Stenogramă plen

Da. Reprezentanþii comisiei sesizate în fond. Poftiþi, domnule deputat, prezentaþi raportul.

de fond, bineînþeles, sunt o serie de argumente mai mult financiare, dar ºi principiale, deoarece funcþioneazã mult mai bine într-un sistem unitar acest serviciu, respectiv aceste servicii comunitare descentralizate.

Domnule preºedinte, prima propunere a mea ar fi ca sã discutãm cele douã ordonanþe împreunã ºi dacã plenul Camerei acceptã aceastã propunere atunci aº trece la formularea propunerilor concrete.

Stimate coleg, nu mai poate plenul Camerei sã facã ceea ce propuneþi dumneavoastrã pentru cã Ordonanþa nr. 83 a fost deja dezbãtutã sãptãmâna trecutã.

Poftiþi, domnule vicepreºedinte Duvãz.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã în fond cu dezbaterea acestui proiect de lege. Comisia a avut în vedere la întocmirea raportului avizul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, precum ºi avizul Consiliului Legislativ.

Proiectul de Lege a fost adoptat cu 15 voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri, în ºedinþa din 12 martie 2002 ºi îl prezentãm plenului pentru a fi adoptat cu amendamentele admise în ºedinþa menþionatã a comisiei. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule coleg.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Poftiþi! Comisia este omnipotentã: prezintã ºi raportul ºi este prezentã ºi la dezbaterile generale.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prima datã, în Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã am avut un amendament de principiu, deoarece aici este vorba de fapt de douã ordonanþe, douã legi care privesc punerea în aplicare a Programului de guvernare, ºi anume descentralizarea acestor servicii comunitare, respectiv serviciile de paºapoarte. Deci e vorba de Ordonanþa nr. 83/2001 care se referã la descentralizarea serviciului de paºapoarte ºi la trecerea de la Ministerul de Interne la Ministerul Administraþiei Publice Locale, respectiv Ordonanþa 84/2001 care se referã la aceste servicii comunitare despre care este vorba.

Nu ºtim din care motive comisia a înaintat doar una dintre aceste proiecte în faþa plenului. Eu consider ºi fac ºi aceastã propunere cãtre dumneavoastrã ca sã discutãm împreunã aceste douã ordonanþe, pentru cã au anumite conexiuni.

În cazul cã nu se discutã împreunã, atunci eu aº susþine amendamentele mele propuse la aceastã ordonanþã, la punctele respecive, dar eu cred cã discuþia este în fond, ºi propunerea mea vizeazã înglobarea Ordonanþei nr. 83/2001 în textul Ordonanþei nr. 84/2001, ºi anume sã se formeze un sistem unitar de bazã de date ºi aceste servicii comunitare sã fie rezolvate într-o singurã structurã. ªi la susþinerea acestui amendament

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Cred cã reorganizarea sistemului de evidenþa populaþiei prin transferul cãtre autoritãþile locale este nu numai o necesitate impusã de traseul nostru ºi dorinþa noastrã de aderare la Uniunea Europeanã, dar o necesitate impusã de modernizarea societãþii româneºti.

Cred cã aceastã temã a fost abordatã în mãsura în care a fost posibil ºi recunosc cã mã simt confortabil în momentul în care chiar iniþiatorul spune cã a acceptat toate amendamentele propuse de Comisia de administraþie.

Totuºi, vreau sã menþionez aici, în faza aceasta de dezbateri generale, cã lucrurile sunt doar un pas mic spre aceastã descentralizare ºi transmitere cãtre autoritãþile publice locale a unei serii de fapt de servicii care trebuie trecute direct în subordinea comunitãþilor locale, a autoritãþilor locale.

Cred cã acest prim pas va trebui completat prin reorganizarea Ministerului de Interne, un lucru despre care se vorbeºte de mult în România, dar, din pãcate, nu s-au fãcut paºi semnificativi ºi nici în aceastã guvernare, chiar dacã aceastã legislaþie, repet, aºa cum este propusã astãzi, face un pas spre descentralizare, deci spre ceea ce spunem toþi, subsidiaritatea pe care o dorim sã se instaleze ca principiu ºi în administraþia româneascã.

Un minister de interne corect organizat ar fi avut el însuºi în directã responsabilitate problema autoritãþilor locale, administraþiilor locale, a prefecturilor ºi atunci toate tensiunile ºi neclaritãþile inevitabile care au rãmas în cadrul acestei reorganizãri a evidenþei populaþiei între, pe de o parte, Ministerul de Interne, care sigur cã nu poate renunþa în mod obiectiv, eu nu vorbesc aici ºi de partea subiectivã a lucrurilor, la o serie de date pe care le stocheazã ºi administraþia publicã care la urma urmei trebuie sã deþinã aceste date ca sã poatã sã þinã o evidenþã corectã, acest lucru ar fi fost depãºit.

Sã sperãm cã, în perspectivã, acest Minister de Interne va deveni ceea ce în toatã luma civilizatã este un Minister de Interne, ºi nu un minister al poliþiei, ºi cã acest pas deschide de fapt acest drum, acest pas pe care-l facem astãzi.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Într-un fel, o parte dintre ideile pe care intenþionam sã le supun atenþiei dumneavoastrã au fost subliniate de antevorbitor, pentru cã ºi eu am sesizat necesitatea obiectivã de demilitarizare a unor servicii care sunt de interes public, lucru care este de altfel cerut ºi ca o condiþie expresã pentru integrarea noastrã în structurile europene.

Pe de altã parte, ºi eu deplângând faptul cã nici pânã la aceastã orã nu s-au fãcut paºi concreþi ºi serioºi pe linia transformãrii Ministerului de Interne în ceea ce a fost el în tradiþia româneascã, respectiv un minister în subordinea cãruia sã se regãseascã ºi structurile administraþiei publice locale.

Eu nu neg necesitatea realizãrii unei asemenea treceri, a unei asemenea reorganizãri, dacã vreþi, a serviciilor publice comunitare de evidenþa persoanelor, dar consider cã este doar o jumãtate de mãsurã, pentru cã se rupe un sistem centralizat foarte bine pus la punct în care ºi aspectele care þin de problemele de eliberare de documente de evidenþa populaþiei ºi cele care þin de o serie de certificate de înmatriculare ºi aºa mai departe sunt trecute în competenþa organelor locale. Rãmâne însã în continuare eliberarea paºapoartelor ruptã de aceeaºi competenþã.

O chestiune pe care n-am regãsit-o Ð poate cã n-am citit suficient de clar ºi atent acest document Ð este în competenþa cui revine eliberarea cazierului personal, pentru cã nu deþin din textul acestui document ca problematica acestui cazier sã revinã aceloraºi instituþii cãrora le încredinþãm spre soluþionare problema evidenþei populaþiei, respectiv a evidenþei persoanelor.

Sper sã mã lãmureascã iniþiatorul sau comisia de specialitate.

Poftiþi, domnule Coifan!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Discutãm astãzi un proiect de lege care este important. El este un pas spre descentralizare, dar în realitate, în spatele acestei tendinþe fireºti, se ascunde o acumulare de competenþe la proaspãt devenitul megaminister, cel care este al administraþiei publice locale. Colegii mei au atras atenþia cã ar fi fost util sã discutãm cele douã ordonanþe împreunã, pentru cã, în fapt, o bazã de date unitarã, care este baza de evidenþã informatizatã a persoanei ºi care se gãsea pânã mai acum în subordinea Ministerului de Interne, va fi fragmentatã.

Prin urmare, credem cã este imperios necesar sã analizãm ºi consecinþele practice ale acestei descentralizãri, pentru cã de demilitarizare nu poate fi vorba din moment ce primarul nu poate sã-ºi exercite o competenþã elementarã datã prin Legea nr. 215, ºi anume aceea de asigurare a ordinii ºi pazei în localitatea pe care o gestioneazã.

Prin urmare, credem cã este important sã prezinte Ministerul de Interne, în cât mai scurt timp, care este

strategia de descentralizare ºi de demilitarizare, aºa cum trebuie sã fie ea gânditã pentru integrarea în structurile euroatlantice. Ne vom susþine în continuare amendamentele care au fost respinse în comisie.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã?

Domnule ministru Fleºariu, dacã credeþi cã este nevoie sã faceþi vreo precizare cu privire la problemele care s-au ridicat? Vi s-au pus niºte întrebãri... Domnul Damian Brudaºca, dacã nu mã înºel...

## Domnule preºedinte,

Cât priveºte cazierul judiciar, urmeazã sã se încheie un protocol între noi ºi Ministerul de Interne, privitor la preluarea acestor activitãþi. Deocamdatã ne gândim ca eliberarea cazierului judiciar sã rãmânã în continuare la organele de cercetare penalã, aºa cum este ºi normal, cum este ºi corect. Pentru etape mult mai îndepãrtate, o sã ne mai gândim pânã atunci ºi vedem ce va urma.

## Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei pe textele acestora.

La titlul legii dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Articolul unic, preambul. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctele 1, 2 ºi 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Punctele 4, 5 ºi 6 din cuprinsul legii. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctul 7, vã rog sã urmãriþi amendamentul 7 de la pagina 3. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 7? Poftiþi? La punctul 6 din lege? Poftiþi.

La articolul 6 alin. 1 atrag atenþia asupra unei inadvertenþe gramaticale. Este vorba aici: ”ºi a regimului permiselor de conducere ºi certificatelor de înmatriculare pentruÒ...

Dumneavoastrã vã referiþi la art. 6 din ordonanþã sau de unde?

Eu mã refer la art. 2 din raport, respectiv art. 6 din ordonanþã.

Deci, în raport este punctul 2 art. 6 alin. 1.

Bun, dar deocamdatã suntem la dezbaterea legii în formularea Senatului.

Dacã la amendamentul 7 aveþi obiecþiuni care vizeazã introducerea unui articol nou, 24[1] ? Nu aveþi obiecþiuni. Adoptat amendamentul 7, se modificã art. 24[1] . La punctul 8 din proiectul de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Trecem la Ordonanþa Guvernului. La titlul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului I. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Articolele 1, 2 ºi 3. Poftiþi, domnule Coifan. La care din ele? Poftiþi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Noi la art. 1 am propus urmãtorul amendament: ”Serviciile publice comunitare de evidenþã a persoanelor, denumite în continuare Çservicii publice comunitareÈ se organizeazã la nivelul comunelor, oraºelor ºi municipiilor, precum ºi la nivelul judeþelor ºi al municipiului Bucureºti, sub autoritatea consiliilor locale, a consiliilor judeþene, respectiv a Consiliului General al Municipiului BucureºtiÒ.

Vã rog sã remarcaþi cã am identificat nivelul teritorial de organizare, cât ºi raportul ierarhic cu autoritãþile administraþiei publice, în textul iniþial fiind doar raportul cu autoritãþile publice.

Din partea comisiei?

## Domnule preºedinte,

Comisia a respins acest amendament fãcut la art. 1 alin. 1, motivarea respingerii fiind faptul cã în ºedinþa comisiei s-a apreciat cã textul ordonanþei este mai clar, specificându-se ºi nivelul la care aceste servicii sunt organizate. A fost luat în dezbatere, s-au exprimat opiniile pro ºi contra ºi cu aceastã motivaþie amendamentul a fost respins.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Aþi auzit argumentele domnului deputat Coifan, ca ºi rãspunsul comisiei.

Potrivit regulamentului, eu sunt dator... De fapt, aici nu a fost amendament, aveþi dreptate. Nu a fost amendament al comisiei.

Împotrivã? 62 voturi împotrivã.

Abþineri?

Cu 62 voturi împotrivã, 33 pentru, amendamentul domnului Viorel Coifan a fost respins.

În aceste condiþii, sunt nevoit sã supun din nou votului dumneavoastrã conþinutul art. 1 în formularea iniþialã.

Cine este pentru? Vã rog sã fiþi atenþi, sã vã exprimaþi votul. 64 voturi pentru.

- Împotrivã? 13 voturi împotrivã. Abþineri?

Cu 64 pentru, 13 împotrivã ºi 16 abþineri s-a adoptat art. 1 în varianta iniþiatorului.

La art. 2 ºi 3 dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La art. 4 alin. 1 dacã sunt obiecþiuni? Poftiþi, domnule Coifan.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În virtutea aceluiaºi traseu logic propunem urmãtorul amendament: ”Articolul 4 alin. 1: Se înfiinþeazã sub autoritatea consiliilor localeÒ ºi textul curge în continuare. Insistãm asupra formulãrii ”sub autoritateaÒ, pentru cã existã relaþii de coordonare, colaborare ºi control cu alte instituþii externe. ”SubordonareaÒ reprezintã o formulã mult mai restrictivã din punct de vedere al ierarhiei. Vã mulþumesc.

Poftiþi, din partea comisiei.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În faþa comisiei a fost susþinut acest amendament. Comisia a apreciat, cu majoritate de voturi, cã termenul folosit de ordonanþã este mai precis ºi datã fiind nuanþa pe care o urmãreºte aceastã precizare, cã ”se înfiinþeazã în subordineaÒ ºi textul curge mai departe nu are acele implicaþii de care vorbea colegul meu anterior ºi, în aceste condiþii, termenul folosit din ordonanþã a fost adoptat de comisie cu majoritate de voturi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule Kov‡cs.

Aþi auzit explicaþiile domnului deputat Coifan ºi ale domnului deputat Kov‡cs din partea comisiei.

Abþineri?

Cu 65 voturi împotrivã, 33 pentru, nici o abþinere, amendamentul domnului Viorel Coifan a fost respins.

Cu 68 pentru, 25 împotrivã ºi douã abþineri art. 4 alin. 1 a fost votat.

La art. 4 alin. 2, urmãriþi, vã rog, amendamentul 1 din raport.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.

În consecinþã, art. 2 se modificã în mod corespunzãtor, iar 4, în întregime, va avea rezultatul din modificarea alin. 2.

La art. 5 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 6, vã rog sã urmãriþi amendamentul 2. Domnul Damian Brudaºca. Poftiþi!

Îmi cer scuze pentru neatenþia anterioarã. Atenþionez asupra alin. 1 ºi alin. 2, unde propun sã respectãm cât de cât gramatica, în sensul ca în loc de ”ºi certificate de înmatriculareÒ, ”ºi al certificatelor de înmatriculareÒ, iar la alin. 2, în loc de ”ºi a certificatelorÒ, sã fie ”ºi al certificatelorÒ, tocmai pentru corectitudine din punct de vedere gramatical.

Domnul ministru Fleºariu.

## **Domnul Ionel Fleºariu:**

Domnule preºedinte,

Acest text a fost foarte discutat în Comisia de administraþie publicã. Pânã la urmã am cãzut de acord sã adoptãm forma care vã este prezentatã. Susþinem adoptarea acestei forme.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Nu e gramatical corect!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

S-a pus în discuþie numai acordul corect, nu textul amendamentului.

Domnule Fleºariu, uitaþi-vã la alin. 1: ”Prin reorganizarea serviciilor de stare civilã din aparatul propriu al consiliilor judeþene ºi al regimului permiselor de conducere ºi al certificatelor de înmatriculareÒ?!

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

ÒRegimului permiselor ºi al certificatelorÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Acolo ar fi trebuit ºi un ”precumÒ, cã erau doi de ”ºiÒ. Ia uitaþi-vã!

Domnule deputat ªtefan Cazimir, ne ajutaþi dumneavoastrã cu formula exactã a acestui text? Dar vã rog sã-l luaþi în mânã!

## **Domnul Ionel Fleºariu**

**:**

Este corect textul adoptat de comisie pe coloana 2, la amendamente admise. Este corect textul!

Punctul 2 din raport. Vã rog eu frumos, daþi-i domnului profesor Cazimir.

## Domnule preºedinte,

Amendamentul formulat de comisie, cu care suntem întru totul de acord, are urmãtorul conþinut: ”Se înfiinþeazã în subordinea consiliilor judeþene serviciile publice comunitare, judeþene, de evidenþã a persoanelor, denumite în continuare Çservicii publice comunitare judeþeneÈ, prin reorganizarea serviciilor de stare civilã din aparatul propriu al consiliilor judeþene ºi a regimului permiselor de conducere ºi certificate de înmatriculare din cadrul serviciilor judeþene de evidenþã informatizatã a persoanei, din subordinea Ministerului de InterneÒ. Care este problema?

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte.

În structura Ministerului de Interne la ora actualã se gãseºte un serviciu care se numeºte aºa cum este trecut aici ºi, ca atare, noi pe acesta îl luãm ºi îl reorganizãm, ºi nu altceva. Aºa figureazã în Legea de organizare a Ministerului de Interne!

Stimaþi colegi,

Sã-i dãm credit domnului profesor ªtefan Cazimir, care cu limba românã se ocupã.

”Reorganizarea serviciilor de stare civilã din aparatul propriu al consiliilor judeþene ºi a regimului permiselor de conducereÒ. Se înþelege cã este vorba de reorganizare ºi dacã este reorganizare...

Nu, dar ºi mai departe?! ... regimului permiselor de conducere...

”... de conducere ºi certificate de înmatriculareÒ. Acestea sunt puse în suitã, nu ridicã o problemã specialã.

Bun.

Dar, oricum, termenul la care trebuie sã raportãm articolul genitival este ”reorganizareaÒ ºi, ca atare, articolul genitival trebuie sã fie pus la feminin, pentru cã el se acordã cu substantivul anterior. ”Reorganizarea serviciilor ºi a regimului permiselor de conducere ºi certificate de înmatriculare...Ò

În alineatul al doilea este clar: ”a regimului permiselor de conducere ºi a certificatelor de înmatriculareÒ, da? Iar în alin. 1 este vorba de regimul permiselor de conducere ºi certificatelor. Pãi, nu, regimul nu este ºi al permiselor ºi al certificatelor? Aceasta atenþionam! Este vorba de o necorelare aici.

Pânã la urmã aþi renunþat ºi dumneavoastrã la ceva, cã ”alÒ nu avea ce cãuta acolo!

Deci, ”regimului permiselor de conducere ºi certificatelorÒ.

Da, este o observaþie pertinentã. Nu am observat aceastã discontinuitate în text, dar colegul Damian Brudaºca are evident dreptate.

Pe jumãtate! Cã prima oarã a zis sã punem încã un articol în faþã: ”al certificatelorÒ.

Asta nu!

Sunteþi de acord, domnule Damian Brudaºca? ”Regimul permiselor de conducere ºi certificatelorÒ.

Cu aceastã precizare redacþionalã, amendamentul comisiei de la punctul 2 a fost admis ºi, în consecinþã, art. 6 va avea alcãtuirea rezultatã.

La art. 7 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Articolele 8, 9 ºi 10.

Poftiþi! La art. 8, aveþi cuvântul. Aþi avut un amendament, presupun...

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În redactarea ordonanþei se prevede ca metodologia sã fie aprobatã prin ordin al ministrului administraþiei publice.

Propunerea noastrã este ca aceastã metodologie sã fie aprobatã prin hotãrâre a Guvernului, întrucât la elaborarea ei trebuie sã fie implicat ºi Ministerul de Interne, având în vedere obiectul acestei metodologii, ºi cred eu cã trebuie sã respectãm ºi regimul autonomiei locale ºi pentru consiliile judeþene ºi chiar ºi cele locale, hotãrârea Guvernului este cea care trebuie sã le stabileascã regulile, ºi nu ordinul unui ministru.

Vã mulþumesc.

Domnul Kov‡cs din partea comisiei. Poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia a luat în dezbatere acest amendament ºi s-a apreciat cã metodologiile cuprind o reglementare de detaliu a activitãþii ºi, într-o asemenea situaþie, este suficient ordinul ministrului, nefiind cazul ca asemenea metodologie sã fie aprobatã prin hotãrâre a Guvernului. Cu aceastã motivaþie s-a respins acest amendament.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Ministerul este de acord cu punctul de vedere al comisiei.

Supun amendamentul domnului deputat Dobre votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? 6 voturi pentru.

Împotrivã? Vã rog sã vã exprimaþi votul, stimaþi colegi. 59 voturi împotrivã.

Abþineri? 18 voturi abþineri.

Cu 59 împotrivã, 6 pentru, 18 abþineri s-a respins amendamentul domnului deputat Dobre.

Cu 64 voturi pentru, 22 împotrivã ºi douã abþineri s-a adoptat textul art. 8.

La art. 9 ºi 10 dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Capitolul III. Titlul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Articolele 11 ºi 12. Domnul Viorel Ciofan. La care dintre ele? Sã le luãm pe rând atunci. La art. 11.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

La art. 11 propunem înlocuirea din textul iniþial: ”serviciul central de regim permise de conducereÒ. Amendamentul nostru spune: ”a serviciului central de regim al permiselor de conducereÒ. Vã rog sã remarcaþi cã în textul iniþial, deºi denumirea serviciului este ”regim permiseÒ, nu sunã deloc gramatical, în concepþia noastrã.

Deci amendamentul nostru este introducerea în titulatura serviciului: ”serviciului central de regim al permiselor de conducereÒ.

Vã mulþumesc.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În actuala structurã a Ministerului de Interne, aprobatã prin hotãrâre de Guvern, bunã sau rea, cum este, aºa se numeºte acest serviciu de regim certificate de înmatriculare ºi, ca atare, noi suntem obligaþi sã luãm mot ˆ mot denumirea existentã în actul de înfiinþare ºi de funcþionare a ministerului. Pentru cã, altfel, când vom trece la preluare, nu mai concordã ceea ce luãm cu ceea ce se prevede în hotãrâre. Aceasta este denumirea actualã... Probabil o fi greºitã!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## S-a înþeles, domnule ministru.

Împotrivã? 61 voturi împotrivã.

Abþineri? 3 abþineri.

Cu 61 voturi împotrivã, 22 pentru, 3 abþineri, amendamentul domnului Coifan a fost respins.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Vã rog sã remarcaþi, la art. 12, amendamentul care spune ”în vigoare, în domeniul evidenþei persoanelorÒ. ªi vã rog sã fiþi de acord cu mine cã exact aceeaºi formu- lare o gãsim la art. 6, amendamentul propus ºi adoptat de Comisia pentru amenajarea teritoriului.

Deci, l-aº ruga pe colegul Kov‡cs sã verifice, cã ºi acolo se foloseºte pluralul: ”evidenþa persoanelorÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Evidenþa mi se pare de necontestat, ca orice evidenþã...

De acord, domnule Kov‡cs? Domnul ministru este de acord.

Stimaþi colegi, nu mai

## Domnule preºedinte,

La art. 13 se precizeazã, la alin. c), cã: ”Inspectoratul îndeplineºte funcþia de autoritate de statÒ ºi textul curge.

Am propus eliminarea acestui alineat, întrucât iarãºi o sã ajungem într-o situaþie în care o structurã a Ministerului Administraþiei Publice subordoneazã sectoare care sunt în subordinea autoritãþilor locale, respectiv, a consiliilor judeþene.

Domnul deputat Kov‡cs, din partea comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Atunci când s-a dezbãtut acest amendament în comisie, argumentul principal pentru respingere a fost cã ne aflãm în faþa unei nuanþe, care înseamnã un spectru mult mai larg decât doar acest segment de autoritate de stat. ªi, din întregul conþinut al lit. c), rezultã cã existenþa registrului permanent de evidenþã a persoanelor este importantã, pentru a se cunoaºte modificãrile ce pot apãrea ºi care privesc statutul persoanei.

Din aceste considerente s-a respins acest amendament.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Aþi ascultat ºi argumentele autorului amendamentului, domnul deputat Dobre, ºi rãspunsul comisiei.

Cine este pentru amendamentul domnului deputat Dobre? 24 voturi pentru.

Împotrivã? 59 voturi împotrivã.

## Abþineri?

Cu 59 voturi împotrivã ºi 24 pentru, a fost respins amendamentul domnului Dobre.

Cu 62 voturi pentru, 22 împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat textul art. 13.

Art. 14? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 15, uitaþi-vã, vã rog, în raport, la pagina 2, amendamentul nr. 3.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat. Amendamentul nr. 3 modificã art. 15. Art. 16 ºi 17? Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Art. 18? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La art. 19, urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 4. Nu aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 4.

Admis în unanimitate ºi modificat corespunzãtor art. 19.

Titlul capitolului IV. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 20 alin. 1, urmãriþi amendamentul nr. 5. Nu aveþi obiecþiuni.

Adoptat în unanimitate.

Art. 20 alin. 2, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

Art. 21? Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 22. Urmãriþi amendamentul nr. 6. Poftiþi! Domnul deputat Coifan.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

La art. 21, propunem introducerea, la alin. 1, a urmãtoarei fraze: ”Inspectoratul, respectiv serviciile publice comunitare, gestioneazã în regim extrabugetar, conform legii, veniturile încasate din activitãþile de eliberare a documentelor prin valorificarea formularelor utilizate în procesele de eliberare a acestora ºi prin furnizarea, în condiþiile legii, a datelor referitoare la persoanã, precum ºi alte venituri provenind din surse legal constituiteÒ.

ªi, acum, urmeazã alin. 2 pe care îl introducem: ”Inspectoratul, respectiv serviciile publice comunitare, gestioneazã în regim extrabugetar ºi alte venituri provenind din donaþii ºi sponsorizãri, în condiþiile legii ºi ale transparenþei surselorÒ.

Vã rog sã remarcaþi, ca argumente pentru susþinere, cã în finanþarea serviciilor publice comunitare pot apãrea ºi surse suplimentare, legal constituite, provenind atât din taxe locale, cât ºi din donaþii sau impozite stabilite la nivel naþional. Sursele provenind din donaþii ºi sponsorizãri trebuie gestionate în condiþiile unei perfecte transparenþe, dat fiind caracterul de serviciu public al activitãþii la care ne referim.

De asemenea, doresc sã spun cã este ºi un argument pentru a demonstra lupta noastrã împotriva corupþiei, pentru cã se ºtie cã din donaþii ºi sponsorizãri pot sã aparã ºi alte interese decât cele, sã zicem, strict comunitare.

Acestea au fost argumentele pentru susþinerea amendamentului meu.

Rog comisia, prin domnul deputat Kov‡cs, sã se pronunþe.

## Domnule preºedinte,

În comisie s-a apreciat cã textul ordonanþei este clar ºi precis în ceea ce priveºte sursele de venit ale inspectoratului. Sigur, acest articol face posibilã gestionarea în regim extrabugetar ºi s-a considerat cã nu este cazul sã se adauge aceste nuanþãri propuse în amendament, pentru cã, de fapt, sursele reprezentate de donaþii ºi sponsorizãri apar în textul iniþial.

Cu aceastã motivaþie, s-a respins în comisie amendamentul în discuþie. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cu aceste explicaþii, supun amendamentul domnului deputat Coifan, susþinut în comisie ºi de domnul deputat Dobre, votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? 28 voturi pentru. Împotrivã? 61 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 61 voturi pentru ºi 28 pentru, amendamentul domnului Viorel Coifan a fost respins.

Abþineri? O abþinere.

Cu 61 voturi pentru, 21 împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat art. 21, în formularea iniþiatorului.

La art. 22, vã spuneam sã urmãriþi amendamentul nr. 6. Poftiþi!

Domnul Damian Brudaºca.

Eu vã propun o variantã un pic modificatã, în sensul: ”Taxele pentru eliberarea documentelor ºi furnizarea datelor din registrele administrate de serviciile publice comunitare ºi de inspectorat sunt unice pentru întregul teritoriu naþional ºi se aprobã prin hotãrârea Guvernului º.a.m.d.Ò

Iniþiatorul? Aveþi ºi o asistenþã de înaltã calificare lângã dumneavoastrã... Deci, în loc de ”pentru întreg teritoriul naþionalÒ, colegul nostru a propus ”pentru întregul teritoriu naþionalÒ.

## **Domnul Ionel Fleºariu:**

## Domnule preºedinte,

Normal, textul a fost discutat în comisie, eu n-am avut nimic împotrivã, aºa a fost preluat, nu vãd o diferenþã extraordinarã între formularea propusã de domnul deputat ºi cea pe care i-a dat-o comisia, cu ocazia discutãrii textului. Rãmâne la aprecierea plenului dacã adoptãm formula propusã de comisie sau formula propusã de domnul deputat.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Domnule preºedinte, decideþi, vã dau credit!

Domnule Tudor, poftiþi, vã dau cuvântul.

Stimaþi colegi, propunerea redacþionalã a domnului deputat Damian Brudaºca mie mi se pare corectã: ”sunt unice pentru întregul teritoriu naþionalÒ.

Cu aceastã precizare, sunteþi de acord cu textul amendamentului?

Cine este pentru? Mulþumesc.

Sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

S-a adoptat amendamentul nr. 6, cu aceastã rectificare terminologicã.

Art. 23, dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului V. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 24, 25.

Poftiþi, domnule Dobre. La care dintre ele?

## Domnule preºedinte,

Prin art. 1 al acestei ordonanþe, noi am creat serviciile publice comunitare de evidenþã a persoanelor, care sunt organizate la nivelul consiliilor locale, judeþene ºi al Municipiului Bucureºti. Este, atunci, absolut firesc Ð ºi amendamentul nostru este în acest sens Ð ca bunurile mobile ºi imobile proprietate publicã sau privatã a statului aflate în prezent în administrarea Ministerului de Interne, destinate activitãþilor reglementate de prezenta ordonanþã sã treacã, dupã caz, în primul rând, în administrarea consiliilor locale, a consiliilor judeþene, a Ministerului Administraþiei (ceea ce este la nivel central) sau, dupã caz, în administrare comunã cu Ministerul de Interne.

Nu este posibil, aºa cum este art. 24 alin. 1 redactat, ca aceste servicii sã funcþioneze utilizând bunuri care rãmân în proprietatea sau în administrarea Ministerului Administraþiei Publice, nu este nici mãcar logic.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru Fleºariu, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Bunurile specifice acestei activitãþi se gãsesc la ora actualã în proprietatea statului ºi administrarea Ministerului de Interne. O datã cu trecerea la organizarea Inspectoratului naþional pentru evidenþa persoanelor ºi cu preluarea acestor bunuri de cãtre acest inspectorat, prin Ministerul Administraþiei Publice, este normal ca ele sã treacã din administrarea Ministerului de Interne în cea a Ministerului Administraþiei Publice ºi sã fie folosite în comun de cele douã minstere, întrucât o parte din sediile în care vor funcþiona aceste servicii vor continua sã existe în cadrul inspectoratelor de poliþie, pentru cã la ora actualã încã nu avem sedii suficiente ca sã facem servicii separate ºi cu sedii separate.

Ca atare, este logic, pentru o bunã perioadã de timp, ca aceste bunuri sã se afle în administrarea Ministerului Administraþiei Publice ºi în folosinþa comunã a celor douã ministere.

Domnul Coifan mai doreºte o scurtã intervenþie.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Întrucât sunt coautor, mi-am permis, cu bunãvoinþa dumneavoastrã, sã continuu argumentarea. S-a vorbit la început, ca de o mare victorie a descentralizãrii ºi demilitarizãrii Ministerului de Interne, dar subsidiaritatea care a fost invocatã este doar pe jumãtate aplicatã, plus cã se încalcã ºi principiul conexitãþii. Pãi, din moment ce existã Legea nr. 213 a domeniului public ºi privat, care aºteaptã de 2 ani o serie de hotãrâri de guvern prin care sã se partajeze domeniul care a fost cândva ”statul românÒ, cred cã mi se pare normal ca, de pe acum, ceea ce vom transfera la consiliile locale ºi consiliile judeþene sã nu facem doar ca ºi competenþe, ci ca mijloace de susþinere a acestor competenþe.

Altfel, orice chestiune se va rezolva în timp, induce deja sentimentul de nesiguranþã pentru autoritãþile locale în ceea ce priveºte gestionarea acestor servicii.

Domnul deputat Kov‡cs, din partea comisiei.

## Domnule preºedinte,

Vizavi de acest amendament, în comisie au fost dezbateri destul de aprinse. Eu aº vrea sã reamintesc, în plus, de argumentele prezentate de domnul ministru Fleºariu, cã s-a avut în vedere faptul cã, deºi textul ordonanþei iniþial lãsa o anumitã lacunã, în urma completãrilor aduse la Senat prin introducerea alineatului nou sigur cã se va stabili modul în care vor fi administrate aceste bunuri. ªi noi am considerat cã acea lacunã de care aminteam a fost, astfel, eliminatã.

Vã mulþumesc

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cu aceste explicaþii,

Cu 68 voturi pentru ºi 28 împotrivã, amendamentul domnilor deputaþi Viorel Coifan ºi Dobre Victor a fost respins.

Supun art. 24 votului dumneavoastrã, în formularea iniþiatorului.

Cine este pentru? 63 voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri?

Cu 63 voturi pentru, s-a adoptat art. 24.

La art. 25? Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

La art. 26? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Vã rog, stimaþi colegi, sã constataþi cã am parcurs textul proiectului de lege ºi ordonanþa. Existã, însã, ºi o anexã.

Dacã aveþi obiecþiuni la anexã? Nu aveþi. Votatã în unanimitate.

Cu aceasta, vã rog sã constataþi cã am parcurs textele raportului, ale proiectului de lege ºi ordonanþei. Având în vedere cvorumul destul de redus, vom supune votului de ansamblu în ºedinþa de vot final de mâine.

Urmãtorul proiect este cel privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 88/2001 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice comunitare pentru situaþii de urgenþã.

Poftiþi, domnul ministru, vã rog sã-l prezentaþi pe scurt, pentru cã mai avem un proiect de lege pentru astãzi.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Ordonanþa nr. 88/2001 se înscrie pe aceleaºi coordonate ale Programului de guvernare pe perioada 20012004 privitoare la demilitarizarea ºi descentralizarea unor activitãþi. Practic, activitatea din domeniul rezolvãrii situaþiilor de urgenþã se va desfãºura prin Inspectoratul general pentru situaþii de urgenþã, organ de specialitate al administraþiei publice centrale, demilitarizat, aflat în subordinea Ministerului Administraþiei Publice, ºi prin serviciile publice comunitare, care vor funcþiona în subordinea consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureºti ºi consiliilor judeþene.

Vã rog sã aprobaþi ordonanþa în forma în care aceasta a fost modificatã de Senat.

Vã mulþumesc.

Suntem de acord cu raportul întocmit de Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, la a cãrui elaborare am participat.

Domnul deputat Tudor, din partea comisiei de apãrare.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã vã informez cã Ordonanþa Guvernului nr. 88/2001 a fost discutatã la Senat ºi adoptatã într-o formã. Ulterior, cele douã comisii, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, sesizate în fond, au luat în discuþie varianta Senatului ºi au întocmit un raport comun, dupã ce au cãzut de acord asupra unor amendamente pe care le-au votat ºi care diferã de cele din Senat. Dacã vreþi, dau citire raportului comun...

Suficient, domnule deputat.

Numai fraza ultimã: ”În urma dezbaterilor ºedinþelor din 27 noiembrie ºi 12 martie, comisia a hotãrât, cu unanimitate de voturi pentru, ca acest proiect de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, cu respectarea prevederilor art. 74 din Constituþie, în forma adoptatã la Senat, cu urmãtoarele amendamente:..Ò ªi urmeazã amendamentele, pe care, dacã vreþi, le puneþi în discuþie.

Le vom dezbate pe rând. Mulþumesc. Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Prin aceastã lege se realizeazã preluarea ºi organizarea inspectoratelor judeþene ºi al municipiului Bucureºti de protecþie civilã ºi a grupurilor, brigãzilor judeþene de pompieri din structura Ministerului de Interne, în administrarea autoritãþilor locale. Totodatã, prin aceastã lege se materializeazã descentralizarea serviciilor publice, demilitarizarea acestora, sporeºte rãspunderea administraþiei publice în prevenirea, limitarea ºi înlãturarea efectelor dezastrelor ºi incendiilor.

Pe de altã parte, comasarea într-o singurã structurã la nivelul local a forþelor specializate de protecþie civilã ºi de pompieri asigurã creºterea capacitãþii consiliilor locale ºi judeþene în gestionarea mai bunã a acestor fenomene, care au, dupã cum cunoaºtem, consecinþe foarte grave. ªi acest efect se va rãsfrânge asupra comunitãþilor locale ºi mai ales asupra cetãþenilor.

Grupul parlamentar al P.S.D., în cadrul comisiei, a susþinut întru totul acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

Trecem la dezbaterea textelor, al proiectului de lege ºi al ordonanþei.

La titlul proiectului, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Preambulul articolului unic? Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Punctele 1, 2, 3 ºi 4 din proiectul de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate. La punctul 5, vã rog sã urmãriþi în raport amendamentul nr. 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. La punctul 6? Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Punctul 7? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Punctul 8 ºi 9, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate. La punctul 10, urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 6. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate. Punctul 11? Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Titlul ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Titlul capitolului I. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 1, 2 ºi 3? Nu aveþi obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 4? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. La art. 5, urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 1. Nu aveþi obiecþiuni. Adoptat amendamentul 1 ºi se modificã, în consecinþã, art. 5 alin. 1. Art. 6? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 7? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Titlul capitolului III. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 8? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. La art. 9, urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 3. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat în unanimitate. Art. 10, 11 ºi 12? Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 13 ºi 14? Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Titlul capitolului IV. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 15? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 16 lit. a). Urmãriþi, vã rog, amendamentul nr 4. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate noul text al art. 16 lit. a). Art. 16 lit. b), c) ºi d)? Nu sunt obiecþiuni. Votate în formula iniþiatorului. Art. 17 ºi 18? Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Titlul capitolului V? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 19, 20, 21? Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 22, 23? Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Titlul capitolului VI. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 24? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 25 alin. 1Ð5? Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 25 alin. 6. Vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 5 de la pagina 3. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Alin. 6 se modificã corespunzãtor.

Din partea Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, domnul preºedinte Mihai Mãlaimare.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Acest proiect de lege a declanºat o dezbatere extrem de interesantã în comisie, ºi noi credem cã, în formula pe care v-o propunem spre adoptare, proiectul este aplicabil.

Vã propunem sã adoptaþi raportul comisiei aºa cum a fost el formulat, ºi am propune pentru dezbateri 10 minute, cu câte un minut pentru fiecare intervenþie, având în vedere cã estimãm cã vor avea loc. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Olteanu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

ªi noi, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, suntem întru totul de acord cã aceastã lege este o lege importantã, este o lege necesarã, aº spune chiar. Din perspectiva dreptului la identitate, cred cã era o lege prea mult aºteptatã.

Dincolo de toate aceste consideraþii preliminare ºi cu tot respectul faþã de iniþiatori ºi faþã de Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, nu pot sã nu mã manifest ca preºedinte al comisiei pe care am onoarea sã o prezidez, în sensul cã au existat un numãr de zece amendamente propuse de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, amendamente formulate de domnul profesor ªtefan Cazimir ºi însuºite de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ca atare. Prin urmare, aceste amendamente sunt ale Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi. De aceea, dintr-o asemenea perspectivã, în condiþiile în care raportul Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã asupra proiectului de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaþii ºi instituþii publice include în secþiunea ”Amendamente respinseÒ un numãr de zece amendamente propuse de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, aceste amendamente cred cã ar trebui discutate, pentru cã cel puþin existã un argument de fond, ºi anume adaptarea titlului legii la obiectul acesteia. Fie ºi cel puþin pentru acest argument, ºi nu insist asupra celorlalte cu privire la care vã rog sã îi daþi posibilitatea domnului deputat ªtefan Cazimir sã le prezinte, cred cã timpul de dezbateri de zece minute este insuficient. Dacã, în cadrul acestui timp de dezbatere existã posibilitatea argumentãrii celor zece amendamente, cred cã am putea fi de acord.

Deci, domnule preºedinte, vã rog totuºi ca amendamentele pe care le va susþine în numele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi autorul acestora, domnul profesor ªtefan Cazimir, sã poatã fi dezbãtute. Mulþumesc.

Domnul deputat Tudor.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Îmi exprim ºi eu puþin nedumerirea cã aceastã propunere legislativã fãcutã de domnul profesor este venitã atât de târziu a fi discutatã în Camera Deputaþilor ºi, pentru cã vrem sã treacã ºi sã nu o mai amânãm, v-aº propune, domnule preºedinte, sã trecem rapid Ð sigur, aºa cum se poate Ð peste articole, urmând ca votul final sã îl dãm mâine, chiar dacã vom trece puþin peste timpul afectat programului de astãzi. ªi, pentru cã tot a venit vorba, noi am adus punctele noastre de vedere în discuþiile din comisie ºi socotesc cã este bine sã spunem cã Partidul România Mare este întru totul de acord cu acest proiect de lege ºi îl vom vota, cu micile dificultãþi care provin din text, mai mult de transcriere, ºi care, întradevãr, poate este bine sã se mai uite cineva peste ele, ca sã nu mai pierdem noi timpul acum.

Vã rugãm deci sã trecem peste ele pânã la terminarea acestui proiect de lege, chiar dacã vom depãºi puþin programul.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat M‡rton.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Aceastã lege a fost mult discutatã, dezbãtutã în Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã. Aºa cum este obiceiul în comisia noastrã, s-a încercat sã se gãseascã o soluþie de compromis pentru toate problemele ridicate, s-a decis prin vot, dar aproape toate soluþiile pe care le-am gãsit au avut un caracter în care nu au fost contestate de membrii acestei comisii. Ca atare, s-a gãsit o soluþie acceptabilã, chiar dacã, în esenþã, pentru ca sã existe o astfel de lege, nu toþi colegii noºtri au fost de acord, dar acceptabilã pentru toate partidele. Eu cred cã ar fi bine sã mergem pe aceastã variantã ºi sã o punem în discuþie, dar sã nu votãm acele amendamente care ar putea sã rãstoarne întreaga construcþie a acestei legi, mai ales cã, spun încã o datã, s-a ajuns la un consens. S-ar putea ca, într-adevãr, unele din aceste amendamente propuse de domnul Cazimir din punct de vedere lingvistic sã fie juste, dar vã spun sincer cã, poate, dacã aþi fi citit cu atenþie unele soluþii juridice, nici dumneavoastrã, domnilor colegi din Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, nu le-aþi fi votat.

Mai doreºte cineva sã intervinã?

Domnul deputat Sassu. Propuneþi întreruperea. Nu îl lãsaþi pe iniþiator sã rãspundã?

Am douã lucruri de spus. În primul rând cã ne aflãm în faþa unui proiect de lege ºi cred cã este evident cã trebuie dezbãtute toate amendamentele, aºa cã zece minute mie mi se pare un timp scurt. Sigur, trebuie sã þinem cont de faptul cã programul s-a încheiat ºi, în conformitate cu programul ºi ordinea de zi, suntem deja în afara acestui lucru. Cred cã data viitoare trebuie sã începem prin a continua cu dezbaterile generale. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Nu pot sã nu observ scurgerea timpului destinat programului dezbaterii în fond ºi începerea pãrþii a doua a ºedinþei destinatã interpelãrilor.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Supuneþi la vot întâi propunerea fãcutã de mine.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Ce sã supun la vot? S-a terminat programul.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Am propus sã mai prelungim programul ºi sã dezbatem proiectul de lege pânã îl terminãm.

Rog cele douã comisii sã încerce o conciliere a celor douã puncte de vedere, pentru fluidizarea dezbaterilor în continuarea acestui proiect.

Vã mulþumesc.

Rog pe domnii miniºtri care au venit la interpelãri sã se pregãteascã, potrivit tabelului care a fost difuzat.

Domnule Damian Brudaºca, aþi adresat o întrebare, nu o interpelare Ministerului Sãnãtãþii.

Doamna ministru, rãspundeþi dumneavoastrã domnului Damian Brudaºca. Este vorba de un comunicat apel al domnului Ioan Stan, reprezentantul persoanelor cu handicap din Cluj-Napoca.

Poftiþi!

## **Doamna Daniela Bartoº** _Ð ministrul sãnãtãþii ºi familiei_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt douã interpelãri fãcute de domnul deputat Damian Brudaºca, ambele vizând, în principal, domenii asemãnãtoare legate de persoanele cu handicap. La prima dintre ele vã voi rãspunde.

În vederea îmbunãtãþirii calitãþii vieþii persoanelor cu handicap din România, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, împreunã cu Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, a formulat numeroase propuneri de amendare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/1999 privind protecþia specialã ºi încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, propuneri ce se discutã în prezent în cadrul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã a Camerei Deputaþilor. Printre aceste propuneri se regãseºte ºi aceea de acordare a unui ajutor special lunar în procent de 50% din salariul minim brut pe þarã pentru persoanele cu handicap care nu realizeazã venituri din muncã.

În privinþa unitãþilor protejate în care îºi desfãºoarã activitatea persoanele cu handicap, s-au fãcut propuneri de acordare a unor facilitãþi fiscale care sã stimuleze aceste unitãþi, în sensul încadrãrii de persoane cu handicap, cu scopul de a reduce numãrul de ºomeri din rândul persoanelor cu handicap, pe de o parte, iar pe de altã parte de a-i face sã se simtã utili, respectându-i astfel atât social, cât ºi profesional.

A doua întrebare se referã tot la acelaºi domeniu, ºi vã voi rãspunde. Potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/29.06.1999 privind protecþia specialã ºi încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap, încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap care necesitã protecþie specialã se atestã, potrivit criteriilor de diagnostic clinc, diagnostic, funcþional ºi de evaluare a capacitãþii de muncã, care stabilesc gradul de handicap Ð uºor, mediu, accentuat sau grav Ð prin certificat emis de comisiile de expertizã medicalã a persoanelor cu han- dicap pentru adulþi, care funcþioneazã pe lângã inspectoratele de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap aflate în subordinea S.S.H.-ului. Certificatele emise pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia superioarã de expertizã medicalã a persoanelor cu handicap, secþiunea adulþi. Contestaþia va fi soluþionatã prin decizie în termen de 45 de zile lucrãtoare de la data înregistrãrii.

Vã mulþumesc, doamna ministru. Domnul Damian Brudaºca.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Mulþumesc, doamna ministru.

Mã bucurã faptul cã problematica supusã atenþiei dumneavoastrã a gãsit înþelegere, fiind vorba de persoane cu handicap în situaþii pecuniare ºi sociale cu totul ºi cu totul deosebite.

M-aº bucura dacã în cazul apelului pe care l-a transmis reprezentantul Asociaþiei Handicapaþilor din judeþul Cluj s-ar trece de la faza intenþiilor la faza materializãrii fie prin hotãrâri de guvern, fie prin alte acte normative,

având în vedere gradul de urgenþã deosebitã pe care situaþia semnalatã o impune.

Oricum, rãspunsul primit mai ales în cel de-al doilea caz mã satisface ºi þin sã mulþumesc doamnei ministru ºi Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei pentru eforturile de a corecta o situaþie în care un cetãþean al þãrii este prejudiciat sau nu este suficient de ascultat de cãtre factorii de decizie.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul ministru Pâslaru îi rãspunde domnului deputat Adrian Moisoiu. **Domnul Dumitru Pâslaru** _Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Domnul deputat Adrian Moisoiu întreabã dacã Uniunea Democratã a Maghiarilor din România a solicitat, în calitate de societate culturalã, subvenþii din partea Ministerului Culturii ºi Cultelor în ultimii ani. La aceastã întrebare am onoarea sã rãspund cã U.D.M.R.-ul nu a solicitat niciodatã sprijin financiar pentru activitãþi culturale sau de altã naturã de la Ministerul Culturii ºi Cultelor. De altfel, ministerul nu subvenþioneazã partide politice, uniuni sau alte forme asociative ca atare, ci acordã sprijin proiectelor ºi programelor culturale, simpozioanelor, colocviilor, taberelor de creaþie, turneelor ºi altor evenimente cultural-artistice. Evident cã acestea sunt propuse de fundaþii ºi organizaþii culturale, dar criteriul subvenþionãrii este tematica, oportunitatea, coerenþa programului, semnificaþia valorilor cultivate, eficienþa educativã ºi altele. În acest sens, Ministerul Culturii participã ca beneficiar sau donator la programe internaþionale, cum este ”Programul de cercetare româno-francez de la HârºovaÒ, programe europene, de exemplu ”Culturile europene ale lemnuluiÒ, programe bilaterale, programe naþionale privind restaurarea monumentelor istorice, cercetãri arheologice, automatizarea bibliotecilor publice, programe editoriale sau, cum spuneam, programe ale fundaþiilor ºi organizaþiilor culturale, de exemplu proiectul Uniunea Artiºtilor Plastici numit ”Artele foculuiÒ, programul ”Artele foculuiÒ sau expoziþia de fotografii ”Ochiul lui BrâncuºiÒ propus de Fundaþia internaþionalã pentru culturã, ºtiinþã ºi moralã civilã.

Existã, este adevãrat, în Ministerul Culturii ºi Cultelor, Direcþia minoritãþilor naþionale cu un program destinat problematicii culturale a minoritãþilor în România, program intitulat ”ProetniculturaÒ care, între alte numeroase manifestaþii, organizeazã aºa-numitele ”Zile ale culturii minoritãþilorÒ, în care sunt cuprinse manifestãri culturale a peste zece minoritãþi, dar subvenþii U.D.M.R.-ului ca atare, ca persoanã juridicã, nu a acordat ºi nu poate sã acorde, cu atât mai mult cu cât aceastã organizaþie, aceastã uniune nu este societate sau fundaþie culturalã. Vã mulþumesc.

Domnule deputat Moisoiu, aveþi dreptul sã comentaþi acest rãspuns.

Mulþumesc, domnului ministru secretar de stat pentru rãspunsul pe care l-a acordat, ºi aº dori o precizare, dacã se poate. Sã înþeleg cã nu aþi subvenþionat U.D.M.R.-ul, dar proiectele propuse de cãtre U.D.M.R., Ministerul Culturii le-a subvenþionat sau nu? Deci aceasta este ideea.

Vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul.

## Mulþumesc.

Probabil cã aceastã precizare ar trebui fãcutã de un coleg de la U.D.M.R., pentru cã ar trebui sã ºtim ce este, pânã la urmã, aceastã uniune.

Uniunea este asocierea comunitãþii naþionale maghiare din România. Deci întreaga comunitate maghiarã se asociazã în vederea apãrãrii, reprezentãrii, coordonãrii intereselor ei. Ea este alcãtuitã din organizaþii teritoriale, din grupuri de opinie ºi membri asociaþi. La capitolul ”Membri asociaþiÒ existã, între altele, ºi organizaþii culturale, organizaþii religioase, organizaþii din învãþãmântul superior, organizaþii ºtiinþifice, organizaþii de femei ºi aºa mai departe. În momentul în care una din aceste organizaþii vine cu un program cultural, eu nu am de unde sã ºtiu dacã ea este asociatã în U.D.M.R. ºi nici nu mã intereseazã, ºi în nici un caz acest criteriu nu poate funcþiona drept motiv de discriminare. Esenþial, prioritar este programul pe care îl propune. De multe ori, sunt într-adevãr programe care sprijinã identitatea, valorile culturale ale etniei maghiare ºi aºa mai departe.

Domnul Damian Brudaºca va primi rãspuns de la domnul Iacob Zelenco. Vã rog.

**Domnul Iacob Zelenco** _Ñ secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

## Domnule preºedinte, Domnule deputat,

Memoriul menþionat în întrebarea domnului deputat Brudaºca are legãturã cu memoriul înaintat de domnul Vlad Horia, referitor la o notificare formulatã în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 Ð 22 decembrie 1989 de la domnul Vlad Horia. Este important de precizat cã, alãturi de semnatarul principal al notificãrii, calitatea de urmaºi ai foºtilor acþionari ai ”Vlad & Company S.A. ClujÒ, o invocã ºi alte persoane, ºi anume Niculescu Lucian Dan, Niculescu Costion Sandu ºi Vlad Lucia Minodora.

În ceea ce priveºte soluþionarea propriu-zisã a notificãrii, vã facem cunoscut cã, în cazul de faþã, sunt incidente dispoziþiile art. 32 din Legea nr. 10/2001 care prevede posibilitatea pentru foºtii asociaþi sau acþionari de a fi despãgubiþi. Astfel, ”persoanele care aveau calitatea de asociat al persoanelor juridice naþionalizate prin Legea

nr. 119 din 1948 sau prin alte acte normative au dreptul la mãsuri reparatorii, constând în acþiuni acordate cu precãdere la societatea comercialã care a preluat patrimoniul persoanei juridice naþionalizate sau, cu prioritate, la altã societate comercialã care este tranzacþionatã pe piaþa de capitalÒ. Am citat din lege. Acest text de lege lasã sã se înþeleagã cã acordarea mãsurilor reparatorii constând în acþiuni se va face atât la societatea comercialã care a preluat patrimoniul persoanei juridice naþionalizate, cât ºi la o altã societate comercialã.

Întrucât, la data prezentei, Societatea Comercialã Cartimez S.A. Cluj Napoca, care este succesoarea ”Vlad & Company S.A. ClujÒ, este o societate comercialã integral privatizatã ºi, în acest caz, mãsurile reparatorii nu mai pot consta în acordarea de acþiuni la aceastã societate comercialã, urmând a se acorda acþiuni la alte societãþi comerciale tranzacþionate pe piaþa de capital.

Este de menþionat faptul cã privatizarea societãþii la care ne referim a fost finalizatã în cursul anului 2000, înainte de adoptarea Legii nr. 10/2001. Mãsurile reparatorii prevãzute de aceastã lege se vor acorda însã numai dupã dovedirea calitãþii de fost asociat sau acþionar al unei persoane juridice naþionalizate sau de moºtenitor al unei astfel de persoane, conform art. 3 lit. b) din legea menþionatã. Dovedirea faptului cã nu s-au acordat despãbugiri ulterior momentului naþionalizãrii, stipulatã în art. 32 alin. 3, precum ºi dovedirea faptului cã societatea comercialã la care se face referire este cea care a preluat patrimoniul fostei ”Vlad & Company S.A. ClujÒ, ºi nu în ultimul rând pentru stabilirea clarã a drepturilor, ataºarea structurii acþionariatului persoanei juridice naþionalizate, act prin care sã rezulte fãrã echivoc participaþia foºtilor asociaþi sau acþionari.

Domnul Damian Brudaºca. Un scurt comentariu.

Foarte scurt, domnule preºedinte.

Mulþumesc domnului ministru Zelenco pentru faptul cã s-a prezentat pentru citirea acestui text. Din pãcate, este vorba de un text, ºi nu de un rãspuns. Domnia sa, dacã ar fi citit anexa întrebãrii pe care am adresat-o, ar fi gãsit acolo, în anexã, toate documentele care sã rãspundã chiþibuºãriilor cu care s-a conceput acest rãspuns.

Am sentimentul cã acest rãspuns atât de complex a fost gândit doar pentru faptul cã în spatele acestei afaceri se gãseºte un marcant om politic din partidul de guvernãmânt ºi, în consecinþã, cred cã se urmãreºte aplicarea legii în douã viteze: una pentru restul populaþiei þãrii ºi alta pentru cetãþenii care sunt parte a guvernãrii actuale.

Eu aº dori sã atrag atenþia cã este vorba de un caz în care se va dovedi buna-credinþã a actualei puteri în ceea ce priveºte restituirea necondiþionatã ºi nemotivatã, de maniera în care a fãcut-o domnul ministru, a proprietãþilor pe care tot statul român le-a luat în mod abuziv.

Sper cã nu asistãm la o nouã naþionalizare la fel de abuzivã ca ºi prima, doar pe considerentul cã avem de-a face cu un simplu cetãþean, ºi nu cu unul dintre marcanþii oameni politici ai momentului.

Domnul ministru Alexe Ivanov, pentru domnul Nicolae Ionescu.

Domnul Nicolae Ionescu este? Poftiþi.

Domnule ministru, vã rog sã-i rãspundeþi. ªi, pentru a câºtiga timp, vã rog sã-i rãspundeþi apoi ºi domnului Damian Brudaºca.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Domnule preºedinte, Stimaþi deputaþi,

Domnule deputat,

La interpelarea formulatã de dumneavoastrã, adresatã ministrului justiþiei, referitoare la situaþia domnului Paºtiu Nicolae din Sibiu, privind situaþia locativã a acestuia, vã comunicãm urmãtoarele.

Din verificãrile dispuse de direcþia de specialitate, am constatat cã susþinerile referitoare la situaþia domnului Paºtiu Nicolae nu se confirmã, deoarece nu existã nici o hotãrâre judecãtoreascã din care sã rezulte cã acesta ar urma sã fie evacuat.

Analizând dosarele referitoare la restituirea cãtre moºtenitorii foºtilor proprietari ai imobilului din Sibiu, str.9 Mai nr. 83, s-a constatat cã nu au fost încãlcate dispoziþiile legale în materie astfel cum erau reglementate la data formulãrii acþiunilor.

Prin Sentinþa nr. 2460/31 martie 1994, pronunþatã de Judecãtoria Sibiu în Dosarul nr. 9726/1993, a fost admisã acþiunea reclamantei Peticã Roman Victoria împotriva statului român, reprezentat prin Consiliul Local Sibiu, s-a constatat nulitatea încheierii de intabulare nr. 1440/1964 a statului român, prin naþionalizare, ºi s-a dispus restabilirea situaþiei anterioare de Carte funciarã. Hotãrârea a rãmas definitivã ºi executorie, prin respingerea apelului formulat de cãtre Consiliul Local Sibiu, prin Decizia civilã nr. 732/14 iulie 1994 pronunþatã de Tribunalul Sibiu. Sentinþa menþionatã a fost executatã, reclamanta intabulând dreptul sãu de proprietate în Cartea funciarã ºi înscriind o parte din apartamentele ce compuneau imobilul în aceasta.

De altfel, Consiliul Local Sibiu nu a mai uzat de cel de al treilea grad de jurisdicþie, neexercitând calea de atac a recursului. Recursul în anulare a fost promovat de procurorul general la 24 august 1995 ºi a fost admis de Curtea Supremã de Justiþie, prin Decizia nr. 414/14 februarie 1996, însã a vizat aspectul legat de competenþa materialã a instanþelor judecãtoreºti cu privire la soluþionarea cauzelor care aveau ca obiect revendicarea imobilelor naþionalizate. Considerând cã hotãrârile au fost pronunþate cu depãºirea atribuþiilor puterii judecãtoreºti, a casat sentinþa Judecãtoriei Sibiu ºi a respins acþiunea formulatã de cãtre Peticã Roman Victoria.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã rog sã rãspundeþi ºi domnului Damian Brudaºca ºi, pe urmã, colegii noºtri vor face comentarii. Sunteþi de acord?

## **Domnul Nicolae Ionescu**

**:**

Da.

## Stimate domnule deputat,

La întrebarea formulatã de dumneavoastrã, adresatã ministrului justiþiei, referitoare la mãsurile dispuse pentru respectarea ºi aplicarea Legii nr. 16/1996 a arhivelor naþionale, vã comunicãm urmãtoarele.

Aºa cum v-am prezentat ºi în rãspunsurile noastre anterioare, este adevãrat cã au existat ºi existã încã disfuncþionalitãþi privind arhivele instanþelor judecãtoreºti, situaþie ce a condus la deteriorarea ºi degradarea unor documente.

În cursul ultimilor 50 de ani, datoritã trecerii timpului ºi schimbãrii sistemului politic, s-au creat premisele distrugerii ºi chiar dispariþiei multor documente. Din verificãrile dispuse, s-a constatat cã, la data de 19 decembrie 2001, Parlamentul României Ð Camera Deputaþilor, prin expert parlamentar Vasile Rus, a solicitat, din dispoziþia dumneavoastrã, Judecãtoriei Cluj-Napoca eliberarea unei copii legalizate a Încheierii de predare a succesiunii nr. G- 855/1944 a Judecãtoriei populare mixte Huedin, în vederea elaborãrii, de cãtre dumneavoastrã, a unei monografii a comunei Ciucea.

Urmare a investigaþiilor efectuate, vi s-a comunicat, de cãtre Judecãtoria Cluj-Napoca, copia certificatului de moºtenitor nr. 585/1988, singurul act gãsit în Arhiva instanþei, referitor la prezenþa la Ciucea a poetului ºi omului politic Octavian Goga. La data de 5 februarie 2002, urmare a revenirii dumneavoastrã, vi s-a rãspuns, cu adresa nr. 4712-A din 5 martie 2002, în sensul cã Arhiva Judecãtoriei Cluj-Napoca deþine actele fostului Notariat de Stat Cluj din perioada 1954Ð1995, perioadã în care au funcþionat notarii de stat. Anterior acestei perioade, au funcþionat notarii publici, care au predat arhivele proprii la Arhivele Statului, cãrora urmeazã sã vã adresaþi pentru obþinerea documentului solicitat.

În prezent, Ministerul Justiþiei deruleazã un program de computerizare ºi informatizare a tuturor instanþelor judecãtoreºti, program care are în vedere nu numai înregistrarea datelor, ci ºi arhivarea ºi conservarea documentelor existente. O datã cu extinderea ºi perfecþionarea acestui program, care este deja în desfãºurare, sperãm ca disfuncþionalitãþile care sunt semnalate sã fie înlãturate, aceasta fiind una din preocupãrile constante ale Ministerului Justiþiei.

Întâi, domnul Nicolae Ionescu. Sunteþi de acord cu rãspunsul?

Da.

De acord. Atunci, domnul Damian Brudaºca doreºte...

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Eu sunt de acord cu faptul cã mi s-a dat rãspuns, evident cu multã întârziere, de cãtre instituþia cãreia m-am adresat, dar ceea ce am vrut eu sã atrag atenþia ministerului este faptul cã au dispãrut ºi dispar documente, unele dintre ele foarte importante, care produc efecte negative asupra cetãþenilor, care nu-ºi mai pot demonstra, atunci când este cazul, dreptul de proprietate asupra unor bunuri ce le-ar reveni.

În cazul de faþã, ceea ce n-a rãspuns ministerul este cine va suporta consecinþele ºi ce consecinþe se aplicã, legal, pentru asemenea situaþii.

Îl informez pe domnul ministru, ºi implicit ministerul, cu acest prilej, cã Arhivele Statului Cluj, pe care le-am consultat în repetate rânduri, nu dispun de documentele pe care mi le recomandaþi sã le gãsesc acolo. Problema este, pe viitor, ce se va întâmpla în cazul acestor arhive.

ªi o altã problemã pe care doresc sã i-o aduc la cunoºtinþã domnului ministru, tot legat de acest aspect. La Cluj s-au fãcut reparaþii la clãdirea care gãzduieºte atât Judecãtoria, Tribunalul ºi Curtea de Apel. Din pãcate, nu s-au fãcut reparaþii ºi la subsol, acolo unde sunt aruncate de-a valma depozite întregi de documente care au o importanþã deosebitã. De aceea cred cã este bine ca, o datã cu aceste verificãri, sã se gândeascã ºi soluþii practice ºi resurse financiare care sã elimine repetarea situaþiei de la Cluj ºi în alte locuri din þarã, pentru a nu aduce prejudicii cetãþenilor.

Mulþumesc.

Domnul Ionel Fleºariu va rãspunde, în continuare, la trei întrebãri ale...

Patru...

PatruÉ ale domnului deputat Damian Brudaºca.

Voi rãspunde, mai întâi, la întrebarea înregistratã la nr. 431-A de anul acesta.

Practic, întrebarea are douã pãrþi sau, mai bine zis, e o întrebare care se împarte în douã. Privitor la consilierul Vasile Cerbu, vã precizãm, stimate domnule deputat, cã, potrivit art. 60 alin. 1, lit. c) din Legea nr. 215 de anul trecut, în cazul schimbãrii domiciliului într-o altã unitate administrativ-teritorialã, mandatul de consilier înceteazã de drept. În astfel de cazuri, consiliul local adoptã, la iniþiativa primarului sau a oricãrui consilier, o hotãrâre prin care constatã încetarea mandatului. Vã precizãm însã cã este necesar, în asemenea situaþii, ca schimbarea domiciliului sã fi fost operatã în actul de identitate al consilierului în cauzã, potrivit reglementãrilor existente în acest domeniu.

La a doua întrebare, referitor la faptul cã unele comisii de specialitate ale consiliilor locale din judeþul Cluj nu au þinut, de la constituire ºi pânã în prezent, decât o singurã ºedinþã, deºi consilierii în cauzã au încasat indemnizaþia cuvenitã, vã sugerãm, stimate domnule deputat, sã sesizaþi Camera de Conturi a judeþului Cluj, singurul organ abilitat de lege sã controleze ºi sã stabileascã dacã indemnizaþia s-a încasat în mod legal.

Vã reamintim, stimate domnule deputat, cã autoritãþile administraþiei publice locale din România sunt organizate ºi funcþioneazã pe baza principiului constituþional al autonomiei locale. Cazul relatat de dumneavoastrã s-ar putea sã îmbrace ºi unele aspecte penale. Aºa fiind, vã rugãm sã sesizaþi organele abilitate ale statului. Ministerul Administraþiei Publice nu are stabilite, prin lege, competenþe cu privire la exercitarea controlului asupra modului de funcþionare a consiliilor locale. Asemenea competenþe au existat în România înainte de Revoluþie, atunci când autoritãþile administraþiei publice locale erau subordonate ierarhic, din treaptã în treaptã, pânã la Guvern, respectiv la fostul Consiliu de Stat, ceea ce nu mai este cazul în prezent.

Cu stimã, semneazã domnul ministru Octav Cozmâncã.

În legãturã cu întrebarea înregistratã la nr. 448-A din acest an, referitor la întrebarea adresatã de domnul deputat Damian Brudaºca, înregistratã la Camera Deputaþilor la numãrul de mai sus, prin care se solicitã precizãri în legãturã cu modul în care au acþionat prefecþii din unele judeþe, faþã de acþiunile apreciate de Domnia sa ca ilegale, desfãºurate de persoane ºi formaþiuni politice menite sã influenþeze rezultatele recensãmântului populaþiei ºi al locuinþelor din România din anul 2002, se fac urmãtoarele precizãri.

Stimate coleg Damian Brudaºca, ...

Telegrafic!

Vã rog sã fiþi mai telegrafic, pentru cã mai aveþi dumneavoastrã de primit încã douã rãspunsuri ºi mai sunt încã 21 de colegi care vor sã facã scurte interpelãri.

Domnule preºedinte,

Sunt nevoit sã constat, pe de o parte, o anumitã maliþiozitate în formularea rãspunsurilor, ca sã nu o caracterizez altfel, pe de altã parte constat chiar o lipsã de documentare, în formularea respectivã, o lipsã de bunãvoinþã ºi de bunã-credinþã în întocmirea unor asemenea situaþii.

Înþeleg cã ministerul condus de domnul Cozmâncã ºi reprezentat de domnul Fleºariu este iritat de prezenþa mea la microfon, dar, pentru aceasta, nu trebuie sã se ascundã dupã vorbe mari ºi dupã texte de lege, care nu

le dau dreptul sã nu se implice în modul de desfãºurare a activitãþii în teritoriu.

Îl informez, în legãturã cu obiectul primei întrebãri, cã, spre exemplu, Ministerul de Interne face cercetãri ºi mi-a confirmat, printr-o scrisoare cã, într-adevãr, acest cetãþean Vasile Cerbu nu mai este locuitor al comunei Petreºti ºi nu vãd de ce domnul secretar de stat nu dã curs unor asemenea situaþii sau de ce nu a efectuat personal ministrul o asemenea verificare.

În legãturã cu celelalte aspecte, constat, de la bun început, aºa cum precizam, ºi reaua credinþã ºi interpretarea dupã bunul plac. Eu nu am cerut sã mã sprijine pe mine, ci sã sprijine legea, ca ea sã nu fie maltratatã ºi batjocoritã de reprezentanþi ai Guvernului în teritoriu.

Dacã pe domnul ministru nu-l intereseazã ºi vrea sã facã aluzii rãutãcioase la perioada dinainte de 1989, nu are decât s-o facã, dar, prin aceasta, dovedeºte încã o datã cã se descalificã în funcþia pe care încã o reprezintã.

Mulþumesc.

Domnule general Pavel Abraham, vã rog sã rãspundeþi la cele douã întrebãri ale domnului Damian Brudaºca. **Domnul Pavel Abraham** _Ñ secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

O sã încerc sã-i dau rãspunsul domnului deputat Damian Brudaºca.

O primã întrebare, transmisã nouã cu nr. A-2503/2002. La data de 25 octombrie 1999, numitul Chiorean Ioan, din Cluj-Napoca, Str. Buºteni nr. 14, a înfiinþat Cooperativa de credit Banca Popularã Minerva, Galaþi, Agenþia Cluj-Napoca, cu un depozit de 10 milioane lei. Depozitul a fost înfiinþat în baza contractului de depozit bancar nr. 56/25.X.1999, cu termen de o lunã de zile, respectiv pânã la 25.XII.1999.

La capitolul ”ClauzeÒ, rubrica ”LitigiiÒ, contractul prevede cã, ºi citez: ”Eventualele litigii ivite între pãrþi, pe parcursul derulãrii contractului, vor fi rezolvate pe cale amiabilã. În cazul nerezolvãrii pe aceastã cale, litigiile vor fi de competenþa instanþelor judecãtoreºti ale municipiului GalaþiÒ.

La data de 6.VI.2000, Cooperativa de Credit Banca Popularã Minerva a intrat în încetare de plãþi. Ca urmare, deponenþii la aceastã societate au depus peste 1.000 de plângeri la Inspectoratul de Poliþie al judeþului Galaþi, formulatã împotriva numitului Mitrofan Daniel, fost preºedinte ºi a celorlalþi membri ai conducerii Cooperativei de Credit amintite, reclamându-se un prejudiciu de circa 88 de miliarde de lei.

Pe baza acestor plângeri, s-a constituit lucrarea penalã nr. 227.647/2000, ale cãrei acte premergãtoare, ºi aceasta precizez datoritã faptului cã pãrþile vãtãmate erau din toatã þara, au necesitat, pentru a fi îndeplinite, o perioadã mai lungã de timp, în concret, astfel de acte efectuându-se inclusiv pe parcursul primelor 7 luni ale anului 2001.

La data de 6.VIII.2001, s-a dispus începerea urmãririi penale împotriva lui Mitrofan Daniel, pentru sãvârºirea infracþiunilor de înºelãciune în dauna avutului privat ºi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, constând în aceea cã, din dispoziþia sa, Cooperativa de Credit a fãcut publicitate pentru depozite cu dobânzi atractive, în vederea atragerii cât mai multor deponenþi.

Mulþumesc, domnule general. Poftiþi, domnule Brudaºca.

Eu îi mulþumesc domnului general pentru primul rãspuns. Într-adevãr, acesta dovedeºte preocupare, seriozitate ºi competenþã. Aºa l-aº fi dorit de la bun început, cu detalii din care sã rezulte interesul ministerului pentru a nu se permite unui escroc sã-ºi batã joc de sãrãcia unor cetãþeni, aºa cum este domnul Chiorean Ioan. Domnia sa nu a cunoscut aceste elemente, îl voi sprijini sã facã demersurile necesare pentru a intra în posesia a cel puþin o parte din veniturile care i-au fost subtilizate.

În ceea ce priveºte al doilea rãspuns, sunt nevoit, domnule general ºi secretar de stat, sã vã contrazic. În data de 19 martie a.c., la Judecãtoria Cluj-Napoca, unde domnul colonel Pop Teodor Puºcaº a prezentat acel document pe care vi l-am trimis în anexã, Domnia sa a recunoscut în faþa instanþei ºi a celor prezenþi cã este în cunoºtinþã de cauzã cu privire la prevederile art. 12 din Legea 87/1999 privind evaziunea fiscalã, asumându-ºi consecinþele legale ale unei asemenea declaraþii.

Constat însã cã în privinþa acestui personaj ministerul dumneavoastrã are interese speciale de a-l scoate ”basma curatãÒ ori de câte ori este pe lângã lege. Nu înþeleg de ce un reprezentant care ar trebui sã fie model în privinþa respectãrii legii este fãcut, ca la ”NufãrulÒ, curat, dar poate cã sunt alte interese pe care, deocamdatã, îmi permit sã nu le aduc la cunoºtinþa opiniei publice ºi a dumneavoastrã, o voi face-o cât de curând cu documente foarte clare, indubitabile pe care nu ºtiu cu ce ”pur universalÒ sau alte substante veþi reuºi sã le ºtergeþi.

Mulþumesc.

Domnului Metin Cerchez i-aþi comunicat rãspunsul scris. Doriþi sã mai faceþi vreo remarcã la precizãrile domnului deputat?

În legãturã cu precizarea domnului deputat aº þine sã arãt doar faptul cã precizarea într-o audiere cã cel audiat a luat la cunoºtinþã de faptul cã, dacã nu spune adevãrul, sãvârºeºte infracþiunea de evaziune fiscalã, în referire la Legea 87, este o formulã uzitatã frecvent în actele notariale. De fapt, a ºi semnat în actul notarial acest lucru cã a luat la cunoºtinþã de acest fapt, dar aceasta nu înseamnã cã recunoaºte cã nu ar fi respectat dispoziþiile legale, cã îºi asumã rãspunderea dacã se constatã contrariul.

Ca urmare, dacã sunt alte probe, Ministerul de Interne stã la dispoziþia domnului deputat cu probe ºi fapte ºi sigur cã vom lua mãsurile care se impun.

Vã mulþumesc.

Cu privire la domnul deputat Metin Cerchez, eu am rãspunsul, nu ºtiu dacã Domnia sa este în salã. Atunci, dacã îmi permiteþi, o sã-i trimitem rãspunsul scris.

Da, trimiteþi-i rãspunsul în scris. Bine, mulþumesc.

Vã mulþumesc mult, domnule preºedinte.

Trecem, stimaþi colegi, la prezentarea pe scurt a interpelãrilor pentru ºedinþa urmãtoare. Domnul Anton Ionescu este? Domnul Damian Brudaºca? L-aþi depus. Domnul Boc l-a depus. Domnul Mircea Costache. Rugãmintea este sã enunþaþi doar obiectul interpelãrii ºi o dezvoltaþi data viitoare.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru al Administraþiei publice Octav Cozmâncã, domnului Ioan Rus, ministrul de interne, doamnei Mihaela Rodica Stãnoiu, ministrul justiþiei, ºi se referã la sesizarea unui grup de cetãþeni din comuna Brãieºti, judeþul Buzãu, care se plâng de gravele abuzuri sãvârºite de primarul comunei, Constantin Dragoe. Plângerea lor este semnatã de 188 de cetãþeni ºi se învedereazã între altele faptul cã primarul din comuna Brãieºti, Constantin Dragoe, a fost pedepsit cu închisoare pentru 9 ani, dar el funcþioneazã bine mersi ºi îºi permite sã continue sarabanda abuzurilor ºi sã conducã discreþionar primãria comunei.

Las în scris celelalte detalii, inclusiv tabele nominale semnate de cetãþeni, alte documente care probeazã cã sesizãrile cetãþenilor sunt îndreptãþite. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Domnul Ioan Sonea.

Tot aºa, v-aº ruga doar obiectul interpelãrii.

Da, sigur. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei, ºi se referã la o temã pe

care am mai abordat-o în urmã exact cu un an ºi este vorba despre acreditarea învãþãmântului preuniversitar cooperatist. Detaliile sunt cuprinse în material.

Mulþumesc.

Domnul Cãlin Popescu-Tãriceanu. Domnul Iancu Holtea a lãsat în scris. Domnul Adrian Moisoiu. Domnul Iancu Holtea, poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am douã interpelãri. Prima interpelare se adreseazã domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, ºi se referã la salariaþii fostelor I.A.S.-uri care nu ºi-au mai primit de fapt de multã vreme salariile. Dezvoltarea o fac data viitoare.

A doua interpelare se referã la militarii angajaþi pe bazã de contract, în speþã angajaþii Unitãþii Militare 01068 Vânju Mare; este vorba de 73 de angajaþi care, deºi au plãtit toate dãrile cãtre stat, C.A.S., ajutor de ºomaj, º.a.m.d., fiind disponibilizaþi cu data de 1 aprilie 2002, ei nu se încadreazã nici în Legea nr. 76 din 2002, nici în ordonanþa care se referã la disponibilizarea cadrelor militare ºi nu primesc nici ajutor de ºomaj, nici salarii compensatorii.

Vã mulþumesc.

Urmeazã domnul Adrian Moisoiu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu ºi are douã întrebãri. La o întrebare precedentã de acum câteva sãptãmâni privind transformarea Liceului ”Bolyai FarkasÒ din Târgu Mureº din liceu mixt cu secþii în limba românã ºi în limba maghiarã în liceu numai cu predare în limba maghiarã, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, prin rãspunsul dat de domnul secretar de stat Vasile Molan, a adus la cunoºtinþã cã încã nu s-au stabilit cifrele de ºcolarizare pentru anul ºcolar urmãtor. Mass-media de sãptãmâna trecutã prezintã protocolul de colaborare judeþean Mureº, semnat între U.D.M.R. ºi P.S.D., prin care se aduce la cunoºtinþã cã în anul ºcolar 2002-2003, Liceul ”Bolyai FarkasÒ din Târgu Mureº va funcþiona numai cu clase în limba de predare maghiarã, în acest scop urmând sã se facã schimburi de clase între Colegiul Naþional ”Alexandru Papiu IlarianÒ ºi Liceul ”Bolyai FarkasÒ din Târgu Mureº. Dacã astãzi se insistã pentru universitãþi ºi licee numai în limba maghiarã, în viitor vor exista solicitãri pentru separarea copiilor încã din grãdiniþe ºi ºcoli generale, deci, crearea de lumi paralele.

Doamnã ministru, cui serveºte aceasta?! Vã am în memorie atunci când eraþi în opoziþie, aveaþi o cu totul altã pãrere. Sã consider cã astãzi România este guvernatã de U.D.M.R., care foloseºte drept paravan P.S.D.-ul?

A doua întrebare. Calendarul miºcãrii personalului didactic din anul ºcolar 2002-2003 recomandã inspectoratelor ºcolare judeþene nerespectarea Legii statutului cadrelor didactice care permite cadrelor didactice care ajung la vârsta pensionãrii, prelungirea activitãþii lor cu pânã la 3 ani, pe baza recomandãrii Consiliului de administraþie al ºcolii ºi aprobãrii inspectoratului ºcolar judeþean. Fãcând abstracþie de considerentele economice, nu apreciaþi cã aceastã mãsurã de renunþare la profesori cu experienþã la catedrã de 35-40 de ani ºi cu grad didactic I este în detrimentul calitãþii învãþãmântului? Sã înþeleg cã ºcoala româneascã renunþã la performanþã? Mulþumesc.

Doamna Afrãsinei Viorica.

Mulþumesc frumos, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Mediului, domnului ministru Petru Lificiu.

În data de 21 martie 2002, România a deschis negociere la Capitolul 22 Mediu, lucru deosebit de important, þinând cont de complexitatea acestui domeniu. Transpunerea acquis-ului comunitar în legislaþia naþionalã reprezintã o etapã importantã în drumul României spre integrare europeanã, dar cel mai dificil aspect îl constituie partea de implementare datoritã costurilor imense pe care le implicã. Una din pârghiile de bazã pentru transpunerea în practicã a legislaþiei comunitare o constituie activitatea de inspecþie ºi control al modului de respectare a legislaþiei de mediu în vigoare.

Þinând cont de faptul cã perioada de tranziþie spre economia de piaþã nu s-a încheiat ºi cã implementarea legislaþiei de mediu este în curs de realizare, vã rog, domnule ministru, sã prezentaþi ce strategie are ministerul în vedere pentru implementarea legislaþiei comunitare ºi care este stadiul constituirii structurilor specializate în domeniu. Când va deveni operaþionalã aceastã structurã?

Vã mulþumesc.

Totodatã, domnule preºedinte de ºedinþã, având în vedere cã mã aflu la microfon, vã rog sã-mi permiteþi sã fac o intervenþie de procedurã în conformitate cu prevederile regulamentului. Numai în cazul în care timpul permite se poate citi la tribunã, se pot prezenta la tribunã douã interpelãri, altfel, într-o ºedinþã de interpelare, un deputat nu poate prezenta decât o singurã interpelare. Vã mulþumesc.

nu reacþioneazã deloc pentru prevenirea lor. Ne aºteptãm ca o datã semnalate primele cazuri, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sã fi reacþionat imediat ºi sã fi rãspuns cu un plan naþional de educaþie contra consumului de droguri ºi ca acest plan sã intre deja în viaþa de zi cu zi a ºcolilor.

Dacã fumatul ºi chiar alcoolul sunt o realitate hâdã în ºcolile româneºti, aceasta se datoreºte ºi unei campanii educaþionale aproape invizibile. În schimb, economia de piaþã, dorinþa de îmbogãþire, chiar pe spinarea copiilor nevinovaþi, a acþionat imediat în sens negativ, exemple fiind agresivitatea ”invitaþiilorÒ la fumat, fãcute de panourile publicitare imense care te îmbie la orice colþ de stradã, pe tot drumul elevilor spre ºcoalã.

Mulþumesc, doamna colegã. Doamna Mihaela Ionescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Obiectul interpelãrii mele este acela al educaþiei de prevenire a consumului de droguri în ºcoli. Aflãm din presã ºi suntem informaþi de cãtre colegii noºtri profesori ºi medici cã în þara noastrã impactul drogurilor este tot mai alarmant. Lor le cad victimã tinerii cu vârste tot mai fragede, înregistrându-se chiar decese la vârsta de 11-12 ani. Se pare cã instituþiile statului se mulþumesc sã înregistreze fenomenul, dar reacþioneazã cu încetinealã sau

Doamna deputat Lia Olguþa Vasilescu.

Am o interpelarã adresatã premierului Adrian Nãstase, pentru cã vizeazã mai multe ministere, al Industriei ºi Resurselor, Ministerul Apãrãrii ºi Ministerul Finanþelor Publice ºi se referã la problemele cu care se confruntã Societatea Avioane S.A. Craiova.

În acest moment, societatea nu are comenzi suficiente pentru a le mai asigura tuturor angajaþilor un loc de muncã ºi de aceea se impune un rãspuns la urmãtoarele probleme. Dacã ºi când va trimite Ministerul Industriei ºi Resurselor alocaþia bugetarã aprobatã în valoare de 5,6 miliarde lei în vederea retehnologizãrii proceselor de tratamente ºi acoperiri, întrucât lipsa finanþãrii pune în peri- col continuarea colaborãrii cu firma Foker din Olanda. Dacã societatea va fi sprijinitã pentru omologarea avionului þintã în vederea dotãrii Ministerului Apãrãrii cu acest aparat ºi dacã acelaºi minister va mai comanda 6 avioane IAR 99 care se aflã în incinta societãþii din anul 2000? Dacã va fi fãcutã o comandã de 8 aparate de zbor, conform contractului-cadru 223/2000 ºi memorandumului privind finanþarea acestui program?

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul Constantin Florentin Moraru.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea mea era adresatã domnului ministru al administraþiei publice, domnului Octav Cozmâncã, ºi se referã la sediul de partid pe care filiala Argeº a Partidului Umanist îl doreºte. În luna februarie, o mare parte din conducerea Alianþei Naþionale P.U.N.R.-P.N.R. s-a înscris în Partidul Umanist; aceºtia au avut un sediu pe care Partidul Democrat, care a fuzionat în anul 2001 în luna iulie, îl cere pentru dânºii ºi conform unei decizii a Tribunalului municipiului Bucureºti, comasarea Partidului Democrat cu Partidul Alianþa Naþionalã, în opinia dânºilor, înseamnã ºi preluarea patrimoniului, implicit a spaþiului sediului de partid al acestei Alianþe Naþionale. Membrii de partid care au venit în PUR doresc sã-ºi continue activitatea acolo. Partidul Umanist are un sediu impropriu Ð 10 metri pãtraþi, eu ca deputat nu am cabinet parlamentar la ora actualã ºi nu consider cã este normal ca Partidul Democrat sã deþinã trei spaþii care sã aibã câteva sute de metri pãtraþi, iar noi, Partidul Umanist, care avem ºi reprezentare parlamentarã, sã nu avem decât 10 metri pãtraþi.

Vã mulþumesc.

Domnul Cornel Popa... Domnul Victor Dobre... Domnul Oltean.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresatã domnului Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice locale, prin care îi solicit sã ne precizeze dacã se confirmã informaþiile cã prefectul judeþului Buzãu, domnul Ion Vasile, ar fi implicat în câteva afaceri împreunã cu firma Vasconi-Agricola International ºi dacã într-adevãr, în conformitate cu atribuþiile sale, îºi poate permite sã fie acþionar la aceastã firmã ºi sã deturneze o parte din banul public.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul Victor Dobre. Domnul Valentin Vasilescu l-a depus. Domnul Paul Magheru? Domnul Mircea Ifrim.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Intrebãrile mele se adreseazã domnului preºedinte al Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului, Tiberiu Ovidiu Muºetescu. În esenþã pun întrebarea: de ce se produc schimbãri ale destinaþiei fondurilor? ªi în acest context, dau câteva exemple legate de privatizarea SIDEX, unde fondurile de asigurãri de sãnãtate neplãtite au fost iertate de cãtre aceastã autoritate, or, aceºtia sunt bani care trebuiau sã vinã la sãnãtate.

De asemenea, tot în acest context mã întreb ce cautã 15 miliarde de lei la Reºiþa pentru plata salariilor muncitorilor, fiind o instituþie privatã ºi de asemenea aceastã asociere de tip ”struþo-cãmilãÒ privat-stat pentru a se putea lua fonduri de la stat. Tot în acest context mã întreb ºi întreb concret în acest cadru cât a valorat, în contractul de privatizare cu regia Tutunului, patrimoniul intelectual, respectiv marca Snagov-Mãrãºeºti-Carpaþi.

De asemenea, domnule preºedinte, aº dori sã vã spun cã la ºedinþa trecutã, din lipsã de timp, nu mi s-a rãspuns de cãtre domnul ministru al transporturilor Miron Mitrea. Am cerut sã se rãspundã în ºedinþa urmãtoare, am primit un rãspuns scris nesatisfãcãtor ºi rog pe domnul ministru sã se prezinte pentru a putea avea o discuþie pe problemele serioase ale aeroporturilor Otopeni, Bãneasa ºi a acestor problematici.

Vã mulþumesc.

Domnul ªtefan Popescu-Bejat.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Interpelãrile mele se adreseazã domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor. Prima se referã la situaþia din domeniul agriculturii, în care sens mã intereseazã situaþia culturilor de toamnã pe specii, suprafeþe, densitate, starea acestora, precum ºi situaþia lucrãrilor din campania de primãvarã pe lucrãri, specii ºi suprafeþe, situaþia lucrãrilor din pomiculturã ºi viticulturã ºi situaþia din zootehnie.

A doua chestiune se referã la niºte date statistice care, de acum, pot sã fie puse la dispoziþie, de la sfârºitul anului 2001, referitoare la continua degradare a fondului forestier. Mã intereseazã starea contravenþionalã ºi infracþionalã din pãdurile proprietate publicã, situaþia prejudiciilor constatate în fondul forestier în urma inspecþiilor efectuate în cantoanele silvice, situaþia tãierilor ilegale de arbori ºi a defriºãrilor de pãduri proprietate privatã, precum ºi situaþia gaterelor ºi ferãstraielor circulare existente în funcþiune, inclusiv modul de utilizare a acestora pe judeþe ºi o problemã de actualitate este situaþia doborâturilor de vânt pe judeþe, stadiul inventarierii ºi estimãrii volumului de masã lemnoasã, precum ºi modul de precontare a acesteia în vederea încadrãrii în cota de masã lemnoasã aprobatã pentru exploatare în anul 2002. De asemenea, mã intereseazã situaþia arboretelor cu doborâturi de vânt care fac obiectul reconstituirii proprietãþii ºi modalitãþile de soluþionare financiarã a viitorilor proprietari.

Vã mulþumesc.

Doresc rãspuns scris, evident.

Mulþumesc, domnule coleg. Domnul Nicu Cojocaru.

Da, acuma terminam, domnule preºedinte.

Dupã Revoluþie, majoritatea partidelor, toþi cei care vin în Arad discutã despre amplasarea Monumentului ”Marii Uniri din 1918Ò. De 83 de ani tot se discutã ºi acesta nu-ºi gãseºte finalizarea.

Propunerea mea personalã, a Partidului Umanist din România este ca acest grup statuar al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 sã se regãseascã în centrul municipiului Arad, pentru cã peste 2 ani, 2 ani ºi ceva se împlinesc 85 de ani de la Marea Unire.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am sã mã refer pe scurt la interpelarea pe care am fãcut-o cãtre domnul prim-ministru Adrian Nãstase. Este vorba despre amplasarea Monumentului Libertãþii, ºi nu a Monumentului Unirii în centrul Aradului. Aradul este judeþul cu bucuriile ºi necazurile lui.

Aradul este judeþul în care trãiesc români, germani, sârbi, maghiari ºi alþii în liniºte ºi pace, dar aceastã liniºte, aceastã pace a fost întreruptã recent când se discutã tot mai mult ca în Arad sã se amplaseze grupul statuar ”Ungaria milenarãÒ, un grup statuar care a fost amplasat în anul 1896, atunci când se sãrbãtoreau 1000 de ani de la existenþa Ungariei în Europa. În 1925, Guvernul Brãtianu hotãrãºte dislocarea acestui grup statuar.

Ceea ce deranjeazã astãzi în Arad, tot mai mult se discutã ºi în conferinþele de presã, cetãþenii judeþului Arad ridicã problema cã primãria, recent, a alocat suma de 90 de milioane de lei pentru reamplasarea acestui grup statuar în centrul municipiului Arad.

Personal sunt de acord cu amplasarea aceasta, dar nu în centru, pentru cã dupã Revoluþie...

Stimate coleg, îmi cer scuze cã vã întrerup. Era vorba cã prezentãm doar obiectul interpelãrii ºi urma sã faceþi dezvoltarea.

ªi eu vã mulþumesc. Domnul Vlad Hogea. Nu este. Domnul Anghel Stanciu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea noastrã se adreseaza domnului Ovidiu Muºetescu, ministrul Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului.

Ea are ca obiect modalitãþile de transfer al celor 11 societãþi de tip COMCEREAL ºi ALCOM din lista alãturatã interpelãrii, în care A.P.A.P.S. este acþionar majoritar, în virtutea faptului cã se constatã în ultimul timp, cel puþin, în Moldova vinderea acestor societãþi pe aproape nimic, la preþ de un apartament, când valoarea lor realã este 4-5 miliarde de lei.

Astfel, se va ajunge ca statul sã nu aibã unde sã-ºi pãstreze rezervele strategice ºi va trebui sã le pãstreze în aceste apartamente de 4-5 miliarde cumpãrate cu 500-600 de milioane.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Cu aceasta, procedura prezentãrii interpelãrilor din aceastã ºedinþã a luat sfârºit. Declar ºedinþa închisã. Vã doresc o searã plãcutã!

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 20,00._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 53/18.IV.2002 conþine 28 de pagini.**

Preþul 26.012 lei