Stenogramă plen

## V„ mul˛umesc.

Din partea Ministerului Agriculturii, cine este? Nu este nimeni din partea Ministerului Agriculturii. O s„ r„spund„ c‚nd vine cineva din partea ministerului.

Pentru Ministerul Afacerilor Externe, domnul deputat Florin Iordache a adresat o Óntrebare la care o s„ r„spund„ domnul secretar de stat Cristian Niculescu.

Domnule Iordache, vre˛i s„ mai citi˛i Óntrebarea? Pofti˛i.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Obiectul interpel„rii mele c„tre Ministerul Afacerilor Externe, domnului ministru Mircea Geoan„, avea ca subiect contactele culturale ale Rom‚niei Ón exterior. f n‚nd cont c„ ne a∫teapt„ o perioad„ important„ pentru Rom‚nia, vizavi de aderarea noastr„ la structurile Europei Unite ∫i, concret, a∫ zice contactele culturale ale Rom‚niei cu celelalte ˛„ri au sporit imaginea ei Ón afara grani˛elor.

Œn acest sens a∫ dori s„ cunosc care este politica Ministerul de Externe Ón viitor, legat de aceast„ activitate. V„ mul˛umesc.

Domnule secretar de stat Niculescu, pofti˛i.

dezbateri, simpozioane ∫i conferin˛e pe c‚teva trasee europene ∫i transatlantice.

Din 2004, colaborarea Ministerului Afacerilor Externe cu Institutul Cultural Rom‚n va duce, tot Ón baza finan˛„rii de proiecte punctuale, cu o mai mare complexitate ∫i percutan˛„, la l„rgirea ariei de promovare prin cultur„ a imaginii Rom‚niei. Ceea ce se va urm„ri Óndeosebi este ca evenimentelor de acest tip s„ li se asigure prin ac˛iunile de diploma˛ie cultural„ modern„, imaginativ„ o putere de iradiere durabil„ Ón timp ∫i ampl„ Ón spa˛iu.

Œn acela∫i sens, preconiz„m difuzarea mai sus˛inut„ de material scris, audiovizual ∫i pe canalele electronice, care s„ permit„ informarea eficient„ a mass-media ∫i a unei game largi, diverse de publicuri-˛int„, de exemplu din sferele universitare ∫i ∫colare, speciali∫tilor culturali, dar ∫i din cercurile politice, de afaceri, ale operatorilor turistici ∫.a.m.d.

Œntr-o perspectiv„ strategic„ mai ampl„ se are Ón vedere, de asemenea, Ónfiin˛area de noi institute culturale ∫i centre de informare, prioritar Ón spa˛iile europene importante, dar p‚n„ acum neacoperite, precum Federa˛ia Rus„, Marea Britanie, Spania, Grecia ∫i Ónc„ alte multe ˛„ri.

Semnal„m, totodat„, preocuparea de a pune la punct o strategie de selectare ∫i formare de personal calificat pentru diploma˛ia cultural„, capabil s„ acopere nevoile Ón continu„ cre∫tere pe care cele ilustrate anterior le reclam„.

Am Ón continuare pentru domnul deputat mai multe anexe pe care am s„ i le dau d‚nsului privind cifre concrete legate de aceast„ activitate.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## **Domnul Cristian Niculescu** _— secretar de stat Ón_

## _Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Eficientizarea promov„rii prin cultur„ a imaginii Rom‚niei Ón str„in„tate reprezint„ pentru Ministerul Afacerilor Externe o preocupare permanent„. Ca atare, politica ministerului Ón aceast„ privin˛„ este supus„ unor analize periodice Ón urma c„rora sunt stabilite m„suri de perfec˛ionare la nivelul central din Ministerul Afacerilor Externe, al sec˛iilor culturale ale misiunilor diplomatice ∫i institu˛iilor culturale ale Rom‚niei Ón str„in„tate.

Cea mai recent„ analiz„ de acest fel a fost Óntreprins„ cu prilejul Reuniunii anuale a ambasadorilor, consulilor generali ∫i directorilor institu˛iilor culturale rom‚ne∫ti, din 27 august—2 septembrie 2003, care s-a desf„∫urat ∫i Ón lumina intr„rii Ón vigoare a Legii privind Ónfiin˛area ∫i organizarea Institutului Cultural Rom‚n. Aceast„ lege creeaz„ noi condi˛ii favorabile pentru derularea, pe baz„ de proiecte concrete, mai bine finan˛ate ∫i mai atent urm„rite, a ac˛iunii de promovare peste hotarele ˛„rii a valorilor culturii ∫i civiliza˛iei rom‚ne∫ti din trecut ∫i de ast„zi, ca parte constitutiv„ a culturii ∫i civiliza˛iei europene, ∫i Ón contextul dinamiz„rii dialogului interactiv al culturilor na˛ionale pe plan mondial.

Œn sensul celor de mai sus, se afl„ Ón curs de elaborare un plan de ini˛iative noi, de anvergur„ sporit„, pentru a face cunoscute crea˛ii reprezentative din domeniul artelor, literaturii ∫i ∫tiin˛elor rom‚ne∫ti, Ómprejur„rilor istorice ale genezei lor, dinamica lor contemporan„. Cu titlu de exemplu cit„m proiectul îArta Ón ambasade“, menit s„ fac„ s„ circule expozi˛ii de art„ plastic„, prin utilizarea spa˛iilor de reprezentare ale misiunilor noastre diplomatice. Li se adaug„ un set de 15–20 proiecte punctuale, cu finan˛are integral„ sau par˛ial„ din bugetul Ministerului Afacerilor Externe privind organizarea de concerte, spectacole, proiec˛ii de filme, seri literare, Ónt‚lniri,

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ de la Ministerul Agriculturii a venit cineva? Da, pofti˛i, domnule Cr„ciunescu. Domnul Mardare v„ adresase ni∫te Óntreb„ri ∫i v„ rog s„ r„spunde˛i.

**Domnul Adam Cr„ciunescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Referitor la interpelarea formulat„ de domnul deputat Ludovic Mardare, Ón conformitate cu art. 14 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003 privind acordarea Ón anul agricol 2003–2004 a unui sprijin direct al statului de 2.000.000 lei pe produc„tor agricol pentru suprafe˛ele de teren arabil de p‚n„ la 5 hectare inclusiv, a fost abrogat art. 8 din Ordonan˛a Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor ∫i instituirea unor m„suri de Ómbun„t„˛ire a colect„rii unor venituri bugetare ∫i, implicit, Hot„r‚rea Guvernului nr. 109/2003 pentru sprijinirea produc„torilor agricoli Ón vederea achizi˛ion„rii de motorin„ Ón anul 2003 cu finan˛are de la bugetul de stat.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 72 se aliniaz„ legisla˛iei europene privind acordarea de sprijin financiar produc„torilor agricoli pentru suprafe˛e de teren cultivate, iar limitarea la suprafe˛e de p‚n„ la 5 hectare are la baz„ revigorarea clasei de mijloc a produc„torilor agricoli.

Exploata˛iile agricole constituite Ón baza Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2001, a∫a cum a fost aprobat„ prin Legea nr. 166/2002, beneficiaz„ de urm„toarele forme de ajutor: aloca˛ii de 4.000 lei/kg de s„m‚n˛„, sprijin pentru produc˛ia marf„ de carne ∫i pentru reproduc˛ie, acordarea de desp„gubiri ∫i subven˛ionarea primei de asigurare, prime pentru produc˛ia marf„ de lapte Óntre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/25.IX.2003 1.400 ∫i 1.680/litru, Ón func˛ie de zon„ ∫i anotimp, sprijin pentru protejarea patrimoniului genetic al animalelor, Ón func˛ie de specie, sprijin pentru construirea de ad„posturi pentru vaci, achizi˛ionarea de juninci ∫i de instala˛ii zootehnice, subven˛ionarea apei de irigat ∫i a consumului de energie electric„, posibilitatea de a contracta credite cu dob‚nd„ redus„, Ón baza prevederilor creditului agricol.

Domnul deputat Mardare.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt mul˛umit doar par˛ial de r„spuns. Œnt‚rzierile la plata primelor, Ón cazul primei la lapte, de peste 5 luni, constituie o nerespectare de c„tre Guvern a legisla˛iei specifice agriculturii. Oricare cet„˛ean din Rom‚nia sau agent economic, dac„ nu-∫i achit„ la timp datoriile, risc„ s„ pl„teasc„ sume Ón plus, sub forme de penalit„˛i.

Poate c„ ar trebui ca ∫i Guvernul s„ suporte astfel de penalit„˛i Ón cazul Ónt‚rzierilor. S„ sper„m c„, m„car Ón ceasul al doisprezecelea, promisiunile f„cute ast„zi aici vor fi onorate.

R„m‚n Ón discu˛ie dou„ probleme, din cele cinci prezentate, la care r„spunsul este total necorespunz„tor.

1. Dac„ produc„torii de lapte nu vor fi ajuta˛i s„ treac„ peste perioada de iarn„ prin acordarea unui sprijin financiar pentru fiecare vac„ furajat„, exist„ riscul ca Ón prim„var„ efectivul lor s„ fie mult diminuat. Se va Ónt‚mpla un fenomen asem„n„tor cu cel al efectivelor de porci, care s-a redus Ón mod alarmant, ajung‚ndu-se Ón prezent la o cre∫tere a pre˛ului de carne.

Œn prim„var„ vom constata c„ va cre∫te pre˛ul la carnea de vit„, dar ∫i la lapte.

2. A doua problem„, Ón cazul motorinei, o dat„ cu venirea la putere a P.S.D.-ului s-au f„cut o serie de modific„ri legislative, astfel Ónc‚t Ón final s„ dispar„ no˛iunea de motorin„ f„r„ tax„ de drum. Mai Ónt‚i, aceast„ no˛iune a disp„rut Ón transportul naval, Ón C.F.R., Ón cazul exploata˛iilor forestiere etc., r„m‚n‚nd doar Ón agricultur„. Iat„ c„ Guvernul ∫i-a atins obiectivul: Óncep‚nd cu 1 septembrie a.c., nu se mai poate cump„ra motorin„ f„r„ tax„ de drum nici Ón cazul agriculturii. S„ nu uit„m c„ motorina reprezint„ aproximativ 30% din cheltuielile aferente lucr„rilor agricole, ∫i lovitura primit„ de agricultori va fi destul de puternic„ din punct de vedere financiar. Culmea penibilului Ól reprezint„ faptul c„, anul trecut, secretarul de stat Lungu, de la Ministerul Agriculturii, a afirmat pe posturile de televiziune c„ motorina pentru agricultur„ va fi ieftin„, colorat„ ∫i se va g„si la orice sta˛ie de distribu˛ie a produselor petroliere.

Iat„ c„ Guvernul, dup„ un an de zile, a adoptat cea mai nefericit„ variant„, motorin„ scump„, la un singur pre˛, indiferent de destina˛ia ei. Rog ca Guvernul s„ renun˛e la aceast„ decizie neinspirat„.

Dac„ domnul secretar de stat dore∫te s„ comenteze ceva? Nu dore∫te. Bun, atunci f„r„ comentarii. Doamna deputat„ Maria Laz„r.

Domnule Iordache, dori˛i s„ comenta˛i ∫i dumneavoastr„ r„spunsul dat de domnul secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Externe? Pofti˛i.

## Domnule pre∫edinte,

Spre deosebire de colegul meu, eu vreau s„ apreciez r„spunsul corect care a fost oferit de c„tre domnul secretar de stat Niculescu ∫i vreau s„ se vad„ c„, prin aceasta, Ónc„ o dat„, Guvernul Adrian N„stase Ó∫i vede de drum, ∫i drumul este foarte bun.

V„ mul˛umesc.

Da, dar domnul Niculescu nu se ocup„ de motorina colorat„.

Vizavi de r„spunsul pe care mi l-a dat...

## Am Ón˛eles.

Doamna deputat„ Maria Laz„r, ave˛i o Óntrebare tot pentru Ministerul Afacerilor Externe.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/25.IX.2003

f n‚nd cont de faptul c„ diaspora rom‚n„ are un rol destul de mare ∫i Óncearc„ s„ se implice tot mai mult Ón ceea ce prive∫te problemele Rom‚niei, mai ales Ón afar„, am adresat o Óntrebare Ministerului de Externe: cum optimizeaz„ aceste rela˛ii ∫i ce viitor au ele Ón politica noastr„ extern„?

Da, domnule secretar de stat Niculescu, pofti˛i.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Stimat„ doamn„ deputat,

Problematica dezvolt„rii ∫i consolid„rii rela˛iilor cu comunit„˛ile rom‚ne∫ti din afara grani˛elor reprezint„ pentru programul de guvernare pe perioada 2001-2004 un domeniu prioritar, urm„rind Ón esen˛„ sus˛inerea activ„ a intereselor cet„˛enilor rom‚ni, ale cona˛ionalilor din afara grani˛elor ∫i Óncurajarea rela˛iilor lor cu ˛ara.

La nivelul Guvernului, problematica rom‚nilor de pretutindeni este gestionat„ Ón principal de: Departamentul pentru rom‚nii de pretutindeni Ón aparatul de lucru al Guvernului Rom‚niei, care dispune de fonduri alocate special Ón acest sens; Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i Tineretului; Ministerul Culturii ∫i Cultelor; Ministerul Afacerilor Externe.

Ministerul Afacerilor Externe, Ón baza Hot„r‚rii Guvernului nr. 733/3.07.2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea sa îAc˛ioneaz„ pentru Ónt„rirea leg„turilor cu rom‚nii din afara frontierelor Rom‚niei ∫i pentru p„strarea, dezvoltarea ∫i exprimarea identit„˛ii lor etnice, culturale, lingvistice ∫i religioase, cu respectarea legisla˛iei statului ai c„ror reziden˛i sunt“.

Pentru a consolida acest obiectiv prioritar de politic„ extern„, Ón urma reformei din vara acestui an a Guvernului Rom‚niei, Ón cadrul Ministerului Afacerilor Externe a fost reconfirmat„ Direc˛ia comunit„˛i rom‚ne∫ti, aflat„ Ón subordinea Direc˛iei generale pentru diploma˛ie public„. Œntreaga activitate Ón cadrul Ministerului Afacerilor Externe se desf„∫oar„ Ón str‚ns„ colaborare cu institu˛iile men˛ionate ∫i cu implicarea direct„ a misiunilor diplomatice ale Rom‚niei, care reprezint„ din acest punct de vedere interfa˛a Ón rela˛iile Guvernului Rom‚niei cu etnicii rom‚ni din afara grani˛elor.

De men˛ionat c„ acestea contribuie nemijlocit la relansarea dialogului cu rom‚nii din str„in„tate ∫i la realizarea proiectelor concrete cuprinse Ón strategia Ministerului Afacerilor Externe, de consolidare a rela˛iilor cu comunit„˛ile rom‚ne∫ti.

De asemenea, misiunile noastre diplomatice Óntre˛in permanent leg„tura cu bisericile rom‚ne∫ti din str„in„tate, entit„˛i spirituale ∫i locuri de reunire pentru rom‚nii care tr„iesc Ón afara grani˛elor.

Da, v„ mul˛umesc. Doamna deputat„ Laz„r.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/25.IX.2003

## Domnule pre∫edinte,

Eu a∫ dori s„-i mul˛umesc domnului secretar Niculescu pentru r„spunsul dezvoltat ∫i documentat pe care ni l-a dat. Eu sunt deputat Óntr-un jude˛ de grani˛„, care are o vecin„tate cu ˛„ri Ón care tr„iesc foarte mul˛i rom‚ni. Am Ón vedere jude˛ul Gala˛i, cu Republica Moldova, cu Ucraina ∫i chiar ∫i mai departe.

Œn contactele pe care le am sunt adeseori Óntrebat„ de aceste probleme, ∫i mai ales presa, ∫i am vrut Óntr-adev„r s„ am un r„spuns mai calificat ∫i mai documentat, pentru ca la r‚ndul meu s„ pot s„ satisfac Óntreb„rile care-mi sunt adresate.

V„ mul˛umesc foarte mult, ∫i v„ mul˛umesc c„-mi ve˛i da ∫i mie o copie dup„ acest interviu.

Pentru Ministerul Transportului a adresat o Óntrebare domnul Damian Bruda∫ca. Este? Nu, este absent.

D‚nsul adresase o Óntrebare ∫i pentru Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale. Se am‚n„, de asemenea, r„spunsul, nefiind prezent domnul deputat.

™i pentru Ministerul Justi˛iei avea o Óntrebare cu problemele care exist„ Ón cadrul Prim„riei Comunei Frata, despre care mi-aduc aminte c„ a Óntrebat de foarte multe ori. P„cat c„ rateaz„ r„spunsul.

Deci domnul Dan Coriolan Simedru a solicitat am‚narea r„spunsurilor, pentru c„ nu poate fi prezent. Domnul Gheorghe Dinu? Este ∫i d‚nsul absent. Tot pentru Ministerul Transporturilor avea o Óntrebare.

Domnul ™tefan Baban avea pentru Ministerul Muncii o Óntrebare, dar este absent ∫i nu poate prezenta r„spunsul.

™i pentru Ministerul S„n„t„˛ii avea o Óntrebare, dar nu i se poate r„spunde dec‚t atunci c‚nd este prezent Ón sal„.

Domnul Emil Boc pentru Ministerul S„n„t„˛ii avea o Óntrebare, dar este absent.

Doamna Mihaela Muraru-M‚ndrea este absent„, ∫i tot pentru Ministerul S„n„t„˛ii avea o Óntrebare.

Domnul Ioan Miclea, absent, avea o Óntrebare pentru Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

Domnul Adrian Moisoiu este absent. Avea pentru Ministerul Justi˛iei o Óntrebare, ∫i pentru Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii o alt„ Óntrebare, dar este absent.

Domnul Mihai Baciu este ∫i d‚nsul absent ∫i avea o Óntrebare pentru Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Domnul profesor Iulian Mincu? Este prezent. Pofti˛i.

Domnule pre∫edinte,

Eu am pus o Óntrebare ∫i a∫ dori s„ nu repet„m de dou„ ori. Œl rog pe domnul secretar s„ r„spund„ direct.

Am Ón˛eles. Deci o s„ v„ r„spund„ la Óntrebarea pe care a˛i trimis-o ministerului.

Dac„ vre˛i, eu pot s„-mi dezvolt Óntrebarea.

Pofti˛i, domnule secretar de stat Radu Damian.

## **Domnul Radu Damian** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Domnilor deputa˛i,

Stimate domnule deputat profesor Iulian Mincu,

Urmare interpel„rii formulate de dumneavoastr„, Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, prin Programul de reabilitare a ∫colilor, cofinan˛at de Banca Mondial„ ∫i de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, ∫i-a propus s„ construiasc„ 1.200 de unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt, Ón perioada 2000-2003, dintre care circa 85% sunt Ón mediul rural. Dintre acestea, circa 40% au beneficiat de construc˛ii noi, restul fiind consolid„ri ale cl„dirilor existente.

Prin acest program s-au reabilitat unit„˛ile ∫colare prioritare, adic„ acelea care nu au beneficiat de reabilitare dup„ cutremurele din anii ’70 ∫i ’80. Ministerul a reabilitat, Ón medie, un num„r de aproximativ 400 de unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt anual, fiind singurul care a reu∫it s„ realizeze un asemenea num„r de obiective ∫colare ∫i ob˛in‚nd astfel din partea B„ncii Mondiale calificativul îexcelent“ pentru proiectul ∫i activitatea desf„∫urat„.

Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului a Óncheiat noi Ómprumuturi cu garan˛ie guvernamental„: unul de la Banca European„ de Investi˛ii ∫i unul de la Banca Mondial„. Aceste Ómprumuturi au fost acordate av‚nd Ón vedere at‚t situa˛ia existent„ Ón infrastructura ∫colar„, c‚t ∫i capacitatea ministerului de a duce la bun sf‚r∫it asemenea programe. Ele au ca obiectiv reabilitarea a aproximativ 3.000 de ∫coli, dintre care numai 10% Ón mediul urban.

Prin aceste programe, pe de o parte, pentru 1.500 de ∫coli din zonele foarte s„race se vor asigura facilit„˛i minime: ap„, Ónc„lzire ∫i grup sanitar, iar, pe de alt„ parte, Ón programul cofinan˛at de Uniunea European„, se vor construi circa 370 de ∫coli noi, care vor Ónlocui tot at‚tea ∫coli de chirpici, ∫i se vor reabilita alte 700 de unit„˛i ∫colare din mediul rural. Œn urma acestor programe, nu vor mai r„m‚ne ∫coli din mediul rural cu un num„r ridicat de copii, construite Ónainte de 1950, care s„ nu fi fost reabilitate. De asemenea, cl„dirile cele mai importante din mediul urban, din majoritatea ora∫elor ˛„rii, construite Ón prima jum„tate a secolului XX, vor beneficia de reabilit„ri.

Dac„ domnul deputat are de f„cut comentarii? Pofti˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/25.IX.2003

## Domnule pre∫edinte,

Acesta este ∫i motivul pentru care am dorit s„ ascult explica˛ia domnului secretar de stat, care este pertinent„, dar care las„ multe Óntreb„ri f„r„ r„spunsuri.

A∫ vrea s„ spun c„ exist„ Ón Rom‚nia 24.912 ∫coli. Din acestea, 12.287 sunt Ón mediul rural. Analiz‚nd situa˛ia acestor ∫coli din mediul rural, care sunt cele mai vitregite: 48,4% func˛ioneaz„ Ón cl„diri construite de peste 50 de ani; 12,7% au o vechime de peste 100 de ani; doar 15% sunt Ón stare bun„ ∫i doar 17%, ∫i anume, cele construite dup„ 1977, sunt asigurate Ómpotriva seismelor.

Nu a∫ fi pus aceast„ Óntrebare, dac„ domnul ministru nu ar fi spus c„ prime∫te un ajutor de 200 de milioane de euro ∫i dac„ n-ar fi spus la Ialomi˛a c„ Ónv„˛„m‚ntul Ón Rom‚nia ∫i ∫colile din Rom‚nia de abia Ón 2007–2008 vor ajunge pe linia de plutire.

Pentru c„, vreau s„ v„ spun mai departe, vorbind de utilit„˛i: 2,1% nu au curent electric — 258 de ∫coli; 1,7% nu au w.c.-uri — 209 ∫coli; 94,7% nu au instala˛ii sanitare prev„zute cu ap„ curent„ — 11.636 de ∫coli. Mijloacele de Ónc„lzire: numai 10,2% sunt Ónc„lzite cu gaze, respectiv, 1.254. Restul, cu lemne.

A∫ vrea s„ men˛inez, de asemenea, c„: 65% nu au telefon; faxul e prezent la 7% — 123 de ∫coli, iar calculatoarele numai la 10% — 1.229 de ∫coli; t.v.-ul lipse∫te la 85,7% — 10.529 de ∫coli, iar autoriza˛ii sanitare au, p‚n„ Ón prezent, sub 40%.

P‚n„ Ón 2002, s-au cl„dit 29 de unit„˛i ∫colare noi pe toat„ ˛ara ∫i 550 ∫coli au fost reabilitate.

A∫ vrea s„ ar„t, de asemenea, un lucru foarte grav: decalajul dintre ∫colile din mediul rural ∫i cele din mediul urban. ™i v„ dau numai un singur exemplu: numai 1.229 de elevi au ajuns Ón aceast„ perioad„ la competi˛iile ∫colare organizate pe Óntreaga ˛ar„ ∫i nici unul nu a ajuns la olimpiadele finale, ca s„ nu vorbim de olimpiadele interna˛ionale.

A∫ vrea s„ mai men˛ionez Ónc„ c‚teva lucruri, deosebit de grave, c„ Ón ultimul timp rata abandonului ∫colar a crescut peste 0,9%; jum„tate din romi sunt analfabe˛i (este comunicarea UNICEF ∫i a Institutului de cercet„ri asupra calit„˛ii vie˛ii); 18% dintre copiii de romi nu au fost niciodat„ la ∫coal„; 12% dintre copiii Óntre 7 ∫i 16 ani au Óntrerupt ∫coala Ónainte de finalizare, p„rin˛ii respectivi au atitudini negative Ón privin˛a acestor probleme; copiii re˛inu˛i pentru activit„˛i gospod„re∫ti dep„∫esc 44%.

Doamna Mihaela Ionescu a adresat o Óntrebare, de asemenea, Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului. Pofti˛i, doamn„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am adresat o interpelare ∫i o Óntrebare. Pot s„ citesc ∫i interpelarea sau obiectul ei, sau numai Óntrebarea?

Interpelarea nu o citi˛i, doamn„, spune˛i care este obiectul interpel„rii.

Obiectul interpel„rii, care este apropiat de cel al Óntreb„rii ∫i este apropiat de lucrurile discutate p‚n„ acum — suntem pe 15 septembrie —, se refer„ la Ónv„˛„m‚nt, ∫i anume este surprinz„toarea diferen˛iere ∫i discriminare care exist„ Óntre preocup„rile de dotare a c‚torva ∫coli ∫i gr„dini˛e de la centru, fa˛„ de cele care sunt mai dep„rtate, Ón sate ∫i comune. ™i d„deam exemplul unor gr„dini˛e din sectorul 5, care vor primi lap-topuri pentru copiii de gr„dini˛„, spre deosebire de ™coala din Topraisar, jude˛ul Constan˛a, unde nu exist„ nici televizor, nici radio, dar nici bibliotec„.

Œntrebarea mea era a∫a: Ca urmare a vizitei efectuate Ón comuna Topraisar, jude˛ul Constan˛a, am aflat, din discu˛iile cu p„rin˛ii elevilor, c„ ∫coala din Movili˛a nu numai c„ nu de˛ine aparat radio sau TV, dar nici m„car o bibliotec„. Œntreb„m pe domnul ministru al educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului c‚nd se vor lua m„suri de remediere a acestei situa˛ii, av‚nd Ón vedere c„ anul ∫colar Óncepe peste c‚teva zile.

Mul˛umesc.

Domnul secretar de stat.

Domnule pre∫edinte, Domnilor deputa˛i,

O s„ v„ rog s„-mi permite˛i s„ citesc r„spunsul la interpelarea formulat„ de doamna deputat Mihaela Ionescu, Ón care ve˛i reg„si ∫i c‚teva r„spunsuri, printre care, probabil, ∫i r„spunsul la Óntrebarea pe care o pune d‚nsa.

Dorim s„ subliniem faptul c„ Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului nu promoveaz„ diferen˛iere ∫i discriminare Óntre ∫colile din mediul urban ∫i cele din mediul rural, ci urm„re∫te asigurarea Ón condi˛ii de egalitate a accesului tuturor copiilor la un Ónv„˛„m‚nt de calitate. Œn acest sens, Ón prezent, se afl„ Ón derulare o serie de programe care au ca obiectiv dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului din mediul rural.

Astfel, Proiectul de Ónv„˛„m‚nt rural RO 4096, cofinan˛at de Banca Mondial„ cu 60 de milioane de dolari S.U.A. ∫i de Guvernul Rom‚niei cu 30 de milioane de dolari, are ca obiectiv Ómbun„t„˛irea accesului la o educa˛ie de calitate pentru elevii din mediul rural, exprimat„ prin rezultate ∫colare mai bune, printr-un procent mai mare de promovabilitate ∫i absolvire, precum ∫i prin revitalizarea zonelor din mediul rural ∫i promovarea dezvolt„rii comunitare. Obiectele specifice proiectului sunt: Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de desf„∫urare a procesului de Ónv„˛„m‚nt, av‚nd Ón vedere at‚t asigurarea dot„rilor minime materiale ∫i func˛ionale, c‚t ∫i a materialelor didactice de baz„; dezvoltarea profesional„ a cadrelor didactice ∫i a directorilor de ∫coli din Ónv„˛„m‚ntul rural; promovarea unor programe educa˛ionale ∫coal„-comunitate local„; Ómbun„t„˛irea capacit„˛ii decizionale a autorit„˛ilor locale ∫i centrale din sistemul de Ónv„˛„m‚nt.

Elevii ∫i cadrele didactice din mediul rural, autorit„˛ile ∫i comunit„˛ile locale, furnizorii de programe de formare, factorii de decizie sunt principalii beneficiari ai acestui proiect. Dintre rezultatele scontate ale proiectului eunumer„m: 1.000 de centre de resurse fixe dotate cu echipament modern de predare-Ónv„˛are; 41 de unit„˛i mobile dotate cu echipament modern de preg„tire a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/25.IX.2003 cadrelor didactice; 4.000 de cadre didactice calificate Ón cadrul Programului de formare prin Ónv„˛„m‚ntul deschis la distan˛„; 1.500 de ∫coli aliniate la standarde minime de func˛ionare privind instala˛ii sanitare, alimentare cu ap„, iluminare, Ónc„lzire ∫i dotare cu mobilier ∫colar; 10.500 de ∫coli primare ∫i gimnaziale dotate cu materiale didactice de baz„; 2.500 de proiecte ∫coal„-comunitate local„ Ón valoare total„ de 10 milioane de dolari SUA. De asemenea, prin Programul de reabilitare a ∫colilor cofinan˛at de Banca Mondial„ ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei au fost reabilitate ∫i dotate cu mobilier aproximativ 950 de ∫coli din mediul rural, din cele 1.200 cuprinse Ón program.

V„ mul˛umesc. Doamn„ deputat, pofti˛i.

Mul˛umesc domnului ministru c„ mi-a r„spuns, dar nu sunt de acord cu r„spunsul d‚nsului. Œntr-un fel, mi-a dat dreptate: deci, toate ∫colile sunt egale, dar unele ∫coli sunt mai egale dec‚t altele; toate gr„dini˛ele au dreptul la aceea∫i dotare, dar unele au dreptul la mai mult„ dotare; Ón sectorul 5, care este mai aglomerat, copiii au stricat gr„dini˛ele mai repede ∫i, atunci, trebuie s„ aib„ gr„dini˛e cu lap-top-uri; la Topraisar, c„ e mai departe, s-a f„cut un plan minunat (eu am Óntrebat de c„r˛i, mi s-a r„spuns c„ s-a f„cut mobilier, s-a instalat ap„, s-a reabilitat sistemul de Ónc„lzire ∫i îexist„ spa˛iu pentru bibliotec„“ , dar Ón acest spa˛iu, dac„ nu exist„ nici m„car c„r˛i...), dar faptul c„ se fac ni∫te planuri extraordinare, dar se ∫tie c„ consiliile locale nu au fonduri pentru ele, nu ne poate mul˛umi.

Inegalitatea s„ ∫ti˛i c„ persist„. Ast„zi am asistat la deschiderea anului de Ónv„˛„m‚nt la o ∫coal„ din Bucure∫ti, o ∫coal„-model din sectorul 1, un grup ∫colar care are ∫i clase de informatic„. Exist„, Óntr-adev„r, o sal„ de informatic„ acolo, dar elevii de la sec˛ia de informatic„ ajung, poate, o dat„ la dou„ s„pt„m‚ni, o or„, dac„ ar folosi numai ei sala de informatic„, iar ceilal˛i elevi nu pot auzi niciodat„ de calculator. Acest„ ∫coal„ are ∫i ∫coal„ de arte ∫i meserii, ∫i ∫coal„ profesional„, ∫i liceu. Deci s„ zicem c„ o dat„ la dou„ s„pt„m‚ni elevii din clasele de informatic„ vor intra la calculator — ce vor Ónv„˛a Óntr-o or„? Nu mare lucru. Vreau s„ men˛ionez c„, ∫i Ón aceast„ situa˛ie, o ∫coal„ are o sal„, alte ∫coli au dou„-trei s„li cu calculator.

Deci despre aceasta este vorba, despre discriminarea ∫i inechitatea care exist„ Óntre dotarea ∫colilor, dup„... ™i aici, dup„ rela˛ii, din p„cate! A∫adar, problema r„m‚ne.

Mul˛umesc domnului ministru pentru r„spuns, dar nu sunt satisf„cut„.

Mul˛umesc.

Prezentarea interpel„rilor pe scurt: domnul Adrian Moisoiu a depus Ón scris; domnul Metin Cerchez a depus Ón scris; domnul Petru Andea a depus Ón scris; domnul P„∫cu˛ a depus Ón scris; domnul Mircea Costache a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 112/25.IX.2003 depus Ón scris; domnul Ioan Sonea este absent; domnul Eugen Ple∫a este absent, domnul Aurel Daraban a depus Ón scris, domnul Andrei Ioan Chiliman a depus Ón scris; domnul Paul ™naider a depus Ón scris; domnul Eugen Nicol„escu este absent; domnul Gelil Esergep a depus Ón scris, domnul Nicolae Enescu a depus Ón scris.

Domnule Petre Posea, vre˛i s„ o prezenta˛i? Pofti˛i, prezenta˛i obiectul interpel„rii.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Interpelarea mea ridic„ dou„ probleme:

1) Sunt cunoscute eforturile personalului din silvicultur„ privind consolidarea planta˛iilor Ónfiin˛ate Ón anii anterior, ca urmare a unor factori accidentali: alunec„ri de teren, viituri, p„∫uni ∫i planta˛ii, ∫i a∫ vrea s„ ni se prezinte situa˛ia acestor planta˛ii forestiere.

2) Problema exploat„rii masei lemnoase din sectorul privat, av‚nd Ón vedere c„ Ón acest sector s-au f„cut Ón perioada trecut„ multe nereguli, Ón special Ón parchetele de exploatare... ∫i conform legisla˛iei Ón vigoare este cunoscut faptul c„ cei care exploateaz„ sunt obliga˛i ca, Ón termen de 3 ani, s„ planteze situa˛iile care au fost exploatate.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul Ion Mocioi.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„ adresez Ministerului Economiei.

Œn jude˛ul Gorj, pentru Ónc„lzirea locuin˛elor ∫i pentru buc„t„rii se folose∫te numai gazul de sond„, care este inferior gazului metan ca eficien˛„ ∫i ca pre˛, dar cet„˛enilor li se cere, de mul˛i ani, s„ pl„teasc„ gazul de sond„ dup„ tariful gazului metan. Cet„˛enii se consider„ de-a dreptul nederept„˛i˛i de societatea distribuitoare de gaz ∫i cer, prin mine, ministerului un control al acesteia ∫i revenirea pl„˛ilor la tariful gazului de sond„. Dorim r„spuns Ón scris.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Ioan Miclea? E absent. Domnule deputat Nicolae Leon„chescu, pofti˛i.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea se adreseaz„ domnului ministru Ioan Rus, de la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor:

Pentru referendumul din 24 august 2003, referitor la reÓnfiin˛area comunei Stoene∫ti din jude˛ul Arge∫, primarul comunei Mu∫ete∫ti, Mircea P„un, a f„cut propria propagand„. Interpelarea mea are ca obiect modul Ón care ministerul a asigurat neutralitatea administra˛iei din punct de vedere politic.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnule deputat Iulian Mincu

Domnule pre∫edinte ...∫i cine mai e Ón sal„,

Interpelarea mea de azi se adreseaz„ ministrului s„n„t„˛ii, domnul conferen˛iar doctor Mircea Beuran, ∫i este intitulat„: îCare sunt m„surile preconizate pe termen scurt ∫i lung de Ministerul S„n„t„˛ii pentru ameliorarea st„rii de s„n„tate, Ón continu„ deteriorare, din Rom‚nia?“ Œn anul 2002, situa˛ia demografic„ din Rom‚nia s-a Ónr„ut„˛it mult fa˛„ de anii anteriori:

1. Decesele Ónregistreaz„ unele dintre cele mai mari cre∫teri — 12,43 la mie, fa˛„ de 11,59 la mie Ón 2001, 11,4 la mie Ón anul 2000. Cea mai mare mortalitate, dup„ 1989, c‚nd a fost 10,5 la mie. Mortalitatea Óntre v‚rstele de 10 ∫i 54 de ani este Ón cre∫tere, iar peste v‚rsta de 55 de ani a devenit exponen˛ial„.

2) Mortalitatea pe cauze. Cea mai mare mortalitate Ónt‚lnit„ dup„ 1990 este prin boli cardiovasculare: 771,30 la 100.000, urmat„ de mortalitatea prin tumori — 199,05 la 100.000. Œn anul 2001, aceast„ mortalitate era de 710,63 la 100.000, iar Ón 2000, 701,79 la 100.000.

Vreau s„ dau o singur„ compara˛ie, ca s„ se vad„ de ce pun aceast„ problem„: Ón Fran˛a, mortalitatea prin boli cardiovasculare este de 195 la 100.000 ∫i vor s„ o scad„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule profesor. Ave˛i dreptate. Nici eu nu m„ simt prea bine...

Cu aceasta am Óncheiat ∫edin˛a dedicat„ Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor. Ne revedem m‚ine, Ón plen.

## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 18,55._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 112/25.IX.2003 con˛ine 8 pagini.**

Pre˛ul 9.888 lei