Stenogramă plen

Stimaþi colegi, vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Camerelor reunite ale Parlamentului României, de astãzi, 25 iunie, anunþându-vã cã, din totalul de 484 de senatori ºi deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 398 de colegi, absentând de la lucrãrile Parlamentului un numãr de 86 de parlamentari.

Cvorumul legal pentru desfãºurarea lucrãrilor este îndeplinit, acesta fiind de 243 de parlamentari.

Birourile permanente ale celor douã Camere au adoptat proiectul ordinii de zi ºi programul de lucru, în forma care v-a fost distribuitã la Senat ºi Camera Deputaþilor.

Mai avem o singurã problemã, suplimentar de ordinea de zi care v-a fost distribuitã, necesitatea de a constitui o serie de comisii de mediere. Sigur cã, într-o procedurã ineditã, vom încerca sã o facem astãzi, în cadrul acestei ºedinþe, pentru a nu ne întruni ºi separat, în Senat ºi Camera Deputaþilor.

La probleme organizatorice se impune, de asemenea, sã vã încunoºtiinþez cã au fost depuse la secretarii generali ai celor douã Camere o serie de legi, pentru a putea sã vã exercitaþi dreptul prevãzut în Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale.

Dacã în legãturã cu ordinea de zi aveþi de fãcut obiecþiuni?

Dacã nu sunt obiecþiuni, cine este pentru?

Vã rog sã votaþi. Vã mulþumesc.

Este cineva împotrivã? Nu este nimeni.

Se abþine cineva?

Deci, în unanimitate, ordinea de zi a fost aprobatã.

În legãturã cu programul de lucru al Parlamentului României, lucrãri în plen pânã la epuizarea ordinii de zi, la orele 19,00.

Vã consult dacã sunteþi de acord cu programul de lucru.

Vã mulþumesc. Este cineva împotrivã? Nimeni. Se abþine cineva?

Programul de lucru a fost adoptat în unanimitate.

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, vã rog sã-mi permiteþi, pentru Senat doar, sã încunoºtiinþez pe colegii senatori cã la secretarul general al Senatului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, au fost depuse urmãtoarele legi:

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 178/2001 pentru completarea anexei la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preþurilor ºi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenþei;

Ñ Legea privind calitatea apei potabile;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 45/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a cantitãþii de 1.100 tone hârtie de ziar pentru Societatea Comercialã ”LeteaÒ Ñ S.A. Bacãu;

Ñ Legea privind înfiinþarea Universitãþii ”Spiru HaretÒ din Bucureºti;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/2002 privind mãsuri pentru susþinerea ºi urgentarea acþiunilor de reducere a riscului seismic al clãdirilor de locuit multietajate, încadrate în clasa I de risc seismic ºi care prezintã pericol public;

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2001 pentru modificarea Legii nr. 34/1994 privind impozitul pe venitul agricol.

Reamintesc doamnelor ºi domnilor senatori cã, în situaþia în care apreciazã cã parte din prevederile acestor legi sau legile în totalitate conþin prevederi neconstituþionale, au posibilitatea sã sesizeze Curtea Constituþionalã.

O a doua notã care se impune sã fie adusã la cunoºtinþã atât doamnelor ºi domnilor senatori, cât ºi doamnelor ºi domnilor deputaþi este determinatã de faptul cã la Secretariatul General al celor douã Camere au fost depuse mai multe legi, pe care vã rog sã-mi permiteþi sã vi le reamintesc:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 50/2000 privind mãsurile de colaborare dintre Ministerul Sãnãtãþii ºi autoritãþile administraþiei publice locale în aplicarea reglementãrilor din domeniul sãnãtãþii publice;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/2002 privind achiziþiile publice prin licitaþii electronice;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 37/2002 pentru protecþia animalelor folosite în scopuri ºtiinþifice sau în alte scopuri experimentale;

Ñ Legea privind unele mãsuri pentru întãrirea disciplinei contractuale;

Ñ Legea privind ratificarea Acordului dintre România ºi Regatul Spaniei pentru reglementarea ºi organizarea circulaþiei forþei de muncã între cele douã state, semnat la Madrid la 23 ianuarie 2002;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 53/2002 pentru modificarea termenului de depunere a declaraþiilor de venit pe anul 2001;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Republica Cehã privind cooperarea în combaterea criminalitãþii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanþe psihotrope ºi precursori, a terorismului ºi altor infracþiuni grave, semnat la Praga la 13 noiembrie 2001;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/1999 privind organizarea activitãþii practicienilor în reorganizare ºi lichidare;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut cultelor religioase din România;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/1998 privind acordarea unor facilitãþi la plata preþului acþiunilor ºi la plata unor obligaþii bugetare în scopul privatizãrii Societãþii Comerciale ”PetromidiaÒ Ñ S.A. Constanþa;

Ñ Legea pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea ºi combaterea utilizãrii sistemului financiar-bancar în scopul finanþãrii de acte de terorism.

În situaþia în care apreciaþi cã aceste legi conþin prevederi neconstituþionale, aveþi posibilitatea sã sesizaþi Curtea Constituþionalã, în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari, mai avem o chestiune organizatoricã de rezolvat, respectiv constituirea unor comisii de mediere. De aceea, adresez rugãmintea liderilor grupurilor parlamentare sã facã nominalizãri care sã fie prezentate în plen, pe parcursul acestei ºedinþe.

La punctul 1 avem înscris în ordinea de zi proiectul de Hotãrâre privind constituirea comisiei pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituþiei. Dacã sunt intervenþii?

Vã rog, domnul deputat Stoica Valeriu, aveþi cuvântul.

## **Domnul Valeriu Stoica:**

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Fãrã îndoialã, constituirea acestei comisii este necesarã. Existã însã o inadvertenþã care cred cã ar trebui, astãzi, avutã în vedere ºi rezolvatã.

Constat, înainte de a face aceastã dezvoltare, domnule preºedinte, cã mai sunt în salã câþiva ºerpi uitaþi, probabil, de multã vreme ºi ei cred cã dacã folosesc

sunete ºerpeºti m-ar putea intimida. Îi asigur cã nu fac decât sã-ºi exprime propriul caracter.

Aºadar, în alin. 3 al art. 1 se prevede: ”Comisia va elabora propunerea legislativã pe baza ºi în limitele domeniilor ºi obiectivelor de revizuire stabilite prin acordul politic al partidelor reprezentate în Parlament ºi al Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale.Ò

Aceastã prevedere nu este corelatã însã cu calendarul procesului de revizuire a Constituþiei, pentru cã în acest calendar nu se vorbeºte nicãieri despre acest acord, ºi cred cã în calendarul procesului de revizuire a Constituþiei ar trebui sã fie introdus un punct special, încheierea acordului politic de revizuire a Constituþiei. Pentru cã, dacã aceastã comisie va elabora propunerea legislativã pe baza acestui acord politic, normal este, logic este ca acest acord politic sã existe.

Deocamdatã, dupã ºtiinþa mea, acest acord politic nu existã ºi, din acest punct de vedere, cred cã ordinea fireascã este aceasta. Sã negociem între partidele politice parlamentare, sã negociem între grupurile parlamentare, inclusiv grupul minoritãþilor, ºi sã ajungem la acest acord politic pe care sã-l aibã în vedere comisia de redactare a Constituþiei.

Am vãzut care sunt domeniile ºi obiectivele pentru revizuirea Constituþiei. Dacã nu vom selecta prioritãþile pe care partidele politice le vor stabili din aceastã lungã listã de propuneri de revizuire, riscul este ca sã nu revizuim niciodatã Constituþia. Iatã de ce cred cã important este sã introducem în calendar o prevedere specialã, o menþiune specialã, în sensul cã înainte de a începe comisia sã lucreze partidele politice trebuie sã realizeze acordul politic.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Dacã doreºte sã intervinã altcineva? Domnul deputat Bolcaº, aveþi cuvântul.

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

S-a ridicat în faþa Domniilor voastre problema unui acord politic, problemã care, la aceastã datã ºi din punctul nostru de vedere, este total depãºitã.

Partidul nostru a fost singurul care a afirmat ºi reafirmã, în faþa Domniilor voastre, cã revizuirea Constituþiei la aceastã datã nu este nici necesarã ºi nici oportunã, altele fiind prioritãþile þãrii.

Dar dacã, în Parlamentul României, grupurile parlamentare, animate de scopurile politice pe care le urmãresc, au hotãrât în majoritatea lor sã declanºeze acest procedeu, considerând cã problemele Constituþiei sunt problemele þãrii ºi nimeni nu poate sã fie indiferent la ele, înþelegem sã participãm constructiv la aceste dezbateri. Aceasta este teza întâi a acordului politic care s-a realizat ºi pe baza cãruia s-a formulat proiectul de hotãrâre care este supus dezbaterii Domniilor voastre.

Trebuie sã înþelegem clar ºi categoric un lucru. Dacã activitatea noastrã este politicã, ea este dusã în limitele ºi spiritele legii ºi regulamentelor, în cadrul ºi în calitãþile noastre de deputaþi. Problemele acordurilor politice, care reprezintã activitatea partidelor ai cãror deputaþi suntem, nu intrã în cadrul unei hotãrâri formale a Parlamentului României.

Dacã nu se realiza acest acord, aceastã hotãrâre nu ar fi fost propusã.

Au fost dezbateri îndelungate, am avut cinstea sã particip la aceastã dezbatere ºi, mai mult, am avut cinstea sã mã confrunt cu oameni care-ºi cunoºteau ºi problemele ce le aveau de dezbãtut ºi îºi cunoºteau bine ºi interesele politice.

Au mai fost voci, ºi nu din partea Partidului Liberal, ci chiar din partea Partidului Social Democrat, care doreau ca acest acord politic sã fie atotcuprinzãtor, în sensul cã partidele sã hotãrascã de la început nu numai domeniile în care urmeazã sã se dezbatã problemele constituþionale, ci sã hotãrascã, practic, ºi ceea ce se va adopta de cãtre comisia parlamentarã. Or, lãsaþi demnitatea activitãþii parlamentare sã se manifeste prin dezbaterile ºi hotãrârile ce se vor lua.

Noi considerãm cã modalitatea în care a fost redactat acest proiect de hotãrâre reflectã ºi poziþia partidului nostru, pe care am avut cinstea sã v-o enunþ, ºi din acest punct de vedere trebuie sã apreciez activitatea tuturor celor care au participat la elaborarea acestui proiect de hotãrâre ºi, reafirmându-vã poziþia noastrã, vom spune cã vom vota pentru proiect, în forma în care a fost avansat.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Dacã mai doreºte sã intervinã cineva în aceastã fazã a dezbaterilor?

Da, domnul senator Antonie Iorgovan, aveþi cuvântul.

Domnilor preºedinþi,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Nici nu am început bine constituirea comisiei ºi deja au început dezbaterile cu iz politicianist, îndrãznesc sã spun.

Deci, din intervenþia distinsului meu coleg de la facultate, pentru cã pe plan politic nu îndrãznesc sã mã mãsor cu Domnia sa, trebuie sã tragem concluzia cã la ora actualã nu existã un acord politic.

Avem un cearºafÉ Dacã cearºaful cu pricina pe care sunt semnãturi ºi peceþi nu concretizeazã voinþa politicã a partidelor parlamentare, atunci înseamnã cã noi nu mai ºtim ce înseamnã negociere ºi, pânã la urmã, ce înseamnã concretizarea unei negocieri politice.

De luni de zile, o echipã condusã de domnul preºedinte al Camerei Deputaþilor, din care face parte domnul Doru Ioan Tãrãcilã, doamna ministru a justiþiei ºi Acsinte Gaspar, ministru în relaþia cu Parlamentul, din partea guvernãrii, ca sã folosesc aceastã expresie, a pertractat, acesta este termenul, pas cu pas, poziþie cu poziþie, cu reprezentanþii celorlalte partide parlamentare.

Nu mi-a spus niciodatã cineva din comisia noastrã ca din partea colegilor din Partidul Naþional Liberal sã fi fost vreo obiecþie în ceea ce priveºte rigoarea, modul de constituire ºi, pânã la urmã, semnificaþia discuþiilor în aceastã comisie.

Dar, dacã totuºi sunt semne de întrebare, domnule preºedinte de ºedinþã, nu ar fi cazul, eventual, sã nuanþãm textul ºi atunci sã evitãm, ºi mã adresez ºi domnului preºedinte Dorneanu, ºi în loc de ”acordÒ sã spunem ”stabilite în urma pertractãrilor politice care au avut loc între partidele parlamentareÒ?

Mai trebuie douã virgule.

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Sigur, virgulele vor fi la vremea lor.

Ar fi un aspect legat de art. 1 alin. 3, iar legat de art. 5 eu am de pus întrebarea: Dorim ca dupã ce se terminã proiectul ºi intrãm propriu-zis în procedurã parlamentarã într-o Camerã ºi în cealaltã Camerã sã revenim la Regulamentele Camerelor ºi deci sã facem dezbateri potrivit Regulamentului Senatului ºi, respectiv, potrivit Regulamentului Camerelor, ceea ce înseamnã procedura de amendare de la legile obiºnuite, sau, þinând seama de o experienþã pe care o avem deja, pentru cã Ñ daþi-mi voie, sã nu uitãm totuºi Ñ ne preocupã acum ºlefuirea Constituþiei, nu adoptarea unei noi Constituþii ºi nu cumva prin aceastã procedurã, venind în dreptul comun, ºi oricine poate sã facã amendamente, oricând ºi oricum, vom ajunge sã nu mai scoatem un proiect care sã þinã seama de acordurile politice, aºa cum au fost ele conturate?

Este motivul pentru care eu aº propune ca textul art. 5 sã se încheie cu o normã de trimitere, sã convenim cã la ora actualã, prin aceastã hotãrâre, am reþinut exact atâtea norme câte sunt necesare pentru a constitui comisia ºi a începe comisia celor douã Camere, deci o comisie comunã sã funcþioneze, iar atunci când se va pune problema dezbaterii proiectului sã venim cu un regulament specific ºi dacã venim cu un regulament specific pentru aceastã revizuire este semn cã dorim sã marcãm în istoria parlamentarismului român o anumitã procedurã, ºi anume procedura de dezbatere a unei Legi de reviziure a Constituþiei. Cum mi se pare firesc, va trebui sã se desfãºoare dupã un regulament special.

Vã mulþumesc respectuos.

ªi eu vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Poate ar trebui, dacã doreºte sã intervinã domnul preºedinte Dorneanu, îi ofer cuvântul, dacã nu, se impunea sã dau o serie de informaþii, pentru cã domnul deputat Stoica, într-adevãr, a ridicat o chestiune de principiu, care nu a fost finalizatã pânã în acest moment.

Vã rog, aveþi cuvântul.

## **Din salã:**

Sã te vãd acum ºi de la microfon, pentru cã te vãd numai de sus.

## Mulþumesc foarte mult.

Mã bucur foarte mult cã îi fac plãcere colegului meu, domnului deputat Stanciu, ºi vin la microfon.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/5.VII.2002

## Stimaþi preºedinþi de ºedinþã,

## Distinºi colegi,

Desigur, revizuirea Constituþiei este o problemã politicã ºi parlamentarã în egalã mãsurã.

Dacã noi vrem sã desprindem acum cele douã componente ºi sã stabilim o ierarhie între ele, ce este predominant, politicul sau parlamentarul, ce facem mai întâi, acordul politic sau constituirea comisiei, vom intra într-un impas.

Trebuie totuºi sã fim de acord, fãrã patimã ºi fãrã orgolii, fãrã dorinþa unui partid de a monopoliza acest demers ºi de a trage beneficii din el, trebuie sã cãdem de acord cã fãrã un acord între partidele politice noi nu vom putea reuºi în acest dificil ºi ambiþios demers ºi atunci trebuie sã avem în vedere cã acordul politic nu trebuie concentrat într-un act pe care sã-l semnãm, ci el trebuie sã fie prezent tot timpul acestui dificil demers.

Sã nu parafrazãm acum domeniile, sã nu punem acest acord ca anexã la regulamentul comisiei sau ca anexã la aceastã hotãrâre, pentru cã vom greºi.

Noi va trebui sã punem de acord, pe de-o parte, faptul cã iniþiativa parlamentarã trebuie sã întruneascã acordul tuturor partidelor politice ºi, pe de altã parte, trebuie sã punem de acord ºi independenþa, ºi suveranitatea parlamentarã. Nu putem sã îngrãdim dezbaterile în cadrul unui acord, nu putem sã eliminãm posibilitatea dumneavoastrã de a depune amendamente, nu putem elimina dezbaterea.

ªi atunci, sã avem în vedere cã, pe tot parcursul demersului de revizuire a Constituþiei, trebuie sã realizãm pas cu pas obiectivele pe care ni le fixãm.

Noi am vrut iniþial sã punem o anexã la aceastã hotãrâre, care sã cuprindã obiectivele de revizuire pe care sã le adoptãm acum, dar atunci care ar mai fi fost rostul comisiei, care ar mai fi fost rostul dezbaterii ulterioare, potrivit procedurii legislative?

Am spus atunci, de principiu, cã obiectivele vor fi stabilite de comun acord cu partidele ºi sã lãsãm partidelor înþelepciunea de a realiza acest acord. Sã le lãsãm ºi latitudinea ca pe parcurs, în funcþie ºi de mersul dezbaterilor ºi lucrãrilor în comisie, sã putem aborda, de comun acord, ºi o altã temã.

Vã rog, domnule deputat Stoica.

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Nu am propus modificarea textului proiectului de hotãrâre, am propus doar ca în calendarul care este anexã la acest proiect de hotãrâre sã se precizeze exact care este momentul încheierii acordului politic, pentru cã, aºa cum reiese din textul hotãrârii, comisia de revizuire a Constituþiei va lucra pe baza acestui acord politic.

Am ascultat cu atenþie intervenþiile anterioare ºi, dacã nu ar fi fost vorba de juriºti, aº fi crezut cã este nevoie de explicaþii suplimentare. Fiind vorba însã de juriºti, mã mir de ce nu se face diferenþa între chestiunea de procedurã ºi chestiunea de fond.

Noi nu discutãm aici despre acordul politic privind necesitatea revizuirii Constituþiei, înþeleg cã în aceastã privinþã, chiar dacã iniþial a existat o rezervã din partea unui grup parlamentar, acum toate grupãrile parlamentare considerã cã este necesarã revizuirea Constituþiei.

De asemenea, toate grupurile parlamentare considerã cã este necesarã constituirea acestei comisii, dar asta este chestiunea proceduralã, nu despre asta vorbim.

În alin. 3 al art. 1 se vorbeºte despre un acord politic privind domeniile ºi obiectivele de revizuire. Dupã ºtiinþa mea, acest acord politic nu a fost încheiat, s-a fãcut aici vorbire despre faptul cã s-a conturat acordul politic.

Eu, ca jurist, nu pot decât sã constat cã poate în mintea unora s-a conturat ceva, dar nu existã, din punct de vedere politic, nici un acord încheiat.

Iatã de ce rãmâne sã precizãm în anexa la aceastã hotãrâre, respectiv în calendarul de revizuire, momentul în care acordul politic trebuie sã fie încheiat, pentru cã altfel ajungem în situaþia în care comisia va lucra fãrã sã ºtie pentru ce lucreazã.

S-a sugerat aici de cãtre unul dintre antevorbitori cã se poate constitui acordul politic pe mãsurã ce comisia lucreazã. Dacã este aºa atunci ar trebui sã spunem cã acest acord înseamnã consensul grupurilor parlamentare sau consensul comisiilor.

Sã înþeleg cã prin prezenþa reprezentanþilor grupurilor în comisie se realizeazã acordul politic? Dupã ºtiinþa mea, noþiunea de ”acord politicÒ înseamnã cu totul altceva ºi, repet, cel puþin Partidul Naþional Liberal nu a încheiat pânã acum nici un acord politic în aceastã privinþã. A avut câteva runde de consultãri cu celelalte partide ºi, în primul rând, cu partidul de guvernãmânt, dar aceste runde de consultãri nu s-au manifestat în nici un fel, nu s-au exteriorizat prin încheierea unui acord politic.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Îl invit la tribunã pe domnul deputat Bolcaº ºi, dupã aceea, pe domnul deputat ºi ministru Acsinte Gaspar.

Susþinerea domnului deputat Stoica, care s-a mirat cã trei juriºti nu au înþeles ceea ce a vrut sã explice Camerei Deputaþilor, îl plaseazã, bineînþeles, prin propria sa voinþã, ca singurul jurist al Camerei Deputaþilor.

Urmeazã sã apreciaþi cã ceea ce mã intereseazã pe mine este observaþia fãcutã de domnul senator Iorgovan în legãturã cu eliminarea de la textul art. 5 alin. 2 a sintagmei ”acord politicÒ.

Într-adevãr, în lucrãrile pe care le-am evocat ºi în prezent aceastã sintagmã a fost eliminatã de la art. 1 prin înþelegerea tuturor celor care au participat ºi prin aprecierea poziþiei pe care, în numele Partidului România Mare, am înfãþiºat-o.

Cred cã este o scãpare de redactare, aºa cã susþin acest amendament al domnului senator Iorgovan, înlãturarea de la art. 5 alin. 2 a sintagmei ”semnatare ale acordurilor politiceÒ cu ”participante la procedura de revizuireÒ sau cu sintagma pe care Domnia sa a propus-o.

Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul deputat ºi ministru Acsinte Gaspar.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi,

Într-adevãr, au fost ridicate câteva probleme aici în legãturã cu aceastã hotãrâre privitoare la constituirea Comisiei de elaborare a propunerii legislative privind revizuirea Constituþiei ºi am sã încerc cât de cât sã aduc niºte clarificãri ºi niºte completãri la ceea ce s-a spus aici.

În primul rând, la referirea pe care a fãcut-o domnul deputat Stoica la art. 1 alin. 3, în legãturã cu faptul cã se va proceda de cãtre comisie la elaborarea propunerii legislative pe baza acordului politic al partidelor reprezentate în Parlament ºi cã acest acord nu existã în momentul de faþã finalizat, lucrurile stau aºa, dar vreau sã vã precizez cã nu va începe sã lucreze comisia, atâta timp cât acest acord politic nu va purta semnãtura tuturor partidelor reprezentante în Parlament. ªi vreau sã vã spun cã în iniþiativa legislativã vor fi abordate numai acele domenii, numai acele texte din Constituþie care vor întruni, în fiecare Camerã, majoritatea de douã treimi.

Putem sã avem o sutã de obiective, o sutã de texte puse în discuþie, vor face obiectul revizuirii numai acelea dintre ele care ºtim cã prin acordul politic realizat vor întruni în fiecare Camerã majoritatea de douã treimi, pentru cã altfel pur ºi simplu munca noastrã ar fi o muncã în zadar.

Mai spunea domnul deputat Stoica cã ar fi bine ca la aceastã hotãrâre sã avem graficul de desfãºurare a procesului de revizuire a Constituþiei, calendarul.

Acest calendar în momentul de faþã nu este anexã, hotãrârea are o singurã anexã, cu privire la componenþa comisiei ºi a biroului acesteia. Calendarul procesului de revizuire va face parte integrantã din acordul asupra obiectivelor care vor intra în discuþie.

Urmeazã ca în zilele urmãtoare sã ne întâlnim din nou reprezentanþii partidelor care am fost desemnaþi sã negociem ºi sã finalizãm acele texte pe care, dupã aceea, comisia urmeazã sã le transpunã în propunerea legislativã.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Îl consult pe domnul deputat Stoica dacã este mulþumit de rãspunsurile primite, legat atât de modul în care va trebui finalizat acel acord politic, cât ºi de faptul cã va trebui, în cadrul acordului, sã prindem calendarul ca o anexã.

Vã rog.

Mulþumesc, domnilor preºedinþi.

Am convingerea cã s-a stenografiat tot ce a spus domnul Gaspar.

Dintre toþi juriºtii pe care i-am ascultat, este singurul pe care l-am priceput ºi sunt de acord cu ce a spus. Pentru ceilalþi nu-mi rãmâne decât sã-l citez pe poet: ”Deºi vorbeºti pe înþeles/Eu nu te pot pricepe.Ò

Domnul deputat Stanciu.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule preºedinte, Onorat prezidiu,

Domnilor miniºtri,

Stimate doamne senator,

Stimaþi domni senatori ºi deputaþi,

Iatã cã înþeleg eu, ca un biet inginer, cã problema Constituþiei este problema domnilor juriºti. Nu merg pânã acolo încât sã spun: sã plecãm toþi, sã rãmânã dânºii. Eu spun cã problema Constituþiei, dupã cât mã pricep, este a noastrã a tuturor, ca reprezentanþi, aici, ai poporului, fie cã vrem, fie cã nu vrem.

ªi acum îl întreb pe distinsul pãrinte al Constituþiei: Mandatul nostru este reprezentativ sau imperativ?

Dacã este imperativ, dumneavoastrã faceþi un acord ºi cu asta aþi încheiat, nu mai aveþi nevoie de noi pentru cã, fie cã vreþi, fie cã nu vreþi, credem cã fiecare are deasupra gâtului un cap pe care acum vreþi sã-l retezaþi, da? Nu mai avem voie sã facem amendamente, nu mai avem voie... dar de ce nu spuneþi cã nu avem voie nici sã votãm ºi cu asta este clar?!

De aceea, distinºi ºi respectaþi juriºti, nu împingeþi mai departe ceea ce aþi împins de zece ani. Nu suntem toþi juriºti, dar nici nu suntem neica Nimeni.

Constituþia este problema tuturor, este problema poporului, iar noi, fie cã vreþi, fie cã nu vreþi, ºi rog pe domnul, distins pãrinte al Constituþiei, sã spunã cine suntem noi! Aºa scrie în Constituþie, pe care Domnia sa, împreunã cu colegii de atunci au fãcut-o bine: ”suntem reprezentanþii poporuluiÒ, deci nu ne puteþi lua acest drept.

Este la fel de drept cã partidele pot cãdea la niºte înþelegeri, nimeni nu neagã ºi ne-am convins de acest lucru în ultimele cincisprezece luni, ce au hotãrât parti-

dele asta este. Dar aici este o limitã, nu se poate, respectaþi asta! Vreþi sã o votaþi cum vreþi dumneavoastrã, cei care aþi cãzut de acord? Este problema dumneavoastrã! Dar s-ar putea sã voteze scaunele, ºi nu capetele.

Eu vã invit, domnule preºedinte, care sunteþi un distins jurist, sã nu jigniþi un întreg Parlament al României ºi, prin el, un întreg popor.

Trebuie fiecare sã aibã dreptul în baza mandatului reprezentativ sã se exprime, ce hotãrãºte comisia este treaba Domniei sale. Le aliniazã, le acceptã, le respinge, le motiveazã, fiecare îºi susþine sau nu îºi susþine punctul de vedere, dar nu faceþi din noi simpli votanþi ai unei maºini impuse din altã parte decât din propria noastrã conºtiinþã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sunt convins cã prin aceastã ultimã luare de cuvânt, practic, au fost epuizate dezbaterile generale legate de proiectul de hotãrâre privind constituirea comisiei, cã punctele neclare au fost ridicate cu bunã-credinþã ºi cã explicaþiile date au fost, de asemenea, cu bunã-credinþã.

Vã consult dacã aveþi obiecþiuni în legãturã cu titlul? Dacã nu sunt obiecþiuni, supun titlul hotãrârii votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Este cineva împotrivã? Nici un vot.

Se abþine cineva?

Adoptat în unanimitae.

În legãturã cu art. 1, am înþeles din precizarea fãcutã de domnul deputat Stoica cã Domnia sa renunþã la amendamentul propus.

Nefiind alte amendamente, îl

Da.

La art. 2?

Da.

Vã rog, domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Parlament,

Pentru claritatea textului, la art. 2 se spune: ”Comisia prevãzutã la art. 1 se compune din: 21 deputaþi ºi senatori cu drept de vot, un membru al Guvernului, un reprezentant desemnat de preºedintele României ºi Avocatul PoporuluiÒ Ñ deci trei care nu au drept de vot din cei 24.

La alin. 7 trebuie sã facem pentru claritatea textului o modificare: ”Hotãrârile comisiei se adoptã cu votul a cel puþin douã treimi din numãrul total al membrilor cu drept de vot.Ò Pentru cã altfel se poate interpreta cã numãrul total este 24 ºi atunci douã treimi este 8, iar dacã numãrul total al membrilor cu drept de vot este 21, atunci trebuie sã avem o majoritate de 14, deci nu este indiferent care este numãrul total al celor care voteazã: ”numãrul total al membrilor din comisieÒ sau ”numãrul total al celor cu drept de votÒ?

Aceasta este modificarea pentru claritatea textului. Mulþumesc.

Sigur, s-a înþeles de toatã lumea.

Vã rog!

Vã rog, domnule deputat Gaspar, doriþi sã interveniþi?

Da.

Observaþia este corectã ºi o extind ºi la alin. 6: ”Pentru ca ºedinþele comisiei sã aibã loc este necesarã participarea a acel puþin douã treimi din numãrul membrilor cu drept de vot.Ò Pentru cã, dacã merg numai la alin. 7, unde se adoptã hotãrârile, vin în contradicþie cu alin. 6 ºi atunci ºi la alin. 6, ºi la alin. 7 sã spunem cã, într-adevãr, este vorba de douã treimi din numãrul membrilor cu drept de vot.

Vã rog, aº dori sã intervin.

Pe aceeaºi problemã?

Da.

Vã rog, domnul deputat Duvãz.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Din pãcate, ne aflãm iar în faþa proverbului ”Graba stricã treaba!Ò ºi suntem în situaþia de a lua o decizie pe care o dorim cu toþii, dar nu conformã nici cu textul constituþional, nici cu regulamentele noastre ºi nici cu cutumele noastre.

Eu vreau sã vã atrag atenþia, stimaþi colegi, cã dintr-o comisie parlamentarã nu pot face parte reprezentanþi ai altor instituþii, ei pot fi invitaþi, pot fi ascultaþi, se poate discuta cu ei ºi aºa mai departe, dar nu pot face parte ºi greºeala este în structurarea acestui articol, unde eu vã propun sã rãmânem la formula: ”Comisia prevãzutã se compune din 21 de deputaþi ºi senatori.Ò Faptul cã au drept de vot cred cã asta este stabilit deja în Constituþie, oricum au drept de vot, nu trebuie sã mai spunem noi asta ºi: ”vor fi invitaþi permanent, un membru al Guvernului, un reprezentant desemnat de Preºedinþie ºi Avocatul PoporuluiÒ Ñ ceea ce ne aduce într-o realitate ºi în conformitate cu cutumele parlamentare.

Vã mulþumesc.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, ca sã nu vin ºi la alin. 2, pot sã fac observaþia ºi acolo. Se poate?

Vã rog, da.

Aici se spune: ”Comisia alege dintre deputaþi ºi senatori un birou alcãtuit din preºedinte, patru vicepreºedinþi ºi doi secretari.Ò Dar în anexã iatã cã i-am ºi ales, pentru cã noi, adoptând aceastã hotãrâre, adoptãm ºi anexa, ºi anexa are nominalizarea pe partide a acestui birou, ºi atunci vã propun ca acest alin. 2 sã spunã: ”Comisia va fi coordonatã sau condusãÒ Ñ cum doriþi dumneavoastrã Ñ ”de cãtre biroul menþionat în anexãÒ Ñ pe care noi, dacã votãm hotãrârea cu majoritate, îl votãm ºi pe el.

Vã mulþumesc.

Înainte de a oferi cuvântul urmãtorului coleg care a solicitat, domnului deputat Gaspar, daþi-mi voie sã vã reamintesc cã în cadrul acelui acord politic pe care tot l- am negociat de douã luni de zile, ºi reamintesc acest lucru ºi domnului deputat Stoica, practic, aceastã chestiune a fost dezbãtutã cu toate grupurile parlamentare, iar componenþa, în conformitate cu prevederile art. 2 pct. 1, a fost acceptatã de toatã lumea.

Deci a fost o chestiune negociatã ºi acceptatã de toate grupurile parlamentare.

Vã rog, domnul deputat Gaspar, doriþi sã mai interveniþi?

Nu.

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

În urma negocierilor care au avut loc între Grupul parlamentar P.S.D. ºi celelalte grupuri parlamentare, aceastã chestiune a fost negociatã ºi acceptatã.

Aº dori sã intervin.

Da, vã rog, domnule deputat Onisei.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Nu aceasta este problema.

Sigur cã a fost negociatã, sigur cã toatã lumea este de acord cu toatã componenþa biroului. Problema este una de redactare, ºi anume veþi observa cã la art. 2 alin. 2 spunem cã aceastã comisie ”va alegeÒ...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Iertaþi-mã, m-am referit la art. 2 alin. 1. Acela a fost negociat.

Domnule deputat Niculescu Duvãz, insistaþi în amendament? Sã-l

Da.

Dumneavoastrã încãlcaþi în felul acesta ce s-a negociat între partidele politice.

Nu mã obligaþi la replicã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu!

Cum nu?

Iertaþi-mã! Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, vã cer scuze cã revin. Eu nu am propus acest lucru. Am propus ca articolul 2 alineatul 1 sã aibã urmãtorul text: ”Comisia prevãzutã la articolul 1 se compune din 21 de deputaþi ºi senatori.Ò ªi nu ”cu drept de votÒ, ceea ce este un drept constituþional.

ªi, un alt alineat, în continuare, o altã frazã: ”La lucrãrile acestei comisii vor participa: un membru al Guvernului, un reprezentant desemnat de Preºedinþia României sau preºedintele RomânieiÒ Ñ cum spune aici Ñ ”ºi Avocatul Poporului.Ò

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da. ªi eu vã mulþumesc. Dar mi se pare cã amendamentul dumneavoastrã vine în sensul de a schimba fundamental art. 2 pct. 1.

Deci

La acest articol 2, la cele douã litere, existã un amendament formulat de domnul deputat Acsinte Gaspar ºi de

domnul senator Zolt‡n Pusk‡s. Deci la articolul 2 punctul 6 Ñ domnul deputat Gaspar ºi la punctul 7 Ñ domnul Zolt‡n Pusk‡s. Deci în sensul sã se adauge la text ”cu drept de votÒ atunci când discutãm despre membrii comisiei, atunci când aceasta adoptã hotãrâri.

ªi amendamentul domnului Duvãz?!

Da. Înainte de acestea, la alin. 2 mai existã un amendament formulat de domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvãz.

Domnilor preºedinþi!

Vã rog!

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

În anexã este precizatã componenþa nominalã a comisiei, inclusiv funcþiile, ceea ce înseamnã cã plenul Parlamentului stabileºte ºi funcþiile.

Ca urmare, alin. 2 nu mai este necesar. Comisia alege dintre deputaþi ºi senatori un birou alcãtuit din preºedinte, 4 vicepreºedinþi ºi 2 secretari. Nu mai are ce sã aleagã, pentru cã în anexã sunt prevãzute funcþiile, ceea ce înseamnã cã acumÉ

Faþã de prevederile din alin. 3, nu de anexã.

Da. Deci nu mai e nevoie de alin. 2.

Corect!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã rog, punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

De acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sunteþi de acord, da? Pentru cã aceastã chestiune este rezolvatã prin anexã ºi prin prevederile alin. 3.

Deci, prima chestiune,

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Domnilor preºedinþi, la alin. 2 arãtãm care este structura de conducere a biroului. ªi atunci, sã nu mai spunem ”comisia alegeÒ, spunem: ”Comisia este condusã de un birou alcãtuit din preºedinte, 4 vicepreºedinþi ºi 2 secretari.Ò Iar alin. 3É

Nu, nu, nu! Lãsaþi-mã, cã vã spun mai departe. Alin. 2 se coroboreazã cu alin. 3: ”Componenþa nominalã a comisiei ºi a biroului este prevãzutã în anexã.Ò

Deci în felul acesta trebuie citit textul.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog, domnul deputat Duvãz, sunteþi de acord?

**Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz**

**:** Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Bun. În primul rând,

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Am ascultat mai devreme, cu interes, o pledoarie în favoarea parlamentarilor care nu sunt juriºti. Trebuie sã mãrturisesc cã a fost bine venitã ºi îi mulþumesc celui care a fãcut-o. Dar, dacã este aºa ºi dacã noi suntem aici reprezentanþii cetãþenilor României, cum s-a spus, atunci cred cã ºedinþele comisiei trebuie sã fie publice. Chiar dacã parlamentarii sunt aleºi nu cred cã putem refuza dreptul altor cetãþeni de a asista, dacã doresc, la aceste ºedinþe.

Iatã de ce cred cã ar trebui sã modificãm alin. 1 al art. 3 în sensul: ”ªedinþele comisiei sunt publice.Ò

## Da, mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã pe acest amendament?

Domnul deputat Acsinte Gaspar, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Principiul de lucru al comisiilor parlamentare este acesta:

”ªedinþele nu sunt publice.Ò

În mod excepþional, dacã se hotãrãºteÉ

Gândiþi-vã cam cum s-ar desfãºura activitatea în comisii dacã tot timpul ar fi un dute-vino în cadrul comisiei, unde vor fi prezenþi cei 24, plus încã vreo 20 ºi ceva de specialiºti, urmând ca dupã aceea sã se stea ºi sã se redacteze texteÉ Este un principiu pe care îl întâlnim în toate regulamentele parlamentare ale tuturor statelor.

Da. Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter!

Domnule preºedinte, ceea ce spune domnul deputat Gaspar este corect. Aºa ºi este. Comisiile parlamentare sunt organe de lucru ºi lucreazã, de regulã, în intimitatea membrilor ei.

Totuºi, eu cred cã aici sunt mai multe categorii de persoane care sunt ºi pot sã fie interesate de participarea la lucrãrile acestei comisii. Desigur, nu putem sãÉ dacã spunem fãrã nici o reglementare cã sunt publice, atunci, într-adevãr, orice cetãþean român, aºa cum poate sã vinã ºi aici, la Palatul Parlamentului, ar putea sã vinã la ºedinþele comisiei, ceea ce nu ar fi o tragedie, dar, totuºi, ar fi de naturã sã perturbe activitatea acestei comisii.

În schimb, sunt alte persoane, sunt organizaþiile neguvernamentale, care pot sã aibã o poziþie în acest sens ºi sunt organizaþii neguvernamentale specializate pe aceastã tematicã, a cãror poziþie poate sã fie interesantã pentru membrii comisiei. Este vorba de specialiºti, care nu sunt specialiºtii delegaþi de partide, care sunt pe undeva legaþi de partide ºi exprimã poziþia partidului care îi deleagã, ºi în al treilea rând ºi cel mai important lucru este vorba de presã, pentru cã presa ne multiplicã activitatea noastrã ºi face cunoscut lucrul nostru.

Deci eu aº propune ca sã preluãm textul care reglementeazã în Regulamentul Senatului aceastã materie ºi care cred cã face faþã tuturor exigenþelor. Textul sunã în felul urmãtor, ºi aici am propunerea de modificare: ”ªedinþele comisiilor nu sunt publice.Ò Deci primul alineat rãmâne.

Alin. 2: ”În interesul desfãºurãrii lucrãrilor, comisiile pot invita sã participe la dezbateri specialiºti sau reprezentanþi ai autoritãþilor publice ºi ai unor organizaþii neguvernamentale.Ò

Iar alin. 3: ”Condiþiile în care reprezentanþii mijloacelor de informare în masã au acces la lucrãrile comisiilor se stabilesc de plenul acestora, cu vot majoritar.Ò Ñ sã spunem. ªi atunci comisiile pot sã hotãrascã. Fie cã, dacã este vorba de intimitate, atunci este restricþionatã prezenþa presei, se þine o conferinþã de presã, dar nu excludem _de plano_ prezenþa presei. Cred cã ar fi o greºealã capitalã dacã i-am exclude.

Da, vã mulþumesc. Tot în legãturã cu acest amendament? Da.

Domnul deputat Boc, apoi domnul deputat Stanciu!

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi noi apreciem cã formula aceasta a interdicþiei totale, practic, a jurnaliºtilor sau a oricãrui cetãþean la ºedinþele comisiei nu corespunde standardelor democratice ºi aº avea un simplu argument: Revizuirea Constituþiei se va încheia cu un referendum prin care toþi cetãþenii României vor trebui sã se pronunþe asupra acestei revizuiri. Dacã cetãþenii nu vor avea acces pe parcurs la lucrãrile Constituantei, la lucrãrile comisiei, practic vor fi puºi doar în faþa produsului final, fãrã a înþelege tot laboratorul care a stat la baza revizuirii Constituþiei, în sensul cã presa, neavând acces, nu va putea transmite informaþiile spre cetãþeni în vederea formulãrii unei opinii corecte.

De aceea, noi credem cã ar trebui amendat art. 3 în urmãtoarea formulã:

Alin. 1: ”ªedinþele comisiei nu sunt publice.Ò

Alin. 2: ”Membrii comisiei pot decide, cu majoritate de voturi, ca ºedinþele, în situaþii speciale, sã fie publice.Ò Aºa cum se practicã, de altfel, ºi în cadrul lucrãrilor comisiilor parlamentare. Sã lãsãm aceastã disponibilitate ca membrii comisiei sã aprecieze ºi sã poatã permite accesul presei atunci când este posibil, atunci când vor aprecia în consecinþã.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Domnul deputat Stanciu.

Domnule preºedinte, Onorat prezidiu, Stimaþi miniºtri,

Stimate doamne ºi stimaþi domni senatori ºi deputaþi, Îmi cer scuze cã sunt într-o þinutã de varã, dar am înþeles cã aºa s-a dat dispoziþie ºi noi ne-am conformat. Dacã ne dãdea dispoziþie sã tãcem din gurã, tãceam ºi din gurã.

Domnule preºedinte, se întâmplã ceva, eu cred cã un lucru foarte inteligent, dar pe care nu-l pricep. Noi vrem sã facem alt regulament pentru aceastã comisie? Eu ºtiu cã avem un regulament comun (SenatÑCamera Deputaþilor) ºi cred cã este bine ca acest regulament sã fie cel dupã care îºi desfãºoarã lucrãrile comisia, pentru cã e o comisie mixtã ºi trebuie sã aibã un regulament.

Facem un regulament acum? Atunci suspendãm lucrãrile, facem un nou regulament ºi spunem sã participe ºi X, ºi Y, ºi cutare. Nu vreau sã fiu rãu sã spun: dacã participã toþi cine mai prãºeºte? Cã o sã vinã toþi la dezbateri.

Eu cred cã regulamentul este clar. Pentru comisii este Regulamentul comun Ñ Camera Deputaþilor ºi Senat. În speþã, dacã vã uitaþi în cele douã regulamente ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului o sã observaþi prevederi comune la dezbaterile în comisii. De aceea, nu are nici un sens ºi nici un rost sã discutãm acum. Dacã e bine aºa, dacã nu e bine aºa putem discuta pânã mâine.

Dar, dacã vrem sã discutãm, întâi aprobãm Regulamentul de desfãºurare a lucrãrilor ºedinþelor comune, aprobãm Regulamentul de desfãºurare a lucrãrilor comisiilor mixte ºi dupã aceea intrãm pe ceea ce discutãm acum. E drept, cade bine sã fie ºi presã, sã fie ºi cutare, sã fie ºi cutare, sã fie ºi nu ºtiu ceÉ Dar eu spun urmãtorul lucru: duºmanul mai-binelui este duºmanul binelui. Sã acceptãm cã regulamentul dupã care îºi desfãºoarã comisia activitatea este Regulamentul comun, completat cu prevederile comune ale Regulamentului Camerei Deputaþilor, Regulamentului Senatului privitor la desfãºurarea lucrãrilor în comisii. Altfel intrãm pe un teren alune-

cos, în care se dã voie la interpelãri, se dã voie la discuþii ºi o sã vedem cã nu facem treabã ºi facem numai declaraþii. ªi, eventual, cu poze.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Doamna deputat Mona Musca.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Nu este o comisie oarecare, este o comisie care dezbate modificarea Constituþiei, respectiv informaþii publice care vizeazã fiecare cetãþean din þara asta.

Drept urmare aceste ºedinþe ale acestei comisii în mod normal ar trebui sã fie publice. Asta nu înseamnã nici interpelãri, nici discuþii. Este o participare pasivã a presei, dar, prin intermediul presei, cetãþenii trebuie sã ºtie exact cum se discutã, ce hotãrâri se iau acolo, dacã vreþi, o participare activã a cetãþeanului în momentul în care se voteazã ºi se face referendumul.

Mã mir cã majoritatea parlamentarã nu este de acord, atâta vreme cât din rândurile dumneavoastrã a pornit un proiect de lege foarte bun, care a trecut prin Guvern Ñ este vorba de Legea transparenþei Ñ ºi care vizeazã, printre altele, exact o asemenea atitudine.

Drept urmare, bazându-mã pe acest precedent, pe care nu pot sã nu îl laud ºi sprijin acel proiect de lege, sper sã avem înþelepciunea ca o asemenea comisie sã lucreze cu uºile deschise.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Antonie Iorgovan.

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Domnule preºedinte, Stimate colege,

Stimaþi colegi,

Dupã cele care s-au spus aici cred eu cã se poate ajunge la o pace, pentru cã îmi place sã cred cã acesta va fi cuvântul care ne va anima în munca ce ne aºteaptã.

Propun un alineat nou, ar fi alineatul 4, cu urmãtorul conþinut: ”Comisia poate consulta specialiºti cu privire la problemele ce fac obiectul revizuirii Constituþiei ºi poate accepta participarea presei la lucrãrile sale.Ò

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul senator George Pruteanu!

Domnule preºedinte, domnul ministru pentru relaþia cu ParlamentulÉ

Numai puþin. Am sentimentul cã am oferit cuvântul domnului senator Pruteanu. Vã rog sã-l lãsaþi sã vorbeascã.

Vream sã spun cã sugereazã o inversare între alin. 4, pe care l-am propus eu, ºi alin. 3, care existã. Deci ceea ce propun eu sã devinã alin. 3 ºi actualul alin. 3 sã devinã alin. 4.

Da. Ofer cuvântul, aºa cum l-am oferit, domnului senator George Pruteanu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor preºedinþi, Domnilor miniºtri, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Vreau sã fiu scurt ºi sã vã spun din capul locului cã subscriu, în mare mãsurã, argumentaþiei domnului senator Eckstein, în sensul cã, fiind vorba de o chestiune fundamentalã, care va interesa în cele din urmã întreaga populaþie, mi se pare inadmisibil ca lucrãrile ei sã nu fie deschise presei. ªi aici aº amenda amendamentul propus chiar de domnul senator Iorgovan, nu în sensul cã ”poateÒ sã accepte presa, ci sã fie, din principiu, presa acceptatã, presa nefiind un participant activ, neintervenind în discuþii, neavând opinii de susþinut.

În rest însã, cum spunea domnul senator Eckstein, sunt de acord cã lucrãrile pot fi deschise diferitelor organizaþii guvernamentale, sau neguvernamentale, dar nu Ñ ºi-i dau din nou dreptate Ñ nu publice, pentru cã ele nu sunt un spectacol, e activitatea unei comisii de lucru, de specialitate ºi deci ar fi deplasat sã fie efectiv publice ca ºi lucrãrile Parlamentului, publice, deschise, cu alte cuvinte, oricãrui cetãþean. În schimb, a exclude presa de la discuþii despre Constituþie mi se pare inadmisibil ºi ar fi o gafã.

Aºadar pledez pentru un text care sã prevadã prezenþa de drept a reprezentanþilor presei acolo fãrã verbul ”poateÒ, care ar permite, deci, comisiei sã-i excludã ºi nu vãd de ce. Discuþia despre Constituþie nu cred cã are caracter nici confidenþial, nici de secret de specialitate. Aceasta este opinia mea. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator, fost preºedinte al Senatului, Mircea Ionescu-Quintus.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa cum este formulat, alin. 1 împiedicã orice fel de participare la ºedinþele acestei comisii. Deci regula e: ”ªedinþele comisiei nu sunt publice.Ò ªi atunci putem spune aºa: ”De regulã, ºedinþele comisiei nu sunt publiceÒ sau: ”De regulã, ºedinþele comisiei sunt publice.Ò Depinde spre ce deschidere ne îndreptãm.

Dar aºa cum este fãcut înseamnã cã este imposibil sã participe cineva la aceastã comisie. Dacã nu sunt publice, nu mai pot fi publice.

Pãi, nu putem sã prevedem texteÉ Eu sunt de acord cu cele douã amendamente ale domnului Iorgovan, dar sã spunem cã: ”De regulã ºedinþele sunt publice.Ò _De regulã._

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnule preºedinte, dumneavoastrã ºtiþi cã înainte de a începe o ºedinþã se decide procedura. De fiecare datã. ªi dacã se hotãrãºte în comisie cã în ziua respectivã ºedinþa este publicã, este publicã.

Sigur cã da.

Stimaþi colegi, sã încercãm sã finalizãm prin vot cele circa 5Ñ6 amendamente care au fost propuse la acest articol 3. Sigur cã sunt cele douã chestiuni diametral opuse. Prima formulã este aceea ca regulã, în sensul cã ºedinþele comisiei nu sunt publice ºi neexistând nici o excepþie de la aceastã regulã. Amendamentul diametral opus este acela potrivit cãruia toate ºedinþele comisiei sunt publice, dând posibilitatea atât reprezentanþilor mass-media, cât ºi reprezentanþilor sau specialiºtilor din alte domenii sã participe la ºedinþã.

Rectific: sã asiste, nu sã participe. Aºa este.

Domnul senator Eckstein solicita o punere de acord a prevederilor alin. 2 ºi 3 cu art. 53, dacã nu mã înºel, din Regulamentul Senatului.

## 49!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Art. 49. Domnul deputat Boc, în amendamentul Domniei sale, lãsa la latitudinea membrilor comisiei sã decidã care sunt ºedinþele care sunt publice ºi care sunt ºedinþele care trebuie sã fie secrete, apropiat cu amendamentul susþinut în final de domnul senator Iorgovan. Sigur, cu precizarea cã acest amendament, dacã va fi acceptat, sã fie alin. 3 din articol, alin. 3 actual, acela cu stenografierea ºi înregistrarea dezbaterilor în comisie sã devinã alin. 4.

Deci eu le voi lua în trepte. Sigur, dumneavoastrã urmeazã sã votaþi.

Nu, vã rog frumos! Nu vã supãraþi, aþi formulat un amendament. Vreþi sã-l retrageþi? Vã rog, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu, tocmai, cã nu voiam sã-l retrag, ci dimpotrivã, voiam sã-l menþionaþi printre cele care urmeazã sã fie votate. Vã rog sã aveþi aceastã bunãvoinþã.

Am spus din start cã sunt amendamenteÉ Sigur cã,

da!

Vã mulþumesc.

Deci primul, cel mai închis, atunci când lucrãrile în comisie nu sunt publice. Textul actual. Amendamentul cel mai deschis, susþinut de domnul senator George Pruteanu, în sensul ca toate lucrãrile sã fie publice ºi la lucrãrile comisieiÉ Da, vã rog!

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/5.VII.2002

Încã o datã, vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi încerc sã fiu cât pot de clar. Am fãcut distincþia între publicul larg care poate sã aibã acces la lucrãrile ParlamentuluiÉ

Pãi, eu am vorbit de lucrãri, domnule senator.

ªi publicul acreditat: reprezentanþi ai unor organizaþii, care se presupune cã primesc o acreditare. ªi distincþia fundamentalã este între aceste douã elemente ºi presã, pe de altã parte. Presa, am susþinut, acesta este amendamentul meu, ar trebui un articol care sã prevadã dreptul presei necondiþionat de voinþa comisiei de a lua parte la lucrãrile ei.

De asemenea, comisia poate primi reprezentanþi ai organizaþiilorÉ ºi aºa mai departe, dar nu public. Public, în nici un caz. Nu e un spectacol lucrul la Constituþie. Dar presa, aceasta este ideea amendamentului meu, presa trebuie sã fie prezentã necondiþionat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, sigur cã, nefiind amendamentele formulate în scris, fie noi le-am mai deformat în momentul în care le-am prezentat, sau le-am prezentat parþial.

Vã rog sã-mi permiteþi sã citesc un text prezentat iniþial de cãtre domnul senator Eckstein-Kov‡cs, dar în care se regãsesc cele mai multe dintre propunerile de amendamente de astãzi. Textul acesta este în vigoare ºi, chiar dacã noi nu am prevedea expres în articolul 3, el s-ar aplica, întrucât comisia îºi desfãºoarã activitatea potrivit Regulamentului Senatului, Camerei Deputaþilor sau Regulamentului ºedinþelor comune. Vã rog sã ascultaþi acest text.

Alin. 1 (deci art. 49 din regulament): ”ªedinþele comisiilor nu sunt publice.Ò

Alin. 2: ”În interesul desfãºurãrii lucrãrilor, comisiileÉ deci comisia poate sã invite sã participe la dezbateri specialiºti sau reprezentanþi ai autoritãþilor publice ºi ai unor organizaþii neguvernamentale.Ò

Alin. 3: ”Condiþiile în care reprezentanþii mijloacelor de informare în masã au acces la lucrãrile comisiilor (comisiei) se stabilesc de plenul acestora (acesteia).Ò

Deci, stimaþi colegi, practic, prin acest text, dacã va fi agreat, sunt rezolvate cele câteva chestiuni pe care dumneavoastrã, de principiu, le-aþi ridicat cu titlu de amendamente, deci atât posibilitatea sã participe din partea unor autoritãþi specialiºtii, din partea organizaþiilor neguvernamentale, cât ºi din partea mass-media la lucrãrile ºedinþei.

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Cine se abþine? Douã abþineri.

Cu majoritate de voturi, articolul 3 este adoptat.

La art. 4, dacã aveþi observaþii? Nu sunt formulate pânã la acest moment. Vã rog, domnul deputat Bãlãeþ!

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Chiar discuþiile prelungite la art. 3, cât ºi experienþa din trecut a redactãrii Constituþiei din 1990 ne aratã cã avem nevoie de o reformulare la art. 4. De aceea, vã propun un amendament, în urmãtorul sens:

”Art. 4. În activitatea sa, comisia va putea utiliza:

1. o subcomisie de redactare, alcãtuitã din 6 deputaþi ºi 5 senatori, desemnaþi de grupurile parlamentare;

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Cu precizarea cã acest amendament schimbã sensul înþelegerilor realizate între partidele politice pânã în acest moment, eu îl

Domnule preºedinte,

Vã rog foarte mult, aici se mai pot exprima ºi alþi reprezentanþi ai partidelor politice reprezentate în Parlament. Eu vreau sã aparã aici ºi oamenii cu care am mai discutat acest lucru ºi sã vedem dacã nu este vorba de o chestiune care poate fi acceptatã ca necesarã lucrãrilor comisiei.

De aceea, eu zic sã nu încheiaþi discuþia chiar aºa repede ºi sã daþi voie ºi altora sã-ºi exprime punctul de vedere, alþi colegi, care sunt specialiºti în asemenea probleme ºi au ºi experienþã din redactarea Constituþiei din 1990Ñ1991.

Vã mulþumesc.

De acord cu dumneavoastrã, nu am tãiat pe nimeni, am oferit cuvântul, de fiecare datã, tuturor celor care s-au înscris la cuvânt. În acel moment nu s-a înscris nimeni la cuvânt, de aceea am supus votului. Domnul deputat ªtefan Cazimir.

Eu am trãit experienþa Constituantei de douã ori. Mai întâi, participând la lucrãrile ei ºi, apoi, citind cartea domnului senator Antonie Iorgovan, ”Odiseea elaborãrii ConstituþieiÒ. În parantezã fie spus, o carte care, dincolo de valoarea ei informativã, are ºi eminente calitãþi literare. Se poate vedea din aceastã dublã experienþã, trãitã ºi apoi retrãitã, cã a fost un proces foarte laborios. Poate fi sintetizat în cel puþin cinci etape. Domnul senator Iorgovan s-ar putea sã mã corecteze, arãtând cã au fost chiar mai multe.

Mai întâi a fost vorba de elaborarea tezelor în cadrul comisiei. Apoi, a avut loc dezbaterea ºi adoptarea tezelor în plenul Adunãrii Constituante. În al treilea rând, pe baza acelor teze aprobate de plenul Adunãrii Constituante, comisia a elaborat proiectul, divizându-l în secþiuni, capitole, articole, alineate, dupã cum se ºtie. Pe baza acestui proiect au fost depuse amendamente ºi, în sfârºit, a cincea etapã a fost dezbaterea ºi adoptarea textului final în plenul Adunãrii Constituante.

Parcurgând indicele de nume al cãrþii domnului senator Iorgovan, se observã cã cele mai multe intervenþii au fost cele legate de formulare ºi ele s-au produs, subliniez, în plen. Cu alte cuvinte, a fost consumat timpul unui numãr foarte mare de oameni, în timp ce, dacã respectivii autori de amendamente redacþionale ar fi fost, sub o formã sau alta, folosiþi în lucrãrile comisiei, lucrãrile plenului ar fi putut sã dureze mult mai puþin. Pornind de la aceste considerente, cred cã propunerea colegului Bãlãeþ ar putea fi luatã în considerare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc, domnule deputat.

Îmi cer scuze colegilor pe care i-am forþat data trecutã sã voteze.

## **Domnul Damian Brudaºca:**

## Domnule preºedinte,

Cred cã intervenþia mea subliniazã ºi necesitatea a ceea ce susþinuse anterior domnul Bãlãeþ. Dar sã fiu mai concret. Vã propun un amendament de redactare la alin. 3, în sensul urmãtor: ”Biroul parmanent al Camerei sesizate va trimite propunerea legislativã privind revizuirea Constituþiei la Consiliul Legislativ spre avizare ºi o va depune la Curtea Constituþionalã, pentru a se pronunþa asupra constituþionalitãþii sale.Ò

Cred cã reiese clar de aici cã este mai coerentã exprimarea în varianta pe care v-o propun.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã mai sunt alte intervenþii la art. 5?

Dacã nu mai sunt,

- Art. 6. Nu sunt observaþii, nu sunt intervenþii. Îl

Dacã aveþi observaþii legate de anexa existentã la proiectul de hotãrâre, care priveºte componenþa nominalã a comisiei? Pct. 1 Ñ componenþa comisiei; pct. 2 Ñ componenþa biroului comisiei.

Dacã nu sunt intervenþiiÉ Doriþi sã interveniþi? Domnul senator Constantinescu.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am o întrebare: Dacã domnul deputat Acsinte Gaspar în timpul lucrãrilor va avea ºi drept de vot? Sau dacã va folosi dreptul de vot în calitate de deputat, pentru cã este reprezentant al Guvernului, dar este ºi deputat? Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Art. 2 pct. 1 lit. b) este foarte clar. Nu va avea drept de vot.

Mulþumesc.

Dacã nu mai sunt alte observaþii,

nctul 4 din ordinea de zi.

r, de aceastã datã, constituirea acestei comisii.

Vã mulþumesc.

Este cineva împotrivã?

Cu o largã majoritate, constituirea acestei comisii a fost aprobatã.

A doua comisie de mediere se constituie pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România ºi este formatã din 7 senatori.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), domnii senatori: Ioan Pop de Popa, Popescu Laurenþiu, Ion Iliescu.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnii senatori Ion Cârciumaru ºi Constantin Gãucan.

Din partea Grupului parlamentar P.D., domnul senator Ion Vela.

Din partea Grupului parlamentar P.D., domnul senator Corin Penciuc.

Dacã nu aveþi observaþii,

La Camerã avem constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la Legea audiovizualului.

Sunt propuºi urmãtorii domni deputaþi: Voicu Mãdãlin, Moldovan Carmen, Nicolici Eugen, Dragomir Dumitru, Muscã Monica Octavia, M‡rton çrp‡d Francisc, StanaIonescu Ileana.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã?

Cu unanimitate de voturi, constituirea ºi componenþa comisiei de mediere a fost aprobatã.

Domnule preºedinte, vã rog sã continuaþi.

Existã o solicitare din partea colegilor care fac parte din Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, pentru cã noi am adoptat proiectul de lege acum doi ani, dumneavoastrã l-aþi adoptat astãzi, sã se constituie comisie de mediere din partea Senatului. Dacã sunteþi de acord sã-i nominalizãm. Este o comisie de mediere pentru proiectele de lege privind înfiinþarea universitãþilor.

Rugãmintea ar fi sã fie aceeaºi comisie de mediere, din partea colegilor din Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) ar trebui sã facã trei propuneri.

La toate cele 7 universitãþi, noi vã propunem aceeaºi comisie, pentru cã sunt colegii din Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã.

Grupul P.S.D., vã rog, trei propuneri, din partea colegilor din Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã.

- Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri. Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere. Vã rog.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), domnii senatori: Filipaº, Filipescu ºi Pruteanu.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., douã propuneri.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Doamna senator Angela Bãlan ºi domnul senator Bunduc Gheorghe.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Din partea Grupului parlamentar P.D., domnul senator Ion Vela.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., domnul senator Otiman.

Nefiind observaþii,

Voi da citire componenþei celor ºapte comisii, pentru cã sunt în componenþe diferite.

Comisia nr. 181 pentru Universitatea ”AppoloniaÒ din Iaºi: Andea Petru, Miron Vasile, Roºculeþ Gheorghe, Stanciu Anghel, Mincu Iulian, Baciu Mihai, Asztalos Ferenc.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Constituirea comisiei de mediere pentru Universitatea Românã de ªtiinþe ºi Arte ”Gheorghe CristeaÒ din Bucureºti.

Sunt propuºi urmãtorii: Andea Petru, Miron Vasile, Roºculeþ Gheorghe, Stanciu Anghel, Baciu Mihai, Ionescu Anton, Fotopolos Sotiris.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Comisia de mediere pentru Universitatea ”BioterraÒ din Bucureºti, sunt propuºi urmãtorii: Andea Petru, Miron Vasile, Roºculeþ Gheorghe, Stanciu Anghel, Mincu Iulian, Ionescu Anton, Asztalos Ferenc.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Comisia de mediere pentru Universitatea ”EmanuelÒ din Oradea, sunt propuºi urmãtorii: Andea Petru, Miron Vasile, Petruº Octavian Constantin, Roºculeþ Gheorghe, Stanciu Anghel, Mincu Iulian, Baciu Mihai.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 114/5.VII.2002

Unanimitate.

Comisia de mediere pentru Universitatea ”TibiscusÒ din Timiºoara, sunt propuºi urmãtorii: Andea Petru, Miron Vasile, Roºculeþ Gheorghe, Stanciu Anghel, Baciu Mihai, Ionescu Anton, Asztalos Ferenc.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere pentru Universitatea ”George BariþiuÒ din Braºov, sunt propuºi urmãtorii: Andea Petru, Miron Vasile, Roºculeþ Gheorghe, Stanciu Anghel, Mincu Iulian, Ionescu Anton, Fotopolos Sotiris.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere pentru Institutul Teologic Romanocatolic din Bucureºti, sunt propuºi urmãtorii: Andea Petru, Miron Vasile, Roºculeþ Gheorghe, Stanciu Anghel, Mincu Iulian, Baciu Mihai, Asztalos Ferenc.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Vã mulþumesc.

La ultimul punct din ordinea de zi avem înscrisã numirea preºedintelui Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Televiziune.

Înainte de a trece la apelul nominal, vã rog sã-mi permiteþi sã reamintesc procedura de vot, obligaþie prevãzutã de Regulamentul de lucru al celor douã Camere.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Vom primi câte douã bile de la domnii secretari, care urmeazã sã fie introduse în urne, în funcþie de preferinþele dumneavoastrã.

Vot _pentru_ înseamnã bila albã în urna albã ºi bila neagrã în urna neagrã.

Bila neagrã introdusã în urna albã ºi bila albã introdusã în urna neagrã înseamnã vot _împotrivã._

Ofer cuvântul domnului senator Ion Vela, pentru a începe apelul nominal.

Vã reamintesc cã votul se realizeazã prin apel nominal.

Vã rog, aveþi cuvântul.

|**Domnul Ion Vela:**|| |---|---| |Acatrinei Gheorghe|prezent| |Alexa Constantin|prezent| |Alexandru Ionel|prezent| |Apostolache Victor|prezent| |Athanasiu Alexandru|prezent| |Badea Dumitru|prezent| |Balcan Viorel|prezent| |Bãdulescu Doru-Laurian|prezent| |Bãlan Angela Mihaela|absentã| |Bãlãlãu Constantin|absent| |Belaºcu Aron|prezent| |Belu Ioan|absent| |Bichineþ Corneliu|prezent| |Bindea Liviu-Doru|prezent| |Bîciu Constantin|prezent| |Brãdiºteanu ªerban|absent|

|Bucur Dionisie|prezent| |---|---| |Bunduc Gheorghe|prezent| |Buzatu Gheorghe|absent| |Cârciumaru Ion|absent| |Ciocan Maria|prezentã| |Ciocârlie Alin Theodor|prezent| |Codreanu Dumitru|prezent| |Constantinescu Dan|absent| |Constantinescu Eugen Marius|prezent| |Cozmâncã Octav|prezent| |Crãciun Avram|prezent| |Cristolovean Ion|absent| |Dina Carol|absent| |Dinescu Valentin|prezent| |Dinu Marin|prezent| |Dobrescu Maria Antoaneta|absentã| |Dumitrescu Viorel|prezent| |Duþã Vasile|prezent| |Eckstein-Kov‡cs PŽter|prezent| |Fabini Hermann Armeniu|absent| |Fãniþã Triþã|prezent| |Feldman Radu Alexandru|absent| |Filipaº Avram|prezent| |Filipescu Cornel<br>Florescu Eugeniu Constantin|prezent<br>prezent| |Flutur Gheorghe|absent| |Frunda Gyšrgy|absent| |Gãucan Constantin|absent| |Gogoi Ion|prezent| |Guga Ioan|prezent| |Hanganu Romeo Octavian|absent| |Hârºu Ion|prezent| |Hoha Gheorghe|prezent| |Honcescu Ion|prezent| |Horga Vasile|absent| |Hriþcu Florin|prezent| |Ilaºcu Ilie|absent| |Iliescu Ion|prezent| |Ionescu-Quintus Mircea|prezent| |Iorga Nicolae Marin|prezent| |Iorgovan Antonie|prezent| |Iustian Mircea Teodor|prezent| |Kereskenyi Alexandru|prezent| |Leca Aureliu|prezent| |Lupoi Mihai<br>Maior Liviu|absent<br>absent| |Marcu Ion|absent| |Marinescu Simona|prezentã| |Mark— BŽla|prezent| |Matei Vintilã|prezent| |Matei Viorel|prezent| |Mãrgineanu ªtefan Gheorghe|absent| |Mihordea Mircea|prezent| |Mocanu Vasile|prezent| |Munteanu Tudor-Marius|prezent| |Nedelcu Mircea|prezent| |NŽmeth Csaba|prezent| |Nicolaescu Ioan|absent| |Nicolaescu Sergiu Florin|absent| |Nicolai Norica|prezentã| |Nicolescu Constantin|prezent| |Novolan Traian|prezent| |Onaca Dorel-Constantin<br>absent<br>Oprescu Sorin Mircea<br>prezent<br>Opriº Octavian<br>prezent<br>Otiman Pãun-Ion<br>absent<br>Paleologu Alexandru<br>absent<br>Panã Aurel<br>absent<br>Panã Viorel Marian<br>absent<br>Pastiu Ioan<br>prezent<br>Pãcurariu Iuliu<br>absent<br>Pãcuraru Nicolae Paul Anton<br>absent<br>Pãtru Nicolae<br>prezent<br>Pãunescu Adrian<br>prezent<br>Penciuc Corin<br>prezent<br>Pete ªtefan<br>prezent<br>Petre Maria<br>absentã<br>Petrescu Ilie<br>absent<br>Plãticã-Vidovici Ilie<br>prezent<br>Pop Dumitru Petru<br>prezent<br>Pop de Popa Ioan<br>prezent<br>Popa Nicolae-Vlad<br>absent<br>Popescu Dan-Mircea<br>absent<br>Popescu Laurenþiu-Mircea<br>absent<br>Predescu Ion<br>prezent<br>Prichici Emilian<br>absent<br>Pricop Mihai-Radu<br>prezent<br>Prisãcaru Ghiorghi<br>absent<br>Pruteanu George Mihail<br>prezent<br>Pujina Nelu<br>absent<br>Pusk‡s Valentin-Zolt‡n<br>prezent<br>Radu Constantin<br>prezent<br>Rahãu Dan Nicolae<br>absent<br>Rebreanu Nora Cecilia<br>prezentã<br>Rece Traian<br>prezent<br>Roibu Aristide<br>prezent<br>Roman Petre<br>absent<br>Rus Ioan Aurel<br>prezent<br>Sârbulescu Ion<br>prezent<br>Seche Ion<br>prezent<br>Seres DŽnes<br>prezent<br>Sin Niculae<br>prezent<br>S—gor Csaba<br>prezent<br>Sporea Elena<br>prezentã<br>Solcanu Ion<br>prezent<br>Stãnoiu Rodica Mihaela<br>absentã<br>Stoica Fevronia<br>absentã<br>Szab— K‡roly-Ferenc<br>prezent<br>ªelaru Rodica<br>prezentã<br>ªtefan Viorel<br>prezent<br>Tãrãcilã Doru Ioan<br>prezent<br>Theodorescu Emil Rãzvan<br>prezent<br>Toma Constantin<br>prezent<br>Tudor Corneliu Vadim<br>absent<br>Ungheanu Mihai<br>absent<br>Vajda Borbala<br>prezentã<br>Vasile Radu<br>absent<br>Vãcãroiu Nicolae<br>absent<br>Vela Ion<br>prezent<br>Verest—y Attila<br>prezent<br>Voinea Melu<br>prezent<br>Vornicu Sorin Adrian<br>prezent<br>Zanc Grigore<br>prezent<br>Zlãvog Gheorghe<br>prezent.<br>Reiau lista cu senatorii absenþi:<br>Bãlan Angela Mihaela<br>absentã<br>Bãlãlãu Constantin<br>absent<br>Belu Ioan<br>absent<br>Brãdiºteanu ªerban Alexandru<br>absent<br>Bucur Dinisie<br>prezent<br>Buzatu Gheorghe<br>absent<br>Cârciumaru Ion<br>absent<br>Constantinescu Dan<br>absent<br>Cristolovean Ion<br>absent<br>Ciocârlie Alin Theodor<br>prezent<br>Dina Carol<br>absent<br>Dobrescu Maria Antoaneta<br>absentã<br>Fabini Hermann Armeniu<br>absent<br>Feldman Radu Alexandru<br>absent<br>Flutur Gheorghe<br>absent<br>Frunda Gyšrgy<br>absent<br>Gãucan Constantin<br>absent<br>Hanganu Romeo Octavian<br>absent<br>Horga Vasile<br>absent<br>Ilaºcu Ilie<br>absent<br>Lupoi Mihai<br>absent<br>Liviu Maior<br>absent<br>Marcu Ion<br>absent<br>Mãrgineanu ªtefan<br>absent<br>Mihordea Mircea<br>prezent<br>Nicolaescu Ioan<br>absent<br>Nicolaescu Sergiu Florin<br>absent<br>Onaca Dorel-Constantin<br>absent<br>Otiman Pãun-Ion<br>absent<br>Paleologu Alexandru<br>absent<br>Panã Aurel<br>absent<br>Panã Viorel Marian<br>absent<br>Pãcurariu Iuliu<br>absent<br>Pãcuraru Paul<br>absent<br>Petre Maria<br>absentã<br>Petrescu Ilie<br>absent<br>Popa Nicolae-Vlad<br>absent<br>Popescu Dan Mircea<br>absent<br>Popescu Laurenþiu-Mircea<br>absent<br>Prichici Emilian<br>absent<br>Prisãcaru Gheorghi<br>absent<br>Pujinã Nelu<br>absent<br>Rahãu Dan Nicolae<br>absent<br>Roman Petre<br>absent<br>Stãnoiu Mihaela Rodica<br>absentã<br>Stoica Fevronia<br>absentã<br>Tudor Corneliu Vadim<br>absent<br>Ungheanu Mihai<br>absent<br>Vajda Borbala<br>absentã<br>Vasile Radu<br>absent<br>Vãcãroiu Nicolae<br>absent.<br>Mulþumesc.<br>**Domnul Nicolae Leonãchescu:**<br>Camera Deputaþilor.<br>Vã rog sã fiþi atenþi ºi sã permiteþi câteva urge<br>Bartoº Daniela<br>prezentã<br>Cazan Gheroghe Romeo-Leonard<br>prezent<br>Crãciun Dorel Petru<br>prezent<br>Puwak Hildegard-Carola<br>prezentã<br>Stan Ion<br>prezent|Onaca Dorel-Constantin<br>absent<br>Oprescu Sorin Mircea<br>prezent<br>Opriº Octavian<br>prezent<br>Otiman Pãun-Ion<br>absent<br>Paleologu Alexandru<br>absent<br>Panã Aurel<br>absent<br>Panã Viorel Marian<br>absent<br>Pastiu Ioan<br>prezent<br>Pãcurariu Iuliu<br>absent<br>Pãcuraru Nicolae Paul Anton<br>absent<br>Pãtru Nicolae<br>prezent<br>Pãunescu Adrian<br>prezent<br>Penciuc Corin<br>prezent<br>Pete ªtefan<br>prezent<br>Petre Maria<br>absentã<br>Petrescu Ilie<br>absent<br>Plãticã-Vidovici Ilie<br>prezent<br>Pop Dumitru Petru<br>prezent<br>Pop de Popa Ioan<br>prezent<br>Popa Nicolae-Vlad<br>absent<br>Popescu Dan-Mircea<br>absent<br>Popescu Laurenþiu-Mircea<br>absent<br>Predescu Ion<br>prezent<br>Prichici Emilian<br>absent<br>Pricop Mihai-Radu<br>prezent<br>Prisãcaru Ghiorghi<br>absent<br>Pruteanu George Mihail<br>prezent<br>Pujina Nelu<br>absent<br>Pusk‡s Valentin-Zolt‡n<br>prezent<br>Radu Constantin<br>prezent<br>Rahãu Dan Nicolae<br>absent<br>Rebreanu Nora Cecilia<br>prezentã<br>Rece Traian<br>prezent<br>Roibu Aristide<br>prezent<br>Roman Petre<br>absent<br>Rus Ioan Aurel<br>prezent<br>Sârbulescu Ion<br>prezent<br>Seche Ion<br>prezent<br>Seres DŽnes<br>prezent<br>Sin Niculae<br>prezent<br>S—gor Csaba<br>prezent<br>Sporea Elena<br>prezentã<br>Solcanu Ion<br>prezent<br>Stãnoiu Rodica Mihaela<br>absentã<br>Stoica Fevronia<br>absentã<br>Szab— K‡roly-Ferenc<br>prezent<br>ªelaru Rodica<br>prezentã<br>ªtefan Viorel<br>prezent<br>Tãrãcilã Doru Ioan<br>prezent<br>Theodorescu Emil Rãzvan<br>prezent<br>Toma Constantin<br>prezent<br>Tudor Corneliu Vadim<br>absent<br>Ungheanu Mihai<br>absent<br>Vajda Borbala<br>prezentã<br>Vasile Radu<br>absent<br>Vãcãroiu Nicolae<br>absent<br>Vela Ion<br>prezent<br>Verest—y Attila<br>prezent<br>Voinea Melu<br>prezent<br>Vornicu Sorin Adrian<br>prezent<br>Zanc Grigore<br>prezent<br>Zlãvog Gheorghe<br>prezent.<br>Reiau lista cu senatorii absenþi:<br>Bãlan Angela Mihaela<br>absentã<br>Bãlãlãu Constantin<br>absent<br>Belu Ioan<br>absent<br>Brãdiºteanu ªerban Alexandru<br>absent<br>Bucur Dinisie<br>prezent<br>Buzatu Gheorghe<br>absent<br>Cârciumaru Ion<br>absent<br>Constantinescu Dan<br>absent<br>Cristolovean Ion<br>absent<br>Ciocârlie Alin Theodor<br>prezent<br>Dina Carol<br>absent<br>Dobrescu Maria Antoaneta<br>absentã<br>Fabini Hermann Armeniu<br>absent<br>Feldman Radu Alexandru<br>absent<br>Flutur Gheorghe<br>absent<br>Frunda Gyšrgy<br>absent<br>Gãucan Constantin<br>absent<br>Hanganu Romeo Octavian<br>absent<br>Horga Vasile<br>absent<br>Ilaºcu Ilie<br>absent<br>Lupoi Mihai<br>absent<br>Liviu Maior<br>absent<br>Marcu Ion<br>absent<br>Mãrgineanu ªtefan<br>absent<br>Mihordea Mircea<br>prezent<br>Nicolaescu Ioan<br>absent<br>Nicolaescu Sergiu Florin<br>absent<br>Onaca Dorel-Constantin<br>absent<br>Otiman Pãun-Ion<br>absent<br>Paleologu Alexandru<br>absent<br>Panã Aurel<br>absent<br>Panã Viorel Marian<br>absent<br>Pãcurariu Iuliu<br>absent<br>Pãcuraru Paul<br>absent<br>Petre Maria<br>absentã<br>Petrescu Ilie<br>absent<br>Popa Nicolae-Vlad<br>absent<br>Popescu Dan Mircea<br>absent<br>Popescu Laurenþiu-Mircea<br>absent<br>Prichici Emilian<br>absent<br>Prisãcaru Gheorghi<br>absent<br>Pujinã Nelu<br>absent<br>Rahãu Dan Nicolae<br>absent<br>Roman Petre<br>absent<br>Stãnoiu Mihaela Rodica<br>absentã<br>Stoica Fevronia<br>absentã<br>Tudor Corneliu Vadim<br>absent<br>Ungheanu Mihai<br>absent<br>Vajda Borbala<br>absentã<br>Vasile Radu<br>absent<br>Vãcãroiu Nicolae<br>absent.<br>Mulþumesc.<br>**Domnul Nicolae Leonãchescu:**<br>Camera Deputaþilor.<br>Vã rog sã fiþi atenþi ºi sã permiteþi câteva urge<br>Bartoº Daniela<br>prezentã<br>Cazan Gheroghe Romeo-Leonard<br>prezent<br>Crãciun Dorel Petru<br>prezent<br>Puwak Hildegard-Carola<br>prezentã<br>Stan Ion<br>prezent|Onaca Dorel-Constantin<br>absent<br>Oprescu Sorin Mircea<br>prezent<br>Opriº Octavian<br>prezent<br>Otiman Pãun-Ion<br>absent<br>Paleologu Alexandru<br>absent<br>Panã Aurel<br>absent<br>Panã Viorel Marian<br>absent<br>Pastiu Ioan<br>prezent<br>Pãcurariu Iuliu<br>absent<br>Pãcuraru Nicolae Paul Anton<br>absent<br>Pãtru Nicolae<br>prezent<br>Pãunescu Adrian<br>prezent<br>Penciuc Corin<br>prezent<br>Pete ªtefan<br>prezent<br>Petre Maria<br>absentã<br>Petrescu Ilie<br>absent<br>Plãticã-Vidovici Ilie<br>prezent<br>Pop Dumitru Petru<br>prezent<br>Pop de Popa Ioan<br>prezent<br>Popa Nicolae-Vlad<br>absent<br>Popescu Dan-Mircea<br>absent<br>Popescu Laurenþiu-Mircea<br>absent<br>Predescu Ion<br>prezent<br>Prichici Emilian<br>absent<br>Pricop Mihai-Radu<br>prezent<br>Prisãcaru Ghiorghi<br>absent<br>Pruteanu George Mihail<br>prezent<br>Pujina Nelu<br>absent<br>Pusk‡s Valentin-Zolt‡n<br>prezent<br>Radu Constantin<br>prezent<br>Rahãu Dan Nicolae<br>absent<br>Rebreanu Nora Cecilia<br>prezentã<br>Rece Traian<br>prezent<br>Roibu Aristide<br>prezent<br>Roman Petre<br>absent<br>Rus Ioan Aurel<br>prezent<br>Sârbulescu Ion<br>prezent<br>Seche Ion<br>prezent<br>Seres DŽnes<br>prezent<br>Sin Niculae<br>prezent<br>S—gor Csaba<br>prezent<br>Sporea Elena<br>prezentã<br>Solcanu Ion<br>prezent<br>Stãnoiu Rodica Mihaela<br>absentã<br>Stoica Fevronia<br>absentã<br>Szab— K‡roly-Ferenc<br>prezent<br>ªelaru Rodica<br>prezentã<br>ªtefan Viorel<br>prezent<br>Tãrãcilã Doru Ioan<br>prezent<br>Theodorescu Emil Rãzvan<br>prezent<br>Toma Constantin<br>prezent<br>Tudor Corneliu Vadim<br>absent<br>Ungheanu Mihai<br>absent<br>Vajda Borbala<br>prezentã<br>Vasile Radu<br>absent<br>Vãcãroiu Nicolae<br>absent<br>Vela Ion<br>prezent<br>Verest—y Attila<br>prezent<br>Voinea Melu<br>prezent<br>Vornicu Sorin Adrian<br>prezent<br>Zanc Grigore<br>prezent<br>Zlãvog Gheorghe<br>prezent.<br>Reiau lista cu senatorii absenþi:<br>Bãlan Angela Mihaela<br>absentã<br>Bãlãlãu Constantin<br>absent<br>Belu Ioan<br>absent<br>Brãdiºteanu ªerban Alexandru<br>absent<br>Bucur Dinisie<br>prezent<br>Buzatu Gheorghe<br>absent<br>Cârciumaru Ion<br>absent<br>Constantinescu Dan<br>absent<br>Cristolovean Ion<br>absent<br>Ciocârlie Alin Theodor<br>prezent<br>Dina Carol<br>absent<br>Dobrescu Maria Antoaneta<br>absentã<br>Fabini Hermann Armeniu<br>absent<br>Feldman Radu Alexandru<br>absent<br>Flutur Gheorghe<br>absent<br>Frunda Gyšrgy<br>absent<br>Gãucan Constantin<br>absent<br>Hanganu Romeo Octavian<br>absent<br>Horga Vasile<br>absent<br>Ilaºcu Ilie<br>absent<br>Lupoi Mihai<br>absent<br>Liviu Maior<br>absent<br>Marcu Ion<br>absent<br>Mãrgineanu ªtefan<br>absent<br>Mihordea Mircea<br>prezent<br>Nicolaescu Ioan<br>absent<br>Nicolaescu Sergiu Florin<br>absent<br>Onaca Dorel-Constantin<br>absent<br>Otiman Pãun-Ion<br>absent<br>Paleologu Alexandru<br>absent<br>Panã Aurel<br>absent<br>Panã Viorel Marian<br>absent<br>Pãcurariu Iuliu<br>absent<br>Pãcuraru Paul<br>absent<br>Petre Maria<br>absentã<br>Petrescu Ilie<br>absent<br>Popa Nicolae-Vlad<br>absent<br>Popescu Dan Mircea<br>absent<br>Popescu Laurenþiu-Mircea<br>absent<br>Prichici Emilian<br>absent<br>Prisãcaru Gheorghi<br>absent<br>Pujinã Nelu<br>absent<br>Rahãu Dan Nicolae<br>absent<br>Roman Petre<br>absent<br>Stãnoiu Mihaela Rodica<br>absentã<br>Stoica Fevronia<br>absentã<br>Tudor Corneliu Vadim<br>absent<br>Ungheanu Mihai<br>absent<br>Vajda Borbala<br>absentã<br>Vasile Radu<br>absent<br>Vãcãroiu Nicolae<br>absent.<br>Mulþumesc.<br>**Domnul Nicolae Leonãchescu:**<br>Camera Deputaþilor.<br>Vã rog sã fiþi atenþi ºi sã permiteþi câteva urge<br>Bartoº Daniela<br>prezentã<br>Cazan Gheroghe Romeo-Leonard<br>prezent<br>Crãciun Dorel Petru<br>prezent<br>Puwak Hildegard-Carola<br>prezentã<br>Stan Ion<br>prezent| |---|---|---| ||Vã rog sã fiþi atenþi ºi sã permiteþi câteva urge<br>Bartoº Daniela<br>prezentã<br>Cazan Gheroghe Romeo-Leonard<br>prezent<br>Crãciun Dorel Petru<br>prezent<br>Puwak Hildegard-Carola<br>prezentã<br>Stan Ion<br>prezent|nþe:<br><br>|

Eu n-am votat.

Eºti prezent. Te-am vãzut ºi te-am pus prezent.

Dar n-am votat.

V-am strigat: Tunaru Raj Alexandru Ñ prezent. Dar vorbeaþi cu cineva, domnule Tunaru. N-aþi fost atent. Vã mulþumesc foarte mult. Îmi permiteþi sã votez ºi eu.

Membrii celor douã Birouri permanente îi rog sã vinã în sala Biroului permanent al Camerei Deputaþilor ca sã numãrãm bilele.

Domnilor senatori ºi deputaþi,

Ofer cuvântul domnului secretar Ion Vela pentru a prezenta procesul-verbal conþinând rezultatul votului.

## **Domnul Ion Vela:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

”Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de cãtre deputaþi ºi senatori cu privire la numirea preºedintelui Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Televiziune

În temeiul prevederilor art. 32 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, Birourile permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate prin vot secret, cu bile, de cãtre deputaþi ºi senatori asupra propunerii de numire dintre membrii titulari a domnului Valentin Nicolau în funcþia de preºedinte al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Televiziune, conform art. 19 ºi 20 alin. 1 ºi 2 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune ºi Societãþii Române de Televiziune, republicatã, ºi au constatat urmãtoarele: numãrul total al deputaþilor ºi senatorilor Ñ 484; numãrul deputaþilor ºi senatorilor prezenþi Ñ 368; numãrul total de voturi exprimate Ñ 368; numãrul de voturi anulate Ñ nici unul; numãrul total de voturi valabil exprimate Ñ 368, din care: voturi pentru Ñ 321, voturi contra Ñ 47.

Potrivit prevederilor art. 19 din Legea nr. 41 din 1994, republicatã, numirea preºedintelui Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Televiziune se face cu votul majoritãþii deputaþilor ºi senatorilor. Ca urmare a faptului cã din totalul de 484 deputaþi ºi senatori, 321 au votat pentru, ceea ce reprezintã majoritatea cerutã de lege, domnul Valentin Nicolau este numit în funcþia de preºedinte al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Televiziune pentru o perioadã de 4 ani, începând cu data de 9 iulie 2002.Ò

Semneazã: membrii Birourilor permanente ale celor douã Camere.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule secretar.

Stimaþi colegi, în numele dumneavoastrã, în numele Birourilor permanente ale celor douã Camere, adresãm felicitãri domnului Valentin Nicolau ºi-l invit sã ia cuvântul pentru a depune jurãmântul.

## **Domnul Valentin Nicolau Ñ** _preºedintele Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Televiziune_ **:**

”Eu, Valentin Nicolau, numit în funcþia de preºedinte al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Televiziune, jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã mã ajute Dumnezeu!Ò

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumim, domnule preºedinte, ºi vã adresãm felicitãri.

Îl invit pe domnul Ion Pavelescu sã depunã ºi Domnia sa jurãmântul în calitate de membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Televiziune, desemnat prin Hotãrârea Parlamentului României nr. 20/20 iunie 2002. Aveþi cuvântul.

## **Domnul Ion Pavelescu Ñ** _membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Televiziune_ **:**

”Eu, Ion Pavelescu, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Televiziune, jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale al cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã mã ajute DumnezeuÒ.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumim ºi vã adresãm felicitãri.

Stimaþi colegi, ordinea de zi a fost epuizatã. Închidem ºedinþa. Cu siguranþã, felicitãrile, masa ºi dansul vor urma.

Mâine dimineaþã avem speranþa sã ne revedem în comisiile de mediere, domnule preºedinte.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 114/5.VII.2002 conþine 24 de pagini.**

Preþul 22.296 lei