Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·29 ianuarie 2001
Senatul · MO 8/2001 · 2001-01-29
Aprobarea ordinii de zi
Continuarea dezbaterilor ºi adoptarea proiectului de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Guvernului României ºi ministerelor (art. 28Ðart. 62)
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 289/2000 pentru completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 290/2000 privind modificarea articolului IX din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã ºi pen- tru abrogarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã
· procedural · adoptat
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
334 de discursuri
La colegii de la Partidul România Mare am rugãmintea sã-mi spunã dacã au în faþã proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Guvernului.
Din salã
#3990Din partea Grupului parlamentar România Mare se rãspunde cã nu au acest proiect de lege.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Nu l-aþi luat din casetã împreunã cu alte documente? Deci s-a pus la casetã acum 7 zile ºi probabil cã aþi golit caseta acum 7 zile ºi nu v-aþi uitat pe materiale. Nu existã sã nu fie la casetã, cãutaþi bine!
Vã comunic cã din 138 de senatori prezenþi, dacã avem în vedere ºi cele douã posturi vacante, ºi-au anunþat prezenþa prin intermediul electronicii 114 colegi, 6 colegi sunt absenþi motivat.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Continuãm dezbaterile la proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Guvernului României ºi a ministerelor.
Am rãmas la articolul 28. Comisia?
Nu avem amendamente.
Nu este, domnule!
Deci nu sunt amendamente.
Mãi Mihai!
Dacã vã spun cã acest text nu a fost dat!
Cel mult, dacã a fost pus, asta s-a întâmplat abia astãzi, abia astãzi a fost pus la casetã.
Mergem pe formulaÉ Articolul 28 are douã alineate aprobate de Camera Deputaþilor.
Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii.
Vã rog sã votaþi.
Cu 99 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, articolul 28 a fost adoptat.
Trecem la urmãtorul articol, 29.
Nu avem amendamente.
Aºa ceva nu existã, vã rog sã cãutaþi bine, altfel îi dau afarã pe toþi!
Vã rog sã verificaþi ºi sã-mi spuneþi dupã aceea. Stimaþi colegi, vã propun sã începem.
Daþi-mi voie sã deschid lucrãrile ºedinþei Senatului din ziua de 16 ianuarie 2001.
Conducerea ºedinþei va fi asiguratã de subsemnatul, ajutat de cei doi secretari, domnul senator Mihai Ungheanu ºi domnul senator Sorin Adrian Vornicu.
Nu sunt amendamente.
Stimaþi colegi, dacã aveþi observaþii? Nu sunt observaþii.
Vã rog sã votaþi.
Cu 88 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere, articolul 29 a fost adoptat.
Articolul 30. La alineatele 1 ºi 2 înþeleg cã nu sunt amendamente.
Avem amendamente numai la alineatul 3.
Am înþeles.
Deci supun la vot alineatele 1 ºi 2 la articolul 30. Dacã sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 92 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi o abþinere, alineatele 1 ºi 2 la articolul 30 au fost adoptate. Alineatul 3. Domnule preºedinte Seres?
Am considerat necesar sã fac enumerarea tuturor autoritãþilor administraþiei publice asupra cãrora prefectul îºi exercitã controlul legalitãþii actelor. Deci am introdus ”ºi Consiliul local ºi ale primaruluiÒ.
Vã rog, stimaþi colegi, dacã sunt obiecþii, observaþii? Vã rog.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,
Vã rog sã-mi permiteþi sã-mi exprim ºi eu o opinie în legãturã cu formularea de fond a amendamentuluiÉ
Stimaþi colegi, am o rugãminte, nu vã supãraþi cã vã întrerup! Pentru cã vrem sã ne cunoaºtem foarte rapid, sã nu fie supãrare, vã rog sã vã recomandaþi!
Da, sunt senatorul Horga Vasile, de la Dâmboviþa.
Vã rog, vã ascultãm.
Deci opinia mea este cã prefectul, chiar dacã este reprezentantul în teritoriu al Ministerului Finanþelor, nu se poate substitui conducãtorilor organizaþiilor descentralizate ale statului prin exercitarea directã a actului de conducere a acestor instituþii. Conducerea se face direct ºi responsabilitatea este directã a conducãtorului acelei instituþii. Prefectul, în cel mai fericit caz, poate sã coordoneze activitatea în teritoriu a acestor instituþii.
Mai mult decât atât, dacã am da posibilitatea prefectului sã conducã activitatea în teritoriu a acestor instituþii, s-ar crea un precedent periculos prin faptul cã aceste instituþii sunt conduse direct de cãtre ºeful central al acelei instituþii, respectiv ministerul sau organul central. În acest caz, s-ar crea posibilitatea conducerii bicefale a acestor instituþii, ceea ce, dupã pãrerea mea, nu este deloc benefic.
Vã mulþumesc.
Bun, ºi eu vã mulþumesc! Imediat sã dãm un rãspuns aici. Rog, domnul ministru Gaspar.
## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Amendamentul propus de cãtre comisia sesizatã în fond este în deplinã concordanþã cu articolul 122 alineatele 2 ºi 4 din Constituþie, astfel încât sugestia pe care a fãcut-o colegul de la Dâmboviþa o considerãm neîntemeiatã.
Nu ºtiu dacã mai este cazul sã dau citire textelor din ConstituþieÉ
Chiar vã rog, ca sã nu fie discuþii.
Dar trebuie sã vedeþi cã este o corelare perfectã întreÉ ºi pot sã citesc.
Deci: ”Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local ºi conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor ºi ale celorlalte organe centrale din unitãþile administrativ teritoriale.Ò Iar la alineatul 4: ”Prefectul poate ataca în faþa instanþei de contencios administrativ un act al consiliului judeþean, al celui local sau al primarului, în cazul în care considerã actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.Ò
Deci este o corelare perfectã între text, amendament ºi textul constituþional.
Vã mulþumesc foarte mult. Vã rog, domnul senator Predescu.
Absolut corect ºi exact rãspunsul dat de domnul ministru. Observaþia mea este de a aranja acordul nu ”aÒ, în rândul trei din amendamentul dumneavoastrã, ci ”aleÒ, pentru cã, dacã preluaþi din Constituþie, luaþi-l exact, în Constituþie aºa se ºi prevede, acordul exact. Faptul cã aþi menþionat ºi primarul, ºi consiliile locale, deºi se regãsesc în Legea administraþiei publice locale Ñ e bine cã aþi menþionat ºi aici, sunt de acord cu aceastã completare a textului.
## Vã mulþumesc.
Ce rugãminte am? Nu necesitã comentarii prea multe. Fiind o prevedere de Constituþie, nu avem ce sã comentãm. Nu putem modifica Constituþia. O sã vedemÉ dacã vom intra pe forma de revizuire a Constituþiei, atunci vom stabili mai clar lucrurile acolo.
Deci haideþi sã nu prelungim comentariul asupra acestui articol! Repet încã o datã, deci s-a completat numai cu nominalizarea consiliului local ºi a primarului, cu care cred cã Guvernul este de acord. Da?
Da, bineînþeles, am ºi spus!
Mai existã ºi alte observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 89 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi o abþinere, alineatul 3 al articolului 30 a fost adoptat.
Vã rog sã votaþi acum articolul 30 în ansamblu.
Cu 90 de voturi pentru, 19 voturi împotrivã ºi douã abþineri, articolul 30 a fost adoptat de cãtre Senatul României.
Articolul 31 Ñ înþeleg cã nu sunt amendamente.
De acord cu observaþia domnului Predescu, cu acordul.
”Ale.Ò
”Ale celorlalte organe.Ò
Ale, aleÉ
Pãi, ”aleÒ este.
”Ale consiliului local, ale primaruluiÒ Ñ aºa scrie.
Atunci spuneþi: ”ale primarilorÒ.
Nu, nu, lãsaþi textul aºa, pentru cã este corect, ”exercitã controlul asupra legalitãþii actelor administrative ale consiliului local, ale primaruluiÒ, sunt acte!
Nu avem amendamente.
Stimaþi colegi, observaþii, propuneri? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 94 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi
- 3 abþineri, articolului 31 a fost adoptat.
Articolul 32 Ñ nu sunt amendamente.
Da! domnule preºedinte?
Nu sunt.
Mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi, observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
- Cu 94 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi
- 3 abþineri, articolul 32 a fost adoptat.
Articolul 33 are 3 alineate.
Înþeleg cã la primul alineat avem un amendament. Vã rog, comisia, domnule preºedinte?
Mai sus, în rândul trei.
”Prefectul conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor ºi ale celorlalte organe.Ò Corect.
Da, am pus în acord cu noile reglementãri privind funcþionarea Secretariatului General, ºi alineatul 1 va avea urmãtorul conþinut: ”Guvernul organizeazã prin Regia Autonomã ”Administraþia patrimoniului protocolului de statÒ ºi Regia Autonomã ”LocatoÒ administrarea bunurilor proprietate publicã ºi privatã a statului, destinatã unor acþiuni de reprezentare ºi protocol ale Camerei Deputaþilor, Senatului, Preºedinþiei României ºi Guvernului.Ò
Corect, de acord!
Deci, daþi-mi voie, ca sã nu fie nici o problemã pentru stenogramã, textul este: ”Prefectul conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor ºi ale celorlalte organe centrale din unitãþile administrativ-teritoriale ºi exercitã controlul asupra legalitãþii actelor administrative ale consiliul local, ale primarului, ale consiliului judeþean ºi preºedintelui consiliului judeþean.Ò
Corect!
De acord? Vã rog sã votaþi.
Vã rog, dacã sunt observaþii la textul propus de comisie?
Guvernul este de acord, da?
Da.
Vã mulþumesc foarte mult.
Vã rog sã votaþi alineatul 1 de la articolul 33.
Cu 93 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi
3 abþineri, a fost adoptat alineatul 1.
Alineatul 2. Înþeleg cã existã amendament.
Vã ascultãm, domnule preºedinte.
Alineatul 2 va avea urmãtorul conþinut: ÇSecretariatul General al Guvernului îndeplineºte atribuþiile de minister de resort faþã de Regia Autonomã ”Administraþia patrimoniului protocolului de statÒ ºi faþã de Regia Autonomã ”LocatoÒ.È
Deci s-a adãugat Regia Autonomã ”LocatoÒ. Dacã sunt observaþii la amendamentul comisiei? Guvernul este de acord?
Da.
Vã mulþumesc foarte mult. Vã rog sã votaþi!
Cu 95 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat alineatul 2.
Se propune introducerea unui allineat nou, 3, de cãtre comisie.
Vã ascultãm, domnule preºedinte.
”Secretariatul General al Guvernului îi pot fi date în coordonare sau trecute în subordine organele de specialitate ale administraþiei publice centrale, cu excepþia ministerelor.Ò
Alineatul 3 din formula Camerei Deputaþilor se propune sã rãmânã ca alineat 4.
Dacã sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 99 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat ºi acest alineat 4.
Acum vã rog, votul dumneavoastrã pentru articolul în ansamblu.
Cu 96 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi douã abþineri, articolul 33 a fost adoptat de cãtre Senatul României.
Trecem la urmãtorul capitol, capitolul II, ”Organizarea ºi funcþionarea ministerelorÒ, secþiunea 1, ”Dispoziþii generaleÒ.
Dacã la denumirea capitolului II ºi secþiunii 1 sunt observaþii? Nu sunt observaþii.
Vã rog sã votaþi.
Cu 100 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, denumirea capitolului II ºi, respectiv, a secþiunii 1 au fost adoptate de cãtre Senat.
Articolul 34 are un singur alineat.
Înþeleg cã existã o intervenþie din partea comisiei.
”Ministerele sunt organele de specialitate ale Administraþiei publice care realizeazã politica guvernamentalã în domeniile de activitate ale acestora.Ò
Guvernul este de acord?
Guvernul este de acord?
De acord.
Da.
Sunt observaþii?
Da.
Mulþumesc foarte mult. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 93 de voturi pentru, 11 împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat articolul 34.
Articolul 35 care are 3 alineate.
La alineatul 1 nu sunt amendamente.
Vã rog, vã ascultãm!
Nu.
Este doar o chestiune de formã: ”Secretariatului General al Guvernului îi pot fi date în coordonare sau trecute în subordine organe de specialitate.Ò Deci ”secretariatuluiÒ. Mulþumesc.
## Corect.
Mulþumim foarte mult, doamna senator Simona,
”Secretariatului General al Guvernului îi pot fi dateÉÒ. Sunt alte observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 87 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat ºi acest alineat nou, 3.
Vã rog sã votaþi alineatul 1.
Cu 94 de voturi pentru, douã împotrivã, nici o abþinere, a fost adoptat alin. 1.
Alin. 2. Existã amendament. Domnul preºedinte Seres.
”Ministerele sau alte organe de specialitate organizate în subordinea Guvernului sunt conduse de miniºtri în urma acordãrii votului de încredere cãtre Parlament.Ò
Mulþumesc. Guvernul, de acord?
Da.
Sunt observaþii? Vã rog sã votaþi.
Cu 84 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat alin. 2, în formularea datã de comisie.
Alin. 3. Nu sunt amendamente, în forma prezentatã de Camera Deputaþilor. Aveþi observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 94 de voturi pentru, 7 împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat ºi acest alineat.
Rog, votul dumneavoastrã pentru întregul art. 35.
Cu 90 de voturi pentru, 7 împotrivã, douã abþineri, art. 35 a fost adoptat.
Art. 36, cu cele douã alineate.
Avem un amendament de reformulare la alin. 2.
Daþi-ne ºi alin. 2. Care este reformularea?
”Numirea Guvernului Ñ în proiect spunem: numirea miniºtrilor Ñ se face de cãtre Preºedintele României, pe baza votului de încredere acordat de cãtre Parlament.Ò Nu ”numirea miniºtrilorÒ, ci ”numirea GuvernuluiÒ.
Guvernul, de acord?
De acord, textul este în deplinã concordanþã cu Constituþia.
Stimaþi colegi, aveþi observaþii la art. 36 alin. 1 ºi 2? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi art. 36.
Cu 94 de voturi pentru, 10 împotrivã ºi 3 abþineri, art. 36 a fost votat.
Art. 37. Nu sunt amendamente? Nu. Observaþii, stimaþi colegi? Nu sunt. Vã rog sã votaþi art. 37.
Cu 97 de voturi pentru, 10 împotrivã ºi 4 abþineri, art. 37 a fost adoptat.
Art. 38, un alineat. Amendamente?
Nu avem amendamente.
Stimaþi colegi, aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 98 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi o abþinere, art. 38 a fost adoptat.
Art. 39. Nu sunt amendamente. Aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 95 de voturi pentru, 6 împotrivã ºi douã abþineri, art. 39 a fost adoptat.
Secþiunea a 2-a Ñ ”Denumirea ºi organizarea ministerelorÒ. Sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 102 voturi pentru, 5 împotrivã ºi douã abþineri, denumirea secþiunii a 2-a a fost adoptatã.
Vã mulþumesc. Art. 40.
Avem un mic amendament, domnule preºedinte, reintroducerea sintagmei ”atribuþiileÒ: ”Rolul, funcþiile, atribuþiile ºi structura organizatoricã, precum ºi numãrul de posturi ale ministerelor se stabilesc în raport cu importanþa volumului... ºi specificul activitãþii desfãºurate ºi se aprobã prin hotãrâre de Guvern.Ò
Am introdus ”atribuþiileÒ. Alin. 1.
Art. 40 are douã alineate. La alin. 1 s-a introdus Ñ pentru o prezentare complexã Ñ ”funcþiile, atribuþiile ºi structura organizatoricãÒ. S-a introdus ”atribuþiileÒ.
La alin. 2 nu aveþi amendamente.
Nu.
Stimaþi colegi, aveþi observaþii? Guvernul, de acord?
De acord. Este absolut necesar sã se introducã sintagma ”atribuþiileÒ.
Mulþumesc. La cele douã alineate ale art. 40 aveþi amendamente, observaþii, stimaþi colegi? Nu sunt. Vã rog sã votaþi art. 40.
Cu 96 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi 3 abþineri, art. 40 a fost adoptat.
Art. 41. Sunt amendamente?
Nu avem.
Nu sunt. Observaþii, stimaþi colegi? Nu sunt. Vã rog sã votaþi art. 41.
Cu 103 voturi pentru, 5 împotrivã ºi o abþinere, art. 41, cu douã alineate, a fost adoptat.
Art. 42, comisia are amendament. Vã ascultãm.
Avem amendament. Eliminarea sintagmei ”în condiþiile prevãzute de legeÒ: ”Ministerele, cu avizul Curþii de Conturi, pot înfiinþa în subordinea lor organe de specialitate.Ò
Vã ascultãm, domnule senator Szab—.
## Domnule preºedinte,
## Onorat Senat,
În afarã de observaþia cu privire la topicã ºi la nevoia de a insera acolo douã virgule, aº face, pe fond, remarca referitoare la legitimizarea Curþii de Conturi de a aviza sau nu înfiinþarea unui organ de specialitate. Aici, sigur cã va fi grija pentru banul public, dar el nu poate justifica ºi nu poate fi opusã competenþei unui minister de a înfiinþa structuri organizatorice proprii cu care sã-ºi poatã desfãºura activitatea.
Cu alte cuvinte, în legãturã cu oportunitatea unei organizaþii sau subdiviziuni a organizaþiei, care este ministerul, nu am înþeles de ce neapãrat Curtea de Conturi poate fi competentã.
Eu aº pune aici mãcar o precizare cu privire la caracterul acestui aviz care nu are cum, în opinia mea, sã fie decât consultativ.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator. Domnule ministru Gaspar.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Textul, cum este redactat la art. 42 din proiect, este în deplinã concordanþã cu art. 116 alin. 3 din Constituþie, care prevede cã: ”Ministerele, cu avizul Curþii de Conturi Ñ Ñ nu face nici un fel de calificare asupra naturii avizului pot înfiinþa organe de specialitate în subordinea lor.Ò
V-aº propune sã acceptaþi amendamentul propus de comisie.
Este o punere de acord cu textul din Constituþie.
Sã se elimine sintagma din finalul textului art. 42, ”în condiþiile prevãzute de legeÒ, aºa cum a propus comisia sesizatã în fond.
Curtea de Conturi este organ de control, nu de aviz în ceea ce priveºte organizarea. Dar trebuie sã mai vedem. Trebuie sã mergem pe formularea impusã de Constituþie.
Domnule preºedinte Quintus, vã ascultãm.
Este adevãrat, nu putem contraveni textului constituþional, dar putem spune: ”Ministerele pot înfiinþa în subordinea lor organe de specialitate, cu avizul Curþii de ConturiÒ Ñ ºi aºezãm ”avizul Curþii de ConturiÒ acolo unde se înþelege mai bine. Este acelaºi lucru ºi nu amestecãm aceastã precizare, ci o punem la sfârºitul textului.
Aþi înþeles nuanþa pe care a vrut sã o dea domnul Quintus ºi nu deranjeazã.
Am înþeles ce propune domnul senator Quintus. Noi am vrut sã fim consecvenþi cu textul Constituþiei ºi cu redactarea Constituþiei, dar nu ne deranjeazã sã mutãm sintagma ”cu avizul Curþii de ConturiÒ în finalul textului, astfel încât art. 42 sã sune aºa: ”Ministerele pot înfiinþa în subordinea lor organe de specialitate, cu avizul Curþii de Conturi.Ò
Virgulã, ”în condiþiile legiiÔ.
Fãrã, fãrã...
Fãrã ”condiþiile legiiÒ. Comisia, de acord?
De acord.
În aceastã formulã, vã rog sã votaþi.
Cu 94 de voturi pentru, 11 împotrivã ºi o abþinere, art. 42 a fost adoptat.
Art. 44, cu 3 alineate. La alin. 1 existã amendament al comisiei.
Vã ascultãm, domnule preºedinte.
Din salã
#24953Art. 43!
Am înþeles. În formularea comisiei. Acum, pe fond, sigur, avem Constituþia ºi nu putem umbla, dar cred cã atunci când va avea loc revizuirea ei trebuie sã regândim acest text. Domnul Szab— are dreptate, poþi cere aprobarea Guvernului, poþi cere avizul Ministerului Finanþelor, întrucât ministerul este ordonatorul principal de credite ºi, dacã în cadrul cheltuielilor pe care le are, de exemplu, pentru întreþinere, salarii ºi aºa mai departe îºi poate permite ca un organ de specialitate sã îl împartã în douã, este dreptul lui sã o facã, cu aprobarea Guvernului. Trebuie sã gândim în perspectivã. Deocamdatã nu avem soluþii, Constituþia ne obligã la aceastã formulare.
Scuzaþi-mã! La art. 43 nu sunt amendamente. Aveþi dreptate. Observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 89 de voturi pentru, 6 împotrivã ºi 9 abþineri, art. 43 a fost adoptat.
Art. 44, cu 3 alineate. Avem amedamente la alin. 1.
Da, domnule preºedinte, am înlocuit sintagma ”obiectivulÒ cu ”obiectulÒ. Singura modificare: ”obiectul de activitateÒ, ºi nu ”obiectivul de activitateÒ.
A fost o eroare de redactare a materialului. De acord cu propunerea comisiei.
Stimaþi colegi, sunt observaþii? Inclusiv la celelalte douã alineate, 2 ºi 3.
La ce aveþi, domnule senator?
Din salã
#26383La alin. 3.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Bun. Vã rog sã luaþi loc. Vã dau cuvântul imediat. Vã dau cuvântul.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Alin. 2 nu are amendamente. Aveþi la alin. 2?
Vã ascultãm, domnule senator, la alin. 2. Puþin mai tare la microfon.
Sunt Marius Constantinescu, senator de Buzãu.
Cum se potriveºte acest alin. 2 cu ceea ce s-a hotãrât mai înainte, cã organele din subordinea ministerului, descentralizate, sunt conduse de cãtre prefect?
Da, domnule senator.
Vã ascultãm, domnule senator.
Dacã am hotãrât cã prefectul este conducãtorul organelor descentralizate în teritoriu ale instituþiilor din subordinea Guvernului, atunci de ce aici se mai cere avizul consultativ al prefectului, iar cel care numeºte, de fapt, în funcþie este conducãtorul organului ierarhic superior, respectiv ministrul sau ºeful instituþiei respective? Existã în acest moment o clarã disonanþã.
V-aþi referit ºi la alin. 3. Domnule senator Zanc, vã rog.
La acest alin. 3 aº fi introdus: ”se numesc ºi se elibereazã din funcþie de cãtre ministrul de resort, numai cu avizul prefectuluiÒ. Atunci e limpede, nu chiar cu ”avizul consultativÒ, cã atunci acela nu are nici o autoritate.
Fãrã ”consultativÒ. Da, vã rog, reprezentantul Guvernului, observaþiile la alin. 2 ºi 3. Vã rog. Aveþi un rãspuns, domnule ministru Gaspar? Da. Doamna senator Simona Marinescu.
Domnule preºedinte, rugãm iniþiatorul sã ne dea câteva explicaþii în legãturã cu acest alineat. De regulã, conducãtorii organelor de specialitate din subordinea ministerului sunt funcþionari publici, potrivit Legii nr. 188/1999.
Am dori niºte explicaþii în legãturã cu numirea ºi eliberarea din funcþie a unor persoane care sunt funcþionari publici.
Vã mulþumesc mult.
Da. ªi eu vã mulþumesc.
Mai sunt comentarii, întrebãri? Domnul senator Pãunescu.
Cred cã acest alin. 3 ar trebui sã aibã o altã ordine, ºi anume, sã nu oblige la aviz, ci sã se petreacã faptul la propunerea prefectului, pentru cã, totuºi, ministrul are rangul central, pe când prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu. În loc de ”numai cu avizul prefectuluiÒ, cum a propus, mai apropiat de realitate, domnul senator Zanc, ”la propunerea prefectuluiÒ.
Mulþumesc. Mai sunt observaþii? Cine rãspunde din partea Guvernului? Domnul ministru Gaspar.
La alin. 2 vã rog sã observaþi cã este vorba de organ de specialitate care funcþioneazã în subordinea ministerului ºi nu este vorba de organele din teritoriu. Numirea se face, într-adevãr, de cãtre ministru, iar în ceea ce priveºte observaþia pe care a fãcut-o doamna senator Simona Marinescu, sigur cã conducãtorul organului de specialitate din subordinea ministerului are statutul de funcþionar public, dar, totuºi, actul de numire îl dã conducãtorul instituþiei; de asemenea, ºi eliberarea, pentru cã nu ne putem închipui cã un funcþionar public nu poate fi eliberat din funcþie atunci când apar niºte situaþii care îl pot face incompatibil.
Poate încãlca legea, face un abuz, i se desface contractul, îl elibereazã din funcþie, îl destituie.
La microfon, vã rog!
Dacã recunoaºtem aceastã calitate de funcþionar public conducãtorilor serviciilor descentralizate, trebuie sã recunoaºtem cã reglementarea juridicã este printr-o lege specialã ºi promovarea în funcþie, desfacerea contractului de muncã ºi celelalte mãsuri disciplinare nu pot fi luate decât în limitele legii speciale, deci a Legii nr. 188/1999.
Iar ca amendament, putem sã adãugãm: ”în conformitate cu prevederile legii specialeÒ. ## **Domnul Petru ªerban Mihãilescu** _Ñ ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului_ **:**
Doamna senator, dacã-mi permiteþi, este evident cã la direcþiile de specialitate este chestia de numire ºi eliberare. Ar trebui ca dupã fiecare articol sã adãugãm ”în condiþiile legiiÒ. Evident cã se respectã Legea funcþionarului public. Am tãiat acum douã articole ”în condiþiile legiiÒ. Putem pune ”în condiþiile legiiÒ. Punem ”în condiþiile legiiÒ.
V-aº ruga încã o datã sã respectaþi disciplina în Senat! Nu luaþi cuvântul decât când vi-l dau eu. Domnul senator Predescu.
Domnule preºedinte, eu aº dori sã ne înþelegem în prealabil asupra unei chestiuni esenþiale. A încredinþa unei persoane o funcþie de conducere nu este un drept al acelei persoane, ci o facultate, o aptitudine de a concura la o asemenea funcþie. Nu este o obligaþie pentru cel care însãrcineazã, numeºte, ci un drept, motivat sau nemotivat, ºi cazul de nemotivare al acelei persoane. A deþine o funcþie de conducere în servicii descentralizate sau în serviciile administraþiei centrale ale ministerelor sau altor autoritãþi centrale nu este un drept, o notã, o trãsãturã a statutului funcþionarului public. Sã fie limpede lucrul acesta. Pentru cã a deþine o funcþie de conducere nu este un drept, este o vocaþie, o aptitudine de a concura la acestea ºi deþii funcþia atâta vreme cât se apreciazã cã tu eºti corespunzãtor acelei funcþii de conducere sau de rãspundere etc.
Repet, sã fie definitiv lãmurit. În ce mã priveºte, este foarte clar, vãd cã se face confuzie ºi este gravã. Nu þine de statutul, de notele definitorii ale statutului de funcþionar public aptitudinea de a avea funcþie de conducere. O ai atâta vreme cât se apreciazã; când se apreciazã cã nu o mai poþi deþine, nu o mai ai. ªi nu trebuie îndeplinite alte condiþii, dar aceasta nu înseamnã cã te-a eliminat din serviciu, revii la funcþia ta de funcþionar public, plecând din cea de conducere. S-a pronunþat în aceastã privinþã pânã la instanþa supremã Ñ Curtea Supremã de Justiþie a României Ñ nu de acum, ci de multã vreme.
De pildã, inspectorii ºcolari de specialitate, inclusiv cel general, la judeþe, nu sunt vãtãmaþi în drepturile lor, nu au legitimitatea legalã de a protesta în justiþie, de a acþiona, de ce a fost desãrcinat din funcþia de inspector ºcolar. El e profesor, aceasta este statutul de funcþionar public: profesor de specialitate. Inspector este o facultate care i se atribuie atunci când se apreciazã cã este cazul ºi o deþine atât cât se apreciazã cã este cazul.
Vã mulþumesc, domnule senator. Vã dau cuvântul imediat, doamna senator Norica Nicolai. Vedeþi? Avem tendinþa de fiecare datã când abordãm un astfel de articol sã gândim ºi politic. Domne, nu cumva se ascunde ceva în spatele unei astfel de intrepretãri? Simt asta din glas ºi din modul cum se ia cuvântul.
Sigur cã statutul de funcþionar public îi dã dreptul sã pãstreze acel post. Va trebui sã gândim foarte serios, pentru cã nu poþi numi un director general pe o funcþie, careÉ Dupã 3Ð4Ð5 ani de zile, sã spunem cã ºi-a pierdut total sau parþial memoria. El zice cã nu pãrãºeºte acel post ºi dumneavoastrã veniþi ºi spuneþi cã trebuie sã-l bat în cuie. Nu. Îl trimit înapoi, la locul lui. Aºa vãd eu regula, poate greºesc.
Doamna senator Nicolae.
Vedeþi foarte bine aceastã regulã, domnule preºedinte, dincolo de faptul cã nu existã noþiunea de drept nemotivat, dar aceasta este altã chestiune, pe care o punem în parantezã. Sunt condiþii prevãzute în legea specialã cu privire la revocarea ºi sancþionarea funcþionarului public. Singurul amendament este ca aceste proceduri sã se facã în condiþiile legii speciale. Nu este nici un impediment.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Stimaþi colegi...
## **Domnul Ion Predescu**
**:**
Confundaþi funcþionarul cu funcþiile de conducere, asta-i nenorocirea!
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Stimaþi colegi, haideþi sã depãºim acest moment. Ar deranja dacã s-ar merge pe formula ”numeºte ºi elibereazã din funcþie conducãtorii din subordine în condiþiile legiiÒ?
## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_
La propunerea prefectului.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Nu poate la propunerea prefectului.
## **Domnul Adrian Pãunescu**
**:**
Ba da!
Pãi, sunt organe de specialitate. Un director de finanþe publice... Ce sã propunã prefectul?! Trebuie examinat de ministru ca sã-l numeascã, pentru cã ãla este de specialitate. Prefectul poate sã propunã... eu ºtiu?
Textul este bun, cu avizul consultativ. Atât. Pentru cã, domnule preºedinte...
Absolut!
Vã rog.
Pentru cã ministrul poate lua mãsura ºi din oficiu. Nu putem scrie ”numai cu avizulÒ. Nu. Pentru cã atunci îi excludem posibilitatea ca el sã poatã lua mãsura din oficiu. Vrea sã ia din oficiu, cere ºi avizul prefectului, pentru cã trebuie, dar nu e obligat de avizul prefectului. E obligat sã îl cearã, nu e þinut de felul cum l-a dat.
Competenþa de a desemna pentru funcþiile de conducere, în cazul organelor publice descentralizate, aparþine ministrului de resort. El este acela care desemneazã ºi, bineînþeles, consultã ºi prefectul, pentru cã activitatea se desfãºoarã în unitatea respectivã.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Înþeleg cã ºi reprezentantul comisiei ºi al Guvernului la alin. 2 pãstreazã formula Camerei Deputaþilor.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
La alin. 3 se pãstreazã formula de la Camera Deputaþilor.
Vã ascultãm, domnule senator, la alin. 3.
Nu înþeleg de ce mai trebuie specificat ”cu avizul consultativ al prefectuluiÒ, dacã de acesta nu se þine seama. Adicã sã facã ministrul tot, dar sã parã cã ºi prefectul are o oarecare putere. Prefectul, de fapt, nu mai are nici o atribuþie în aceastã chestiune. Mãcar sã nu fie ”consultativÒ, ci ”cu avizul prefectuluiÒ.
Domnule senator, dacã punem ”cu avizulÒ, înseamnã cã ministrul nu poate lua decizia sã-ºi numeascã omul, chiar dacã prefectul vrea sau nu vrea.
Domnule preºedinte, care este conþinutul sintagmei ”avizul consultativÒ?
Aºa cum este avizul consultativ al Consiliului Legislativ la toate proiectele de legi. Þin sau nu þin cont de el, dar în dezbateri, în stenogramã, în discuþii, la nivelul primuluiministru apare avizul negativ pe care l-a dat prefectul.
Nu e aceeaºi condiþie umanã? Pânã nu vrea ministrul, prefectul degeaba dã avize.
Domnule senator, este o formulã practicatã nu de acum...
Nu, domnule preºedinte, nu este în regulã!
Bun. Domnule Gaspar, daþi un rãspuns.
Domnul senator Solcanu vrea sã ia cuvântul.
Domnul senator Solocanu.
Ion Solcanu
#37756Fireºte cã, la o analizã, domnul senator Pãunescu pare a avea dreptate. Dar noi trebuie sã avem în vedere faptul cã în teritoriu existã 20 ºi ceva de servicii descentralizate. Oricât ar fi de capabil ºi de informat acel prefect, nu poate stãpâni toate domeniile pe care le are ºi el în subordine.
Pe de altã parte, cel care rãspunde este, totuºi, ministrul, de numirea ºi de activitatea în teritoriu a organismului descentralizat ºi subordonat lui. Dacã am rãmâne ºi la sugestia Ñ care parte corectã Ñ aceea cu propunerea, iarãºi prefectul nu are abilitate sã propunã într-un domeniu în care absolut nu este competent. Pânã la urmã formula de aici Ñ trebuie sã recunoaºtem, distinse domn senator Pãunescu Ñ rãmâne cea bunã, deºi are anumite imperfecþiuni. Susþin formula din text.
Stimaþi colegi, haideþi sã nu facem o pasiune dintr-o redactare care se practicã în toatã lumea, domnule Pãunescu. Existã în toatã lumea aºa ceva, nu facem noi excepþie. Nu se poate ca pe un organ inferior sã-l obligi la aviz. Nu se poate, þinând seama de poziþia ministrului ºi a prefectului.
Domnul senator Quintus.
Avizul consultativ înseamnã _cu ºtiinþa prefectului_ .
Dar de ce mai trebuie avizul acesta?
E obligatoriu.
Pãi, este obligatoriu, dar sã nu se þinã seama de el!
Dacã îl condiþionez ”cu avizulÒ, atunci nu mai miºcã nimic ministrul. Pânã nu vrea prefectul sã punã omul lui, ministrul nu poate face nimic.
Domnul senator Gherman. Domnilor, dacã mai este nevoie, vã rog foarte mult, cã insistãm pe un articol fãrã semnificaþie prea mare.
Vreau sã-mi conving colegul Pãunescu cã problema ridicatã de Domnia sa este o problemã de principiu. Întrebarea este: desfiinþãm instituþia de aviz consultativ? Deoarece aceasta nu se referã numai la acest caz, ci la toate cazurile în care se þine sau nu se þine cont, dar aceasta aduce ºi o acoperire a opiniei celui care ºi-a dat sau nu ºi-a dat avizul din punct de vedere al prestanþei sale în faþa instituþiei.
Stimaþi colegi, vã rog sã ne oprim aici. Mai doriþi sã luaþi cuvântul?
Poftiþi, domnule senator! Domnul senator Hanganu. Ridicaþi puþin microfonul.
Hanganu, fost prefect de Prahova. Domnule preºedinte, doar douã cuvinte. Toate necazurile pleacã de la ceea ce spunea colegul de la Dâmboviþa, pentru cã acel ”conduce serviciile descentralizateÒ face ca, totuºi, sã fie necesar avizul prefectului, deoarece este greu sã conduci pe cineva pentru care nu ai avut nici un rol la numirea respectivului. ªi, ca sã fim sinceri aici cu toþii, ceea ce se spune, cã prefectul nu poate ºti sã facã propuneri pentru 28 de servicii descentralizate, nu este adevãrat. Sã fim sinceri!
De fapt, în toate serviciile descentralizate propunerile se fac din teritoriu ºi ministrul face practic o verificare tehnicã a personalului respectiv.
Pãrerea mea este ”cu avizul prefectuluiÒ, nu ”consultativÒ, pânã vom revizui articolul din Constituþie, care, de fapt, înainte era ”coordoneazã serviciile descentralizateÒ.
Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte!
dupã cum ºi prefectul, sigur, în momentul în care are anumite rezerve, îl pune în temã pe ministrul de resort ºi pot sã discute ºi asupra unei alte persoane. Dar competenþa de numire revine ºi rãmâne în sarcina ministrului respectiv.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Bun! Stimaþi colegi, eu vã propun totuºi sã ne oprim...
## **Domnul Mircea Mihordea**
**:**
Numai o clipã, vã rog! Sensul...
Le supun pe amândouã la vot, stimaþi colegi.
Sunt senator Mihordea, senator P.R.M. de Maramureº. Observ cã se bate apa în piuã timp de o jumãtate de orã, ca ºi ieri, cu ”membruÒ. ªtiu cã v-a deranjat noþiunea de ”membruÒ. Pe mine, nu.
Vã rog foarte frumos sã urmãriþi: ”Conducãtorii serviciilor publice descentralizate se numesc ºi se elibereazã din funcþie de ministru...Ò
De cãtre ministru.
Stimaþi colegi, este foarte clar... Imediat vã dau cuvântul. Sunt douã propuneri aici: una, a comisiei, a reprezentantului Guvernului ºi a unei pãrþi din colegi, ºi cealaltã propunere, privind formularea ”cu avizÒ sau ”aviz consultativÒ.
Vreau sã precizez un singur lucru. Luaþi formularea prevãzutã de Constituþie, ”prefectul conduceÒ, în sensul pe care a vrut sã-l dea. Deci prefectul nu este organ executiv, în plan descentralizat, la Direcþia generalã de finanþe publice. Nu vã imaginaþi cumva cã prefectul se duce acolo ºi conduce Direcþia de finanþe publice, pentru cã habar nu are! 99% dintre prefecþi nu au pregãtire financiarã, fiscalã, ca sã poatã sã conducã organe descentralizate. Sensul de ”conduceÒ este sensul pe care l-a spus, ºi anume, de ”coordoneazãÒ, ”urmãreºteÒ, ”stabileºte cu ministrul sarcini de control, de verificãriÒ. Este cu totul altceva, nu în sensul de organ de execuþie.
Domnul ministru Gaspar.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Observaþi cã între alin. 2 ºi alin. 3 existã o diferenþã. Alin. 2 deja s-a votat. La alin. 3, în legãturã cu conducãtorii serviciilor publice descentralizate, sigur cã textul stabileºte competenþa celui care face actul de numire ºi, în plus, se solicitã ºi un aviz consultativ.
Gândiþi-vã cum s-a procedat atunci când candidaþii la funcþia de ministru, cei care urmau sã intre în echipa guvernamentalã au fost audiaþi de cãtre comisiile permanente ale celor douã Camere, iar avizul care a fost dat a fost un aviz consultativ. Sigur cã primul-ministru, în situaþia în care avizul era negativ, putea sã renunþe, aºa
”...cu avizul consultativ al prefectului.Ò Nu aþi urmãrit ceea ce este important. Deci, cu alte cuvinte, se elibereazã din funcþia de ministru de cãtre conducãtorii serviciilor. Dar vã rog foarte frumos!
De cãtre ministru.
Vã rog foarte frumos, domnule, pentru cã aºa se subînþelege!
De cãtre ministru, domnule senator.
De cãtre ministru. Asta este altceva! Vã mulþumesc.
Vreau sã vã spun cã... nu se înþelege sub nici o formã!
Vã rog, domnule senator.
Domnule preºedinte, sensul expresiei ”a conduceÒ este unul singur ºi este dat de _Dicþionarul explicativ al limbii române,_ în care se spune cã ”a conduceÒ înseamnã ”a îndruma un grup de oameni, o instituþie, o organizaþie, având întreaga responsabilitate a muncii în domeniul respectivÒ.
Vã mulþumesc foarte mult pentru precizare.
Deci ce aþi spus dumneavoastrã nu se potriveºte cu articolul respectiv.
Vã mulþumesc, domnule senator. Eu am vrut sã pricepeþi sensul dat de Constituþie.
Domnul senator Alexandru Feldman.
Domnule preºedinte, vã rog, scuzaþi-mã pentru faptul cã, totuºi, întârzii o clipã... Mi se parte extrem de importantã chestiunea pe care a ridicat-o domnul senator Predescu Ñ ºi domnul senator Predescu este, într-adevãr, o autoritate Ñ apropo de faptul dacã un funcþionar public are sau nu are un drept în momentul în care ajunge într-o funcþie de conducere.
Întrebarea pe care i-o pun ºi pe care o pun ºi domnului ministru Gaspar: Funcþionarul public, în momentul în care ajunge într-o funcþie de conducere, nu a dat un concurs? Nu a dat un examen? Nu a fost instalat în acea funcþie în urma acestui test? Pot sã vin a doua zi sau peste o lunã, sã spun: Nu mai eºti bun, nu ai nici un drept? Existã deci Codul muncii, existã Legea funcþionarului public ºi mi se pare cã, eliberaþi de orice fel de prejudecatã, trebuie sã fim foarte atenþi asupra felului în care un funcþionar public, într-o funcþie de conducere, poate fi demis peste noapte, cu sau fãrã avizul prefectului...
Domnule senator, avem legi pentru aºa ceva.
Da, dar aici, dacã nu prevedem...
La Legea funcþionarului public discutãm asta.
Dacã aici nu prevedem ”conform legilor în vigoare, respectiv Codul muncii ºi...Ò
Discutãm la Codul muncii, la Legea funcþionarului public.
Exact. Mi se pare deci util...
S-a înþeles.
Pentru a elimina orice fel de posibilitate de abuz, mi se pare util sã prevedem cele douã legi care reglementeazã statutul funcþionarului public ajuns într-o funcþie de conducere.
## Mulþumesc.
Domnule senator, este ca ºi cum am pleca de la ideea cã legile pe care le dãm sunt facultative. Ideea de a prinde la fiecare alineat, la fiecare articol ”în condiþiile legiiÒ... Scuzaþi-mã, avem o legislaþie în România care trebuie respectatã de la ”AÒ la ”ZÒ. Nu este nevoie sã specific la fiecare alineat. O astfel de lege nu este mai puternicã decât Legea privind Statutul funcþionarului public. Nu pot sã spun cã are prioritate legea asta. Numai dacã abrog condiþiile prevãzute de alte legi, pot sã merg pe formula cã textul nu este suficient, dar, atâta timp cât am douã legi în vigoare... Înseamnã cã la fiecare alineat trebuie sã spunem ”în condiþiileÒ, ”cu prevederile legii nu ºtiu careÒ ºi trebuie sã-i dau ºi denumirea integralã.
Deci legile sunt obligatorii pentru toþi ºi nimeni nu poate sã spunã cã am scos o lege ºi cã pot sã încalc articole ale altor legi dacã acestea nu sunt abrogate. Deci sã nu încãrcãm textele în mod inutil.
Deci vã supun la vot prima formulã, cea propusã de comisie ºi de Guvern: ”Conducãtorii serviciilor publice descentralizate se numesc ºi se elibereazã din funcþie de cãtre ministru Ñ ca sã nu mai fie nici un fel de interpretare Ñ cu avizul consultativ al prefectului.Ò
Cu ”daÒ se aprobã articolul. Dacã nu, mergem pe formula cealaltã.
Vã rog sã votaþi.
- Cu 86 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivã ºi
- 4 abþineri, alin. 3 a fost adoptat.
- Rog, votul dumneavoastrã pentru art. 44, în ansamblu. Cu 90 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivã ºi
- 4 abþineri, art. 44 a fost adoptat. Art. 45.
Domnule preºedinte, o micã corecturã.
Vã rog!
”Atribuþiile compartimentelor ministerelorÒ, nu ”personalului din compartimenteÒ. Deci: ”Atribuþiile compartimentelor ministerelor se stabilesc prin regulamentul de organizare ºi funcþionare al ministerului, aprobat prin ordin al ministrului.Ò
Este prea concret sã coborâm ca, prin regulament, sã se aprobe pentru fiecare persoanã atribuþiile. Deci este vorba despre compartimente.
Guvernul?
De acord, domnule preºedinte. Atribuþiile personalului se stabilesc prin fiºa postului, iar prin regulamentul de organizare se stabilesc atribuþiile pentru compartimente. De acord cu amendamentul.
Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 98 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã, douã abþineri, a fost adoptat ºi art. 45.
Secþiunea a 3-a Ñ ”Conducerea ministerelorÒ. Dacã sunt obiecþii la denumire? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 101 voturi pentru, 9 împotrivã, 3 abþineri, secþiunea a 3-a, denumitã ”Conducerea ministerelorÒ, a fost adoptatã.
Art. 46. Sunt amendamente? Nu sunt, da?
”ExclusivÒ înseamnã ”numai deÒ.
Numai de ministru, dar... Dacã un ministru este bolanv trei luni de zile, secretarul de stat... sau o sãptãmânã, sã spunem...
Atunci care mai este exclusivitatea?
Nu are voie decât dacã primeºte delegaþie ºi este numit ministru pe perioada respectivã.
Nu avem amendamente.
Vã rog, dacã sunt observaþii la art. 46, cu cele trei alineate?
Din salã
#50182La alin. 3: ”În exercitarea atribuþiilor...Ò
”În exercitarea atribuþiilor ce-i revin, ministerul emite ordine.Ò
E o chestiune de dactilografiere.
Deci, în exercitarea... Da, vã ascultãm, domnule senator.
În primul alineat se spune: ”Conducerea ministerelor se exercitã _exclusiv_ de cãtre miniºtri.Ò Da? ªi, în momentul în care ministrul deleagã competenþa aceasta unui secretar de stat, mai este exclusivã conducerea?
Este principiu.
Nu ºtiu dacã este obligatoriu sã punem ”exclusivÒ. Sã spunem: ”se exercitã de cãtre miniºtriÒ Ñ ceea ce ar îngãdui posibilitatea ca ea sã fie exercitatã ºi de cel pe care îl deleagã ministrul pentru a o exercita.
Dar oricum ministrul rãspunde.
Mulþumesc, domnule senator.
Domnule senator, exercitarea exclusivã este a ministrului. În condiþiile în care un ministru a plecat în strãinãtate, el împuterniceºte un secretar de stat care preia funcþia de ministru pe perioada cât lipseºte el. Deci secretarul de stat respectiv este ministru pe perioada cât lipseºte ministrul.
Atunci, exclusiv celãlalt.
Vã rog, dacã sunt alte observaþii?
Domnule preºedinte, aici principiul este cã numai ministrul exercitã conducerea exclusivã a ministerului, pentru cã el este ordonator de credit, el este cel care a primit votul de învestiturã al Parlamentului.
În situaþia în care se gãseºte în imposibilitate, el poate delega ca o parte din atribuþii sã le exercite un secretar de stat. Deci aceasta a fost ideea pentru care s-a introdus sintagma aceasta, ”exclusivÒ.
Dacã consideraþi cã este inutilã, dar vã spun cã nu este inutilã...
Domnule preºedinte...
Haideþi, domnule senator...
Pãi, nu, dar acestea sunt cuvinte folosite aiurea! ”ExclusivÒ înseamnã ”numai deÒ. Or, din moment ce secretarul de stat poate prelua aceastã exclusivitate, ea nu mai este exclusivitate. Deci subminãm înþelesul unor cuvinte, care nu pot însemna decât ceea ce înseamnã.
Domnul senator Quintus.
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**
Susþin amendamentul domnului senator Adrian Pãunescu. Este inutil sã se spunã ”exclusivÒ.
## **Domnul Ion Predescu**
**:**
ªi fãrã ”exclusivÒ este totuna.
## **Domnul Adrian Pãunescu**
**:**
Tot aia este!
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/29.I.2001
Domnule preºedinte, Guvernul renunþã... Deci suntem de acord sã eliminãm cuvântul ”exclusivÒ.
Deci la art. 46 se eliminã cuvântul ”exclusivÒ. Dacã mai sunt alte observaþii la alin. 1, 2 ºi 3? Nu sunt observaþii.
Vã rog sã votaþi.
Cu 89 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi o abþinere, art. 46 a fost adoptat.
Art. 47. Vã rog, comisia, prezentaþi amendamentul.
Este un amendament de reformulare: ”În activitatea de conducere a ministerului, ministrul este ajutat de unul sau mai mulþi secretari de stat, potrivit Hotãrârii Guvernului de organizare ºi funcþionare a ministerului.Ò
Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 88 de voturi pentru, 3 abþineri, art. 47 a fost adoptat.
Art. 48. Înþeleg cã nu sunt amendamente.
Deci: ”Secretarii de stat exercitã atribuþii delegate de cãtre ministru.Ò Da? Este mai corect. Aºa este.
Dacã sunt alte observaþii?
Deci vã propunem aceastã formulare pentru art. 48. Vã rog sã votaþi.
Cu 96 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã, douã abþineri, a fost adoptat art. 48.
Art. 49. Avem trei alineate. La alin. 1 înþeleg cã nu sunt amendamente.
Nu sunt amendamente.
Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 77 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 4 abþineri, a fost adoptat.
Alin. 2. Rog comisia.
Domnule preºedinte, la alin. 2 avem trei amendamente.
La litera b), în loc de ”conlucreazãÒ, ”colaboreazãÒ. Credem cã este mai potrivit.
La litera c) reformulãm conþinutul textului, ºi anume: ”Primeºte ºi transmite ministerelor, spre avizare, proiectele de acte normative iniþiate de minister ºi asigurã avizarea actelor normative primite de la alþi iniþiatori.Ò Aceastã chestiune a fost omisã, cã ºi ei avizeazã, la rândul lor, acele iniþiative primite de la alþii.
Iar la litera d) este o chestiune de ortografie: ”se transmite Secretariatului General al GuvernuluiÒ.
Da, trei amendamente ale comisiei la alin. 2. Dacã dumneavoastrã aveþi ºi alte observaþii?
Înþeleg cã nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 92 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, douã abþineri, a fost aprobat ºi alin. 2, în formularea prezentatã de comisie.
Alin. 3. Înþeleg cã nu sunt amendamente, da?
Nu sunt amendamente.
Sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 100 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 5 abþineri, a fost adoptat ºi alin. 3.
Vã rog, votul dumneavoastrã pentru art. 49 pe ansamblul lui. Vã rog sã votaþi.
Cu 101 voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 4 abþineri, art. 49 a fost adoptat.
Art. 50, cu cele douã alineate. Înþeleg cã nu sunt amendamente din partea comisiei.
Dacã dumneavoastrã aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 95 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 5 abþineri, art. 50 a fost adoptat.
Art. 51. Comisia are un amendament.
Da, avem un amendament: ”În cazul în care ministrul, din diferite motive, nu-ºi poate exercita atribuþiile curente, _va desemna_ secretarul de stat care exercitã aceste atribuþii, înºtiinþându-l pe primul-ministru despre aceasta.Ò A lipsit sintagma ”va desemnaÒ.
Vã rog, Guvernul este de acord?
Da.
Dacã dumneavoastrã, stimaþi colegi, aveþi observaþii? Înþeleg cã nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 88 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 5 abþineri, art. 51 a fost adoptat.
Art. 52 are trei alineate. Înþeleg cã nu sunt amendamente.
Nu sunt amendamente.
Simaþi colegi, dacã dumneavoastrã aveþi observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 93 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 4 abþineri, a fost adoptat.
Secþiunea a 4-a, cu denumirea: ”Atribuþiile generale ale miniºtrilorÒ.
Dacã sunt observaþii la denumire? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Cu 96 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere, denumirea secþiunii a 4-a a fost adoptatã.
Art. 53, cu cele trei alineate. Comisia are amendament la alin. 1 ºi 3.
Vã ascultãm la alin. 1. Vã rog!
La alin. 1 litera a): ”organizeazã, coordoneazã ºi controleazã aplicarea legilor, _ordonanþelor_ Ñ a fost omis Ñ ºi hotãrârilor Guvernului, a ordinelor ºi instrucþiunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate ºi a principiilor autonomiei locale a instituþiilor publice ºi agenþilor economiciÒ.
Cu 96 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, 3 abþineri, art. 53 a fost adoptat.
Art. 54. Înþeleg cã nu sunt amendamente ale comisiei.
Nu avem amendamente.
Dacã dumneavoastrã aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 89 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 3 abþineri, art. 54 a fost adoptat.
Art. 55 are douã alineate.
Deci a fost omis ”ordonanþelorÒ.
Dacã mai aveþi la alin. 1 vreun amendament?
La litera l): ”aprobã, dupã caz, editarea publicaþiilor de specialitate ºi informareÒ.
Deci dânsul aprobã, nu editeazã.
Vã rog, dacã la alin. 1 mai sunt observaþii, stimaþi colegi? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi alin. 1.
Cu 94 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri, a fost adoptat alin. 1.
Alin. 2. Cred cã nu sunt amendamente.
Nu avem amendamente.
Colegii au observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.
Cu 102 voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri, a fost adoptat ºi alin. 2.
Rog comisia sã prezinte amendamentul la alin. 3.
”Miniºtrii îºi îndeplinesc atribuþiile ce le revin, folosind aparatul propriu al ministerului, precum ºi prin instituþiile aflate în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea ministerelor.Ò
Guvernul este de acord?
De acord.
Stimaþi colegi, sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 92 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, douã abþineri, a fost adoptat ºi alin. 3.
Rog, votul dumneavoastrã pentru articolul 53, în totalitatea sa.
La alin. 2 avem un amendament, domnule preºedinte.
Rog comisia sã prezinte amendamentul la alin. 2.
”Guvernul poate aproba modificãrile ulterioare în structura ministerelor, a organelor de specialitate, a serviciilor publice descentralizate ºi a instituþiilor subordonate acestora numai în limita alocaþiilor bugetare.Ò
Vã mulþumesc foarte mult.
Deci alin. 1 de la art. 55 este în formularea datã de Camera Deputaþilor, alin. 2 Ð în formularea pe care v-a prezentat-o comisia.
Dacã sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi art. 55, în totalitate.
Cu 90 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, douã abþineri, art. 55 a fost adoptat.
Art. 56. Înþeleg cã nu sunt amendamente.
Nu.
Dacã dumneavoastrã, stimaþi colegi, aveþi observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.
Cu 96 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 6 abþineri, art. 56 a fost adoptat.
Capitolul III Ð ”Dispoziþii finaleÒ.
Dacã aveþi observaþii la denumire? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 97 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 6 abþineri, a fost adoptat titlul capitolului III.
Art. 57, cu cele douã alineate. Înþeleg cã la ambele alineate comisia are amendamente.
Vã rog sã prezentaþi amendamentul la alin. 1.
”Personalul din aparatul de lucru al Guvernului, din aparatul propriu al ministerelor ºi al celorlalte organe centrale de specialitate are calitatea de funcþionar public, în condiþiile legii.Ò
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/29.I.2001
Dacã sunt ºi alte observaþii? Nu sunt. Guvernul este de acord?
## **Domnul Acsinte Gaspar:**
Deci: ”Personalul din aparatul de lucru al Guvernului, din aparatul propriu al ministerelor ºi al celorlalte organe de specialitate, care are calitatea de funcþionar public, se bucurã de toate drepturile ºi...Ò
Da.
## **Domnul Adrian Pãunescu**
**:**
Vã rog sã votaþi alin. 1.
Cu 90 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã, 3 abþineri, a fost adoptat.
Rog comisia sã prezinte amendamentul la alin. 2.
## **Domnul Seres DŽnes:**
”Personalul din aparatul de lucru al Guvernului, din aparatul propriu al ministerelor ºi al celorlalte organe centrale de specialitate, care are calitatea de funcþionar public, se bucurã de toate drepturile ºi obligaþiile prevãzute în Legea privind statutul funcþionarului public.Ò
## **Domnul Adrian Pãunescu**
**:**
Este superfluã. Aceastã prevedere este ºi la alin. 1.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã ascultãm, domnule senator, dacã aveþi observaþii.
## **Domnul Adrian Pãunescu**
**:**
Da, vroiam sã spun cã aceastã prevedere este ºi în primul alineat.
Deci nu ar mai trebui repetat.
Ce se întâmplã? Sunt douã categorii de personal. Sunt funcþionarii publici ºi personalul contractual, cel care este angajat pe bazã de contract. ªi aici se referã exclusiv la personalul care are statutul de funcþionar public. Deci cei care au aceastã calitate se bucurã de drepturi... pentru cã ceilalþi merg pe legislaþia muncii, cei care au contracte de muncã.
Dacã doriþi, putem unifica alin. 1 cu alin. 2....
Sigur cã da. Este mult mai bine sã unificãm: ”ºi are toate drepturile ºi obligaþiile prevãzute în Legea...Ò
Absolut, de acord. Adicã putem unifica...
De aceea este specificat în primul alineat, tocmai pentru a sublinia apartenenþa la categoria funcþionarului public.
Se pot unifica cele douã alineate.
Domnule senator Gaspar, dacã se pot unifica, daþi formularea articolului unificat, a articolului unic.
Nu! ”Are calitatea...Ò
”...are calitatea de funcþionar public Ð fãrã _care_ Ð ºi se bucurã de toate drepturile ºi obligaþiile prevãzute...Ò
Deci eliminãm alineatul 1, alin. 2 devine alin. 1, cu aceastã redactare.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Comisia, de acord?
Vedeþi... Totuºi, domnule preºedinte, apare un inconvenient. Aceastã formulare îmi eliminã cealaltã categorie de personal, cei care sunt... ºi de aceea aº lãsa totuºi formularea: ”numai cel care are calitatea de funcþionar publicÒ.
Eu zic sã lãsãm formularea ”care are calitatea de funcþionar publicÒ, pentru cã, altfel, înseamnã cã-i fac pe toþi funcþionari publici. Nu am voie sã angajez la protocol, la secretariat etc. ºi atunci sã lãsãm totuºi formularea: ”care are calitatea de funcþionar public, se bucurãÒ.
Deci alin. 2, în redactarea care se aflã în raport.
Din salã
#64192Nici alin. 1 nu reglementeazã...
Alin. 1 se eliminã, iar în alin. 2 spun cã toþi cei ”care au aceastã calitate de funcþionar, se bucurã...Ò Iar cealaltã categorie de personal, care este personalul contractual, merge pe legislaþia muncii.
Nicoale Vãcãroiu
#64482Da. Vã mulþumesc. Domnul senator Vornicu.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Mie mi se pare cã este absolut necesar sã pãstrãm aceste douã alineate, pentru cã în primul alineat se defineºte cine are calitatea de funcþionar public, iar în al doilea alineat se spune cã cel ”care are calitatea de funcþionar public, se bucurã de aceste drepturiÒ. Deci trebuie pãstrate. Alineatele se completeazã reciproc ºi comisia a procedat corespunzãtor.
Nicoale Vãcãroiu
#64997Vã mulþumesc. Comisia?
## **Domnul Seres DŽnes:**
Domnule preºedinte, noi ne menþinem punctul de vedere. Sã rãmânã cum este formulat, este mai clar, sunt douã precizãri clare... Sã rãmânã cele douã alineate. Nu stricã.
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
**:**
Dar nu este definit nici în primul alineat care personal are calitatea de funcþionar public.
Cum sã nu? ÉDin aparatul de lucru al Guvernului, din aparatul propriu al ministerelor ºi al celorlalte organe centrale de specialitate au calitatea de funcþionari publici. Vin cu al doilea alineat ºi spun cã se bucurã de toate drepturile ºi obligaþiile prevãzute de lege.
Nicoale Vãcãroiu
#65697Sigur cã formularea se poate face ºi sub forma unui singur alineat, cu cele douã contopite.
Vreau sã vã spun cã nu doare nici aceastã formulã. De ce? Pentru cã la primul alineat, observaþi!, se spune cã aparatul respectiv are calitatea de funcþionar numai dacã îndeplineºte condiþiile prevãzute pentru funcþionarul public de lege, iar în cel de-al doilea, dacã îndeplineºte condiþiile ºi este funcþionar public, atunci se bucurã de drepturile prevãzute de Legea privind statutul funcþionarului public.
Domnul senator, deci n-ar...
Domnule preºedinte, alin. 1 creeazã confuzii. De aceea trebuie eliminat. El, la început, în prima parte, teza 1 a alineatului lasã impresia cã tot aparatul, toate persoanele din aparatul de lucru al ministerelor ºi al Guvernului sunt funcþionari publici. Adaugã apoi, în final, dacã... ”potrivit legiiÒ.
Alineatul 1 stricã. Lãsaþi numai alineatul 2, dar cu particula ”care are calitateaÒ...
De acord, aºa.
ªi ceilalþi se supun regulii generale a raporturilor de muncã, potrivit reglementãrii din acest domeniu.
Nicoale Vãcãroiu
#66868Bun. Are dreptate.
E prevãzutã în lege categoria persoanelor care au calitatea de...
Nicoale Vãcãroiu
#67016Rog comisia... Domnul senator, vã rog sã luaþi loc! Stimaþi colegi, vreau sã vã spun cã, în fond, Statutul funcþionarului public îi dã... criteriile de acolo... calitatea de funcþionar sau nu... Vã propun sã închidem aceastã formulã, sã mergem pe alin. 2, care sã devinã alin. 1 în formula care este, ºi sã eliminãm alin. 1.
De acord?
Vã mulþumesc foarte mult!
Aºa cum a cerut Guvernul, ”care areÒ.
Nicoale Vãcãroiu
#67485Deci formularea de la alineatul 2 aºa este, ”care areÒ. Vã propun eliminarea alin. 1 de la art. 57. Vã rog sã votaþi.
Cu 83 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, 4 abþineri, a fost aprobatã eliminarea.
Alin. 2, în formularea datã de comisie, devine unicul alineat al art. 57.
Dacã sunteþi de acord, vã rog sã votaþi.
Cu 98 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat art. 57, în aceastã formulã.
Art. 58. Înþeleg cã nu sunt amendamente.
Sunt observaþii din partea dumneavoastrã? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 94 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat art. 58.
Art. 59. Nu sunt amendamente din partea comisiei. Dacã dumneavostrã aveþi observaþii? Vã rog.
”SuntÒ, domnule preºedinte, pentru cã legea se redacteazã la prezent.
Nicoale Vãcãroiu
#68331N-am înþeles!
În loc de ”vorÒ, ”suntÒ... ”sunt reglementate prin legi specialeÒ.
Nicoale Vãcãroiu
#68476”Sunt reglementate prin legi specialeÒ. De acord, Guvernul?
De acord.
De acord, comisia.
Nicoale Vãcãroiu
#68660Deci formularea va fi la articolul... ”organizare ºi funcþionare a ministerelor privind apãrarea naþionalã ºi ordinea publicã sunt reglementate prin legi specialeÒ. Vã mulþumesc.
Numai o clipã, domnule preºedinte, mã iertaþi! Deci ”organizarea ºi funcþionarea ministerelor privind apãrarea naþionalãÒ... nu avem Ministerul Ordinii Publice.
Nicoale Vãcãroiu
#69066Se înþelege!
Deci se înþelege cã este vorba de Ministerul de Interne.
Bun. De acord.
Nicoale Vãcãroiu
#69217Se înþelege. Vã rog sã votaþi în aceastã formulã art. 59.
Cu 103 voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat art. 59.
Art. 60. Rog comisia sã prezinte amendamentul.
”Dispoziþiile prezentei, prin care se reglementeazã organizarea ºi funcþionarea Guvernului ºi ministerelor, se aplicã în mod corespunzãtor ºi celorlalte organe centrale ºi de specialitate din subordinea Guvernului, cu excepþia unor instituþii de interes public, a cãror organizare ºi funcþionare sunt reglementate prin legi speciale.Ò
Nicoale Vãcãroiu
#69802Vã mulþumesc foarte mult. Guvernul, de acord?
De acord.
Nicoale Vãcãroiu
#69924Mulþumesc, domnilor miniºtri. Stimaþi colegi, dacã aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 102 voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat ºi art. 60.
Art. 61. Comisia propune eliminarea, da?
Da.
Nicoale Vãcãroiu
#70217Guvernul?
De acord.
Nicoale Vãcãroiu
#70303## **Domnul Nicoale Vãcãroiu:**
Se propune eliminarea art. 61. Stimaþi colegi, dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 100 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 3 abþineri, art. 61 a fost eliminat.
Art. 62 care, bineînþeles, va primi o altã numerotare.
Nu sunt amendamente la cele douã alineate din partea comisiei.
Dacã dumneavoastrã aveþi observaþii? Nu sunt observaþii.
Vã rog sã votaþi art. 62, cu cele trei alineate.
Cu 91 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 4 abþineri, art. 62 a fost aprobat în totalitatea sa.,
## **Domnul Adrian Pãunescu**
Nicoale Vãcãroiu
#70890**:**
Domnule preºedinte....
Nicoale Vãcãroiu
#70922## **Domnul Nicoale Vãcãroiu:**
Vã rog frumos!
**Domnul Adrian Pãunescu**
Nicoale Vãcãroiu
#71010**:**
S-a trecut prea repede peste aceste aspecte!
Nicoale Vãcãroiu
#71064Vã ascultãm!
Din salã
#71111S-a votat! S-a votat!
S-a votat, dar s-a votat rapid! Domnule preºedinte, de ce sã mai dãm un termen de 30 de zile sã intre în vigoare?
Imediat intrã. Intrã la data publicãrii. Haideþi sã scoatem textul cu pricina. Ne-aþi surprins cu viteza dumneavoastrã de a rezolva problema, dar noi avem amendamentul.
A avut o raþiune formularea respectivã _illo tempore_ , dar acum nu mai are. Noi discutãm cu un Guvern care deja funcþioneazã pe baza acestei legi, care, strict juridic vorbind, încã nu existã.
Nu. Ea trebuie sã intre în vigoare de îndatã.
Deci, dacã scoatem 30 zile, se subînþelege cã opereazã principiul constituþional, adicã intrã în vigoare la data publicãrii.
Domnule preºedinte, suntem de acord sã se elimine la art. 62 alin. 1 privitor la intrarea în vigoare a legii, deci ea va intra, potrivit art. 105 din Constituþie, la data publicãrii în Monitorul Oficial.
Se eliminã alin. 1, iar art. 62 va avea un singur alineat, cel privitor la abrogarea Legii nr. 37.
Nicoale Vãcãroiu
#72174Stimaþi colegi, suntem în situaþia în care am votat. Vã supun la vot dacã sunteþi de acord sã reluãm votul.
De acord, da? Bun.
Atunci, la art. 62 vã propun, deci, primul lucru, eliminarea alin. 1.
Cine este pentru? Vã rog sã votaþi.
102 voturi pentru, 8 împotrivã, douã abþineri, s-a eliminat alineatul 1.
Alin. 2 ºi, bineînþeles, partea finalã rãmân în formula prezentatã.
Mai sunt alte observaþii? Nu.
Deci alin. 2 devine alin. 1. Vã rog sã votaþi.
Cu 109 voturi pentru, 6 voturi împotrivã, o abþinere, art. 62 a fost adoptat.
Acum, stimaþi colegi, supun la vot legea, în ansamblu. Se ºtie cã este lege organicã. Vã rog sã votaþi.
Cu 104 voturi, 14 voturi împotrivã, nici o abþinere, pro-
iectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Guvernului a fost adoptat de cãtre Senatul României. Felicitãri! Vã mulþumim foarte mult!
ªi noi vã mulþumim foarte mult, domnule preºedinte, domnilor colegi!
Vã dorim succes!
Mulþumim pentru colaborarea pe care am avut-o, destul de fructuoasã, cu membrii Senatului.
Stimaþi colegi, mergem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 289/2000 pentru completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã.
Din partea Guvernului, avem prezent astãzi pe domnul ministru Cozmâncã.
Domnule ministru, vã ascultãm.
Rog, o prezentare scurtã ºi la obiect.
## **Domnul Octav Cozmâncã Ñ** _ministrul administraþiei publice_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Câteva referiri la acest proiect de lege. Evident, este o situaþie realmente de urgenþã, de aceea am ºi procedat la adoptarea acestei ordonanþe pe care o supunem, într-un timp, credem noi, scurt, Parlamentului spre adoptare.
Situaþia de urgenþã se referã la faptul cã acest proces de alternanþã la putere trebuie însoþit ºi de acte corespunzãtoare de predare a gestiunii publice, fie ea la nivel de prim-ministru, fie la nivel de ministru, secretar de stat, prefect sau subprefect, primar, viceprimar º.a.m.d.
Deci am simþit nevoia sã reglementãm aceastã situaþie ºi, de aceea, am procedat la modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã, introducând un nou articol în corpul acestei legi pentru a reglementa aceastã chestiune.
La încetarea mandatului, sigur, este necesar sã se procedeze la, aºa cum spuneam, la predarea gestiunii ºi, evident, la predarea problemelor în curs de derulare.
Acest lucru l-am simþit necesar, întrucât din practicã se cunoaºte cã în foarte multe situaþii aceastã predare, practic, nu a avut loc sau a fost doar o predare de formã, fãrã conþinut, fãrã a se proceda la normalizarea acestui proces de predare civilizatã, normalã, fireascã într-un stat de drept.
De aceea, s-a instituit în termen de 15 zile ca, de la data încetãrii mandatului Guvernului sau unuia dintre membrii sãi, sã se procedeze, potrivit art. 105 ºi 109 din Constituþie, ºi anume, sã se predea gestiunea activitãþii ministeriale de care au rãspuns demnitarii respectivi, precum ºi problemele aflate în curs de derulare.
Deci observaþi cã sunt douã teme majore: predarea gestiunii, pe de o parte, cu tot ceea ce înseamnã ea ºi, pe de altã parte, problemele curente ale funcþiei publice respective. Evident cã aceste douã chestiuni trebuie sã fie predate pe baza unui protocol de predare-primire.
Vã mulþumesc foarte mult.
Dau cuvântul Comisiei de administraþie publicã localã. Vã ascultãm, domnule senator.
În conformitate cu scrisoarea preºedintelui Senatului L.417 din 2001, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 289/2000 pentru completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã. Ea a fost analizatã ºi s-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.
Întrucât Legea nr. 115 a fost adoptatã ca lege organicã, conform art. 74 alin. 1 din Constituþia României, ºi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 289 intrã în categoria legilor organice.
În concluzie, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului avizeazã favorabil acest proiect de lege ºi propune sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Senatului, în forma prezentatã.
Mulþumesc foarte mult.
Dezbateri generale. Domnul senator Eckstein.
În principiu, cred cã aceastã ordonanþã de urgenþã este binevenitã pentru cã, într-adevãr, acoperã, dacã vreþi, un gol în sistemul legislativ. Însã, în ceea ce priveºte pe membrii fostului Guvern, eu cred cã aceastã prevedere nu se poate aplica din douã motive constituþionale.
Pe de o parte, potrivit art. 105 din Constituþie, invocat ºi aici ca bazã, la data validãrii noului Guvern mandatul miniºtrilor ºi al vechiului Guvern înceteazã. Deci ar însemna cã, dacã am aplica ºi guvernanþilor trecuþi, atunci ar însemna sã restabilim o obligaþie. O obligaþie de a face, în calitatea lor de ministru, într-un moment când ei deja nu mai sunt membri ai cabinetului.
De asemenea, art. 108 alin. 3 prevede cazurile de rãspundere ºi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului. Acestea sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerialã, deci sunt cazuri de rãspundere ºi de pedepse, nu de stabilire a unei obligaþii de a face.
Dacã eu sunt ministru ºi ºtiu cã, la expirarea mandatului, oricare ar fi motivul expirãrii mandatului, am obligaþia de a preda, atunci mã pregãtesc ºi atunci trebuie sã-l fac, dar, ulterior, aceastã obligaþie nu se poate aplica.
Mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Acuma, domnule senator, sã fim cinstiþi. Eu nu cred cã existã vreun ministru sau secretar de stat care nu-ºi predã gestiunea. Noi aici creãm cadrul legal, dar toþi ºi-au predat.
Domnul senator, aveþi cuvântul.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Desigur, aceastã lege este foarte necesarã pentru ca sã se vadã situaþia în care se aflã ministerele în momentul predãrii, deci este un lucru bun.
Eu, din punct de vedere tehnic, aº dori sã întreb iniþiatorul, dupã ce în nota de expunere ne-a spus cã gestionarea activitãþii ministeriale înseamnã tot ceea ce înseamnã ea ca gestiune, înseamnã deci, în concepþia mea, gestiunea activitãþii în cadrul ministerului, gestiunea activitãþii în teritoriu, gestiunea unitãþilor subordonate ºi aºa mai departeÉ înseamnã gestiune de inventariere a bunurilor, înseamnã gestiunea banilor publici, ºi, atunci, întrebarea mea este: Cum vede iniþiatorul ca, din punct de vedere tehnic, acest lucru sã se poatã realiza în 15 zile, atunci când, într-un minister, ºtim foarte bine cã execuþia bugetarã se încheie la sfârºit de lunã? Nu avem situaþii... atunci când trebuie fãcute, eventual, niºte inventarieri ºi bilanþuri?
Deci propunerea mea este ca acest termen sã fie un termen mai lung, ºi anume 45 de zile, prin care se face ºi o închidere de lunã, când deja avem situaþii mai clare asupra execuþiei bugetare ºi se pot face ºi niºte inventarieri foarte clare.
Vã mulþumesc.
Vedeþi cã pânã la urmã ne împingeþi sã avem doi miniºtri, timp de ºase luni.
Domnul ministru Cozmâncã.
Aº dori sã rãspund colegilor senatori care au ridicat aceste probleme.
În primul rând, vreau sã vã informez cã noi, de fapt, reglementãm o situaþie care, în fapt, s-a ºi realizat în linii mari, adicã, cu prilejul instalãrii noilor miniºtri, vechii miniºtri au procedat în consecinþã, ºi, în linii generale, eu
vreau sã vã informez cã s-a procedat de o manierã absolut corectã ºi civilizatã.
Aº putea spune cã este o premierã în materie ºi ne bucurã foarte mult acest lucru. La fel stau lucrurile în judeþe, cu prilejul instalãrii celor 36 de prefecþi, la fel s-a procedat ºi este îmbucurãtor faptul cã s-a înþeles pe deplin sensul ºi semnificaþia acestei reglementãri. ªi lucrurile au cãpãtat, într-adevãr, un contur foarte clar, în momentul de faþã.
Deci, practic, reglementãm o situaþie care de fapt deja a intrat în funcþiune ºi acest mecanism îºi produce efectele.
În al doilea rând, vreau sã observaþi, stimaþi colegi, cã nu-i vorba de o predare-primire de orice facturã. Nu se predã o gestiune de nu ºtiu ce facturã. Este predarea unei gestiuni publice. Practic, este o gestiune politicã care se predã de la un demnitar la altul, de la o administraþie la alta, ºi aici nu putem sã intrãm în toate detaliile ºi toate componentele unei gestiuni propiu-zise.
De aceea, eu aº vrea sã vã informez cãÉ De pildã, pentru miniºtri, spre exemplificare, vã citesc numai câteva chestiuni care fac obiectul acestui proces-verbal de predare-primire:
1. organigrama ºi statul de funcþiuni, cu încadrarea nominalã pe posturi a personalului;
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#823062. execuþia bugetarã pe perioada de activitate în funcþia de ministru; deci numai pânã la momentul respectiv sau pânã când s-a fãcut execuþia bugetarã;
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#824593. lista actelor normative care reglementeazã activitatea din domeniul respectiv, portofoliul de documente care conduc, reglementeazã activitatea ministerului respectiv;
· Dezbatere proiect de lege · respins
144 de discursuri
Mulþumesc foarte mult. Domnul senator Szab—.
Domnule preºedinte, Domnule ministru,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Daþi-mi voie sã fac o observaþie despre care ºtiu cã îmi va atrage anumite antipatii, dar aºa este viaþa.
Mai întâi, acest lucru, mã rog, obiectul legii pe care o avem pe ordinea de zi ar funcþiona dupã toatã regula, dacã am accepta ideea, ceea ce nu se întâmplã în practicã, conform cãreia, în cazul alternanþei la putere, fenomen normal într-o democraþie parlamentarã, structurile în care se instaleazã noii demnitari, noii miniºtri, cel puþin la începerea mandatului sunt identice cu acelea care au funcþionat în mandatul precedent. Dar observaþi, onoraþi colegi, cã legea pe care tocmai am încheiat-o la dezbatere nu prevede obligativitatea de a pãstra structuri, ºi apoi, folosindu-se majoritatea parlamentarã pe care o are, noul Guvern poate sã modifice structurile existente, ºi în acest fel sã asigure cadrul legal în care se desfãºoarã, mã rog, schema organizatoricã de funcþionare a Guvernului.
Deci, din acest punct de vedere, absolut toate guvernele, în momentul în care ºi-au început activitatea, au fãcut-o în mod ilegal în ceea ce priveºte schema de organizare a Guvernului, pentru cã au inventat ministere care nu erau ºi, respectiv, au desfiinþat ministere care funcþionau, nemaivorbind de faptul cã, în acest caz, predarea-primirea gesitiunii, nefãcându-se pe coordonate absolut coerente, uneori întâmpinã anumite dificultãþi, care rezultã tocmai din aceastã inconsecvenþã.
Existã totuºi ceva foarte important în aceastã lege, care mã face sã o votez cu conºtiinþa împãcatã. Întotdeauna Guvernul în exerciþiu, respectiv membrii sãi ºi cei la care se referã obligaþiile codificate prin prezenta lege, are interesul ca sã pregãteascã o predare din aceasta, a gestiunii, iar cei care vin nu au de ce sã se teamã.
Deci acest lucru mi se pare cã se face din normalitatea lucrurilor ºi s-ar pãrea cã nici nu este nevoie de o reglementare, cu atât mai mult cu cât nu prea se prevãd sancþiuni colosale pentru un prefect care, eventual, a murit ºi nu a avut cum sã-ºi predea gestiunea. Mulþumesc.
Vã mulþumesc foarte mult.
Stimaþi colegi, dacã mai sunt observaþii, puncte de vedere?
Nu mai sunt. Vã propun sã trecem la votarea legii. Titlul legii, dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 100 de voturi pentru, 6 împotrivã, douã abþineri, titlul legii a fost adoptat.
Articolul unic. Observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 96 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã, 3 abþineri, articolul unic a fost adoptat.
Rog, votul dumneavoastrã pentru lege în ansamblu. Vã rog sã votaþi.
Cu 91 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã, 4 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României. Mulþumesc, domnule ministru!
Am încheiat. Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte!
Stimaþi colegi, vã mulþumesc foarte mult!
Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 290/2000 pentru modificarea art. IX din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã ºi pentru abrogarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã.
Din partea Ministerului Justiþiei, vã rog... ºi domnul preºedinte Roibu Aristide, preºedintele Comisiei juridice... mulþumesc pentru prezenþa la pupitru!
Domnule ministru, v-aº ruga, o sintezã pentru susþinerea acestui proiect de lege.
## **Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Justiþiei_ **:**
Mã numesc Alexe Costache Ivanov ºi sunt secretar de stat la Ministerul Justiþiei, însãrcinat cu relaþia cu Parlamentul.
Vã ascultãm, domnule ministru!
În ºedinþa de Guvern din 29 decembrie anul trecut a fost adoptatã Ordonanþa de urgenþã pentru modificarea art. IX din Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 138 din 2000 pentru modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã ºi pentru abrogarea Ordonanþei nr. 13/1998 pentru modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã.
Modificãrile care au fost aduse Codului de procedurã civilã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 138/2000 sunt de substanþã, iar unele dintre ele au în vedere introducerea unor reglementãri procesuale absolut noi, cum ar fi: cercetarea procesului în cazul administrãrii probelor de cãtre avocaþi ºi dispoziþii privind soluþionarea litigiilor în materie comercialã.
De asemenea, noile reglementãri vizeazã executarea silitã, scopul ºi obiectul executãrii silite, titlul executor, cererea de executare, întoarcerea executãrii, cursul prescripþiei, conþinutul procesului-verbal pentru actele de executare, vânzarea la licitaþie, procedura împãrþirii judiciare ºi altele.
Însuºirea temeinicã de cãtre magistraþi a acestor prevederi procesuale, care sunt absolut în premierã în þara noastrã, nu a fost posibilã în timpul prevãzut de art. IX al ordonanþei, în condiþiile în care magistraþii se confruntã cu un volum mare de cauze care se aflã pe rolul instanþelor. ªi asta, indiferent de nivelul instanþelor la care aceºtia lucreazã.
Pe de altã parte, intrarea în vigoare la termenul prevãzut a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/2000 nu dãdea garanþia cã aceste prevederi au fost asimilate ºi de cãtre terþii care participã la realizarea actului de justiþie Ñ este vorba de experþi, avocaþi, grefieri, executori judecãtoreºti Ñ ºi chiar pãrþile ar fi fost, dupã opinia noastrã, nepregãtite pentru a se începe aplicarea noilor prevederi.
Ca urmare, prin aceastã ordonanþã de urgenþã, data intrãrii în vigoare a prevederilor Ordonanþei de urgenþã nr. 138, a fost prorogatã, cu excepþia prevederilor art. 131, 134 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 138/2000, prevederi care se referã la materia recursului în anulare care, dupã cum vã este cunoscut, au fost de naturã sã lãrgeascã cazurile în care ministrul justiþiei sau procurorul general poate sã solicite Curþii Supreme de Justiþie admiterea unui recurs în anulare. Acest lucru este bun pentru cã, în intervalul de timp de la 2 ianuarie ºi pânã la data când s-a prorogat intrarea în vigoare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138, pentru celelalte prevederi legale, despre care deja am vorbit, va exista timpul necesar pentru ca în cadrul Parchetului General sã se organizeze o direcþie cu specialiºtii necesari care sã verifice sesizãrile cetãþenilor ºi, eventual, sã ºi sesizeze Curtea Supremã cu soluþionarea recursului în anulare în noua sa formulare.
Mulþumesc, domnule ministru, pentru sintezã. Cred cã e suficient. Toþi colegii au citit materialele, au ºi expunerea de motive.
Rog pe domnul preºedinte al Comisiei juridice, Aristide Roibu, sã prezinte raportul.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru drepturile omului ºi de cãtre Consiliul Legislativ ºi în ºedinþa din 9 ianuarie 2001 Comisia juridicã a dezbãtut proiectul de lege ºi a hotãrât, cu 9 voturi pentru ºi douã voturi împotrivã, sã adopte raport favorabil, fãrã amendamente de redactare.
## Mulþumesc foarte mult.
Luãri de cuvânt la dezbateri generale sunt? Domnul senator Predescu, vã ascultãm.
Doresc sã reamintesc cã Senatul României, examinând în legislatura precedentã acea Ordonanþã cu nr. 13 din 1998, a respins-o cu o majoritate confortabilã. Numai împrejurarea cã nu a luat-o în discuþie ºi Camera Deputaþilor a fãcut ca ea sã rãmânã în vigoare ºi sã se aplice în continuare. Este una dintre mãsurile care au fost aduse în organizarea ºi funcþionarea justiþiei, cu numeroase ºi dintre cele mai grave dificultãþi în realizarea actului de justiþie ºi în detrimentul cetãþenilor. Aºa încât problema aceasta nu ridicã nici un fel de dificultate în a fi rezolvatã. Rog toþi colegii sã fie de acord cu abrogarea acelei ordonanþe, a reglementãrilor din ea, ºi cu repunerea în vigoare a reglementãrilor anterioare modificãrilor survenite prin aceastã ordonanþã.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc foarte mult. Este vorba despre acea motivare a hotãrârilor judecãtoreºti.
## **Domnul Ion Predescu**
**:**
ªi altele.
## ªi altele.
Deci, stimaþi colegi, mai sunt luãri de cuvânt? Nu mai sunt.
Vã rog sã votaþi titlul legii.
Cu 84 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 5 abþineri, titlul legii a fost adoptat.
Articolul unic. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 86 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã, 4 abþineri, articolul unic a fost adoptat.
Rog, votul dumneavoastrã pentru lege în ansamblu. Cu 84 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã, 3 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senatul României.
Vã mulþumim foarte mult, domnule ministru! Mulþumim, de asemenea, comisiei!
Trecem la urmãtorul proiect de lege, proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 292/2000 pentru stabilirea unor mãsuri privind reorganizarea ºi funcþionarea Secretariatului General al Guvernului. Din partea Guvernului, domnul ministru Octav Cozmâncã, ºi din partea Comisiei pentru administraþie publicã localã, domnul Seres DŽnes.
Domnule ministru Cozmâncã, rog, o sintezã de prezentare, pentru cã am citit ºi noi expunerile de aici. Deci foarte pe scurt, ca sã câºtigãm timp.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Propunem spre aprobare Senatului proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 292/2000 pentru stabilirea unor mãsuri privind reorganizarea ºi funcþionarea Secretariatului General al Guvernului. Dorim sã supunem atenþiei dumneavoastrã acest proiect, întrucât a fost necesarã adoptarea acestei ordonanþe de urgenþã pentru a fi puse în acord noile reglementãri ºi în primul rând crearea funcþiei de ministru coordonator pentru Secretariatul General al Guvernului prin acceptarea de cãtre Parlament a programului de guvernare ºi a listei Cabinetului.
În al doilea rând, pentru cã este necesarã modificarea unor prevederi din Statutul funcþionarului public ºi prin acest proiect de lege se asigurã modificarea structurii organizatorice a Secretariatului General al Guvernului ºi redefinirea funcþiilor ºi competenþelor pe care acest organism le are în structura aparatului de lucru al Guvernului. În proiectul de ordonanþã sunt reglementate toate aceste lucruri ºi cu deosebire funcþiile Secretariatului General al Guvernului care sunt puse în acord în momentul de faþã ºi cu proiectul de lege care a trecut prin Senat, ºi anume, organizarea ºi funcþionarea Guvernului ºi ministerelor, urmând ca atribuþiunile concrete, specifice, sã fie stabilite prin decizie a primului-ministru. Voi interveni la articole, dacã va fi cazul, ºi voi da explicaþiile cuvenite. Vã mulþumesc ºi supun aprobãrii dumneavoastrã acest proiect de lege care a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ!
Vã mulþumesc foarte mult.
Rog pe domnul preºedinte Seres, din partea comisiei.
Da. Domnule preºedinte, Comisia pentru administraþie publicã a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 292/2000. S-au primit avizele favorabile de la Consiliul Legislativ ºi Comisia juridicã. Atât prin conþinutul, cât ºi prin obiectivul sãu de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Comisia a analizat proiectul de lege ºi l-a avizat favorabil, urmând a se dezbate în plenul Senatului cu amendamentele noastre. Mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc foarte mult.
Stimaþi colegi, avem la art. 2 o serie de amendamente. Le vom parcurge imediat.
Dacã la dezbateri generale sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.
Vot · approved
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 290/2000 privind modificarea articolului IX din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã ºi pen- tru abrogarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã
Articolul unic, pe care vi-l supunem acum aprobãrii, va fi într-o redactare refãcutã: ”Se aprobã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 292/2000 pentru stabilirea unor mãsuri privind reorganizarea ºi funcþionarea Secretariatului General al Guvernului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 29 decembrie 2000, cu urmãtoarele modificãri:...Ò Pentru cã avem amendamentele respective. De acord? ªi vã propun sã intrãm direct pe text, numai cu amendamentele propuse de cãtre comisie. Este vorba despre art. 2 al ordonanþei, da?
Rog comisia, la articolul 2, care are un singur alineat cu punctele a), b), c) ºi d). La art. 2 litera a), domnule preºedinte Seres, vã rog, vã ascult.
Domnule preºedinte, la litera a) propunem scoaterea sintagmei ”supunere spreÒ din penultimul rând. Dau citire textului, aºa cum îl propune Comisia pentru administraþie publicã.
Vã ascultãm, domnule senator. Vã rog sã vã spuneþi ºi numele.
Domnule preºedinte, nu mi se pare firesc cã aceastã ordonanþã nu a trecut pe la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Despre A.V.A.B. pot sã vã dau suficiente exemple cã lucrurile nu merg cum trebuie. Faptul cã ea este în subordinea Guvernului ridicã semne de întrebare dacã nu apar un set de politici în funcþionarea acestei instituþii. Din aceastã cauzã aº dori ca domnul ministru sã ne explice de ce trebuie A.V.A.B.-ul sã treacã în subordinea Secretariatului General al Guvernului?
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Domnule senator, probabil cã nu aþi înþeles. Suntem la articolul 2. Am spus dacã aveþi de luat cuvântul la dezbateri generale ºi nu aþi avut. Deci, scuzaþi-mã, suntem la punctul a) de la alineatul 2. Dacã aveþi observaþii aici?
## **Domnul Iuliu Pãcurariu**
**:**
Nu.
Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi, sunt observaþii? Nu sunt. Guvernul, de acord?
De acord.
Vã rog, tot la articolul 2 litera c), comisia are un amendament.
Da. Comisia pentru administraþie publicã propune urmãtoarea reformulare: ”funcþia de reprezentare, prin care se poate asigura reprezentarea Guvernului, a primului-ministru, a structurilor aparatului de lucru al Guvernului sau, dupã caz, a altor structuri organizatorice care funcþioneazã sub autoritatea sa în relaþiile cu celelalte instituþii ºi autoritãþiÒ.
Vã mulþumesc foarte mult. Deci o problemã de redactare.
Stimaþi colegi, dacã aveþi observaþii la amendamentul comisiei, art. 2 litera c)? Nu sunt. Guvernul?
Vã rog!
Observaþia comisiei este corectã.
”Funcþia de autoritate care se exercitã în domeniul asigurãrii respectãrii procedurilor privind pregãtirea, elaborarea, avizarea ºi prezentarea proiectelor de acte normative care se înainteazã Guvernului, precum ºi a procedurilor de adoptare a acestora.Ò Fãrã ”supunere spre adoptareÒ. Aceasta presupune ºi actele pregãtitoare ºi cele ulterioare adoptãrii actelor Guvernului.
Vã mulþumesc foarte mult.
Rog pe domnul preºedinte sã prezinte amendamentul la litera c) art. 2.
Din salã
#99445Acesta a fost! Aþi citit amendamentul la litera b)!
La litera c) am citit, domnule preºedinte. La b) nu avem amendament.
Scuzaþi-mã! Mai sunt alte amendamente?
Nu.
Vã mulþumesc foarte mult. Guvernul am înþeles cã este de acord.
De acord.
Rog colegii senatori, dacã la art. 2 literele a), b) ºi c) vizavi ºi de amendamentele propuse de comisie, mai aveþi alte observaþii? Nu sunt observaþii.
Vã propun articolul 1, cu urmãtoarele modificãri în care se trec toate amendamentele propuse de comisie la articolul 2.
Vã rog sã votaþi pe acestã formulã.
Deci articolul unic, cu amendamente.
Cu 84 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã, 3 abþineri, articolul unic cu amendamentele respective a fost adoptat.
Rog, votul dumneavoastrã pentru legea în ansamblu. Cu 86 de voturi pentru, 17 voturi împotrivã, 3 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senatul României.
Domnule ministru, vã mulþumim! Dacã aveþi ceva de spus?
Da. Mulþumesc mult, domnule preºedinte.
Aº vrea totuºi sã dau o explicaþie colegialã domnului senator în legãturã cu A.V.A.B.-ul. A.V.A.B.-ul ºi pânã acum era în subordinea Guvernului, numai cã era coordonat de cãtre primul-ministru. Potrivit unei decizii care a fost datã la nivelul Executivului, toate aceste structuri Ñ ºi care sunt cuprinse ºi în programul de guvernare Ñ toate aceste agenþii, secretariate, departamente trec în subordinea ministerelor. De ce? Fiindcã erau vreo 38. Erau încã douã guverne pe lângã un guvern. ªi, practic, nu ºtia nimeni ce fac aceste organisme ºi cum aplicã politica guvernamentalã în sectoarele în care îºi desfãºoarã activitatea.
Este corectã observaþia. Într-adevãr, lucrurile aºa stau la A.V.A.B. Vã dau un singur exemplu. Dacã A.V.A.B.-ul recupereazã vreo 20% din creanþe, la B.C.R. se recupereazã peste 90%. De ce acolo se poate ºi aici, la aceastã instituþie, nu se poate sã se realizeze acest lucru?! De aceea, vom proceda la o reorganizare a acestei instituþii ºi ea sã-ºi intre în atribuþiuni ºi sã facã ceea ce trebuie sã facã, sã-ºi îndeplineascã atribuþiile legale ºi cele care derivã din hotãrârile de Guvern.
Vã mulþumesc foarte mult încã o datã!
ªi eu vã mulþumesc.
Stimaþi colegi, trecem la urmãtorul punct. Rog reprezentantul Ministerului Industriilor sã treacã la pupitru ºi Comisia economicã, domnul preºedinte Dan Mircea Popescu.
Vã mulþumesc.
Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/2000 privind reglementarea situaþiei juridice a conductelor magistrale ºi a instalaþiilor, echipamentelor ºi dotãrilor anexe aferente Sistemului naþional de transport al þiþeiului, gazolinei, condensatului ºi etanului.
Domnule secretar de stat, vã rog sã vã prezentaþi ºi dupã aceea sã ne faceþi o scurtã sintezã pentru justificarea proiectului de lege. Vã rog!
## **Domnul Romulus Ion Moucha** _Ñ secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**
Da. Mã numesc Romulus Moucha, sunt secretar de stat la Ministerul Industriei.
Domnule preºedinte, Domnilor senatori,
Am participat la discuþiile din Comisia economicã privind aceastã ordonanþã de urgenþã. S-a întocmit de cãtre comisie raportul. Suntem absolut de acord cu raportul întocmit de comisie, respectiv cu respingerea Ordonanþei de urgenþã nr. 293/2000 ºi includerea patrimoniului COMPET ca sistem naþional de transport al produselor petroliere la Ministerul Industriei al cãrui obiect de activitate intrã în domeniul acestui minister.
Vã mulþumesc foarte mult.
Domnule preºedinte Dan Mircea Popescu, rog, o sintezã a raportului.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Stimaþi colegi, suntem în prezenþa unei situaþii nefireºti, ºi anume, aceea de a discuta douã ordonanþe venite în acelaºi timp, una o modificã pe cealaltã. Potrivit unei reglementãri recente, ºi anume, Legea nr. 24 din 2000, Comisia economicã vã propune sã preluãm ca amendamente prevederile celei de a doua ordonanþe în prima ordonanþã, respingând, în mod firesc, cea de a doua ordonanþã. Deci aceasta a fãcut Comisia economicã. ªi credem cã se înscrie în ceea ce dorim cu toþii, aceea de a raþionaliza legislaþia din România, inclusiv legislaþia economicã.
Vã mulþumesc foarte mult.
Dacã aveþi întrebãri de pus, luãri de cuvânt? Nu sunt. Vã mulþumesc foarte mult.
Intrãm în dezbaterea pe text.
Titlul legii. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 88 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, douã abþineri, titlul legii a fost adoptat.
Articolul unic, în forma în care este prezentat, cu urmãtoarele modificãri, întrucât avem modificãri. Dacã sunt observaþii la formularea alineatului 1 la articolul unic? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 87 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, douã abþineri, alineatul 1 al art. unic a fost adoptat.
Primul amendament propus la art. 3. O nouã redactare. Redactarea art. 3 va avea urmãtorul cuprinsÉ Rog sã fie prezentat de cãtre domnul preºedinte Dan Mircea Popescu.
Amendamentul: ”Societatea Comercialã COMPET Ñ S.A. Ploieºti este de interes strategic, iar interesele statului aferente acþiunilor deþinute în capitalul social al acesteia vor fi reprezentate de Ministerul Industriei ºi Resurselor. Autoritatea pentru privatizare ºi administrarea participaþiunilor statului va transfera Ministerului Industriei ºi Resurselor acþiunile deþinute la Societatea Comercialã COMPET Ñ S.A. Ploieºti pe bazã de protocol.Ò
Deci o nouã redactare a articolului 3.
O nouã redactare a articolului 3 cu cele douã alineate. Guvernul, de acord?
De acord.
Dacã dumneavoastrã aveþi observaþii, propuneri, comentarii la modificarea articolului 3? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 84 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, 5 abþineri, art. 3 a fost adoptat în redactarea prezentatã de comisie.
Urmãtorul amendament la art. 56, care va avea urmãtorul cuprins. Rog sã fie prezentat de domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu.
”Concesionarul a negociat condiþiile de utilizare a þiþeiului, care reprezintã zestrea conductelor, cu persoanele juridice care deþin acest þiþei cu acordul Ministerului Industriei ºi Resurselor.Ò Este o greºealã de dactilografie: ”persoanele juridice care deþin acest þiþei cu acordul Ministerului Industriei ºi ResurselorÒ.
Vã mulþumesc foarte mult. Guvernul, de acord?
De acord.
Dacã sunt observaþii, propuneri? Nu sunt. Vã rog sã votaþi aceastã redactare, în formula prezentatã de comisie.
Cu 85 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 5 abþineri, art. 5 a fost adoptat în aceastã formulã.
Urmeazã articolul II. Rog sã fie prezentat.
”La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 293/2000 publicatã în Monitorul Oficial al României, nr. 706 din 29 decembrie 2000, Partea I.Ò
Deci o redactare de tehnicã legislativã. Dacã sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 88 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat art. II.
Articolul III, în formularea pe care o propune comisia. Vã ascultãm, domnule preºedinte, prezentaþi cele douã alineate.
”Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 216/2000, cu modificãrile ºi completãrile aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ò Atât, acestã tezã.
Vã mulþumesc foarte mult. Guvernul, de acord?
De acord.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Mulþumesc foarte mult. Sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 4 abþineri, articolul III a fost adoptat, în forma prezentatã de comisie.
Acum
Vot · approved
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 290/2000 privind modificarea articolului IX din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã ºi pen- tru abrogarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã
Rog, votul dumneavoastrã pentru legea în ansamblu. Cu 86 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã, 3 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senatul României.
Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 293/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/2000 privind reglementarea situaþiei juridice a conductelor magistrale ºi a instalaþiilor, echipamentelor ºi dotãrilor anexe, aferente Sistemului naþional de transport al þiþeiului, gazolinei, condensatului ºi etanului.
Foarte pe scurt, domnule secretar de stat. Efectiv este cea de a doua ordonanþã care trebuie sã fie abrogatã, întrucât reglementãrile le-a cuprins în prima. Da?
Da.
Eu cred cã nu necesitã o explicaþie în plus. Domnule preºedinte, de acord, da?
Aceasta este situaþia. Exact.
Deci se propune respingerea ordonanþei de urgenþã. Dacã sunt observaþii, propuneri? Nu sunt.
Vã mulþumesc foarte mult!
Supunem la vot respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 293/2000. Vã rog sã votaþi.
Cu 92 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, 5 abþineri, aceastã ordonanþã care are caracter organic a fost respinsã de Senat. Urmeazã sã intre la Camera Deputaþilor, bineînþeles.
Vã mulþumesc foarte mult, domnule secretar de stat! Vã puteþi retrage. Mulþumim, de asemenea, domnului preºedinte Dan Mircea Popescu!
Trecem la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 294 din 2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 145/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale pentru Ocupare ºi Formare Profesionalã, precum ºi a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.
Domnul secretar Giurãscu, din partea Guvernului, doamna preºedintã Simona Marinescu, din partea Comisiei pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului.
Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul pentru a prezenta acest proiect de lege.
**Domnul Ion Giurescu** _Ñ secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul, sindicatele ºi Patronatul în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**
Necesitatea acestei ordonanþe a apãrut ca urmare a nevoii unei coordonãri mai bune a aplicãrii strategiei ºi politicii în domeniul asigurãrilor sociale. În principal, ordonanþa stabileºte principiul ca preºedinþii celor douã instituþii, respectiv Agenþia Naþionalã pentru Ocupare ºi Formare Profesionalã ºi Casa Naþionalã de Pensii, sã fie secretari de stat în cadrul Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi preºedintele Consiliului de administraþie, urmând ca, în urma acestei modificãri, bugetul, ordonatorul principal de credit în cele douã instituþii sã fie conducãtorul executiv atât la Casa de Pensii, cât ºi la Agenþia Naþionalã pentru Ocupare ºi Formare Profesionalã.
De asemenea, s-a propus modificarea prevederilor referitoare la desemnarea reprezentanþilor Guvernului în consiliile de administraþie ale celor douã instituþii, în sensul cã aceste atribuþii revin în sarcina ministrului muncii ºi solidaritãþii sociale.
Vã mulþumesc foarte mult. Doamna preºedintã Simona Marinescu Ñ o rog sã prezinte raportul Comisiei pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Cu acest proiect de lege, Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului a fost sesizatã în fond. Comisia a întocmit raport favorabil cu amendamentele menþionate în anexã. Menþionez cã proiectul de lege are avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, precum ºi avizul Consiliului Legislativ. Vã mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc foarte mult.
Stimaþi colegi, dezbateri generale, întrebãri, luãri de cuvânt, dacã sunt? Nu sunt.
Atunci
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 290/2000 privind modificarea articolului IX din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã ºi pen- tru abrogarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã
Nu voiam decât sã remarc ce înseamnã reformã ºi în succesiunea guvernelor pentru cã, de fapt, aceastã ordonanþã pentru care actuala putere a votat cu ambele mâini în urmã cu doi ani, menþinând aceste instituþii, construind pe principii europene Ñ ºi mã refer la tripartitism, dialog social, responsabilizare individualã Ñ, nu face astãzi sã o schimbe decât din dorinþa, înþeleg, într-o viziune legitimã, de a schimba câteva funcþii.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Dacã-s binevenite nu stricã. Vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.
-
Vot · approved
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 290/2000 privind modificarea articolului IX din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã ºi pen- tru abrogarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã
- Articolul unic, în formularea ”cu urmãtoarele modificãri
- laÉÒ Deci alineatul 1 la articolul unic.
- Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
- Cu 85 de voturi pentru, 15 voturi împotrivã, douã
- abþineri, alineatul 1 la articolul unic a fost adoptat. Intrãm pe modificãri.
La articolul I articolul 4 punctul 2 litera b), comisia vine cu un amendament.
Vã rog sã-l prezentaþi.
Da. Am fãcut o completare, domnule preºedinte. În sensul reformei pe piaþa muncii în domeniul ocupãrii, serviciile prestate de Agenþia Naþionalã de Ocupare a Forþei de Muncã trebuie sã adreseze nu numai persoanele neîncadrate în muncã, ci ºi pe acelea care doresc la un moment dat sã-ºi schimbe locul de muncã, sã-ºi schimbe orientarea profesionalã. Aceastã completare ar da posibilitatea, cu platã, ca aceste persoane sã aibã acces la serviciile organizate de agenþie.
Aþi auzit justificarea. Dacã sunt obiecþii, observaþii? Nu sunt.
Acest amendament îl supunem aprobãrii. Vã rog sã votaþi.
Cu 73 de voturi pentru, 15 voturi împotrivã, 3 abþineri, a fost adoptat acest amendament în formula propusã de comisie.
Articolul I (roman) 5.1 litera b), de asemenea, un amendament al comisiei, vã rog sã-l prezentaþi.
Este vorba de instituirea controlului Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale asupra subdiviziunilor locale ale Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã. Pentru ca aceastã agenþie sã se bucure de independenþa pe care o prevede, am stabilit cã singurele organe abilitate sã cearã rapoarte ºi sã facã verificãri sunt cele centrale de specialitate.
Deci, în speþã, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.
Vã mulþumesc foarte mult.
Deci acesta este amendamentul. Guvernul este de acord?
Stimaþi colegi, observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 77 de voturi pentru, 17 voturi împotrivã, 3 abþineri, ºi acest amendament a fost acceptat în forma prezentatã de comisie.
Punctul 5 tot la articolul I (roman) articolul 7 (arab) alineat 2, avem, de asemenea, un amendament al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.
Vã ascultãm, doamna preºedinte!
Am adãugat, domnule preºedinte, ºi sintagma ”ºi formare profesionalãÒ pentru cã, în fapt, prestatorii de servicii pe care-i acrediteazã Agenþia Naþionalã de Ocupare ºi Formare Profesionalã au dreptul, potrivit legii, sã dezvolte toate tipurile de servicii pe care agenþia însãºi le face. Deci atât servicii de ocupare, cât ºi de formare profesionalã.
Domnul secretar de stat Giurescu, citiþi textul. ”Criteriile de acreditare a prestatorilor de serviciu de ocupareÉÒ
”Ése stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.Ò
De ocupare a cui?
Atât!
De ocupare a cui?
De ocupare a forþei de muncã.
De ocuparea Parcului Libertãþii?
De ocupare a forþei de muncã.
Atunci puneþi textul cum trebuie, dar nu poþi sã laºi: ”criteriile de acreditare a prestatorilor de servicii de ocupare se stabilescÒ. Care ocupare? Ocupare prin forþã armatã?
De ocupare a forþei de muncã.
Deci propuneþi oricum o modificare: ”criteriile de acreditare a prestatorilor de servicii de ocupare a forþei de muncãÒ.
Da. ªi sã se scoatã ºi ”formarea profesionalãÒ.
Înainte de a solicita colegilor, doamna preºedinte de comisie Simona Marinescu.
Vã mulþumesc foarte mult. Guvernul, de acord?
Nu suntem de acord. Cerem scoaterea ”ºi formarea profesionalãÒ din cadrul articolului, deci rãmânerea la vechea formã a articolului, deoarece prin Ordonanþa de Guvern nr. 129 din 2000, prin aceastã ordonanþã s-a prevãzut ca aceste criterii sã se elaboreze în mod unitar pentru toþi adulþii, în care intrã ºi ºomerii, deci aceste criterii vor fi stabilite de cãtre Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi Ministerul Educaþiei Naþionale.
Deci existã în altã parte prevãzut acest lucru.
Da, cred cã ºi ”formare profesionalãÒ se referã la tipurile de servicii pe care aceºti prestatori le pot dezvolta. Dacã vrem sã stabilim domeniul de reglementare pentru aceste criterii de acreditare, ar trebui sã spunem ”criteriile de acreditare a prestatorilor de servicii în domeniul ocupãrii forþei de muncã ºi al formãrii profesionaleÒ. Atunci ar fi fost evident cã ne referim la domeniile în care facem criteriile de acreditare.
De fapt, noi am considerat cã este vorba de denumirea acestor prestatori de servicii, care sunt prestatori de servicii în domeniul ocupãrii ºi formãrii profesionale.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/29.I.2001
Aº vrea sã vã spun cã, în situaþia în care separãm ”ocupareaÒ de ”formare profesionalãÒ, înseamnã cã discutãm doar de prestatori care vor face medierea forþei de muncã, fãrã nici o îmbunãtãþire a calitãþii acesteia. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc ºi eu. Doamna senator Norica Nicolai.
Susþin amendamentul Comisiei pentru muncã, pentru cã face parte dintr-o filozofie integrantã. Nu poþi concepe ocuparea fãrã perfecþionarea ºi fãrã formarea forþei de muncã într-un domeniu sau altul. Ar însemna sã negãm principiile prevãzute în Legea nr. 1/1991.
Avem deja o lege a formãrii profesionale care presupunea elaborarea unor criterii pe baza cãrora devin eligibili furnizorii de formare profesionalã ºi este momentul sã avem o viziune unitarã.
De aceea, propun votarea amendamentului propus de Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.
Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi, sunt douã puncte de vedere.
Vã rog, dacã aveþi dumneavoastrã comentarii, observaþii referitor la aceste amendamente? Nu sunt.
Domnul secretar de stat Giurescu, pentru ultima oarã, aveþi cuvântul. Vã rog!
Deci vreau sã ne înþelegem foarte clar. Aceastã instituþie are ºi aceastã menire, de a face formare profesionalã.
Deci, prin lege, ea face formare profesionalã. Numai cã noi aici discutãm despre criteriile de acreditare a prestatorilor, este cu totul altceva.
Deci criteriile de acreditare nu pot fi fãcute în douã moduri diferite: una pentru ºomeri ºi una pentru restul populaþiei.
Existã aceastã ordonanþã de Guvern care trateazã în mod unitar aceste criterii.
Deci din cauza aceasta nu cred cã are rost sã introducem aici, la criterii vorbesc, nu cã aceastã instituþie nu ar face formare profesionalã.
În general, criteriile sunt cam aceleaºi, domnule preºedinte, iar dacã insistã iniþiatorul...
Numai o secundã, imediat vã dau cuvântul! Vreau sã înþeleagã colegii când voteazã, cãci altfel facem ping-pong-ul acesta în permanenþã.
Rugãmintea este, domnul Giurescu înþeleg cã spune cam aºa: ”criteriile acestea de acreditare pentru prestatorii de servicii care se ocupã de ocuparea forþei de muncãÒ.
Doamna senator Norica Nicolai vine ºi completeazã, mie trebuie sã-mi priveºti sistemul integrat, scopul este
formarea profesionalã ºi trebuie sã-l leg, prestatorul de servicii trebuie sã aibã tot acest ansamblu, nu face ocupare, trebuie sã facã formare profesionalã pentru a putea crea loc de muncã.
Deci rugãmintea mea este, doamna preºedinte Simona Marinescu, dacã sunt lãmuriri suplimentare de dat pentru colegii noºtri senatori.
Domnule preºedinte,
Domnilor senatori,
Criteriile de acreditare sunt unitare. Ceea ce vrea sã spunã iniþiatorul este cã acreditarea în sine pe cele douã domenii distincte, spune iniþiatorul, ºi anume ocuparea forþei de muncã ºi formarea profesionalã, s-ar face de douã instituþii diferite.
Pe de o parte, la prestatorii de servicii de ocupare în domeniul forþei de muncã trebuie sã se pronunþe agenþia ºi Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale; în ceea ce priveºte acreditarea în domeniul formãrii profesionale discutãm de Consiliul Naþional pentru Formare Profesionalã.
Aici însã vorbim de criterii, nu de cine face în sine acreditarea ºi considerãm cã printr-o hotãrâre a Guvernului se pot stabili ele în continuare, întâi ocuparea forþei de muncã ºi apoi formarea profesionalã.
Nu înþelegem de ce trebuie sã disparã sintagma ”formare profesionalãÒ ºi din textul legii. Oricum, nu ºtiu dacã au semnat colegii noºtri senatori, dar urmare acestei ordonanþe, agenþia nu se mai numeºte ”Naþionalã pentru Ocupare ºi Formare ProfesionalãÒ, ci a rãmas doar Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã, deºi continuã sã dezvolte cursuri de formare profesionalã.
Poate iniþiatorul a omis ceva din prezentarea acestei noi instituþii.
Mulþumesc.
Cred cã ne putem opri aici cu dezbaterile. Dacã totuºi colegii mai au de adãugat ceva... Deci formula care se propune de cãtre comisie ºi susþinutã ºi de doamna senator Norica este urmãtoarea, deci articolul 7(2) punctul 5: ”Criteriile de acreditare a prestatorilor de servicii de ocupare a forþei de muncã ºi formare profesionalã se stabilesc prin hotãrâri ale Guvernului.Ò Corect?
Da.
Iar reprezentantul Guvernului îºi pãstreazã punctul de vedere?
Da.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Bun. Deci supunem la vot propunerea comisiei. Vã rog sã votaþi.
Deci amendamentul propus de comisie în formula pe care am citit-o. Cu 83 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivã, 3 abþineri, amendamentul a fost aprobat în formula prezentatã de comisie, cu adãugirea respectivã: ”ocuparea forþei de muncã ºi formarea profesionalãÒ.
Stimaþi colegi, aceastea au fost amendamentele.
Vã
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 290/2000 privind modificarea articolului IX din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã ºi pen- tru abrogarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã
Aº vrea sã vã rog, domnule preºedinte, la articolul I existã un amendament pe care l-am formulat personal. Comisia a votat împotrivã.
Articolul II (roman), la articolul II (roman) punctul 1, art. 140(3), da? Vã ascultãm.
Acest amendament nu este cel la care fãceam referire. Acest amendament este introdus de comisie, este vorba de completarea sintagmei ”ordonator de crediteÒ cu termenul ”principalÒ, deci ”ordonator principal de crediteÒ, pentru cã aceasta este definiþia corectã.
Corect, aºa este. Doamna senator Norica.
Domnule preºedinte, propun sã respingeþi atât formularea Guvernului, cât ºi formularea comisiei. Ea contravine flagrant dispoziþiilor articolului 37 din Legea nr. 72/1996 a finanþelor publice. Este inadmisibil ca un ordonator principal de credite care este ministru sã delege execuþia bugetarã unei persoane care are o atribuþie de director executiv, atâta vreme cât preºedintele acestei Agenþii de Ocupare ºi Formare Profesionalã are rang de ministru.
Atunci înþeleg cã este doar o funcþie decorativã aceasta, de secretar de stat ºi preºedinte al Agenþiei de Formare Profesionalã, care nu atrage nici un fel de rãspundere ministerialã, pentru cã nu poate, practic, sã predea un exerciþiu bugetar ºi contravine ºi spiritului modificãrilor actuale.
Discutãm practic despre o agenþie care se ocupã efectiv de medierea muncii, deci de ocuparea forþei de muncã ºi nu merge decât pe punerea în practicã a mãsurilor pasive pe care le prevede un guvern sau altul.
Eu propun sã respingem ºi sã mergem pe textul iniþial din Legea nr. 145/1998. Ministrul muncii deleagã execuþia bugetarã preºedintelui Agenþiei Naþionale de Ocupare ºi Formare Profesionalã, pentru cã acest lucru este firesc ºi legal ºi denotã o opþiune politicã coerentã.
Am înþeles. Reprezentantul ministerului?
Iertaþi-mã, dar cred cã discutãm despre altceva acum. Deci noi discutãm despre un alt articol. Doamna a luat-o puþin înainte cu articolele. Este vorba de faptul cã
la punctul 1, exact, am cerut ca... s-a fãcut o completare: ”Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale este ordonator principal de credite.Ò S-a introdus ”principalÒ, aceasta discutãm acum.
Nu a fost votat acest articol, nu?
ªi urmeazã sã se discute amendamentele respinse de comisie.
## **Doamna Simona Marinescu:**
Ce se întâmplã? La acest articol existã un amendament pe care comisia l-a votat, ºi anume acela de a introduce termenul ”principalÒ. De asemenea, este amendamentul meu personal, domnule preºedinte, care nu a fost aprobat de comisie, dar pe care vã rugasem sã-mi permiteþi sã-l susþin ºi sã-l
Vot · Amânat
Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 290/2000 privind modificarea articolului IX din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã ºi pen- tru abrogarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea ºi completarea Codului de procedurã civilã
Dupã ce întâi trecem în revistã cele acceptate, trecem ºi la celelalte.
Deci la articolul II (roman), punctul 1 articolul 140(3), comisia propune urmãtoarea formulare: ”Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi va delega atribuþiile prevãzute de dispoziþiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de credite bugetare, conducãtorul executiv al C.N.P.A.S.-ului.Ò
Mai sunt comentarii, observaþii aici? Dupã aceea intrãm pe Senat. Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 85 de voturi pentru, 17 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost acceptat amendamentul propus de cãtre comisie.
Înþeleg cã existã un amendament care nu a fost însuºit, da?
Da, ºi la care am cerut permisiunea sã-l susþin.
Deci vã rog sã-l prezentaþi.
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Aºa cum a spus ºi iniþiatorul, aºa cum au spus ºi ceilalþi colegi senatori, prin aceastã ordonanþã, douã instituþii care au fost concepute a fi independente, a fi autonome prin legile de organizare votate de Parlament, devin subordonate, dependente de decizia ministrului muncii ºi solidaritãþii sociale, deºi ele însele au o conducere tripartitã ºi au un preºedinte.
Prin aceastã ordonanþã, cei doi preºedinþi, ai Agenþiei Naþionale de Ocupare ºi Formare Profesionalã ºi ai Casei Naþionale de Pensii ºi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale, devin secretari de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.
Ceea ce este însã foarte grav este cã, potrivit acestei ordonanþe, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, devenit ordonator principal de credite, deleagã necondiþionat aceastã competenþã cãtre doi directori executivi, deci nu secretarilor de stat care sunt preºedinþii acestor instituþii, ci cãtre doi directori executivi care conduc cele douã instituþii la care fãceam referire.
În susþinerea amendamentului meu de eliminare a textului referitor la preºedintele Agenþiei Naþionale de Ocupare ºi Formare Profesionalã ºi de corecþie asupra articolului care vorbeºte de preºedintele Casei de Pensii, aº vrea sã fac menþiune la articolul 35 din Legea nr. 72/1996 a finanþelor publice, care spune urmãtoarele: ”Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea ºi repartizarea creditelor bugetare înlocuitorilor lor de drept.Ò
Potrivit noii hotãrâri de organizare a acestui Minister al Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, articolul 10, înlocuitorii de drept ai ministrului sunt cei 4 secretari de stat: cel care rãspunde de relaþia cu Parlamentul, cel care rãspunde de integrarea europeanã ºi cei doi care sunt preºedinþi ai Agenþiei de Ocupare, respectiv ai Casei de Pensii.
Nu cred cã existã un asemenea precedent, ca ministrul sã delege competenþa de ordonator principal de credite cãtre un director executiv, între ministrul ºi directorul executiv existând un preºedinte, secretar de stat, preºedinte al Consiliului de administraþie, motiv pentru care am sã vã rog sã fiþi de acord sã supunem la vot amendamentul meu.
Numai o secundã, rãmâneþi un pic la microfon ca sã înþelegem foarte bine! Deci la articolul II alin. 1...
Întâi la articolul I aº vrea sã vã rog.
...punctul 3. Deci ce propuneþi, cãci sunã aºaÉ îi dau citire, da?
Deci în ordonanþã scrie în felul urmãtor: ”Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale este ordonator principal de credite pentru bugetul de asigurãri sociale de stat ºi va delega atribuþiile prevãzute în dispoziþiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de credite bugetare conducãtorului executiv.Ò Da?
”...al Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã.Ò
Eu am propus ca acest text sã se elimine, deoarece în Legea de organizare a agenþiei, la articolul 15(2), ordonatorul principal de credite este preºedintele agenþiei, deci astãzi secretar de stat, cãruia ministerul muncii ºi solidaritãþii sociale îi deleagã aceastã competenþã.
Deci el devine ordonator secundar de credite, principalul fiind ministrul.
Domnul senator Sergiu Nicolaescu.
Mie mi se pare cã încercãm sã eliminãm o situaþie ºi apare o altã contrazicere. Contrazicerea faptului cã se spune cã aceste instituþii þin direct de ministru.
Din moment ce þin direct de ministru, nu pot sã aparã intermediari la credite, sã aparã un secretar de stat. Aceastã contrazicere ar rãmâne ºi mai puternicã.
Domnul senator, ele sunt instituþii distincte, care sunt create în subordinea ministerului...
ªi þin direct de minister.
Avem 3 ierarhizãri: ordonator principal de credite este ministrul, ordonatorul secundar ºi ordonatorul terþiar de credite.
Deci el devine ordonator secundar de credite, deci ministrul îl deleagã ºi desface buget pentru agenþie ºi pentru consiliu, deci îºi face buget propriu, dar toþi banii îi primeºte ministrul, deci bugetul este la nivel de minister, dar are în spate o anumitã fundamentare chiar la aprobarea bugetului. ªi Agenþia Naþionalã de Formare are o anexã cu bugetul propriu ºi consiliul are, de asemenea, o anexã, toate însã centralizate dau bugetul ministerului ºi atunci ministrul devine ordonator principal de credite, dar el este obligat sã repartizeze, conform anexelor la buget, ordonatorilor secundari care sunt preºedinþi secretari de stat.
ªi ei devin ordonatori secundari. Sunt absolut de acord cu dumneavoastrã, sigur cã da, aceasta este.
Deci aceasta este formula, ca sã fie de înþeles, pe care o propune...
Deci sã rãmânã în continuare ºi ordonatori secundari de credite. Dar nu aþi avut decât de pierdut din aceasta.
Deci, în consecinþã, eu nu cred cã este prea mult de comentat, domnule secretar de stat Giurescu. Ce se propune aici este cã nu poþi sã sari peste un conducãtor de agenþie ºi sã-l faci ordonator secundar pe director în locul ministrului.
Numai o secundã! Domnul senator ªtefan Viorel.
Domnule preºedinte, înainte de toate cred cã ar trebui domnul ministru sã facã o precizare, dacã nu cumva, pentru cã eu nu regãsesc nicãieri noþiunea de director executiv, ci pe cea de conducãtor executiv, ºi în limbajul uzual prin conducãtor executiv se înþelege ºi preºedintele Consiliului de administraþie ºi, dacã s-a avut în vedere acest lucru, atunci textul este în regulã. Dacã nu s-a avut în vedere... ºi s-a avut în vedere directorul executiv, eu susþin amendamentul, dar în aceastã variantã vã rog sã observaþi cã va trebui sã ne întoarcem ºi la amendamentul votat mai devreme, pentru cã discutãm despre acelaºi subiect.
Este formulat.
Da, dar s-a votat, punctul 1 articolul 140(3) s-a votat, fãrã sã þinem cont de...
Eu am anunþat cã am un amendament care n-a fost admis de comisie.
Haideþi sã citim cu atenþie ºi rãdare! Dumneavoastrã aþi fãcut amendamentul vizavi de Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã?
ªi de Casa Naþionalã de Pensii. Îl aveþi în raport, dacã daþi pagina.
Dar mai sus puþin, la ultimul amendament al comisiei, am votat formularea propusã, fãcând abstraþie de amendamentul dumneavoastrã ºi va trebui sã ne întoarcem sau ceva de genul acesta.
Domnul preºedinte a anunþat cã...
Stimaþi colegi, vã amintesc încã o datã cã nu suntem la un simpozion ºi la o întâlnire publicã, suntem în Senatul României ºi nu aveþi voie sã vorbiþi decât dacã vã dau cuvântul.
Vã ascultãm, domnul senator ªtefan Viorel.
Mã scuzaþi!
Domnule preºedinte, deci, pe scurt, cele douã probleme aº vrea sã le sesizez. Sã precizeze reprezentantul Guvernului dacã a avut în vedere prin sintagma ”conducãtor executivÒ, dacã l-a avut în vedere pe director sau l-a avut în vedere pe preºedinte, deci respectiv secretarul de stat care este preºedinte; ºi, a doua problemã, vã rog sã reanalizãm amendamentul votat la punctul 1 articolul 140 alineatul 3, pentru ca sã fim consecvenþi în decizii. Vã mulþumesc.
Deci alineatul 3 este în concordanþã cu ce susþine doamna Simona Marinescu ºi nu este nevoie sã umblãm la el.
Nu, în alineatul 3 s-a pãstrat ”conducãtor executivÒ.
Domnul senator ªtefan, deci vã citesc încã o datã ce am aprobat. Nu, vã rog eu, nu mai veniþi la microfon, vã rog frumos!
Deci facem un caz dintr-o treabã care este atât de simplã... De ce? Pentru cã nu am nevoie de nimic. Vreau sã vã spun cã nici nu trebuie sã reglementez nimic, pentru ca am Legea finanþelor publice ºi am ºi legi în vigoare, cine este ordonator principal de credite, cine este secundar, cine este terþiar. Nu trebuie sã dau nimic pentru aºa ceva. Dar Guvernul s-a complicat, încercând o formulare în care sã sarã, sã dea o interpretare cã se sare peste conducãtorul instituþiei ºi devine ordonator secundar de credite un director.
Aici este confuzia totalã. ªi nu se poate aºa ceva. Deci eu vã propun... este foarte bine ce am votat ºi propun domnului Giurescu sã fie de acord ca acest punct la articolul II (roman) punctul 1(3), ºi-l citez, sã fie eliminat. Cãci aceasta se doreºte ºi rãmâne legea în vigoare. Spun bine?
Da, domnule preºedinte, numai cã aº vrea sã vã rog sã aveþi în vedere cã aceeaºi problemã a delegãrii competenþei de ordonator principal de credite apare ºi în favoarea directorului executiv al Casei de Pensii, aceastã menþiune fiind fãcutã la punctul 1, articolul 140 alineatul 3. ªi aici eu am formulat acelaºi amendament. Vã mulþumesc.
Stimaþi colegi, haideþi cã pierdem prea mult timp! Noi am votat, urmãriþi-mã un moment, la articolul II (roman) punctul 1 (arab) articolul 140(3), am votat urmãtoarea formulare, am introdus ”ordonator principalÒ. Formularea era urmãtoarea: ”Ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi va delega atribuþiile prevãzute în dispoziþiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de credite bancare preºedintelui C.N.P.A.S.-ului.Ò Da?
În baza acestei ordonanþe de urgenþã, Guvernul a ºi adoptat o hotãrâre privind conþinutul protocolului de predare-primire, o hotãrâre de Guvern care are patru anexe: una se referã la predarea-primirea între primii-miniºtri, a doua, referitoare la predarea-primirea între miniºtri, ºi a treia, referitoare la derularea acestui proces între secretarii de stat ºi funcþiile asimilate acestora, ºi, în al patrulea rând, predarea-primirea la nivelul autoritãþilor publice locale, prefecþi, subprefecþi, preºedinþi de consilii judeþene, vicepreºedinþi, primari, viceprimari, secretari de consilii judeþene ºi secretari generali de prefecturi.
Deci dorim sã creãm acest sistem normal, responsabil de predare-primire la nivelul structurilor publice ale administraþiei centrale ºi locale.
În acest sens, am solicitat ºi avizul Consiliului Legislativ, care a avizat favorabil proiectul de Lege, ºi, în consecinþã, vã rog sã votaþi favorabil, membrii Senatului, proiectul de Lege pentru modificarea Legii responsabilitãþii ministeriale.
Vã mulþumesc foarte mult.
O altã ordonanþã a Guvernului care a fãcut obiectul preocupãrii Guvernului a fost Ordonanþa nr. 13/1998 care a introdus regula ca pronunþarea ºi comunicarea hotãrârilor judecãtoreºti sã se facã fãrã redactarea motivãrii acesteia. Doar în cazul în care pãrþile interesate erau nemulþumite de soluþia datã, se proceda la redactarea respectivelor hotãrâri. S-a constatat, din practicã, cã scopul pentru care a fost introdusã aceastã ordonanþã a Guvenului nu a fost atins, pentru cã celeritatea nu a fost atinsã. Dimpotrivã, durata proceselor s-a dilatat chiar îngrijorãtor de mult.
O altã prevedere se referã la reglementarea consiliilor consultative la nivel de judeþ, prevãzându-se ca organizaþiile sindicale ºi patronale la nivelul fiecãrui judeþ sã-ºi stabileascã reprezentativitatea ºi sã-ºi denumeascã membrii în cadrul celor douã instituþii. κi stabilesc reprezentativitatea la nivel de judeþ numai organizaþiile care sunt reprezentative la nivel de þarã.
În situaþia în care amendamentul meu este admis, cei doi preºedinþi, respectiv secretari de stat pe noua organizare a ministerului, au ºi competenþa de ordonatori principali de credite, delegatã necondiþionat de ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, aºa cum spune ordonanþa, delegare necondiþionatã.
În situaþia în care ei la rândul lor vor sã delege aceastã competenþã directorului executiv imediat subordonat, cred cã decizia le aparþine ºi ea nu trebuie prevãzutã în aceastã ordonanþã.
Însã delegarea de la ministru la un director executiv, câtã vreme existã un secretar de stat între cei doi, care este ºi preºedinte de instituþie, nu cred cã existã în administrare în vreo altã situaþie.
Vã mulþumesc.