru identificarea angajatorilor care utilizeazã forþã de muncã fãrã forme legale. 980 de inspectori la nivel de þarã, inspectori de muncã acþioneazã în acest sens în controale inopinate ºi existã un grup de coordonare centralizat la nivelul Ministerului Muncii, respectiv Inspecþiei Muncii. O a doua direcþie este aceea de popularizare a obligaþiilor angajatorului ºi angajaþilor, astfel încât sã se conºtientizeze, sã se aplice acest act normativ.
O a doua direcþie, conform programului legislativ al Guvernului pe anul 2001, Ministerul Muncii a trecut la întocmirea unui proiect de modificare a Legii nr. 130/1999. Acest proiect legislativ a fost elaborat de Ministerul Muncii ºi se aflã în prezent, spre aprobare, dupã ce a fost discutat cu partenerii sociali, la ministerele interesate. Principalele obiective ale acestei modificãri a Legii nr. 130 sunt: diminuarea cazurilor legate de utilizarea în practicã a contractelor, convenþiilor civile ºi extinderea contractelor de muncã, contracte individuale, inclusiv pe timp parþial. ªi o a doua direcþie, mãrirea cuantumului amenzilor, inclusiv sancþiunea cea mai puternicã, este vorba de retragerea autorizaþiei de funcþionare pentru agenþii economici, respectiv angajatorii care utilizeazã forþã de muncã fãrã forme legale.
ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru. Pentru domnul deputat Gheorghe Dinu.
## **Domnul ªtefan Baban** _(din salã):_
Doar douã cuvinte, domnule preºedinte.
## Domnule deputat,
Am avut cu colegii dumneavoastrã mai multe dispute care au rãpit celorlalþi colegi ai dumneavoastrã care urmeazã timpul de a beneficia de rãspuns.
## **Domnul ªtefan Baban** _(din salã):_
Doar douã cuvinte.
V-am spus, comentarii se pot face doar la întrebãri orale sau la interpelãri adresate primului-ministru. Nu pot sã vã aplic dumneavoastrã alt tratament decât cel pe
care l-am aplicat celorlalþi colegi ai dumneavoastrã. Uitaþi-vã cã mai sunt 8 colegi care aºteaptã rãspuns ºi sã le dãm ocazia sã-l asculte.
Domnul deputat Gheorghe Dinu este? Da. Din partea Ministerului Sãnãtãþii cine rãspunde? Poftiþi.
## **Domnul Cezar Eugen Macarie** _Ð secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei:_
Mã numesc Macarie Cezar ºi sunt secretar de stat la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei.
Domnule preºedinte,
Domnilor deputaþi,
Stimate domnule deputat Gheorghe Dinu, referitor la memoriul domnului ªerbãnoiu Liviu, angajat al Spitalului Municipal Braºov, în funcþia de profesor de culturã fizicã medicalã, privind încheierea contractului de furnizare de servicii publice conexe actului medical cu Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate Braºov, revenim la rãspunsul care i-a fost înaintat în urma memoriului cu numãrul de înregistrare 23022/155 din 8.05.2001, ºi anume:
1. În urma numeroaselor sesizãri primite de la comisiile de specialitate, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a propus o serie de amendamente la Ordonanþa de urgenþã nr. 83/2000 privind organizarea ºi funcþionarea cabinetelor de liberã practicã pentru servicii publice conexe actului medical, unele dintre acestea fãcând referire la persoanele ce pot exercita în mod independent profesiile prevãzute de Nomenclatorul de funcþii al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei ºi care au fost înaintate Parlamentului pentru o analizã completã. Pânã la definitivarea formei finale a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 83/2000 nu se pot elabora norme metodologice de aplicare.
2. Reglementarea problemei legate de încheierea contractului de furnizare de servicii publice conexe actului medical cu Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate Braºov este de competenþa Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate. Potrivit art. 10 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 83/2000, veniturile cabinetului de practicã pot fi realizate, printre altele, din servicii prestate în baza contractului cu furnizorii de sãnãtate sau, dupã caz, cu casele de asigurãri de sãnãtate. Având în vedere posibilitãþile reduse de finanþare a serviciilor medicale furnizate de unitãþile sanitare, spitale, centre medicale, centre de diagnostic ºi tratament, cabinete individuale pentru anul 2001, nu sunt fonduri care sã facã posibilã încheierea unor contracte cu cabinetele de practicã. De serviciile conexe actului medical prestate în cabinetele de practicã asiguraþii beneficiazã ca urmare a contractelor încheiate cu casa de asigurãri de sãnãtate cu medicii de specialitate recuperare, medicinã fizicã ºi balneologie. Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Tot pe dumneavoastrã vã rog sã rãspundeþi domnului deputat Ludovic Abiþei.
Stimate domnule deputat Ludovic Abiþei,
Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei este ºi va fi implicat în monitorizarea stãrii de sãnãtate a populaþiei ca un întreg al stãrii de bine a naþiunii. Din acest punct de vedere, asigurarea securitãþii alimentare constituie o preocupare permanentã ºi se aflã în centrul atenþiei noastre. În mult mediatizata controversã ”suplimente nutritiveÒ versus ”produse medicamentoaseÒ trebuie precizate urmãtoarele aspecte: în primul rând, linia de demarcare exactã dintre cele douã tipuri de produse nu este foarte clar trasatã nici în lumea medicalã a Comunitãþii Europene. Plantele medicinale pot deveni suplimente nutritive dacã nu fac parte din lista celor care conþin substanþe cu efecte farmacodinamice cunoscute, indiferent de cât de veche este tradiþia lor curativã.
În acest moment, noul Ordin al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei nr. 282/2001 extinde mult lista cu grupele de suplimente nutritive avizate prin Direcþia generalã de sãnãtate publicã, comparativ cu Ordinul nr. 910 din 2000.
Referitor la omisiunea cuvântului ”planteÒ din ordinul sus-amintit, situaþia este urmãtoarea: prin Ordinul nr. 975/1999 sunt reglementate normele igienico-sanitare ale alimentelor produse din plantele alimentare. Conform art. 70 alin. 8 al aceluiaºi ordin sunt precizate condiþiile igienico-sanitare pe care trebuie sã le îndeplineascã un ceai din plante pentru obþinerea avizului de producere ºi comercializare. Ordonanþa de Guvern nr. 113 defineºte alimentul drept un produs în stare naturalã destinat consumului uman, cu excepþia tutunului, produselor medicinale, substanþelor narcotice sau psihotrope.
Neînþelegerea exactã a departajãrii clare între ”supliment nutritivÒ ºi ”produs medicamentosÒ constituie cauza unor nemulþumiri ale producãtorilor de produse aflate la graniþa dintre cele douã categorii de produse. Pentru depãºirea situaþiei create, în ultimul timp, s-a elaborat o listã de plante care va fi aprobatã prin ordin al ministrului în scopul de a clarifica identitatea ceaiurilor de tip alimentar.
În ºedinþa Consiliului ºtiinþific al Agenþiei Naþionale a Medicamentului, care a avut loc în data de 23.VI.2001, a fost dezbãtutã problematica referitoare la autorizarea de punere pe piaþã a produselor medicamentoase pe bazã de plante cu utilizare tradiþionalã, prilej cu care s-a adoptat o hotãrâre prin care a fost aprobat ghidul privind produsele medicamentoase pe bazã de plante cu utilizare terapeuticã tradiþionalã. Potrivit acestor norme, autorizarea de funcþionare, de punere pe piaþã a acestor plante poate fi fãcutã pe baza unui dosar simplificat, scutit parþial sau total de determinãri toxicologice, farmacologice ºi clinice. Ghidul cuprinde 182 de tipuri de plante medicinale, iar facilitãþile variazã în funcþie de indicaþia terapeuticã ºi de siguranþa în utilizarea produsului.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru. Dacã domnul SzŽkely Ervin-Zolt‡n este aici? Nu este. Domnule Predilã, vã rog sã-i comunicaþi în scris rãspunsul dumneavoastrã.
Domnul George Moisescu este aici? Da, poftiþi.
Domnule Predilã, vã rog sã rãspundeþi domnului deputat George Moisescu la interpelare.
## **Domnul Gheorghe Predilã** _Ð secretar de stat în_
## Domnule preºedinte,
## Domnule deputat,
Întrebarea dumneavoastrã se referea la Insula Mare a Brãilei, problemã care a mai fost dezbãtutã ºi în Senatul României, ºi îmi permit sã vã prezint rãspunsul pe care îl am de la organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii.
Deci, în prezent, Societatea Comercialã ”Insula Mare a BrãileiÒ se aflã în proces de reorganizare ºi funcþioneazã în baza planului de organizare aprobat de Comitetul creditorilor la data de 12 aprilie anul acesta. În plan, printre alte mãsuri, se prevãd: dezvoltarea unor activitãþi de morãrit ºi panificaþie, fabrici de ulei, produse lactate, precum ºi o reþea proprie de desfacere a produselor; sã se reînfiinþeze fermele de animale, iar efectivele de vaci sã ajungã pânã la 7.000 de capete, 50.000 de ovine, sectoare care au fost lichidate în anul 2000; sã se achiziþioneze noi tractoare, sã se tripleze practic numãrul celor existente.
Altfel, ºtiþi cã au fost ºi dirijate utilaje care fac parte dintr-un program finanþat din surse externe, utilaje de irigare bazate pe echipamente moderne cu autodeplasare, 200 de bucãþi, sã se promoveze un marketing mai bun decât a fost pânã acum ºi sã se elimine intermediarii în lanþul de valorificare a producþiei, sã se reconsidere în general managementul societãþii pentru a creºte gradul de valorificare a produselor, eficienþa utilizãrii acestor resurse materiale ºi umane.
Ca urmare, datoriile cãtre bugetul de stat ºi local, bugetul obligaþiilor sociale, alþi furnizori ºi creditori care, pânã în acest an, au ajuns la valoarea de aproape 588 de miliarde de lei, trebuie sã acopere în proporþie de 4,2% în acest an, ajungându-se pânã la 65,2% pânã în 2004. Agenþia Domeniului Statului, analizând mãsurile prevãzute, a constatat cã nu existã finanþare pentru un asemenea plan. Pentru valorificarea mijloacelor fixe proprii deja ipotecate ºi eºalonarea unor datorii cãtre instituþiile publice, accesul la subvenþiile acordate de stat, scutirea de platã a redevenþei au fost soluþii care au stat la baza întocmirii acestui plan.
Dacã adãugãm ºi faptul cã actualul director, domnul Dan Ionel, numit de judecãtorul sindic, a fost ºi directorul general al societãþii mamã, respectiv ”BraigalÒ Ñ S.A., încheind câteva contracte istorice, cum a fost cel cu bursa Agrirom, se prefigureazã pericolul declarãrii falimentului pe fondul apariþiei unor disensiuni cu asociatul ”Reen Import-ExportÒ Ñ S.R.L. Firma ”ReenÒ a investit circa 146 de miliarde de lei pânã acum pentru cultivarea pãmântului pe întreaga suprafaþã, unicat pânã acum în ultimii 9 ani, ºi mai sunt necesare încã 150 de miliarde de lei pentru întregul an agricol 2001 ºi 2002.
Vã mulþumesc, domnule ministru.
Ultimul rãspuns care este înscris de cãtre staff pe lista de astãzi trebuie sã-l adresaþi tot dumneavoastrã, domnule secretar de stat Gheorghe Predilã, domnului deputat Dan Coriolan Simedru.
Domnule Simedru, nu ºtiu dacã aþi dezvoltat. Poftiþi. Cealaltã interpelare ºtiam cã aþi dezvoltat-o, aici nu ºtiam ºi vã dau cuvântul.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Interpelarea este adresatã domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.
În ultima perioadã, o serie de cotidiene, precum ”AdevãrulÒ, ”CurentulÒ, ”Jurnalul NaþionalÒ au publicat articole care: ”Uz de fals cu vizã P.D.S.R.Ò, ”Trafic de certificate eliberate de Direcþia sanitar-veterinarãÒ, ”Directoarea Agenþiei Veterinare Bucureºti face afaceri ilegale cu caseÒ, prin care dezvãluie activitatea infracþionalã a medicului veterinar Miricã Narcisa, angajatã din dispoziþia fostului ministru al agriculturii Ioan Mureºan.
Aceastã angajare s-a fãcut pe criterii pur clientelare, pe funcþie de medic veterinar gradul I, prin încãlcarea prevederilor Legii nr. 188 din 1999, art. 49, 52 ºi 54, gradul I, fãrã susþinerea examenelor de medic veterinar de gradul II ºi III din cadrul Direcþiei sanitar-veterinare Ilfov.
Menþionez cã în baza aceleiaºi legi, medicul veterinar Miricã Narcisa putea fi angajatã numai ca debutant cu salariul aferent.
Tot prin încãlcarea prevederilor legale, prin ordinul ministrului Mureºan, medicul veterinar debutant Miricã este promovatã la data de 18 septembrie 2000 în funcþia de director al Direcþiei sanitar-veterinare Bucureºti, înlocuind-o în aceastã funcþie de doctor veterinar Toma care, pe lângã faptul cã deþinea toate gradele profesionale, este ºi doctor în ºtiinþe veterinare.
Dând dovadã de abilitate ºi oportunism, doamna Miricã Narcisa, dupã cum declarã în presã chiar dânsa, sponsorizeazã campania electoralã a P.D.S.R. cu 250 de milioane de lei, bani ce ar fi provenit din beneficiile firmei sale, dar care firmã, în ultimii trei ani, ºi-a încheiat activitatea cu pierderi.
Ca rãsplatã pentru serviciile sale, P.D.S.R. ºi conducerea actualã a ministerului o menþin în funcþie deºi instanþa de judecatã, prin sentinþa definitivã nr. 668 din 2000 anuleazã ordinul ministrului de transfer ºi de numire ca director la Direcþia sanitar-veterinarã Bucureºti.
Activitatea infracþionalã a doamnei Miricã, dezvãluitã în presã, a constat în eliberarea unor certificate veterinare de transport de produse alimentare din import unor firme din Bucureºti, prin abuz de serviciu, prin depãºirea competenþelor teritoriale, certificatele purtând antetul ºi ºtampila Circumscripþiei veterinare Otopeni, judeþul Ilfov, ºi fiind eliberatã pe ruta Bucureºti-Constanþa unor firme din Bucureºti. Mai mult, unele certificate, purtând antetul, ºtampila, parafa cu semnãtura doamnei Miricã, au fost eliberate dupã data de 18 septembrie 2000, când dânsa nu mai deþinea funcþia de medic veterinar al Circumscripþiei Otopeni, judeþul Ilfov.
Vã mulþumesc. Domnule Predilã, vã rog sã rãspundeþi.
Domnul secretar Gheorghe Predilã, de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.
Domnule preºedinte,
Domnule deputat,
Cu privire la încadrarea medicului veterinar Miricã Narcisa, dumneavoastrã singur aþi spus ºi acum la microfon, ea a fost încadratã ca medic veterinar la 15.02.2000, prin concurs organizat de Direcþia sanitar-veterinarã Ilfov, cu respectarea prevederilor Legii nr. 154/1998, Hotãrârii de Guvern nr. 749/1998, fapt confirmat de Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale printr-o adresã, respectiv 10.199 din 22.03, Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, Direcþiei de resurse umane, semnate de secretarul general la vremea respectivã.
La data de 12.09.2000, prin Ordinul nr. 1393, directorul Direcþiei sanitar-veterinare a municipiului Bucureºti, respectiv doamna doctor Toma Constantina, a fost eliberatã din funcþie ºi, pânã la ocuparea legalã a postului, a fost transferatã în interesul serviciului doamna Miricã Narcisa ºi a fost delegatã sã exercite atribuþiile de director al acestei direcþii. Deci nu a fost încadratã de partidul de guvernãmânt, nici de Guvernul actual, ca director al Direcþiei sanitar-veterinare. Fosta directoare a Direcþiei sanitar-veterinare a municipiului Bucureºti, doamna doctor Toma Constantina, a contestat la vremea respectivã Ordinul nr. 1393 din 2000, al ministrului agriculturii ºi alimentaþiei, la judecãtorie ºi, prin sentinþa civilã nr. 768 din 29.01.2001, s-a dispus reîncadrarea în postul respectiv a contestatarei.
Dupã rãmânerea definitivã a sentinþei, prin Ordinul nr. 578 din 10.V.2001, doamna doctor Toma Constantina a fost reîncadratã ca director al Direcþiei sanitar-veterinare a municipiului Bucureºti. Ulterior, doamna doctor Toma Constantina a solicitat eliberarea din funcþia de director ºi a cerut sã fie numitã ca ºef de circumscripþie, ceea ce s-a aprobat. Cererea poartã numãrul de înregistrare 26.559 din 16.05. O avem în dosar. Dacã doriþi, v-o punen la dispoziþie.
Pentru ocuparea definitivã a postului de director al Direcþiei sanitar-veterinare a municipiului Bucureºti, a fost organizat concurs în data de 6-7 iunie a.c., la care s-au înscris mai mulþi candidaþi, dar, în final, s-au prezentat numai douã persoane, respectiv doamna Ionescu Caliopia ºi doamna doctor Miricã Narcisa. Urmare a rezultatelor obþinute, conform notelor acordate de comisia constituitã în acest scop, precum ºi conform recomandãrilor fãcute de preºedintele Colegiului Medicilor Veterinari din România, respectiv prof. univ. dr. Ioan Miclãuº, preºedintele Colegiului Medicilor Veterinari din Bucureºti, prof. univ. dr. Victor Crivineanu, preºedintele Asociaþiei Generale a Medicilor Veterinari din România, dr. Horaþiu Olaru, concursul a fost câºtigat de doamna Miricã Narcisa, fãrã a se formula vreo contestaþie de cãtre cealaltã contracandidatã.
Domnul Simedru are de ridicat o problemã de procedurã.
Consider cã rãspunsul nu a fost un rãspuns clar adresat la aceastã interpelare. Sunã cam ca ºi o întrebare de ”cât este ceasul?Ò ºi cineva rãspunde cã ”nu plouã afarãÒ. Eu am ridicat niºte probleme în legãturã cu, evident, cu încãlcarea legislaþiei sanitar-veterinare ºi mi s-a povestit cum s-a desfãºurat un concurs ºi recomandãrile care, de multe ori, aceste recomandãri cred cã astupã multe lucruri în neregulã sub ele, cu cât sunt mai înalte aceste recomandãri.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Era, totuºi, un comentariu, dar asta e.
Constatând cã s-au dat rãspunsurile la toate interpelãrile care au fost înscrise astãzi, declar închisã ºedinþa de astãzi ºi vã doresc o searã plãcutã. Ne reîntâlnim mâine.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**
Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 105/5.VII.2001 conþine 32 de pagini.**
Preþul 23.648 lei
Punctele 3, 4 ºi 5, votate în unanimitate de comisie pentru varianta Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.
Punctele 6, 7 ºi 8, tot variantele Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.
Punctele 9, 10 ºi 11, nu se fac dezbateri, fiind vorba de adoptarea variantei Camerei Deputaþilor.
La punctul 12 ni se propune un text comun, în unanimitate.
Dacã aveþi obiecþiuni la acest text? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate.
La punctele 13 ºi 14, varianta Camerei Deputaþilor a fost însuºitã de comisia de mediere. Nu se fac dezbateri, nici vot.
Punctele 15, 16, 17 ºi 18, toate, variantele Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.
Punctele 19, 20, 21, 22, 23, variantele Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.
Punctul 24, ni se propune un text comun. Dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Punctele 25, 26, 27, varianta Camerei Deputaþilor. Dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Punctele 28, 29, 30, tot variantele Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri ºi nici vot.
Punctele 31, 32, 33, nu se fac dezbateri, nici vot, fiind vorba de varianta Camerei Deputaþilor.
Punctul 31, 32, 33, la fel.
Punctul 34, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.
La punctul 35, cel cu privire la art. 24, ni se propune un text comun.
Dacã aveþi obiecþiuni la acest text? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Punctele 36, 37, ni se propune textul Camerei Deputaþilor, nu se fac dezbateri ºi nici vot.
La punctul 38 ni se propune un text comun.
Dacã aveþi obiecþiuni la textul comun cu privire la punctul 38? Nu aveþi.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Punctele 39, 40, 41, 42, variantele Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.
Punctele 43, 44, 45, 46, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.
Punctul 47, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.
Punctul 48, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.
Punctele 49, 50, variantele Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.
Punctele 51, 52, variantele Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/5.VII.2001
Punctul 53, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.
La punctul 54 se propune un text comun.
Dacã aveþi observaþii la acest text comun? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Punctul 55, varianta Camerei Deputaþilor.
Punctele 56, 57, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.
Punctul 58, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.
La punctul 59, text comun.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Punctul 60, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.
Punctul 61, text comun.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Punctele 62, 63, 64, 65, 66, 67, variantele Camerei Deputaþilor. Dupã regulamentul nostru, nu se fac dezbateri, nici vot.
Punctele 68, 69 ºi 70, nu se fac dezbateri, nici vot, fiind vorba de variantele Camerei Deputaþilor.
Am parcurs raportul comisiei de mediere, în majoritate cuprinzând soluþiile însuºite de Camera Deputaþilor. Vã rog sã constataþi însã cã este vorba de o lege cu caracter organic ºi pentru a avea siguranþa cvorumului îl vom supune votului final în ºedinþa de mâine.
Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii protejãrii monumentelor istorice.
Urmãriþi, vã rog, acest raport care este cam voluminos ºi, din acest motiv, v-aº ruga sã fiþi atenþi ca sã-l putem parcurge cu operativitate.
La punctul 1, textul Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Punctul 2, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Punctul 3, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Punctul 4. Urmãriþi, vã rog, pânã la pagina 4 ni se propune textul Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? În unanimitate, s-a adoptat textul Senatului.
La punctul 4, însã, v-am anunþat cã e soluþia Senatului pânã la pagina 4 lit. c), unde comisia de mediere ne propune un text comun.
Dacã aveþi obiecþiuni la acesta? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 5, pagina 5, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Tot la punctul 5, urmãriþi vã rog textele cu privire la alin. 7, ni se propune varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La alin. 8, urmãriþi pagina 7, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La alin. 19 ni se propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 6, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru punctele 7, 8, 9 ni se propun textele Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Urmãriþi pagina 9. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 9 se întinde pânã la pagina 11. La punctele 10 ºi 11, varianta Senatului ni se propune. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 12, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctele 13, 14, urmãriþi-le, întâmplãtor, tot la pagina 13, variantele Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 15, pagina 14, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Varianta Senatului la punctul 15 este pentru textele de la paginile 14 ºi 15. Le-aþi votat.
La punctul 13, cel cu privire la art. 12, la lit. d), urmãriþi pagina 16. Ni se propune un text comun pentru lit. e).
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La acelaºi punct urmãriþi, vã rog, alin. 2 ºi 3, textele Senatului, de la pagina 16.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La alin. 4 de la acelaºi text, pagina 17, vã rog sã-l urmãriþi, text comun.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 16, urmãriþi textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Punctul 17, ni se propune textul Senatului. Urmãriþi-l pânã la pagina 20.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 18, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 19, ni se propune text comun. Urmãriþi-l la paginile 21, 22.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru punctul 19, vã rog sã urmãriþi la alin. 3, Camerã, alin. 2 Senat, în numerotarea Senatului, ni se propune varianta Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 20, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 21, tot textul Senatului, care se întinde pe paginile 23, 24. Nu aveþi obiecþiuni. Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Punctul 22, care se întinde de la paginile 24, 25, textul Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 23, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 24, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 25, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 26, alin. 1, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La alin. 3 al aceluiaºi art. 24 comisia ne propune text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Abþineri? Împotrivã? Unanimitate. Punctul 27, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Abþineri? Unanimitate. Punctul 28, text comun pentru alin. 1 al art. 26. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La alin. 2, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Abþineri? Împotrivã? Unanimitate. Punctul 29, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Abþineri? Împotrivã? Unanimitate. Punctul 30, textul Senatului; urmãriþi-l de la pagina 33 pânã la pagina 41. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 31, textul Senatului, în unanimitate.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/5.VII.2001
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 32, care se întinde în raport de la pagina 41 pânã la pagina 44, ni se propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 33, alin. 3 de la art. 29, ni se propune textul Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru alin. 4 al acestui articol ni se propune text comun pe care-l gãsiþi la paginile 44, 45.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La alin. 5, textul Senatului, urmãriþi-l la pagina 45. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 34, care se întinde de la pagina 46 la pagina 50, textul Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni la el? Nu aveþi. Cine este pentru? Abþineri? Unanimitate. La punctul 35, tot textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Abþineri? Unanimitate. La punctul 36 ni se propune textul Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 37, cu privire la art. 32 alin. 1, 2, 3, 4, ni se propune textul Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru alin. 5 ni se propune text comun, urmãriþi-l de la pagina 52 pânã la pagina 53.
Dacã aveþi obiecþiuni la acest text? Nu. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La alin. 6 ni se propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votatã în unanimitate varianta Senatului la alin. 6. Pentru alin. 7 ºi 8, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, textul Senatului pentru alin. 7 ºi 8. Punctul 38, textul Senatului pentru art. 33 alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru alin. 2 de la art. 33, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, text comun. Pentru alin. 3, 4, 5, 6 ale art. 33 de la punctul 38 ni se propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni la aceste variante? Nu. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 39, ni se propune varianta Senatului pentru art. 34 alin. 1 ºi 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La acelaºi punct 39, art. 34 alin. 2, ni se propune un text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La alin. 4, textul Camerei Deputaþilor, ni se propune varianta Senatului, deci eliminarea textului. Dacã aveþi obiecþiuni la varianta Senatului? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 40, varianta Senatului. Punctul acesta 40 se întinde de la pagina 58 pânã la pagina 60. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? În unanimitate s-a adoptat varianta Senatului la punctul 40.
La punctul 41, ni se propune varianta Senatului pentru art. 35 alin. 1 lit. a), b), c), d) ºi e). Dacã aveþi obiecþiuni la aceastã variantã a Senatului? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru lit. f) a Camerei Deputaþilor ºi lit. e) a Senatului, comisia ne propune un text comun, urmãriþi-l la pagina 62.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La lit. f) ni se propune varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La lit. g), h), i), j), k), l) ni se propune varianta Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni la ele? Urmãriþi-le la pagina 63, 64. Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, s-a adoptat varianta Senatului. Pentru lit. o) de la Senat ºi q) de la Camera Deputaþilor, ni se propune varianta Senatului. Urmãriþi-le la pagina 65.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, s-a adoptat varianta Senatului. Pentru lit. r), Camerã, ºi lit. p), Senat, ni se propune în unanimitate textul Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru lit. s) a Camerei Deputaþilor, ni se propune o variantã comunã, urmãriþi-o la pagina 66. Urmãriþi textul comun al raportului de mediere.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. Pentru alin. 2 al textului pe care-l dezbatem aici se propune varianta Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni? Uitaþi-vã la pagina 66. Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La punctul 42, textul Senatului, urmãriþi-l de la pagina 66 pânã la pagina 70.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, varianta Senatului. La punctul 43, varianta Senatului Ñ urmãriþi-o de la pagina 70 pânã la pagina 71 Ñ cu privire la art. 37 alin. 1 ºi 2, unde ni se propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru alin. 3 ni se propune text comun. Urmãriþi-l de la pagina 71 pânã la pagina 73.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, textul comun. La alin. 4 al aceluiaºi text, urmãriþi-l la pagina 73, ni se propune tot un text comun. Dacã aveþi obiecþiuni la acesta? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?
Unanimitate.
La punctul 45, pagina 74, urmãriþi textele Senatului propuse de comisia de mediere pentru art. 38 alin. 1 lit. a), c).
Dacã aveþi obiecþiuni la textele Senatului? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, s-a adoptat varianta Senatului. Pentru lit. d) ni se propune de comisia de mediere text comun. Urmãriþi textul la pagina 75. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La lit. e) de la acelaºi text, ca ºi la lit. g) ºi lit. h), ni se propun textele Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni? Urmãriþi pagina 76. Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru lit. i), l), n), urmãriþi-le la pagina 77, ni se propune de cãtre comisia de mediere textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Pentru alin. 2 ºi 3, inclusiv lit. b), urmãriþi, vã rog, lit. b) a Camerei Deputaþilor la paginile 78, 79, ni se propune varianta Senatului, ca ºi pentru lit. a) în numerotarea Senatului, urmãriþi-le, vã rog, toate la paginile 78, 79, ni se propun variantele Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru lit. c), în numerotarea Senatului, lit. d) a Camerei Deputaþilor, ni se propune, la pagina 80, text comun.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 46, textul Senatului, în unanimitate, urmãriþi-l de la pagina 80 pânã la pagina 83, deci, varianta Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 47, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 48, varianta Senatului. Urmãriþi-o de la pagina 84 pânã la pagina 86. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/5.VII.2001
Punctul 49, tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 50, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 51. Dacã aveþi obiecþiuni la textul Senatului propus de comisie? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 52, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 53, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 54, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 55, varianta Senatului. Urmãriþi, vã rog, punctul 55 de la pagina 92 pânã la pagina 95. Dacã aveþi obiecþiuni la varianta Senatului? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 56, care este prezentat în raportul de mediere de la pagina 95 pânã la pagina 98, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 57, tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 58, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 59, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 60, care se întinde de la pagina 101 pânã la pagina 105.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 61, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 62, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni la textul comun? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 63, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 64, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctele 65 ºi 66, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctele 67 ºi 68, textele Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? În unanimitate, s-au adoptat textele Senatului. Punctele 69 ºi 70, textele Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 71 urmãriþi-l de la pagina 113 pânã la pagina 116, punctul 71 fiind punctul final al textelor divergente, comisia de mediere ne propune textul Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Votat în unanimitate. Cu aceasta, vã rog sã constataþi cã am parcurs raportul comisiei de mediere. Ne aflãm în faþa unui proiect de lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple ºi, în consecinþã, îl
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 105/5.VII.2001
La alin. 2 de la acel articol din cuprinsul punctului 13
din raportul de mediere comisia ne propune text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Pentru art. 14[9] , numerotare Senat, comisia ne propune text Senat, urmãriþi-l de la paginile 27, 28.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La alin. 2, urmãriþi pagina 28, comisia ne propune text comun.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru art. 14[10] , în numerotarea Senatului, urmãriþi paginile 28-31, ni se propun variantele Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni pentru aceste texte? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, variantele Senatului pentru textele art. 14[10] de la paginile 28-31.
Punctul 15, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 16, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 17, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 18, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctele 19 ºi 20, variantele Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 21, variantele Senatului. Urmãriþi-le la paginile 36, 37. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 22, art. 34 alin. 1, textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?
Unanimitate.
Pentru alin. 2 al art. 34, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 23, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctele 24, 25, 26, variantele Senatului. Urmãriþi-le de la pagina 39 pânã la pagina 41. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 27, pentru art. 1, punctul 36. Urmãriþi-l de la pagina 41 la pagina 42. Ni se propune, pentru prima parte a art. 40, varianta Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru lit. b) a art. 40 ni se propune text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru punctul 28, pentru prima parte a art. 41, ni se propune varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru lit. a) de la acelaºi text, de la art. 41, deci, ni se propune text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru lit. b) ºi d) ni se propune varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 29, pentru prima parte a art. 42, varianta Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru lit. a), varianta Camerei Deputaþilor, deci nu se fac dezbateri, nici vot.
Pentru lit. b), c), d), e), g), comisia de mediere ne propune textele Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni la textele Senatului? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 30, pentru alineatul introductiv al art. 43, ni se propune textul Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Pentru lit. a) ni se propune textul Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nici vot.
Pentru lit. b), textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. În unanimitate, textul Senatului. Punctele 31 ºi 32, textele Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 33, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, varianta Senatului. Punctul 34, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctele 35, 36 ºi 37, în unanimitate, textele Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votate textele Senatului în unanimitate. Punctele 38, 39, 40, variantele Senatului, urmãriþi-le de la pagina 39 pânã la 54.
Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? În unanimitate, variantele Senatului la punctele 38, 39,
## 40.
La punctul 41, tot varianta Senatului, ca ºi la punctul 42. Urmãriþi punctele 41 ºi 42 de la pagina 54 pânã la pagina 57.
Dacã aveþi obiecþiuni la textele Senatului propuse de comisie? Nu aveþi.
Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?
În unanimitate votate textele Senatului de la punctele 41, 42 din raportul de mediere.
Punctul 43, urmãriþi-l la pagina 57 pânã la pagina 60, ni se propune textul Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni la textul Senatului? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La punctul 44, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?
Unanimitate.
Punctele 45, 46, 47, urmãriþi-le de la pagina 61 pânã la pagina 64, toate texte ale Senatului.
Dacã aveþi obiecþiuni la ele? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Poftiþi.
Domnule Damian Brudaºca, unde aveþi obiecþiuni? La punctul 45 aveþi?
Dar trebuie sã avem în vedere ºi faptul cã asigurarea asistenþei juridice la nivel de sector, asigurarea compartimentelor de logisticã ºi toate celelalte ar presupune o suplimentare cu cel puþin 20% a efectivelor ºi cu costuri suplimentare. Or, din moment ce existã o practicã europeanã în materie, de a merge de aceastã manierã, noi am fãcut descentralizarea pânã la nivel de judeþ, în þarã. ªi, ca urmare, am propus acelaºi lucru ºi la nivelul capitalei.
Vã mulþumesc.
În anul 1998, ”CimentulÒ Turda a înfiinþat o altã societate, Societatea Comercialã ”GipsumÒ Turda Ñ S.R.L., constituitã prin aport în naturã al Societãþii Comerciale ”CimentulÒ Ñ S.A., respectiv activul, Secþia de producere ºi desfacere a gipsului, unde Societatea Comercialã ”CimentulÒ are calitatea de acþionar unic.
Tot ulterior a fost creatã o altã firmã olandezã, ”Carpatian Invest BVÒ, prin care urma sã se facã investiþii în sumã de 4.000.000 de dolari S.U.A.
Din analiza respectãrii clauzelor contractuale, sunt de menþionat urmãtoarele: conform datelor înregistrate la Oficiul Registrului Comerþului, cumpãrãtorul pachetului de acþiuni de 51% ale Societãþii Comerciale ”CimentulÒ, firma ”Holdebrang Financier Glaries LimitedÒ nu a vândut sau cesionat pânã în prezent acþiunile societãþii.
Cesiunea pãrþilor sociale ale Societãþii Comerciale ”GipsumÒ Ñ S.R.L. Turda s-a fãcut cãtre Carpatian Invest BV, nefiind necesar acordul Fondului Proprietãþii de Stat, deoarece cumpãrãtorul, la data plãþii preþului, conform contractelor nr. 905 ºi 212, a devenit proprietar al unui pachet majoritar, 51%, de acþiuni ale S.C. ”CimentulÒ Ñ S.A.
În prezent, A.P.A.P.S. mai deþine la Societatea Comercialã ”CimentulÒ un pachet de acþiuni reprezentând doar 6,64% din capitalul social al acestei societãþi.
Pânã în prezent, firma ”Holdebrang Financier Glaries LimitedÒ nu ºi-a respectat angajamentul asumat prin contractul nr. 905 din 1997 referitor la realizarea investiþiilor pentru perioada 1997-2000 în sumã de 14,1 milioane de dolari. Pentru nerealizarea acestor investiþii, cumpãrãtorul trebuie sã plãteascã A.P.A.P.S. penalitãþi în valoare de 4,2 milioane de dolari. În acest sens, conform clauzei nr. 11 din contractul nr. 905/1997, Departamentul juridic din cadrul A.P.A.P.S. a formulat acþiune la Curtea de Arbitraj a Camerei de Comerþ ºi Industrie a României.
Situaþia acestei privatizãri este prezentatã mult mai amplu în rãspunsul pe care vi-l vom transmite în scris. Vã mulþumesc mult.
Consorþiul românesc ”GrivcoÒ a cumpãrat dosarul de prezentare, dar nu a depus garanþia de participare, deci nu a avut acces la Camera de date.
Consorþiul reprezentant de ”KaskromÒ a cumpãrat dosarul de prezentare, dar nu a depus garanþia de participare, deci nu a avut acces la Camera de date.
Referitor la stadiul actual al negocierilor, sunt de menþionat urmãtoarele: la depunerea ofertelor din 4.04.2001 s-a prezentat doar ”LMN HoldingsÒ. Consorþiul românesc reprezentat de ”GrivcoÒ s-a retras oficial din competiþie, printr-o scrisoare de motivaþie transmisã în 3.04.2001. La fel a procedat ºi consorþiul reprezentat de ”Kaskrom ErdemirÒ, deoarece a avut o altã abordare decât cea din dosarul de prezentare, care nu rãspundea temei date; nu a prezent nici o ofertã.
Deschiderea ofertei ”LMN HoldingsÒ s-a efectuat public în data de 5.04.2001, în prezenþa ofertantului, a consultanþilor acestuia ºi a celor de la A.P.A.P.S., precum ºi a presei scrise ºi televiziunii.
Negocierile sunt derulate de Comisia de privatizare, numitã prin Ordonanþa de urgenþã nr. 34/2001, din care fac parte ºi reprezentanþii altor ministere decât A.P.A.P.S.
În ceea ce priveºte investitorul în cauzã cu care se negociazã, menþionãm cã acesta este al patrulea producãtor de oþel din lume. Compania a obþinut cele mai bune realizãri prin redresarea operaþionalã a companiilor aflate în dificultate, integrarea companiilor preluate în sistemul de management al grupului, implementarea cunoºtinþelor grupului între companiile acestuia, ceea ce conduce la o valoare ridicatã globalã.
”LMN GroupÒ, cunoscut în lumea operatorilor siderurgici mondiali ca ”IspatÒ, are o serie de achiziþii de succes în toatã lumea. A urmat o formulã relativ directã de succes, cumpãrarea de societãþi siderurgice neperformante în orice parte a lumii, susþinerea producþiei ºi îmbunãtãþirea calitãþii produselor, adesea prin utilizarea producþiei de fontã ºi cu reducere directã. ”IspatÒ deþine unitãþi în Trinidad, Mexic, Canada, Irlanda, Germania, Kazahstan ºi Indonezia.
Negocierile se desfãºoarã pe baza ofertei prezentate de ”LMN GroupÒ, care prevede în esenþã urmãtoarele
puncte, prevãzute de altfel ºi în planul de afaceri prezentat: investiþii în mãrire de capacitãþi, modernizãri ºi adiþionale, ceea ce presupune o injecþie de capital de lucru de 100 de milioane de dolari ºi valoarea investiþiilor de 175 de milioane de dolari. Urmare acestor investiþii, se sconteazã pe creºterea capacitãþii de producþie la 5,5 milioane de tone pe an. De asemenea, un alt punct esenþial îl constituie planul privind resursele umane ºi sociale, cât ºi angajamentele de mediu: 76,1 milioane de dolari, marketingul ºi vânzãrile, precum ºi aprovizionarea ºi serviciile care urmeazã sã fie modernizate.
În acest context, Comisia de privatizare urmãreºte ca, în numele Guvernului României, sã negocieze un contract de vânzare-cumpãrare care sã aibã ca accent determinant crearea cadrului propice în care atât elementul economic, cât ºi cel social sã se poatã dezvolta în viitor fãrã sã fie nevoie de acþiunea directã a statului. Altfel spus, sã nu mai existe sincopele care sã necesite pentru rezolvare intervenþia directã a Guvernului dupã privatizare.
Vã mulþumesc.
Rãspunsul este mult mai amplu ºi îl veþi primi în scris.
În legãturã cu aceleaºi aspecte, dispariþia dosarelor de adopþie, s-au efectuat cercetãri ºi în dosarul nr. 391/1999 al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie în legãturã cu implicarea unor judecãtori ºi a unor funcþionari de la instanþele din Bucureºti. Dupã finalizarea cercetãrilor, s-a constatat cã magistraþii respectivi
nu se fac vinovaþi de sãvârºirea vreunei infracþiuni în legãturã cu dispariþia dosarelor.
Prin Rezoluþia nr. 391/1999 din 26.10.1999 a Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, s-a dispus neînceperea urmãririi penale faþã de judecãtorii ªega Marius Constantin, Pot Mirela, Tomescu Mihai, Bãrãgãu Daniela, Viºan Floarea, pentru infracþiunea prevãzutã de art. 272 Cod penal, ºi faþã de judecãtorii Drãgan Daniela, Silinescu Gherbovan Claudia ºi Tomescu Mihai, pentru infracþiunea prevãzutã de art. 289 Cod penal.
Vã rugãm, domnule deputat, sã primiþi asigurarea întregii mele consideraþii.
Semneazã doamna Rodica Mihaela Stãnoiu, ministrul justiþiei.
Sã stopãm, domnule ministru ºi domnule preºedinte, aceste acþiuni.
Pentru noi este o surprizã totalã cã, deºi P.D.S.R.-ul are forþa pe care o are în Iaºi, ºi are cele mai bune rezultate din Moldova, totuºi, nu se implicã. Pentru cã este clar cã dacã ar fi sã ne înfiinþãm acum în Iaºi ar fi o problemã, dar sã plece din Iaºi în altã parte este cu totul altã problemã.
Îl rog, deci, pe domnul ministru sã ne precizeze care au fost criteriile care au stat la baza acestei disipãri în teritoriu a tuturor instituþiilor care aveau ºi logisticã, pentru cã în Iaºi a fost universitate, care aveau ºi experienþã, ºi de ce sã nu o spunem, ºi tradiþii.
Sper într-un rãspuns pozitiv ºi un sprijin, domnule preºedinte, din partea dumneavoastrã, ca al treilea om în stat. Altfel, s-ar putea, totuºi, sã avem ºi dumneavoastrã, ºi eu aprecieri nu prea pozitive din partea celor care ne-au trimis aici.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
6) intensificarea efortului investiþional reprezintã o necesitate vitalã pentru industria româneascã.
Activitatea Societãþii Comerciale ”ElectricaÒ trebuie sã se concentreze asupra unor elemente de bazã: clienþii, calitatea produsului ºi a serviciului oferit, angajaþii, beneficiile, costurile, eventuala concurenþã ºi distribuþia.
În acest context, sucursalele trebuie sã-ºi reorienteze activitatea pe baze comerciale ºi sã punã accentul mai mult pe eficienþa economicã a afacerii în sine.
Actualul sistem de organizare, valabil practic numai pânã la 1 august a.c., nu a oferit, din pãcate, rãspunsuri rapide ºi pozitive la calitate, la nevoile crescânde ale clienþilor ºi mai ales Ð ºi aceasta nu este deloc de neglijat Ð în transparenþa costurilor.
În stabilirea noii structuri s-au avut în vedere urmãtoarele considerente:
1) analiza privind revizuirea structurii sectorului, efectuatã de BNP Pariba încã din anul 2000, conform cãreia gruparea optimã a activitãþii este în opt entitãþi, în concordanþã cu zonele de dezvoltare regionalã;
2) cerinþele de atingere a masei critice privind numãrul de clienþi, astfel încât sã se asigure o stabilitate a dezvoltãrii activitãþii în toate zonele; 3) organizarea actualã a S.C. ”ElectricaÒ, operându-se ajustãri minime, doar acolo unde a fost strict necesar, din considerente tehnice ºi geografice;
4) realizarea unui echilibru mai bun între zonele de distribuþie din punctul de vedere al numãrului de clienþi ºi al structurii consumului;
5) apariþia consumatorilor eligibili ºi dezechilibrarea structurii de consum a zonelor;
6) distribuþia pierderilor tehnologice ºi comerciale între zone sã fie cât mai echilibratã.
Reorganizarea actualã a ”ElectricaÒ, care este parte componentã a sectorului energetic românesc, face parte din eforturile de definire a României la orizontul anului 2010, inclusiv printr-un sector energetic puternic, al unei þãri membre a Uniunii Europene, care ºi-a însuºit ºi a pus în aplicare aquis-ul comunitarÉ O piaþã concurenþialã, în primul rând, la nivel naþional ºi mai apoi la nivelul european, o piaþã în care marea majoritate a activitãþilor de producþie, distribuþie ºi furnizare se vor realiza în sectorul privat ºi nu în cel de stat. Vã mulþumesc.
La întrebarea a treia, rãspunsul la memoriile locuitorilor din satele al cãror izlaz a fost furat va putea fi dat numai în baza legii, o datã cu realizarea unei noi împãrþiri administrativ-teritoriale.
Cu stimã, semneazã domnul ministru Octav Cozmâncã.
Vã informãm cã Guvernul a adoptat o strategie de comunicare a Ministerului Informaþiilor Publice ºi chiar sãptãmâna trecutã o hotãrâre de Guvern, privind crearea ”Fondului RomâniaÒ, care va fi la dispoziþia Executivului, tocmai pentru acþiuni legate de imaginea externã a þãrii.
De asemenea, în curând, urmeazã sã fie finalizatã o strategie integratã privind promovarea imaginii externe a României la care, alãturi de Ministerul Informaþiilor Publice, vor fi implicate Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrãrii Europene, Ministerul Culturii ºi Cultelor ºi alte ministere.
În concluzie, considerãm cã Guvernul nu poate interveni în limitarea libertãþii de expresie a jurnaliºtilor prin acte de cenzurã sub paravanul presupuselor acþiuni de defãimare a þãrii. Singura instanþã care poate decide ºi interveni este justiþia.
De altfel, chiar domnul deputat menþioneazã în interpelarea dânsului: ”departe de noi de a pune la îndoialã intenþiile cu care redacþia aduce la cunoºtinþã opiniei publice din România notele de cãlãtorie ale corespondentului americanÒ.
Asigur pe aceastã cale Parlamentul cã Ministerul Informaþiilor Publice, ca structurã nouã ºi specializatã în cadrul Guvernului, îºi îndeplineºte întocmai prerogativele pentru care a fost creat, dar, subliniez, respectând prevederile constituþionale legate de libertatea cuvântului ºi a presei.
Vã mulþumesc.
Din mãsurãtorile de mediu efectuate în Bucureºti rezultã cã sunt deja zone de circulaþie intensã, unde nivele admise de poluare sunt depãºite, în anumite perioade de timp, de 4 ori, cei mai afectaþi fiind copiii ºi bãtrânii.
În prezent, industria românã de automobile, conform legislaþiei în vigoare, produce autovehicule EURO 2, iar producþia occidentalã a trecut la producþia de EURO 3 ºi EURO 4. A renunþa deci la aceastã condiþie pentru autovehiculele de import înseamnã ca peste circa 10-15 ani în þãrile Uniunii Europene sã circule numai autovehicule de la EURO 2 în sus, celelalte auvehicule riscând sã ia drumul României.
Vã mulþumesc.
Întrebarea nr. 2. Nu existã nici o notificare în registrele din punctele de control de acces ale aeroportului care sã confirme o interdicþie ca în perioada septembrie 2000-iunie 2001, domnul deputat Valentin Vasilescu sã nu aibã acces în aeroport.
Întrebarea nr. 3. Domnul Sorin Stoicescu, în calitate de director operaþional, are competenþe privind acordarea accesului în zonele restricþionate. În cazul de faþã, el a solicitat aprobarea directorului general.
4. Direcþiile de specialitate din cadrul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþelor verificã legalitatea numirii domnului Sorin Stoicescu în funcþia de director operaþional al aeroportului ºi ca urmare a acestor verificãri se va rãspunde ºi la întrebarea nr. 5, dacã va fi sau nu menþinut pe post. Ministerul nostru va verifica, de asemenea, veridicitatea afirmaþiilor apãrute în presã la adresa domnului Sorin Stoicescu. Concluziile ce vor rezulta în urma verificãrilor solicitate vor fi fãcute publice în cel mai scurt timp posibil.
Fac menþiunea cã la interpelarea domnului deputat ni s-a prezentat un dosar cu peste 30 de file, cuprinzând în ele referiri la anumite articole din presã a cãror veridicitate necesitã timp, ºi sperãm ca în cel mult douã sãptãmâni sã putem sã le efectuãm. Vã mulþumesc.
O a treia direcþie este cea care pregãteºte reducerea fiscalitãþii legatã de utilizarea forþei de muncã. Bineînþeles cã esenþialã pentru reducerea fiscalitãþii, aºa cum este prevãzut în Programul de guvernare, este creºterea constantã a veniturilor la fondurile legate de utilizarea forþei de muncã ºi, bineînþeles, asigurarea prin aceste venituri a resurselor necesare pentru prestaþiile de protecþie socialã ºi asigurarea unui buget echilibrat sau excedentar. Spre exemplu: Fondul de ºomaj dupã 5 luni de zile prezintã excedent, or, dacã acest excedent se va consolida pânã la sfârºitul anului, existã posibilitãþi reale ca în proiectul de buget pe anul viitor sã se intervinã în reducerea contribuþiei la Fondul de ºomaj, între 0,25 pânã la 0,5%. Bineînþeles, totul depinde de execuþia bugetarã în partea a doua a anului.
În concluzie, toate aceste mãsuri, prevãzute, de altfel, în Programul de guvernare, ºi anume: intensificarea ºi creºterea controlului, modificarea cadrului legislativ ºi creºterea veniturilor la fondurile speciale legate de utilizarea forþei de muncã vor conduce la reducerea muncii fãrã forme legale.
Vã mulþumesc.
Pânã la apariþia ghidului, se vor prelungi cu încã 6 luni avizele sanitare eliberate de Ministerul Sãnãtãtii ºi Familiei pentru anumite produse aflate la limita graniþei dintre supliment ºi medicament, al cãror termen de valabilitate este în prag de expirare. Astfel, considerãm cã se va clarifica situaþia privind produsele care conþin preponderent plante medicinale sub diferite forme farmaceutice
de extracþie ºi condiþionare. Totodatã ºi Ministerul Sãnãtãtii ºi Familiei îºi va putea respecta obiectivul principal, acela de asigurare a securitãþii produselor alimentare ºi medicamentoase, iar prin aceasta, starea de sãnãtate a populaþiei.
În ceea ce priveºte referirea la înregistrarea ilegalã a produselor care conþin preponderent plante medicinale ca medicament, precizãm cã ºi în alte þãri din Comunitatea Europeanã numai legislaþia stabileºte categoria în care se încadreazã produsele ”suplimentÒ sau ”medicamentÒ, în funcþie de compoziþia ºi efectul lor.
Vã mulþumesc.
Agenþia Domeniului Statului, care are ca obiectiv principal lucrarea pãmântului, protejarea recoltei din aceastã varã, cu acordul autoritãþilor locale, a hotãrât, pe baza cercetãrilor proprii ºi ale altor colective, sã impunã un management unic pentru anul 2001, în condiþiile unor clauze acoperitoare pentru salvarea Insulei Mari a Brãilei.
Contractul de management la care face referire interpelarea dumneavoastrã stabileºte ca parametri de performanþã cerinþele din planul de reorganizare ºi, în plus, se realizeazã investiþii din infrastructurã, drumuri, sisteme de irigaþii, comensurate, astfel: în 2001, 30 de miliarde de lei vor fi plãtiþi cãtre creditori, deci 5,4% faþã de 4,2, cum a fost iniþial, din datoria totalã de 588 de miliarde; investiþii în sistemul de irigaþii, de circa 1 milion de mãrci; modernizarea drumurilor, 250 de mii de mãrci; protecþia mediului, cãreia i s-au alocat în program 250 de mii de mãrci; protecþia socialã, masã, cazare, transport, de 300 de mii de mãrci ºi menþinerea numãrului actual de salariaþi.
Totodatã, s-a hotãrât monitorizarea ºi controlul de cãtre Agenþia Domeniului Statului ºi administratorului judiciar, astfel încât sã se evite luarea de decizii nefavorabile Insulei Mari a Brãilei.
Nota de control la care vã referiþi, semnatã de domnul Ovidiu Grecea, nu conþine nici o referire la prejudicii produse de cãtre Enciu, respectiv firma ”RingÒ.
La Parchetul din Galaþi Ñ noi am verificat, prin direcþia noastrã de control Ñ, nu existã un dosar aflat pe rol cu un prejudiciu de 47 de miliarde de lei, imputabil firmei ”Ring Import-ExportÒ.
Nota de control menþionatã are mai multe date de înregistrare, respectiv la 1 martie, la 5 martie, la 6 martie Ð avem ºi copii, dacã vreþi sã vi le punem la dispoziþie, vi le punem Ñ, astfel încât este imposibil sã fi fost verificat un contract de asociere în participaþiune încheiat pe data de 14.04.2001.
Curtea de Apel Galaþi a respins recursul la data de 4 iunie 2001, întrucât Consiliul creditorilor, din care face parte ºi firma ”RingÒ, a acceptat îmbunãtãþirile planului iniþial de reorganizare aduse de cãtre Agenþia Domeniului Statului prin identificarea unor soluþii concrete de finanþare a rambursãrii datoriilor cãtre creditori ºi este anexat ºi
procesul-verbal al ºedinþei Consiliului creditorilor din 25 mai a.c., anterior, deci, datei pronunþãrii Curþii de Apel Galaþi.
În ceea ce priveºte adunarea generalã a acþionarilor din 4.06., deºi anunþul de convocare a venit din partea S.C. ”Insula Mare a BrãileiÒ, nimeni din conducerea societãþii, la controlul care a fost efectuat, nu a recunoscut cã ar fi convocat aceastã adunare generalã.
Deºi cenzorii au constatat nelegalitatea convocãrii adunãrii generale ºi avem copia procesului-verbal încheiat cu aceastã ocazie, reprezentantul acþionarului majoritar, respectiv Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, care deþine 70% din capitalul social, putea lua orice decizie ºi el a cerut administratorului judiciar sã convoace pe 27.06.2001 adunarea generalã a acþionarilor, conform prevederilor legale. Avem ºi aici o copie.
În afara acestor fapte ºi documente, considerãm cã important este Ð ºi noi am luat deja mãsuri, astãzi deja s-a constituit încã un colectiv care va supraveghea permenent Insula Mare a Brãilei, în aºa fel ca nici o activitate de acum încolo care se desfãºoarã sã nu permitã sãvârºirea unor fapte care sã diminueze veniturile care pot fi realizate în acest an. Pentru cã Insula Mare a Brãilei pentru noi este un furnizor de redevenþã ºi trebuie sã ne-o încasãm atât cât putem, cu respectarea tuturor prevederilor legii. Iar contractul, la care se referã interpelarea, el are valabilitate numai pânã la sfârºitul acestui an. ªi nu este nici un secret sã vã spunem cã noi cãutãm în continuare investitori potenþiali, cu care sã încheiem documente, sã asigurãm funcþionarea ºi realizarea unor producþii care sunt posibile în acest mãnos pãmânt pe care-l are România ºi pe care altã þarã din lume nu-l are în momentul de faþã ºi ar fi pãcat ca o asemenea resursã sã nu o punem în valoare.
Eliberarea acestor certificate s-a fãcut prin fals intelectual ºi, evident, prin necompletarea rubricii prevãzute de certificate, referitoare la numãrul ºi data buletinelor de analizã de laborator a produselor alimentare din import, absolut obligatorii conform legislaþiei sanitare.
Aceste fapte vin sã confirme încã o datã afacerile oneroase ale unor firme de import de produse de alimentare, cu valabilitate scãzutã ºi chiar depãºitã, susþinute nu dezinteresat de funcþionari publici corupþi care fac obiectul cercetãrilor penale, declanºate de Inspectoratul General al Poliþiei.
În ziarul ”AdevãrulÒ din data de 12 iunie 2001 sunt dezvãluite fapte cu conotaþie penalã, aflate în cercetarea Parchetului General, privind însuºirea prin fals ºi uz de fals în baza Legii nr. 112 din 1995, la un preþ derizoriu, a unui imobil din centrul Capitalei, de cãtre Miricã Narcisa, evaluat de semnatarul articolului la o valoare de peste 138 de mii de dolari.
Þinând cont de cele semnalate mai sus, de starea de tensiune ºi indignarea justificatã a medicilor veterinari din Capitalã, unii dintre ei fãrã slujbã în urma restructurãrilor hotãrâte de dumneavoastrã, dar aplicate de o persoanã contestatã, vã rog, domnule ministru, sã analizaþi cu toatã atenþia acest caz ºi sã dovediþi cã acuzaþiile de clientelism politic ºi sponsorizare ilegalã a campaniei electorale
nu se probeazã, pentru cã o persoanã cu un comportament atât de dubios nu poate fi protejata dumneavoastrã.
Cunoscându-vã ca un om preocupat de sãnãtatea moralã a instituþiei pe care o conduceþi, aºtept cu interes rãspunsul dumneavoastrã ºi vã asigur de întreaga mea consideraþie.
Vã mulþumesc.
Cu privire la sponsorizarea campaniei electorale a P.D.S.R. de cãtre doamna Miricã Narcisa, noi nu avem la Ministerul Agriculturii date ºi nici nu urmãrim asemenea lucru, dar din relaþiile date de doamna Miricã Narcisa rezultã cã apare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu suma de 250 de milioane de lei, suma constituind sponsorizare. Rezultã cã sponsorizarea, dacã a fost publicatã în Monitorul Oficial, conform legilor în vigoare, este legalã ºi, deci, în regim de transparenþã. Deci noi nu se putem amesteca într-o treabã ca asta.
Cu privire la aºa-zisa activitate infracþionalã a respectivei, pânã la aceastã datã, la nivelul conducerii ministerului, noi nu am primit sesizãri ºi nici mãcar vreun act, vreo decizie, vreo hotãrâre judiciarã în ceea ce o priveºte.
Cu privire la imobilul cumpãrat, la care face referire interpelarea, nu intrã în atribuþiile noastre sã cunoaºtem tranzacþiile imobiliare fãcute în interes personal de cãtre salariaþii proprii din unitãþile subordonate. Existã structuri ale aparatului de stat competente sã constate, sã evalueze ºi sã ia mãsurile necesare.
Din informaþiile furnizate de Agenþia Naþionalã SanitarVeterinarã, ca organ de specialitate, rezultã cã în cadrul Direcþiei sanitar-veterinare a municipiului Bucureºti a existat o permanentã stare de tensiune ºi anterior ºi, tocmai pentru detensionarea, probabil, a situaþiei, a fost transferatã persoana la care face referire materialul.
Este adevãrat cã mãsurile de restructurare ºi organizare impuse ca urmare a prevederilor Legii bugetului din anul 2001 afecteazã unii salariaþi care au fost disponibilizaþi, dar mãsurile au fost luate în conformitate cu Legea
bugetului. Conducerea Ministerului Agriculturii întreprinde în mod repetat demersuri la toate nivelurile de decizie politicã ºi administrativã ca sã asigurãm mãsurile necesare menþinerii specialiºtilor din agriculturã ºi, dupã cum ºtiþi, existã ºi o ordonanþã de urgenþã recent promovatã, care înfiinþeazã acele structuri comunitare cãtre care vor fi dirijaþi specialiºtii disponibilizaþi.
Mie îmi pare rãu cã suntem într-o asemenea situaþie sã discutãm, dar, dacã alþi specialiºti se prezentau la concurs ºi câºtigau concursul, noi nu aveam cum sã ne opunem. Deci au fost doi, concursul s-a organizat în baza actelor normative în vigoare. Acesta a fost câºtigãtorul, existã aprecieri la dosar, vi le pun la dispoziþie.