Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 18 octombrie 2003 · monitorul.ai

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat auditoriu,

Œn fiecare s„pt„m‚n„ Ómi este dat s„ constat c„ activitatea unor primari de comune nu se mai raporteaz„ la vreun program de guvernare sau la vreunul politic, ci se Óncadreaz„ din ce Ón ce mai mult Ón ceea ce am putea numi îprogramul personal“ de administrare a vie˛ii publice.

Primarul Marian Ibric din comuna Leordeni, jude˛ul Arge∫, este m‚ndru c„ Ón ziua de 29 august 2003 a inaugurat localul modern al prim„riei; Ón fond, s-a renovat o cl„dire veche, cu func˛iuni de c„min cultural. De atunci, sala de ∫edin˛e este deschis„ numai prietenilor lui.

Pentru alte grupuri politice dec‚t al lui lac„tul s„lii de ∫edin˛e nu se deschide!

Inaugurarea s-a f„cut Ón prezen˛a parlamentarilor puterii ∫i atunci, Ón sal„, au fost accepta˛i ∫i oamenii locului. De atunci, sala s-a Ónchis ∫i probabil se va deschide c‚nd va da ordin Marian Ibric, primarul cu etaloane personale Ón prim„ria din Leordeni.

Un alt primar, Mircea P„una din comuna Mu∫„te∫ti, jude˛ul Arge∫, profeseaz„ actul de administra˛ie public„ tot dup„ un program personal menit s„-i onoreze interesele. So˛ia sa Ói este subaltern„ la prim„rie ∫i, dac„ putea, Ó∫i mai angaja ∫i alte rude pentru c„... acum este momentul!

A reu∫it bietul primar Mircea P„una s„ saboteze dou„ referendumuri: pe cel din 21 aprilie 2002 ∫i pe cel din 24 august 2003, pentru c„ interesele locuitorilor nu-l privesc; el Ó∫i urm„re∫te scopurile sale personale.

Popula˛ia comunei Mu∫„te∫ti este Ómp„r˛it„ Ón zece sate, r„sp‚ndite pe dealuri, de-a lungul a 22 de kilometri. Oamenii se chinuie parcurg‚nd distan˛e mari, vara ∫i iarna, spre a ajunge la prim„ria amplasat„ Óntr-un s„tuc cu 432 de locuitori! Œn acest s„tuc, V‚ls„ne∫ti, a vrut un secretar al Partidului Comunist Rom‚n, Gheorghe Matei, s„ fie centrul comunei Mu∫„te∫ti ∫i a∫a a fost! Ce conteaz„ c„ peste patru mii de locuitori doresc s„ se revin„ la structura administrativ„ optim„ de dinaintea reformei din 1968?!

Primarul Mircea P„una n-a auzit de îneutralitatea politic„ a administra˛iei publice“! El ∫i-a asigurat domnia lui, a so˛iei sale ∫i a clicii de profitori, prin sabotarea referendumurilor! Ca vechi instructor de partid, pre∫edinte de C.U.A.S.C., primar comunist creat la î™tefan Gheorghiu“ etc. ∫tie s„ practice presiunea politic„, ∫antajul, amenin˛area ∫i minciuna, spre a-∫i continua nestingherit realizarea programului personal la prim„rie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 Ce conteaz„ c„ danseaz„ pe umerii unei popula˛ii Ómb„tr‚nite ∫i s„r„cite?! El ∫i ai lui s„ tr„iasc„ bine!

Ce conteaz„ c„ Ón comun„ infrac˛iunile silvice se ˛in lan˛, c„ jaful din izlazuri este la ordinea zilei; c„ alcoolismul ∫i dec„derea moral„ pun Ón pericol viitorul comunei?! El ∫i grupul lui s„ prospere!

Voin˛a oamenilor de a-∫i exprima liber op˛iunea este blocat„ cu amenin˛„ri de suprimare a ajutorului social, de parc„ l-ar da din buzunarul lui. Ba, mai mult, intervine ∫i pe la m‚n„stiri, interzic‚nd c„lug„ri˛elor s„ vin„ la vot, sub amenin˛area c„ nu le mai ajut„!

De parc„ locul lui Dumnezeu l-a luat primarul Mircea P„una!

Onorat auditoriu,

Suntem Óntr-o situa˛ie limit„. Aleg„torii pun Ón scaunele prim„riilor oameni care s„ le apere interesele ∫i s„ le rezolve problemele; aleg„torii sper„ ca dolean˛ele lor s„ fie auzite de c„tre ale∫ii lor.

Iat„ Óns„ c„ apar ace∫ti figuran˛i politici care au Ónv„˛at bine arta disimul„rii, a tergivers„rii ∫i a blocajului, cu singurul scop de a-∫i realiza programul personal de Ónavu˛ire pe spinarea celor mul˛i.

Iat„ c„ au ap„rut ace∫ti primari primitivi, f„r„ cultur„, care domnesc peste cimitire Ón devenire, dar nu renun˛„ la minciun„ ∫i la spolierea semenilor lor. Abuzul este metoda lor curent„ de lucru.

Vorba lui Mo∫ Ion Roat„ din Pite∫ti: îDragul mo∫ului, copilul Ón˛„rcat la trei ani se urc„ pe m„-sa ∫i-i mu∫c„ ˛‚˛ele. Tu vrei s„-i Ón˛arci dintr-o dat„ pe „∫tia care au supt treizeci de ani?! Tu nu vezi c„ ne-au Ón∫elat ca pe ni∫te copii?!“

Chiar a∫a, oameni buni: de ce Ói mai alege˛i pe cei care v-au Ón∫elat ∫i altceva nu ∫tiu s„ fac„?! V„ mul˛umesc.

Iulian Mincu

#13793

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ analizeaz„ situa˛ia nutri˛ional„ din Rom‚nia ∫i reapari˛ia pelagrei.

O cercetare foarte recent„, f„cut„ Ón mediul rural din Rom‚nia pe trei e∫antioane reprezentative, publicat„ de doctor Corina Zugravu Ón 2003, subliniaz„ reapari˛ia pelagrei Ón Rom‚nia, boal„ de nutri˛ie ce a caracterizat ˛ara noastr„ Ón secolele XIX ∫i XX, astfel Ónc‚t Golbergen a considerat-o ereditar„, ∫i deoarece n-a Ónt‚lnit-o dec‚t la prizonierii de r„zboi din Rom‚nia ∫i din Italia.

Ea se datoreaz„ s„r„ciei, dezechilibrului alimentar, mai ales lipsei de proteine animale, ∫i a fost eradicat„ definitiv Ón 1968. S-au g„sit forme de pelagr„ clinic manifeste ∫i diverse forme fruste chiar Ón sate din apropiere de Bucure∫ti.

Din analiza sistemului alimentar al popula˛iei respective reies lipsuri grave de proteine animale — lapte, br‚nz„, carne, ou„ —, care sunt Ón general comercializate pentru a-∫i procura banii necesari supravie˛uirii, chiar atunci c‚nd p„s„rile ∫i animalele respective nu lipsesc din gospod„rie.

Consumul de p‚ine este din ce Ón ce mai sc„zut ∫i Ónlocuit cu m„m„lig„. Se cunoa∫te c„ un consum crescut de m„m„lig„, neÓnso˛it de proteinele animale men˛ionate, provoac„ pelagra.

De asemenea, de re˛inut: consumul de alcool cre∫te Ón ultimul timp Ón mediul rural — alcoolul preparat Ón cazane proprii, din fructe. Consumul de fructe este Ón schimb foarte sc„zut Ón aceste medii.

Consumul caloric mediu din aceste comune, de∫i este apropiat de normal, el este preponderent de origine vegetal„ — peste 80% — ∫i sc„zut Ón ceea ce prive∫te originea animal„, sub 20% pentru anul 2002.

Nu a∫ fi ridicat aceste probleme, dac„ ele ar constitui un caz izolat, ∫i nu r„sp‚ndit, sub form„, mai ales frust„, Ón multe regiuni ale ˛„rii.

Œntr-un comunicat foarte recent al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, publicat Ón pres„, se men˛ioneaz„ situa˛ia alimentar„ ∫i nealimentar„ la care popula˛ia, pe baz„ de cartele, va avea drept Ón caz de r„zboi.

Compar‚nd aceste date cu cele publicate de Institutul Na˛ional de Statistic„ Ón 2003, pentru anul 2002,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 remarc„m c„ regimul de supravie˛uire Óntr-o astfel de situa˛ie de criz„ dep„∫e∫te actuala situa˛ie normal„ a popula˛iei din ˛ara noastr„.

Astfel, pentru compara˛ie, Ón caz de r„zboi, se acord„ pe cap de locuitor — men˛ionez numai cifrele cele mai importante: 380 g de p‚ine pe zi, 106 g de carne pe zi/persoan„, 36 g zah„r pe zi/persoan„, 33 g gr„sime/ulei pe zi/persoan„, 185 ml lapte pe zi ∫i 157 g cartofi pe zi/persoan„.

Œn Rom‚nia anului 2002 — anul analizei —, s-au consumat Ón medie 325 g de p‚ine pe zi, Ón loc de 380; Ón schimb, s-a consumat — Ón mediul rural, mai ales — 103 g m„lai pe zi.

Carnea. Consumul mediu Ón Rom‚nia a fost de 101 g pe zi/persoan„ Ón anul 2002, Ón loc de 106 g pe zi/persoan„, c‚t se recomand„, iar Ón mediul rural, de 19 g pe zi/persoan„.

Consumul de lapte, necesar Ón caz de criz„, este de 185 ml pe zi, Ón timp ce Ón Rom‚nia, Ón prezent, este de 197 ml zilnic.

Zah„rul — recomandat Ón caz de crize — este de 33 g pe zi, Ón timp ce Ón Rom‚nia anului 2002 a fost de 30 g pe zi.

Consumul de cartofi recomandat Ón caz de criz„ este de 157 g/persoan„, Ón timp ce Ón 2002 s-au consumat 145 g pe zi/persoan„.

Dup„ recomand„rile Institutului pentru Cercetarea Calit„˛ii Vie˛ii, Ón 2002 acestea sunt: carne ∫i preparate din carne — 214 g pe zi, ∫i nu 106 g; lapte — 316 ml/zi/ persoan„, plus br‚nzeturi — 112 g pe zi/persoan„, ou„ — 25 g pe zi, gr„simi — 45 g pe zi, p‚ine ∫i produse cereale — 427 g pe zi, nu c‚t se consum„ Ón momentul de fa˛„ Ón Rom‚nia, 325 g pe zi, ∫i cartofi — 227 g pe zi, nu c‚t se consum„ Ón momentul de fa˛„, 157 g pe zi.

Consumul caloric — 2.700 de calorii, din care 40% calorii animale ∫i 60% calorii vegetale, Ón timp ce Ón Rom‚nia anilor 2002 caloriile sunt formate din 79% de origine vegetal„ ∫i restul de origine animal„ — demonstreaz„ situa˛ia grav„ Ón care ne g„sim ast„zi.

Consecin˛ele: mortalitatea cea mai mare din ultimii 12 ani Ón Rom‚nia — 12,2 la mia de locuitori; cea prin boli cardiace — 771 la suta de mii —, ocup‚nd primul loc Ón Europa; natalitate mic„ — 9,7‰; sc„dere demografic„ catastrofal„, de minus 2,7.

Reapari˛ia pelagrei este deosebit de semnificativ„. Pe baza unei analize UNICEF pe 35 de ˛„ri Ón Asia ∫i Europa, printre care ∫i Rom‚nia, efectuat„ Ón 2001 ∫i publicat„ pe 23 ianuarie 2002, f„cut„ pe 93 de milioane de tineri Óntre 9 ∫i 17 ani, reiese c„ o parte din tineretul din Rom‚nia dore∫te s„ plece definitiv din ˛ar„ — ∫i aceasta Óntr-o propor˛ie de 41%. Numai 48% vor s„ r„m‚n„ Ón Rom‚nia. Motiva˛iile sunt multiple, dar nemul˛umirea lor cea mai profund„ este lipsa de preocupare a ∫colii pentru situa˛ia lor ∫i nivelul de trai, care este, a∫a cum am ar„tat, cel mai sc„zut din istoria Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

Victor Berc„roiu

#18956

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ î500 de ani de atestare documentar„ a ora∫ului Breaza, jude˛ul Prahova“.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œntr-un cadru natural deosebit de pitoresc, de atractiv ∫i odihnitor, la poalele dealurilor Burga ∫i Sinoiu, Ón locul Ón care Prahova Ó∫i lini∫te∫te apele dup„ ce a Ónvins Óncle∫tarea mun˛ilor, se g„se∫te localitatea Breaza, pe o teras„ Ónalt„ de 50-60 m deasupra r‚ului ∫i la o altitudine de 480-600 m deasupra m„rii.

Documentul incontestabil privind atestarea a∫ez„rii provine din Arhivele Na˛ionale Bra∫ov. Registrele Begesimale Bra∫ov pe anul 1503 Ól men˛ioneaz„ pe Neagoe din Breaza cu afaceri comerciale. Acest Neagoe este amintit ∫i Ón Hrisovul Domnesc din 27 mai 1510, semnat de Vlad cel T‚n„r, care men˛iona: îAm d„ruit Domnia mea, acest de fa˛„ hrisov, prea cinstitului jup‚n Neagoe al lui Dr„ghici cu fiii lui, s„ le fie Breaza toat„“.

Iat„ motivul pentru care Ónscrisul din 1503 poate fi socotit piatra de temelie pentru Ónceputurile istoriei la Breaza.

Istoria a fost generoas„ cu mo∫ia Breaza, ajung‚nd dup„ anul 1892 Ón proprietatea lui Grigore Basarab Br‚ncoveanu, r„mas Ón con∫tiin˛a brezenilor cu numele de prin˛ul Br‚ncoveanu, care a avut so˛ie pe Colette Cazianu, nepoata haiducului Iancu Jianu.

Pe plan cultural, Ónceputul secolului XX este legat de activitatea îCaselor Na˛ionale“. Printre Óntemeietorii acestui l„ca∫ de cultur„ trebuie s„-i pomenim pe generalul Ion Manolescu, preotul Vasile Opri∫, me∫terul Ion Aldea.

Aici sunt de amintit conferin˛ele ˛inute de mari personalit„˛i ale culturii na˛ionale, precum: Gheorghe f ˛eica, doctor Mina Minovici, Sextil Pu∫cariu, Ion Simionescu, Simion Mehedin˛i, Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Tudor Vianu, George C„linescu, Gala Galaction, Ion Marin Sadoveanu.

Tradi˛iile ∫i obiceiurile, arta popular„ s-au p„strat Ón Breaza ∫i Ón a doua jum„tate a secolului al XX-lea, gra˛ie activit„˛ii desf„∫urate din anul 1948 p‚n„ Ón prezent de Cooperativa Me∫te∫ug„reasc„ îArta casnic„“. Modele populare rom‚ne∫ti din Valea Superioar„ a Prahovei au fost redescoperite de inimoase brezence, precum fosta pre∫edint„ a cooperativei, Victoria Vasilescu. Sub Óndrumarea acesteia, institu˛ia cu rosturi me∫te∫ug„re∫ti ∫i etnografice îArta casnic„“ a ob˛inut Ón anul 1986, la T‚rgul Interna˛ional de la München, Medalia de aur pentru produsele expuse.

Dac„ Dumnezeu a Ónzestrat Breaza cu tot ce natura are mai fermec„tor, oamenii, la r‚ndul lor, au ˛inut s„ dea a∫ez„rii o via˛„ deosebit„. Ei au ∫tiut s„-i imprime Brezei, localitatea aceasta ascuns„ Óntr-o mare de verdea˛„ ∫i flori, un caracter cu totul rom‚nesc. B„rba˛ii au p„strat din trecutul nostru obiceiuri de cinste ∫i de respect, iar femeile au brodat pe ii stelele cerului ∫i florile p„m‚ntului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 Clima bl‚nd„, de ad„post, lipsit„ de viscol ∫i geruri n„prasnice, f„r„ ce˛uri, cu umiditate moderat„, reprezint„ un poten˛ial important pentru dezvoltarea climatoterapiei ∫i turismului. Aerul de Breaza, comparat deseori cu cel al sta˛iunii Davos din Alpii Elve˛iei, rezolv„, spun speciali∫tii, ceea ce nu rezolv„ medicamentele.

Deci, ce-i Breaza? Este poarta V„ii Prahovei, un ora∫gr„din„ al ∫colilor ∫i sanatoriilor, este Davosul Rom‚niei, sectorul 7 al Bucure∫tiului, capitala golfului rom‚nesc sau cel pu˛in c‚te ceva din toate.

La mul˛i ani, Breaza, la cei 500 de ani! — Ó˛i spune un brezean, de la Ónalta tribun„ a Parlamentului Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

Adrian Moisoiu

#22665

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

îDoamne, nu uita de noi,/ Suntem s„raci, plini de nevoi,/ Doamne, ocrote∫te-I pe rom‚ni!“ — sunt versurile unui c‚ntec popular deosebit de apreciat, dar, din p„cate, ∫i de actual.

Am impresia c„ ipocrizia a atins apogeul. Altfel, cum a∫ putea interpreta cuvintele de Óncheiere a spectacolului sus˛inut la Chi∫in„u Ón seara zilei de 31 august a.c. de c„tre senatorul Adrian P„unescu: îPentru Rom‚nia, p‚n„ la cap„t! A∫a s„ ne ajute Dumnezeu!“, iar a doua zi, Ón plenul Senatului Rom‚niei, vota, cu o u∫urin˛„ specific„ lui, fiindc„ numai a∫a o pot numi, modificarea Constitu˛iei Rom‚niei. ™i c‚nd te g‚nde∫ti c„ o var„ Óntreag„, sear„ de sear„, Ón emisiunea îB„t„lia pentru Rom‚nia“ de la Realitatea TV, luase atitudine Ómpotriva transform„rii Rom‚niei Óntr-un turn Babel, Óntr-o ˛ar„ cu mai multe limbi oficiale...

Iat„, maestre, de ce ai fost prezentat ca atare Ón revista îRom‚nia Mare“! De ce te acuz„ rom‚nii...

Dar nu acesta este scopul interven˛iei mele politice de ast„zi, ci altul, generat de ceea ce spuneam mai Ónainte, mult mai important. Sunt consternat de lipsa de atitudine a autorit„˛ilor rom‚ne fa˛„ de Ónt‚mpl„rile de la Arad din zilele de 5 ∫i 6 octombrie a.c. ∫i efectiv speriat de ce se va Ónt‚mpla Ón perspectiva zilelor care urmeaz„: la 12 octombrie, maghiarii doresc s„ Ónfiin˛eze Consiliul Na˛ional Secuiesc, adic„ acel corp care va avea ca sarcin„ principal„ acceptarea statutului autonomiei secuie∫ti ∫i, Ón continuare, p‚n„ la 26 octombrie, s„ Ónfiin˛eze consilii na˛ionale ale localit„˛ilor, adic„ s„ for˛eze proclamarea fi„rii Secuilor.

Cu alte cuvinte, la o s„pt„m‚n„ dup„ referendumul privind adoptarea modific„rilor la Constitu˛ie, se va constitui at‚t un parlament secuiesc, c‚t ∫i un guvern regional. Aceasta ar Ónsemna c„, datorit„ ac˛iunii radicalilor maghiari, Rom‚nia se va regionaliza sau federaliza Ónainte de a se integra Ón Uniunea European„.

Doresc s„ fac public un extras edificator dintr-un manifest-scrisoare al lui Pátrubány Miklós, pre∫edintele Uniunii Mondiale a Ungurilor: îAici le mul˛umesc tuturor celor care au r„spuns la apelul meu din 10 iulie a.c., au Ón∫tiin˛at membrii comunit„˛ilor lor despre declara˛ia de Óncheiere din Miercurea-Ciuc, care a fost t„inuit„ de pres„, ∫i au cerut semn„turile de sprijin celor care au fost de acord cu con˛inutul declara˛iei. V„ Óndemn s„ continua˛i procesul de Ón∫tiin˛are ∫i str‚ngere a semn„turilor. Œn fiecare om din f nutul Secuiesc care cunoa∫te con˛inutul Declara˛iei de Óncheiere din Miercurea-Ciuc ∫i care, pe deasupra, Ó∫i d„ acordul prin semn„tur„, porne∫te un proces psihic-spiritual, al c„rui rod promoveaz„ Ónfiin˛area ∫i formarea consiliilor na˛ionale care s„ ob˛in„ autonomia poporului secuiesc.“

™i, deoarece autoguvernarea nu-l satisface pe Pátrubány, el face un apel c„tre to˛i maghiarii din afara grani˛elor Ungariei s„ cear„ dubl„ cet„˛enie, prin str‚ngere de semn„turi printr-un referendum: îCu acest referendum avem posibilitatea, pentru prima oar„ dup„ Trianon, ca poporul maghiar s„ decid„ asupra propriei sale sor˛i. De aceea, trebuie s„ ne mi∫c„m acum cu to˛ii. Fiecare are rude/cuno∫tin˛e Ón Ungaria. Trebuie s„ ne d„m cu to˛ii silin˛a s„ ne convingem cuno∫tin˛a din Ungaria: acum trebuie s„ semneze chestionarele care cer referendumul, trebuie s„ mearg„ la vot, s„ voteze cu îDa“. Rog fiecare profesor, preot, ziarist, primar s„ le scrie colegilor din Ungaria ∫i s„-i roage s„-i influen˛eze pe cei din jur Ón sprijinirea ini˛ierii referendumului“.

Aceast„ scrisoare vine pe fondul tensiunilor create de etnicii maghiari, reprezentan˛ii U.D.M.R. dorind s„ repun„ statuia îUngariei Mari“ — altfel denumit„ îStatuia Libert„˛ii“ — Ón Arad, Ón actuala Pia˛„ a Pompierilor ∫i despre care pre∫edintele Markó Béla spunea s‚mb„ta trecut„: îNu putem vorbi despre Ómplinirea spiritului libert„˛ii, egalit„˛ii ∫i fraternit„˛ii, at‚t timp c‚t suntem Ómpiedica˛i s„ repunem la locul s„u de cinste unul dintre cele mai frumoase simboluri ale noastre, Statuia Libert„˛ii“, iar deputatul Borbély László afirm„: îCei care nu permit reinstalarea statuii legitimeaz„ dictatura“.

Manifest„rile de s‚mb„t„, 5 octombrie a.c., au constat dintr-un mar∫ la care au luat parte peste 1.000 de maghiari din toat„ Transilvania, finalizat cu o slujb„ sus˛inut„ de episcopul László Tökés ∫i cu depuneri de flori ∫i coroane pe soclul pe care trebuia s„ fie ridicat„ statuia. Manifestarea a fost Óntrerupt„ imediat dup„ intonarea unui psalm intitulat îŒn Tine, Dumnezeul nostru, avem Óncredere“ de o ploaie toren˛ial„, care a f„cut ca Óntreaga pia˛„ s„ se goleasc„ Ón c‚teva minute. Dar dac„ Dumnezeu a dat un semn c„ nu agreeaz„ aceast„ manifestare, Óntreb autorit„˛ile rom‚ne: ele ce fac? Oare acesta este pre˛ul integr„rii noastre Ón Uniunea European„? De ce s-a ini˛iat ac˛iunea de modificare a Constitu˛iei, dac„ guvernan˛ii sunt at‚t de siguri c„ vom fi admi∫i Ón Uniunea European„, fiindc„, Ón acest caz, oricum ar fi trebuit s„ accept„m Constitu˛ia Uniunii Europene. Oare Ón spatele u∫ilor Ónchise, acolo unde se face politica real„, ∫i nu cea declarativ„, ce variante de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 rezerv„ se iau Ón cazul unui e∫ec al negocierilor cu Uniunea European„?

Dup„ cum se vede, nu-i vorba de monument, fiindc„ U.D.M.R.-ul va continua s„-i ∫antajeze pe actualii guvernan˛i ∫i vor continua s„ solicite fel de fel de favoruri, iar, din p„cate, nota de plat„ o va suporta Ón final poporul, obligat s„ asiste la terfelirea istoriei noastre, la p„tarea numelui str„mo∫ilor.

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei Ion Iliescu, ce p„rere ave˛i? V„ invit s„ da˛i un r„spuns clar. V„ mul˛umesc.

Puiu Ha∫otti

#28538

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

îStatuia vrajbei noastre“

Unul dintre cele mai mari ∫i mai importante c‚∫tiguri ale Revolu˛iei din Decembrie 1989 a fost libertatea de mi∫care.

Œnchis Óntre grani˛ele Rom‚niei timp de 45 de ani, ca Óntr-o imens„ Ónchisoare, cet„˛eanul rom‚n a putut, dintr-o dat„, s„ vad„ miraculosul Occident.

O dat„ cu eliminarea obligativit„˛ii vizelor Ón Spa˛iul Schengen, ochii rom‚nilor s-au deschis ∫i mai mult ∫i milioane de rom‚ni au v„zut, cu ochii lor, ce Ónseamn„ Europa. Cei mai mul˛i au v„zut ce Ónseamn„ Uniunea European„ Ón realitate, dincolo de tratate ∫i birocra˛ie. Au privit-o mai Ónt‚i cu mari complexe, Óns„, apoi, mul˛i au realizat c„ Rom‚nia este, totu∫i, un stat european.

Din punct de vedere economic distan˛a este imens„, din punct de vedere al mentalit„˛ilor mai sunt foarte multe de schimbat, dar Rom‚nia este, orice s-ar spune, Ón Europa. ™i, totu∫i, ast„zi mai sunt oameni care folosesc imaginea Uniunii Europene ca pe o sperietoare. Mai exist„ oameni care folosesc argumentul îa∫a este european“, pentru a-∫i sus˛ine propriile idei, gre∫ite, de altfel.

Cel mai recent exemplu este reinventarea disputei privind statuia celor 13 generali de la Arad. Ca de fiecare dat„, argumentul reprezentan˛ilor, mai exact al unor reprezentan˛i ai minorit„˛ii maghiare, este legat de a∫a-zisul exemplu al Europei ∫i team„-mi este c„ ∫i majoritatea P.S.D. va invoca, Ón urma tenta˛iei compromisului, acest lucru.

Ast„zi, rom‚nii au fost Ón Fran˛a ∫i n-au v„zut statuia lui Bismark sau a lordului Wellington, Ónving„torul lui Napoleon la Waterloo. Au fost Ón Anglia ∫i n-au v„zut nici o statuie a lui Napoleon, dar mai ales au fost Ón Ungaria. La Szeget nu exist„ nici un monument dedicat lui Avram Iancu ∫i niciodat„ vreun rom‚n nu ∫i-a imaginat ca la Budapesta s„ se ridice o statuie a generalului M„rd„rescu, cel care Ón 1919, intr‚nd Ón capitala Ungariei, a pus, practic, cap„t Óncerc„rii de bol∫evizare a vecinilor no∫tri.

C‚nd Ionel Br„tianu a dispus demontarea statuii celor 13 generali, Ón 1924, nu a f„cut-o pentru c„ era ∫ovin. A fost un gest simbolic, care avea ca menire tocmai Ónchiderea r„nilor trecutului, pentru c„ aceast„ statuie comemoreaz„ oameni ce au luptat Ómpotriva rom‚nilor ∫i con˛ine simbolurile Ungariei Mari, creat„ prin anexarea Transilvaniei. Reconcilierea celor dou„ popoare Ón Transilvania nu putea avea loc at‚t timp c‚t simbolurile Ungariei Mari Óndemnau la revan∫„ ambele comunit„˛i.

Rolul Guvernului Rom‚niei este, Ón primul r‚nd, acela de reprezentare a intereselor Rom‚niei.

Rolul domnului Adrian N„stase nu este acela de a negocia orice, doar pentru a fi premier ∫i, Ón visele lui frumoase, pre∫edinte al Rom‚niei.

Guvernul Rom‚niei nu trebuie s„ sacrifice Ón permanen˛„ intereselor rom‚nilor ∫i maghiarilor Ón fa˛a orgoliilor unor reprezentan˛i ai U.D.M.R. ∫i pentru visele domnului Adrian N„stase.

™i, dac„, Óntr-adev„r, Adrian N„stase are Ón vedere doar aspecte culturale ∫i istorice, de ce nu intervine pentru reamplasarea statuii Reginei Maria la Balcic? Regina Maria, mai mult, nu a f„cut niciodat„ nimic Ómpotriva statului sau poporului bulgar, ∫i, deci, interven˛ia statului rom‚n nu ar leza cu nimic sentimentele vecinilor no∫tri de la sud.

Exemplul european este exemplul pragmatismului ∫i Ón˛elepciunii, este ast„zi o axiom„ c„ trebuie s„ Ónv„˛„m din gre∫elile trecutului, dar prea mul˛i refuz„ s-o fac„.

Dac„ dorim s„ Ónv„˛„m din gre∫elile trecutului ∫i s„ urm„m ast„zi modelul european, dezbaterea privind amplasarea statuii celor 13 generali trebuie s„ Ónceteze. Locul acestei statui este Ón Ungaria prieten„, de a c„rei istorie se leag„.

Rom‚nia ∫i Ungaria trebuie s„ comemoreze ceea ce le-a apropiat, nu ceea ce le-a desp„r˛it.

V„ mul˛umesc.

Borbély László

#32446

## Domnule vicepre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Nu o s„ vorbesc despre statuia celor 13 generali — Statuia Libert„˛ii. Œmi exprim numai speran˛a ∫i convingerea c„ aceast„ statuie va fi reamplasat„ la Arad, conform unei decizii legale a consiliului local, acolo unde-∫i merit„ locul, Ón pia˛a respectiv„. ™i v„ invit pe to˛i, atunci, la dezvelirea statuii, s„ particip„m Ómpreun„, Ón spiritul toleran˛ei ∫i al libert„˛ii.

Domnule vicepre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Nu mi-a pl„cut niciodat„ atacul la persoan„. Sunt genul de politician care discut„ principii, atitudini, lu„ri de pozi˛ie.

Totu∫i, c‚teodat„, tot de dragul unor principii, trebuie s„ m„ refer la persoan„, mai ales dac„ aceasta Óncalc„ principii de baz„ ale deontologiei profesionale ∫i ale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 moralei sau ale bunului-sim˛. ™i ca s„ nu vorbesc numai la general, precizez c„ o s„ iau atitudine fa˛„ de un parlamentar al partidului de guvern„m‚nt, senator, pre∫edintele Comisiei pentru cultur„ din Senat — Adrian P„unescu, personaj cunoscut prin cenaclurile îFlac„ra“ dinainte de 1989 ∫i, totodat„, prin elogiile aduse cuplului dictatorial Ón multe din poeziile ap„rute Ónainte de 1989, multe scrise cu ocazia zilelor de na∫tere sau cu ocazia altor evenimente. De aici i s-a tras ∫i porecla îpoetul de curte“ al so˛ilor Ceau∫escu.

Dup„ 1990, dup„ o perioad„ Ón care nu a avut nici o ∫ans„ s„ apar„ Ón via˛a politic„, a g„sit un partid, Partidul Socialist al Muncii, care l-a propulsat Ón b„ncile Senatului. Discursul antimaghiar na˛ionalist i-a fost de multe ori de ajutor, fiind privit ca un bun rom‚n, care totdeauna este gata s„ sar„ atunci c‚nd este vorba de vreun pericol venind Óndeob∫te de la reprezentan˛ii minorit„˛ii maghiare. Dar toate lu„rile de pozi˛ie ∫i ie∫irile senatorului Adrian P„unescu au fost eclipsate de îrealizatorul“ de emisiuni Adrian P„unescu (nu ∫tiu cum se Ómpac„ cu moralitatea func˛ia de ∫ef al Comisiei pentru cultur„ din Senat ∫i calitatea de realizator de emisiuni).

™i acum s„ vorbesc despre fondul problemei.

Tema unor emisiuni av‚ndu-l ca a∫a-zis moderator pe Adrian P„unescu pe un post de televiziune particular — de fapt, senatorul s-a perindat la mai multe televiziuni de-a lungul anilor, Ón func˛ie de ospitalitatea unor posturi —, felul Ón care au fost tratate unele teme, invita˛ii moderatorului, pe baza unor criterii numai de Adrian P„unescu ∫tiute, felul cum a prezentat unele momente din istoria Transilvaniei ∫i atitudinea tenden˛ioas„ ∫i ostil„ fa˛„ de minoritatea maghiar„, fa˛„ de unele personalit„˛i ale istoriei maghiarilor denot„ o lips„ total„ de respectare a minimelor reguli de deontologie profesional„ ∫i reflect„ o pozi˛ie partizan„, subiectiv„ ∫i antimaghiar„. Œn concluzie, voi solicita Consiliului Na˛ional al Audiovizualului ∫i postului de televiziune Realitatea TV s„ cear„ suspendarea acestor emisiuni care aduc un clar deserviciu rela˛iei rom‚no-maghiare ∫i dezinformeaz„ pe cet„˛eni Ón mod con∫tient. Totodat„ voi solicita o analiz„ a incompatibilit„˛ii dintre func˛ia de pre∫edinte al Comisiei pentru cultur„ din Senat a lui Adrian P„unescu ∫i calitatea lui de realizator de emisiuni.

V„ mul˛umesc.

™tefan Giuglea

#35808

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea se nume∫te îNep„sarea poate fi un handicap“.

Prosperitatea oric„rei societ„˛i este determinat„ de respectarea ∫i realizarea drepturilor omului pentru fiecare dintre membrii s„i, indiferent de statutul material ∫i social, indiferent de prezen˛a deficien˛elor fizice, mentale sau senzoriale.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ circa 10% din popula˛ie sunt persoane cu dizabilit„˛i, marginalizarea lor economic„ ∫i social„ devine o problem„ extrem de serioas„.

Evident, este o datorie a colectivit„˛ii de a garanta demnitatea uman„, pentru a diminua dificult„˛ile cu care se confrunt„ persoanele cu handicap, iar grija pentru aceste persoane trebuie s„ devin„ unul din obiectivele prioritare ale politicii sociale.

Neglijarea drepturilor persoanelor cu handicap are drept consecin˛„ devenirea multor persoane inutil dependente ∫i incapabile pentru o activitate economic„ ∫i social„ productiv„, distragerea multor persoane, Ón grija c„rora se afl„ acestea, de la o via˛„ activ„. Aceast„ dependen˛„ nu este doar de ordin financiar (pensii, compensa˛ii, indemniza˛ii), ci ∫i legislativ, informa˛ional, cultural, arhitectural (sc„ri, dimensiuni ale u∫ilor, rampe etc).

Rezolvarea acestor probleme este posibil„ doar prin concentrarea eforturilor statului, comunit„˛ii, organiza˛iilor neguvernamentale, Ón scopul realiz„rii integr„rii economice ∫i sociale a persoanelor cu handicap.

Iat„ de ce mi-am propus s„ aduc Ón aten˛ie c‚teva din problemele persoanelor cu handicap din jude˛ul Constan˛a, care au reie∫it dintr-o recent„ Ónt‚lnire la care au participat: S.S.P.H., conduc„torii serviciilor publice descentralizate cu responsabilit„˛i Ón acest domeniu, reprezenta˛ii O.N.G.-urilor ∫i unit„˛ilor protejate.

A fost subliniat„ necesitatea schimb„rii modului de abordare a fenomenului handicap ∫i trecerea de la percep˛ia medical„ c„tre una social„, bazat„ pe modul Ón care trebuie s„ se schimbe politicile referitoare la handicap. Astfel, vorbim de:

- egalitate de ∫anse;

- via˛„ independent„;

- respectarea drepturilor cet„˛ene∫ti;

- participarea persoanelor cu dizabilit„˛ii la via˛a

- comunit„˛ii;

- implicarea acestora Ón procesul de adoptare a

- deciziilor.

De aceea, consider c„ este necesar s„ trecem de la vorbe la fapte, astfel Ónc‚t s„ nu fim acuza˛i, dup„ cum bine spunea o persoan„ cu dizabilit„˛i, c„ îNep„sarea este adev„ratul handicap care macin„ societatea noastr„“.

Sunt mari probleme, reclamate inclusiv de forumurile interna˛ionale, legate de:

— problema accesibilit„˛ii Ón institu˛ii publice, spa˛ii comerciale, hoteluri, restaurante, grupuri sanitare;

- spa˛ii destinate parc„rii ma∫inilor persoanelor cu

- handicap;

- acordarea tichetelor pentru Ónso˛itori;

- acordarea tratamentului pentru persoane cu handi-

- cap; problema pl„˛ii ajutoarelor sociale;

- asigurarea suplimentului nutritiv pentru persoanele

- seropozitive spitalizate;

- dreptul la munc„ al persoanelor adulte cu probleme

- de s„n„tate mintal„;

— acordarea dreptului pentru persoanele nev„z„toare;

- asigurarea unor tabere ∫i tratamente Ón sta˛iuni,

- gratuit, pentru copii ∫i adul˛i.

Pe l‚ng„ m„surile ce trebuie luate pentru rezolvarea problemelor mai sus amintite doresc s„ fac c‚teva

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 propuneri pentru Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de trai pentru aceste persoane cu dizabilit„˛i care formeaz„ o grup„ extrem de divers„, ce trebuie s„ Ónfrunte ni∫te bariere extrem de variate ∫i discrimin„ri multiple.

1. Asigurarea unor locuin˛e protejate ∫i g„sirea unor solu˛ii pentru integrarea Ón societate a persoanelor institu˛ionalizate care dep„∫esc v‚rsta de 18 ani ∫i care trebuie s„ p„r„seasc„ centrele de plasament unde au fost ad„postite p‚n„ la aceast„ v‚rst„.

Aceste locuin˛e trebuie s„ reprezinte o alternativ„ social„ pentru reintegrarea Ón comunitate a persoanelor cu probleme severe de s„n„tate mintal„, care din motive sociale (lipsa unei locuin˛e, a unei surse de venit, a suportului din partea statului ∫i familiei etc.) au fost nevoite s„ r„m‚n„ Ón spitale de psihiatrie.

2. Atribuirea unor spa˛ii pentru desfacerea produselor realizate de persoane cu handicap, deoarece se percep taxe ridicate, pe care acestea nu le pot asigura.

3. Instituirea la nivelul fiec„rui jude˛ a 3 consilieri onorifici ai prefectului pe probleme ale persoanelor cu dizabilit„˛i, Ón vederea inform„rii ∫i solu˛ion„rii mai eficiente a problemelor cu care se confrunt„ aceste persoane.

Anul 2003 este declarat îAnul European al Persoanelor cu Dizabilit„˛i“. Din acest motiv, dar nu numai, este necesar ca toate persoanele cu handicap, organiza˛iile reprezentative din Europa, dar mai ales din ˛ar„, O.N.G.-urile, inspectoratele teritoriale, Guvern, Parlament s„ ac˛ioneze pentru rezolvarea tuturor problemelor acestei categorii de oameni, astfel Ónc‚t anul 2003 s„ r„m‚n„ Ón con∫tiin˛a genera˛iilor viitoare drept anul Ón care s-a produs adev„rata schimbare Ón materie de politici referitoare la persoanele cu dizabilit„˛i.

V„ mul˛umesc.

Ioan Miclea

#41087

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea se intituleaz„ îŒn jude˛ul Cluj, subven˛iile pentru c„ldur„ se repartizeaz„ pe criterii politice“.

Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 87/2003, adoptat„ recent, Guvernul Rom‚niei a acordat jude˛elor sumele necesare pentru subven˛ionarea a 45% din costul energiei termice ce va fi livrat„ popula˛iei Ón aceast„ iarn„.

F„r„ doar ∫i poate, m„sura este una populist„, cu iz electoral, Óns„, deoarece ea u∫ureaz„ mult greut„˛ile financiare ale popula˛iei Rom‚niei Ón aceast„ iarn„, o aplaud ∫i o aprob.

La Cluj-Napoca, Consiliul Jude˛ean, continu‚ndu-∫i tradi˛ia de a repartiza localit„˛ilor bani pe criterii politice, conform principiului îe∫ti primar P.S.D. prime∫ti, nu e∫ti

primar P.S.D. nu prime∫ti“ a v„duvit de data aceasta cu o sum„ considerabil„ Ónsu∫i municipiul re∫edin˛„ de jude˛.

Deci, Ón sus-zisa ordonan˛„ se stipuleaz„ clar c„ fiec„rei localit„˛i i se atribuie o sum„ egal„ cu 45% din valoarea necesarului pentru energia termic„, drept subven˛ie pentru consum.

Tuturor municipiilor ∫i localit„˛ilor din jude˛ul Cluj li s-au acordat procentul de 45% prev„zut de ordonan˛„, numai municipiului Cluj-Napoca i s-a acordat doar un procent de 35%, respectiv cu 8,7 miliarde lei mai pu˛in dec‚t necesarul. Acest lucru Ónseamn„ c„ o mare parte a popula˛iei municipiului Cluj-Napoca nu va beneficia la iarn„ de energia termic„ subven˛ionat„, cu toate consecin˛ele ce decurg din acest fapt.

Interpelat asupra motivului pentru care a f„cut aceast„ discriminare, Consiliul Jude˛ean Cluj r„spunde c„ Ón conformitate cu prevederile art. 26 alin. 2 din ordonan˛„ subven˛iile se Ómpart Ón raport de puterea financiar„ a unit„˛ii administrative. Desigur, municipiul Cluj-Napoca are o putere financiar„ mai mare dec‚t Gherla, Turda sau C‚mpia Turzii, dar ∫i necesit„˛ile sunt mult mai mari pentru energia termic„.

Œn acest sens, Consiliul Local Cluj-Napoca s-a pronun˛at categoric: municipiul re∫edin˛„ de jude˛ nu are resurse pentru acoperirea diferen˛ei de subven˛ie neacordat„.

Am relatat in extenso acest caz deoarece el confirm„ practica Consiliului jude˛ean Cluj de repartizare a banilor pentru localit„˛ile din jude˛ pe criterii politice.

Am mai prezentat de la aceast„ tribun„ o interpelare, adresat„ atunci defunctului Minister al Administra˛iei Publice, referitor la asemenea practici, interpelare la care nu am primit r„spuns.

Œntrebarea pe care o pun ∫i pe care v„ rog s„ o re˛ine˛i ca foarte important„, este aceea c„ dac„, de exemplu, primarul municipiului Cluj-Napoca ar fi fost P.S.D.-ist, tot a∫a s-ar fi repartizat subven˛iile?

V„ asigur c„ nici un municipiu re∫edin˛„ de jude˛ din ˛ar„ care are primari P.S.D.-i∫ti nu a primit cu nici un procent m„car sub cel prev„zut de ordonan˛„.

Este un fapt, care vine ∫i confirm„ Ónc„ o dat„, dac„ mai era nevoie, politica P.S.D. de dictat prin for˛a bugetului, care se repartizeaz„ Ón teritoriu dup„ criterii politice. Dac„ Guvernul, respectiv Ministerul Finan˛elor, nu Ón˛elege s„ pun„ la punct lucrurile pentru ca aceast„ practic„ nedemocratic„ ∫i p„guboas„ a Consiliului Jude˛ean Cluj s„ Ónceteze imediat, Ón calitatea mea de deputat voi sesiza forurile europene despre abuzurile pe care administra˛ia rom‚neasc„ le face, abuzuri care vizeaz„ oameni nevinova˛i. Nu cred c„ o asemenea sesizare ar fi de bun augur, Ón contextul preg„tirilor ce le facem pentru aderarea la Uniunea European„.

Deci invit Guvernul s„ a∫eze lucrurile pe un f„ga∫ normal ∫i s„-∫i struneasc„ reprezentan˛ii Ón teritoriu.

De ce oare un asemenea abuz nu ar fi un criteriu de apreciere a activit„˛ii unui prefect care nu a atacat Ón contencios administrativ o asemenea m„sur„ discriminatorie?

Pune˛i-v„ Óntrebarea aceasta, domnilor guvernan˛i, dar s„ ∫i r„spunde˛i la ea.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003

Ioan Oltean

#45214

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

La 28 septembrie anul acesta, la Sala Palatului a avut loc, sub auspiciile partidului de guvern„m‚nt, Consf„tuirea cu ale∫ii locali, membri ai Partidului Social Democrat, consf„tuire ocazionat„ de referendumul ce va avea loc pe 19 octombrie pentru votarea Legii pentru modificarea Constitu˛iei. Pu˛in timp dup„ deschiderea lucr„rilor conferin˛ei, scopul acesteia este deturnat de chiar domnul pre∫edinte al partidului, Adrian N„stase, prin discursul ˛inut, ce nu a avut nimic Ón comun cu obiectul anun˛at, alocu˛iunea Domniei sale ˛intind cu Ónver∫unare ∫i du∫m„nie noua alian˛„ politic„, constituit„ Óntre Partidul Na˛ional Liberal ∫i Partidul Democrat. Tonul fiind dat, reprezentan˛ii din teritoriu au urmat Ón scurt timp exemplul ∫efului, aventur‚ndu-se Ón declara˛ii politice care de care mai vehemente, ce au darul de a ne aminti de regimul ceau∫ist, regim pe care Ól dorim apus o dat„ pentru totdeauna. Pe aceast„ linie ro∫ie, de altfel, s-a Ónscris ∫i discursul pre∫edintelui organiza˛iei jude˛ene Bistri˛aN„s„ud ∫i totodat„ prefect al jude˛ului, domnul Pup„z„ Viorel, care s-a hazardat Ón a afirma de la tribuna conferin˛ei c„ a luat toate m„surile pentru a distruge organiza˛ia Partidului Democrat Bistri˛a-N„s„ud ∫i c„, nici mai mult nici mai pu˛in, Domnia sa este o personalitate at‚t de marcant„, Ónc‚t la intrarea Ón fiecare localitate a jude˛ului i se a∫terne un covor ro∫u.

Sper c„ domnul pre∫edinte Adrian N„stase a perceput gravitatea extrem de periculoas„ ∫i iresponsabil„ a afirma˛iilor f„cute Óntr-un cadru Ón care se discuta referendumul asupra Constitu˛iei ∫i, de asemenea, ar trebui s„-i dea de g‚ndit modul Ón care auditoriul, Ón spe˛„ membrii partidului de guvern„m‚nt, a Ónt‚mpinat, cu aplauze ∫i urale, dorin˛a nerealist„ a unui prea Ónfl„c„rat subaltern.

Œn˛elegem dorin˛a elevului de a-∫i dep„∫i profesorul, dar a te folosi de instrumentele conferite de lege Ón virtutea calit„˛ii de reprezentant al Guvernului pentru a atenta la valorile democra˛iei rom‚ne∫ti, at‚tea c‚te sunt, constituie un abuz ce nu poate fi tolerat, ci trebuie Ón mod obligatoriu sanc˛ionat.

De altfel, urm„rind dezbaterile ce au avut loc Ón cadrul acestei conferin˛e, este clar c„ scopul consf„tuirii nu a fost acela de a face cunoscute noile prevederi ale Constitu˛iei, ci acelea de a preg„ti Ónc„lcarea acesteia, din moment ce reprezentan˛ii Ón teritoriu ai Guvernului nu cunosc prevederile minimale ale Constitu˛iei, referitoare la libertatea de asociere, libertatea de opinie sau pluralismul politic.

M„ adresez domnului Adrian N„stase nu Ón calitate de pre∫edinte al partidului de guvern„m‚nt, ci Ón calitate de prim-ministru ∫i de garant c„ Ón Rom‚nia valorile morale

∫i democratice sunt respectate ∫i ap„rate chiar ∫i de c„tre acei toreadori nostalgici ai vremurilor trecute care, asemenea taurului spaniol Ón aren„, pentru a se Ónfierb‚nta, trebuie s„ vad„ ro∫u Ón fa˛a ochilor.

Este greu de crezut c„ partidul de guvern„m‚nt Ó∫i poate realiza cu asemenea elemente angajamentele asumate fa˛„ de societatea civil„ ∫i comunitatea interna˛ional„.

Œn calitatea mea de deputat de Bistri˛a-N„s„ud, dar ∫i de pre∫edinte al unei comisii parlamentare care ia Ón dezbatere legi viz‚nd atribu˛iile autorit„˛ilor locale, inclusiv ale prefec˛ilor, v„ solicit pe aceast„ cale, domnule primministru Adrian N„stase, s„ demite˛i de Óndat„ pe domnul prefect Pup„z„ Viorel ∫i s„ numi˛i Ón locul acestuia un om al noilor vremuri, capabil s„ cunoasc„, s„ recunoasc„ ∫i s„ aplice legea Ón spiritul ∫i litera ei ∫i s„ respecte Ón acela∫i timp valorile democra˛iei moderne.

De asemenea, v„ mai precizez c„ Ómi rezerv dreptul de a m„ adresa organismelor interna˛ionale ∫i nu Ón ultimul r‚nd Interna˛ionalei Socialiste, pentru a face cunoscut„ atitudinea reprezentan˛ilor Guvernului Ón teritoriu ∫i c‚t temei se poate pune pe ace∫tia pentru respectul legii ∫i construirea unei societ„˛i moderne ∫i democratice.

V„ mul˛umesc.

Márton Árpád Francisc

#49352

## Domnule vicepre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œmpreun„ cu domnii deputa˛i Becseck-Garda Dezideriu ∫i Kelemen Hunor am depus o propunere legislativ„ de modificare a Legii arhivelor na˛ionale, pentru c„ eram convin∫i c„ prin mici modific„ri din ea se poate face o lege care s„ corespund„ cu legisla˛ia ∫i practica ˛„rilor democratice. Am primit avizul Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere al Guvernului, ambele negative. Dac„ avizul Consiliului Legislativ con˛ine observa˛ii de form„ juste, pe care le vom lua Ón considerare ∫i vom depune o nou„ lege, f„c‚nd corecturile de rigoare, textul punctului de vedere al Guvernului sufer„ de o grav„ superficialitate ∫i incompeten˛„. Astfel, punctul 6 declar„ c„ structura propus„ de noi este o noutate pe plan interna˛ional. Probabil exper˛ii care l-au conceput nu ∫tiu c„ Ón S.U.A. arhivele func˛ioneaz„ Óntr-un sistem de trust, a c„ror coordonare este realizat„ doar de un board de conducere; c„ Ón Fran˛a exist„ arhive departamentale, iar fondul acestora este declarat Ón cod de comune ca f„c‚nd parte din patrimoniul comunit„˛ilor departamentale, iar Ón Germania exist„ o norm„ juridic„ special„ pentru arhivele cultelor religioase. Iat„ doar c‚teva state inexistente, iat„ doar c‚teva exemple despre existen˛a c„rora ace∫ti exper˛i nu au aflat. Mai mult, nu cunosc nici legea ∫i starea de fapt din Rom‚nia, pentru c„ textul incriminat ca fiind o noutate preia aproape integral textul articolului legii Ón vigoare, ad„ug‚nd doar 3 sintagme: muzee,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 universit„˛i ∫i cultele legale recunoscute. Or, cine cunoa∫te c‚t de c‚t situa˛ia actual„ din Rom‚nia ∫tie c„ at‚t muzeele, c‚t ∫i universit„˛ile, respectiv cultele legal recunoscute au arhive proprii, chiar dac„ legea, Ón forma ei actual„, nu pomene∫te de ele. Sunt convins c„ dac„ dorim o real„ corelare a legisla˛iei noastre cu cea a Uniunii Europene, Guvernul trebuie s„ scape urgent de astfel de exper˛i.

V„ mul˛umesc.

Petre Posea

#51590

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ie politic„ privind desf„∫urarea Festivaluluiconcurs îToamna buzoian„“, edi˛ia a XXXIV-a, Nehoiu, 26-28.09.2003.

Ca o consecin˛„ a obiectivelor strategice ale Partidului Social Democrat, pot afirma f„r„ teama de a gre∫i c„ la nivelul jude˛ului Buz„u, dar ∫i Ón alte localit„˛i, ∫i m-a∫ referi aici predilect la ora∫ul Nehoiu, comunitatea mea natal„, ∫i Ón domeniul cultural-artistic, ca de altfel Ón toate domeniile de activitate, s-a acumulat o nou„ experien˛„, ce ofer„ parametri noi de consisten˛„ ∫i calitate.

Aplic‚nd consecvent unul din obiectivele guvern„rii noastre Ón domeniul amintit — îSatul rom‚nesc Ón via˛a spiritual„“, ora∫ul Nehoiu a devenit beneficiarul unor proiecte culturale ample, Óncep‚nd cu cre∫terea rolului ∫colii, a∫ez„mintelor culturale, bibliotecii, institu˛iilor de cult, care se dovedesc a fi pioni indispensabili Ón via˛a spiritual„ a localit„˛ii, av‚nd ca nobil scop men˛inerea ∫i promovarea civiliza˛iei tradi˛ionale.

Anul acesta, sub patronajul unor organisme ∫i institu˛ii de marc„, numind astfel Consiliul Jude˛ean Buz„u, prin Centrul jude˛ean al crea˛iei populare, Prim„ria ora∫ului Nehoiu, Casa or„∫eneasc„ de cultur„ Nehoiu, Direc˛ia pentru cultur„, culte ∫i patrimoniu cultural na˛ional a jude˛ului Buz„u ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, organiza˛ia local„ a Partidului Social Democrat, Ón perioada 26-28 septembrie s-a desf„∫urat cea de a XXXIV-a edi˛ie a Festivaluluiconcurs na˛ional de muzic„ popular„ îToamna buzoian„“.

Festivalul, organizat ∫i desf„∫urat la Nehoiu, zon„ cu bogate tradi˛ii etnofolclorice, Ón maniera obi∫nuit„, ∫i-a urmat menirea predestinat„ de a contribui Ón continuare la descoperirea ∫i promovarea celor mai valoro∫i interpre˛i de muzic„ popular„ amatori, la stimularea interesului publicului pentru receptarea crea˛iilor folclorice autentice, la valorificarea comorilor c‚ntecului ∫i portului popular rom‚nesc.

Nu-mi propun s„ intru Ón detalii tehnice de organizare, acestea sunt prev„zute Ón regulamentul festivalului, dar, totu∫i, trebuie s„ amintesc c„ acesta se desf„∫oar„ pe dou„ sec˛iuni, soli∫ti vocali ∫i instrumenti∫ti, Ón cadrul unui spectacol cu public, iar Ón ultima zi are loc spectacolul de gal„ al laurea˛ilor ∫i festivitatea de premiere.

Aprecierea concuren˛ilor se face de c„tre un juriu alc„tuit din personalit„˛i ale vie˛ii culturale, speciali∫ti Ón folclor ∫i reprezentan˛i ai institu˛iilor organizatoare, ˛in‚ndu-se seama de calit„˛ile interpret„rii, autenticitatea ∫i valoarea artistic„ a pieselor, ˛inuta scenic„, frumuse˛ea ∫i originalitatea costumului popular.

™i la aceast„ edi˛ie, concuren˛ii, reprezentan˛i ai unor zone etnofolclorice de mare bog„˛ie ∫i frumuse˛e, sosi˛i la nobila confruntare a c‚ntecului popular, au f„cut dovada unor deosebite calit„˛i vocal-interpretative, consfin˛ind un adev„r incontestabil — folclorul nostru r„m‚ne ∫i ast„zi un fenomen pururi viabil, nepieritor.

Œncet‚nd de a fi doar anotimpul frunzelor ruginii ∫i al roadelor Ómbel∫ugate, îToamna buzoian„“, de-a lungul celor 34 de edi˛ii neÓntrerupte, ∫i-a c‚∫tigat un binemeritat prestigiu Ón spa˛iul spiritual rom‚nesc, devenind tradi˛ie.

Onorat„ de-a lungul timpului de prezen˛a unor oameni de cultur„ ∫i art„, personalit„˛i Ón domeniul etnomuzicologiei ∫i folclorului rom‚nesc, ca prof.univ.Emilia Comi∫el, prof.dr. Gheorghe Oprea, cercet„torii Stelu˛a Popa ∫i Gruia Stoia ∫i mul˛i al˛ii, manifestarea noastr„ se poate m‚ndri c„ a captat interesul celor mai de seam„ speciali∫ti ai genului, ∫i nu pu˛ini au fost aceia care, urc‚nd pe scena Festivalului-concurs îToamna buzoian„“ ∫i c‚∫tig‚ndu-i laurii, ∫i-au deschis drumul spre consacrare, ajung‚nd vedete, ∫i amintesc aici pe doamnele Floarea Calot„, Maria Dragomiroiu, Sava Negrean-Bruda∫cu, Florica Zaha ∫i foarte mul˛i al˛ii.

Œn urm„ cu 15 ani, îToamna buzoian„“ p„r„se∫te ora∫ul capital„ de jude˛, Buz„u, pentru a se desf„∫ura mai Ón largul s„u Ón or„∫elul de munte Nehoiu, mai aproape de sufletul celor care au creat c‚ntecul. Manifestarea este a∫teptat„ an de an cu aceea∫i bucurie, cu aceea∫i emo˛ie, iar tinerii mesageri ai folclorului popular sunt Ónt‚mpina˛i cu aplauze ∫i Óncuraj„ri.

Pentru necunosc„tori, Nehoiu este o a∫ezare de la munte, situat„ Ón partea de nord a jude˛ului Buz„u, Óntr-o zon„ etnofolcloric„ deosebit de bogat„ ∫i bine conservat„, care ∫i-a deschis larg por˛ile îToamnei buzoiene“, iar edilii ora∫ului sunt de fiecare dat„ gazde ospitaliere.

Cu mare pl„cere sosesc aici toamn„ de toamn„ tineri talenta˛i din toat„ ˛ara, dornici s„-∫i etaleze talentul, c‚ntecele ∫i costumele, dar mai ales cu speran˛a c„ toate acestea vor fi r„spl„tite nu numai cu aplauze, ci ∫i cu premiile festivalului.

Nu mi-a mai r„mas dec‚t s„ eviden˛iez maniera profesionist„ a recitalurilor sus˛inute la aceast„ edi˛ie, de nume ∫i forma˛ii de marc„ ale genului, ∫i m„ refer la Dinu Iancu S„l„janu ∫i grupul instrumental îPorolissum“, Liviu Vasilic„ ∫i Grupul îTeleormanul“, Gheorghe Palcu, Nina Arb„na∫ Stamate, Gabriela Bolocan ∫i al˛ii, dar ∫i de a lansa invita˛ia pentru edi˛ia viitoare celor interesa˛i, cu precizarea c„ ora∫ul Nehoiu Ó∫i deschide de fiecare dat„ larg ∫i primitor por˛ile, ur‚ndu-le tuturor îBun venit!“. V„ mul˛umesc.

Emil Rus

#57039

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia pe care o fac Ón momentul de fa˛„ este despre Constitu˛ie ∫i referendum.

At‚t de mult e discutat„ ∫i mediatizat„ Constitu˛ia, Ónc‚t oriunde mergi ∫i oriunde te ui˛i numai Óndemnuri îVota˛i Constitu˛ia“ auzi ∫i vezi, ∫i sus, ∫i jos, ∫i la dreapta ∫i la st‚nga, Ónc‚t oamenii mai uit„ de co∫ul zilnic, mai uit„ de necazuri ∫i, fire∫te, mediteaz„ ∫i ei la amendamentele Constitu˛iei care ne va duce Ón Europa, a∫a dup„ cum ne spune ∫i domnul Valer Dorneanu.

Eu nu vreau s„ bagatelizez faptele ∫i cunosc at‚t de bine c„ legea legilor trebuie s„ fie una cum nu se poate mai bun„ ∫i s„ fie respectat„ cu sfin˛enie. Ea asigur„ dezvoltarea democratic„ a ˛„rii ∫i cine poate fi Ómpotriva unei asemenea legi fundamentale? Numai r„u inten˛iona˛ii ∫i numai cei ie∫i˛i de sub controlul ra˛iunii, dar la noi, Ón cazul de fa˛„, cum stau lucrurile? Lua˛i amendamentele la r‚nd ∫i ve˛i vedea c„ nu sunt de prim„ importan˛„, ba, chiar mai mult, circula˛ia liber„ a terenurilor ∫i introducerea limbii maghiare Ón justi˛ie, de fapt ca a doua limb„ de stat, las„ loc pentru capcane.

™i, ca om de bun„-credin˛„, Ómi pun problema, de ce trebuie f„cut„ at‚ta risip„ de fonduri materiale ∫i de energie, Ón vreme ce spitalele nu au bani pentru a se men˛ine, ∫colile nu au autoriza˛ie de func˛ionare din cauza st„rii necorespunz„toare, pensionarii nu au mijloace de subzisten˛„, iar bolnavii nu au medicamente, ∫i criza locurilor de munc„ este strig„toare la cer. ™i, ca om, judec, dac„ aceast„ Constitu˛ie este at‚t de amendat„, ∫i P.S.D.-ul are 110% Ón sondaje, de ce at‚ta tapaj, at‚ta reclam„ pe toate posturile de televiziune, la radio, Ón ziare ∫i reviste? Se fac ∫edin˛e pe str„zi, cartiere, pe tema îVota˛i Constitu˛ia“. Se spune la ∫coal„ copiilor s„ voteze p„rin˛ii Constitu˛ia pentru viitorul lor, se opresc spectacolele ∫i se cere publicului s„ voteze pentru, se Óntrerup jocuri sportive pentru a Óndemna cet„˛enii s„ voteze Constitu˛ia, ∫i la biseric„ Óncepe slujba ∫i se termin„ cu asemenea Óndemnuri. Se amenin˛„ directorii de ∫coli c„ dac„ nu se va vota Constitu˛ia vor suferi repercusiuni.

De ce, domnilor de la putere, e nevoie de toate astea, oare nu sunte˛i convin∫i c„ ceea ce a˛i f„cut privitor la Constitu˛ie a˛i f„cut ∫i bine?

De ce, domnilor liberali, pune˛i problema c„ dac„ puterea Ó∫i face propagand„ electoral„ nu mai sunte˛i prin vot pentru Constitu˛ie?

Cum, domnilor politicieni, ne juc„m cu soarta ˛„rii? Ne juc„m cu interesul na˛ional? Parc„ ceva nu e bine.

Noi, Partidul Rom‚nia Mare, ne-am spus cuv‚ntul, particip„m la vot ∫i suntem Ómpotriv„. O dat„ c„ nu este cazul s„ se Ónt‚mple acum revizuirea Constitu˛iei ∫i, a doua oar„, c„ amendamentele sus˛in interese adiacente interesului na˛ional. Acesta este punctul nostru de vedere. Nu facem nici un fel de propagand„, nu scoatem afi∫e nici pe plan local, nici pe plan central, nu ie∫im pe posturi media, de altfel nici nu avem posibilitatea, ne vedem de treburile noastre. Am dori at‚t de mult ca realitatea ulterioar„ s„ nu confirme punctul nostru de vedere, s„ fie

bine, Óns„, pentru ˛ar„, pentru oameni, pentru democra˛ie. Dar, este un dar…

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ionel Olteanu

#62259

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn urm„ cu 10 ani, dup„ aproape 3 ani de la solicitare, Rom‚nia era admis„ Ón Consiliul Europei ca stat membru cu drepturi depline, ata∫at valorilor statului de drept, ale democra˛iei pluraliste ∫i ale respect„rii drepturilor omului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 De∫i participant la eforturile din etapa de preaderare ∫i implicat activ Ón perioada care a urmat, nu am s„ Óncerc acum s„ vorbesc nici de ceea ce unii au numit îistoria celei mai lungi candidaturi la Consiliul Europei“, iar al˛ii, îRom‚nia sub Ónalt„ supraveghere“ — îDernières Nouvelles D’Alsace“, Strasbourg, nici de cei 10 ani de cooperare a Rom‚niei Ón cadrul Organiza˛iei Drepturilor Omului de la Strasbourg. Nu ar fi nici timpul, nici locul s„ o fac, chiar dac„ o asemenea analiz„ a r„mas, din p„cate, ∫i ast„zi pe c‚t de necesar„, pe at‚t de incomplet„.

Men˛ionarea unor repere cred c„ nu poate fi, totu∫i, evitat„ Ón leg„tur„ cu primirea Rom‚niei Ón familia democra˛iilor europene, eveniment f„r„ de care candidatura ˛„rii noastre la NATO ∫i Uniunea European„ nu ar fi fost de conceput.

A∫adar, f„r„ s„ uit c„, prezentat„ Ón acelea∫i condi˛ii, candidatura Rom‚niei a durat 3 ani, iar cea a Sloveniei, de exemplu, 3 luni, am s„ Óncerc s„ conturez aceste repere, amintind mai Ónt‚i c‚teva dintre titlurile din presa de acum 10 ani, semnificative prin ele Ónsele pentru percep˛ia evenimentului pe care Ól anivers„m ast„zi.

î™i Europa are nevoie de Rom‚nia“ — Ziarul îAzi“; îElixir pentru democra˛ie“ — France Presse ∫i Reuter; îGreul de-abia acum Óncepe“ — îEvenimentul Zilei“; îVotul de Óncredere de la Strasbourg“ — îCronica Rom‚n„“; îO zi istoric„ pentru Rom‚nia“ — îAdev„rul“.

Continu‚nd s„ compar„m, amintim declara˛ia unui distins membru al delega˛iei rom‚ne la Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, care men˛iona c„: îPrimirea Rom‚niei Ón Consiliul Europei este mai degrab„ un premiu de Óncurajare dec‚t un premiu de bun„ purtare“ — (ziarul îAzi“ ), dar ∫i faptul, evident, de altfel, c„ practic admiterea statelor din Europa Central„ ∫i de Est, Óncep‚nd cu Slovacia, Ón 1992, s-a f„cut prin îÓncurajarea acestora de a-∫i asuma anumite angajamente“.

Oricum, nu este de ignorat Ómprejurarea c„, at‚t Slovacia, Cehia, Bulgaria, pentru a nu mai vorbi de Ucraina, Federa˛ia Rus„ ∫i alte state din zon„, se afl„ Ónc„ sub procedura de postmonitorizare sau monitorizare a angajamentelor, Ón timp ce Rom‚nia a fost scoas„ complet de sub o asemenea procedur„, din 17 mai 2002, ceea ce Ónseamn„, Ón mod evident, succesul monitoringului fa˛„ de ˛ara noastr„.

Œn al doilea r‚nd, o alt„ precizare se impune. Procedura de monitorizare a angajamentelor asumate cu prilejul ader„rii a fost mai Ónt‚i exercitat„ la adoptarea avizului favorabil al Adun„rii Parlamentare, referitor la Slovacia, Directiva Halonnen din 1993, Ón baza celebrei directive care a inclus obliga˛ia specific„ relativ„ la nu mai pu˛in cunoscuta Recomandare nr. 1201/1993 privind recunoa∫terea unor drepturi colective pentru minorit„˛ile na˛ionale, instrument care avea s„ fie aplicat ulterior ∫i cu prilejul admiterii Rom‚niei.

Tot astfel trebuie s„ recunoa∫tem foarte clar, fie ∫i dup„ 10 ani, c„ rom‚nii au fost gre∫it informa˛i, pentru c„ monitorizarea angajamentelor la Consiliul Europei nu a fost o procedur„ care a fost experimentat„ pentru prima dat„ cu prilejul ader„rii Rom‚niei la Consiliul Europei ∫i nici cu prilejul primirii Slovaciei sau a altei ˛„ri din Europa Central„ ∫i de Est Ón aceast„ organiza˛ie.

Potrivit Recomand„rii nr. 820 a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei din 1977, Spania s-a angajat la admiterea sa Ón Consiliul Europei cu privire la adoptarea unei constitu˛ii democratice, iar Ón 1978, Lichtenstein ∫i-a asumat angajamentul de a lua m„surile necesare pentru eliminarea discrimin„rii femeilor. Deci monitorizarea a fost utilizat„ cu mult Ónainte.

Esen˛ial este Óns„ faptul c„ asumarea unor angajamente suplimentare cu prilejul ader„rii unui stat la Consiliul Europei, pe l‚ng„ obliga˛iile statelor decurg‚nd din conven˛iile organiza˛iei, reprezint„ desigur recunoa∫terea unui deficit democratic, perfectibil, de altfel, Ón raport cu standardele europene.

O pozi˛ie clar„ a Consiliului Europei privind standardele democratice a Ónceput s„ se contureze Ónc„ din 1977, o dat„ cu Rezolu˛ia nr. 800, ∫i s-a consolidat Ón 1996 prin Proiectul de declara˛ii cu privire la democra˛ia veritabil„ (CAHDD).

Un al treilea reper Ól reprezint„, desigur, respectarea obliga˛iilor decurg‚nd din calitatea de membru al Consiliului Europei, respectiv din normele statutare ∫i din conven˛iile organiza˛iei, Óndeosebi din Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului, care reprezint„ coloana vertebral„ a spa˛iului juridic paneuropean.

Rom‚nia a ratificat aceast„ conven˛ie, practic, f„r„ rezerve semnificative, ceea ce nu a fost, de exemplu, cazul Ungariei, ˛ar„ care a restr‚ns accesul la justi˛ie Ón cazul contesta˛iilor Ómpotriva deciziilor autorit„˛ilor administra˛iei locale, ori cel al Elve˛iei care, de exemplu, dup„ 40 de ani de la aderare nu a ratificat Ónc„ primul protocol adi˛ional la Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului privind respectarea propriet„˛ii bunurilor.

De asemenea, ˛ara noastr„ a fost primul stat care a ratificat, f„r„ rezerve, conven˛ia-cadru pentru protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale ∫i care a dat for˛„ juridic„ Recomand„rii nr. 1201/1993, prin includerea prevederilor acestui instrument politic Ón tratatele bilaterale cu Ungaria ∫i Ucraina. Iat„ ce a Ónsemnat specificul acestei experien˛e rom‚ne∫ti Ón cei 10 ani de cooperare la Consiliul Europei.

Deosebit de semnificativ pare ∫i faptul c„, din cele aproape 200 de instrumente juridice ale Consiliului Europei, Rom‚nia este Ón prezent parte contractant„ la 75 de conven˛ii ∫i acorduri, Ón compara˛ie cu Ungaria, care a ratificat doar 58 asemenea conven˛ii, cu Polonia, care este legat„ de 65, Bulgaria, fa˛„ de 49, ∫i Federa˛ia Rus„, cu 46 de tratate. Aceasta demonstreaz„ un nivel superior de integrare normativ„ a ˛„rii noastre, chiar fa˛„ de alte state care au intrat Ón Consiliul Europei cu o vechime de aproape 3 ani Ónaintea admiterii Rom‚niei Ón aceast„ organiza˛ie.

Toate aceste date ∫i fapte demonstreaz„ c„ ast„zi Rom‚nia este un membru respectat al Consiliului Europei, care ac˛ioneaz„ prin reprezentan˛ii s„i, printre care am onoarea s„ fiu, ca membru al delega˛iei parlamentare a Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei, f„r„ complexe ∫i prejudec„˛i. Prin revizuirea Constitu˛iei, la care Consiliul Europei de asemenea a contribuit, prin expertiza Comisiei de la Vene˛ia, statul de drept are ∫ansa s„ se consolideze, iar democra˛ia s„ se modernizeze Ón Rom‚nia. Aceasta, cel pu˛in, prin consacrarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 dreptului la un proces echitabil, Óntr-un termen rezonabil, decurg‚nd din filosofia Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului ∫i, desigur, prin recunoa∫terea dreptului la un mediu s„n„tos ∫i prin altele asemenea.

Un diagnostic lucid arat„ c„, a∫a cum se exprima ∫i profesorul Guy Carcassonne, care, referindu-se Ón anul 2000 la modernizarea democra˛iei Ón Fran˛a, spunea: îDemocra˛ia este mereu imperfect„. De altfel, tocmai acceptarea asumat„ a imperfec˛iunii sale ∫i refuzul corelativ ∫i Ón˛elept al oric„rei forme de absolut o face at‚t de atr„g„toare ∫i respectabil„. Dar, pentru c„ este mereu imperfect„, ea este Óntotdeauna susceptibil„ de ameliorare“.

Iat„ de ce, stima˛i colegi, cred c„ evenimentul de ast„zi nu trebuie s„ fie doar o aniversare de care s„ ne bucur„m cu legitimitate to˛i rom‚nii, ci ∫i un motiv de reflec˛ie solidar„ ∫i responsabil„, pentru Óncurajarea cet„˛enilor s„-∫i exercite drepturile ∫i libert„˛ile ∫i s„-∫i asume responsabilit„˛i pe m„sur„. ™i Ón acest sens, iat„, referendumul din 19 octombrie 2003 este un prilej care nu trebuie ratat. Oricum, Óns„, trebuie s„ Ón˛elegem c„ democra˛ia se ap„r„ Ón fiecare zi ∫i este datoria noastr„ s„ nu precupe˛im nici un efort s„ o facem.

Mul˛umesc.

Costache Mircea

#70538

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Colegul vorbea anterior despre situa˛ia c„ uneori Rom‚nia nu a fost informat„ corect. Tot la felul cum sunt informa˛i cet„˛enii rom‚ni am s„ m„ refer ∫i eu Ón continuare, Ón interven˛ia intitulat„: îTobo∫arii timpurilor noi“.

Noii propagandi∫ti ai noului drum nou de dup„ 1989 ne-au propov„duit insistent ideea c„ pentru a ne fi mai bine trebuie s„ ne fie Ónt‚i mai r„u ∫i c„ pentru a fi bani pentru ridicarea standardului de via˛„ al cet„˛enilor trebuie s„ sc„p„m c‚t mai repede de g„urile negre din economie.

A Ónceput atunci atacul Ómpotriva economiei rom‚ne∫ti, Ómpotriva industriei, agriculturii, a cercet„rii ∫i a tot ce rostuise un Óntreg popor, cu chin ∫i cu trud„, Ón zeci de ani.

La Ónceput mai timid, apoi Ón ritm din ce Ón ce mai alert, a Ónceput marele program de dezindustrializare a ˛„rii, de dezafectare ∫i de v‚nzare la fier vechi a unor obiective industriale. Apoi s-a declan∫at atacul Ómpotriva p„durilor, care a dus la cea mai s„lbatic„ exploatare forestier„ din lume. Exportul de bu∫teni a Ómbog„˛it pe mul˛i, dar pe cei mai mul˛i i-a l„sat Óntr-o ˛ar„ defri∫at„, de∫ertificat„, supu∫i intemperiilor cauzate de stricarea ecosistemului.

S-au Ónstr„inat, o dat„ cu fabricile de ciment, p‚n„ ∫i mun˛ii de calcar, drept materie prim„, ca s„ afl„m acum

c„ str„inii v‚nd cimentul Ón Rom‚nia cu 90 de dolari tona, iar Ón ˛„rile lor, Ón Fran˛a, Ón Elve˛ia, cu doar 24 de dolari tona.

S-au Ónchis uzine, s-au Ónstr„inat fabrici, sisteme de telecomunica˛ii, urm„rindu-se Ónf„ptuirea Ónaltului ideal de a ne sc„pa de g„urile negre din economie. S-a repetat la televizor p‚n„ la satura˛ie, unei mul˛imi buim„cite ∫i televiziste care a∫teapt„ cu sufletul la gur„ s„ i se spun„ c„ Óntr-o zi le va fi mai bine, c„ v‚nzarea pe un euro este o solu˛ie ideal„, c„ Ónstr„inarea c„tre oricine ∫i pe orice reprezint„ culmea managementului politic, economic ∫i social.

Se dau acum ultimele atacuri la baionet„ pentru lichidarea industriei, dar ∫i a altor obiective.

S-a reu∫it, zilele trecute, v‚nzarea pe un euro a Uzinei de Autocamioane Bra∫ov. S-a g„sit un investitor pe m„sur„, venit tocmai din îburicul civiliza˛iei ∫i dezvolt„rii“, din Malaezia, pentru ARO C‚mpulung. Pentru cele ce au mai r„mas se a∫teapt„, probabil, investitori din Somalia, Biafra ∫i Burchina Fasso.

Dac„ mai sc„p„m zilele acestea ∫i de g„urile negre numite S.N. îPetrom“ ∫i B.C.R., gata cu chinurile rom‚nilor. Am sc„pat de calvar! Conform motiva˛iei celor ce au confundat timp de un deceniu verbul îa guverna“ cu îa jefui“, poporul, sc„pat de povara Óntreprinderilor care consumau mai mult dec‚t produceau, va tr„i ca Ón s‚nul lui Avram.

Programul de dezindustrializare, de de∫ertificare ∫i de subdezvoltare a Rom‚niei se apropie de final. Cei ce au tr„it cu lum‚narea Ón can„, Ón Óntuneric ∫i Ón frig pentru a construi aceste obiective a∫teapt„ cu sufletul la gur„ Ónf„ptuirea marii minuni de a tr„i mai bine Óntr-o ˛ar„ sc„pat„, Ón sf‚r∫it, de pacostea minelor, a uzinelor de tractoare ∫i de autocamioane ∫i de tot felul, a I.A.S.urilor, a combinatelor zootehnice, chimice sau siderurgice.

Propagandi∫tii operei de dezindustrializare, desp„durire ∫i de∫ertificare ∫i-au v„zut visul cu ochii, iar acum Ó∫i preg„tesc, probabil, noile teme cerute de Ónaltele comandamente ale muncii de intoxicare ∫i manipulare a opiniei publice, pentru des„v‚r∫irea noului drum nou, spre lumea a treia.

Valentin Adrian Iliescu

#74129

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Momentul alegerilor din noiembrie 2000 reu∫ea, dup„ mai bine de zece ani de c„ut„ri prin oceanul promisiunilor ∫i neÓmplinirilor, s„ reaprind„ Ón inimi speran˛ele de mai bine ale multor rom‚ni. Pentru ei mai bine Ónsemna un loc de munc„, o pensie care s„ le asigure o via˛„ lini∫tit„, accesul la medicamente compensate ∫i gratuite ∫i, bineÓn˛eles, un nivel de trai c‚t mai decent.

P.D.S.R.-ul a fost, la momentul alegerilor din noiembrie 2000, cel mai generos cu promisiunile f„cute. Citez doar c‚teva dintre angajamentele asumate, atunci, de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 acest partid: îasigurarea gratuit„ a trei medicamente, precum ∫i acordarea de facilit„˛i sporite la medicamentele scumpe ∫i de gratuitate la medicamentele importante pentru salvarea vie˛ii, pentru bolnavii cu pensie neimpozabil„, bolnavii ie∫i˛i din ∫omaj ∫i cei afla˛i Ón s„r„cie extrem„“.

O alt„ promisiune: îeliminarea decalajelor existente Ón prezent Óntre pensiile stabilite la date diferite pentru acelea∫i condi˛ii de pensionare“.

O alt„ promisiune: îCrearea a aproximativ 1.000.000 de noi locuri de munc„ Ón perioada 2001 — 2004“.

O alt„ promisiune: îPentru sprijinirea familiilor tinere, Ón care so˛ii nu dep„∫esc 30 de ani, statul va acorda, o singur„ dat„, o aloca˛ie sub forma unei sume nerambursabile, ca sprijin pentru cump„rarea locuin˛ei ∫i dotarea acesteia“.

Nu Ón ultimul r‚nd, o alt„ promisiune: îAplicarea unei cote reduse de T.V.A. cu 2—9 procente, diferen˛iat, la produsele de baz„, de strict„ necesitate pentru consumul popula˛iei, cu prioritate la alimente, energie electric„, termic„ ∫i combustibil de Ónc„lzit, medicamente, transport public ∫i articole pentru copii“.

Sunt doar c‚teva dintre sutele de promisiuni pe care P.D.S.R.-ul le-a f„cut Ón campania electoral„ ∫i cu care a c‚∫tigat alegerile.

Despre ce s-a Ónt‚mplat cu toate aceste promisiuni toat„ lumea ∫tie. Au fost promisiuni neonorate, ba, mai mult, sunt domenii ∫i probleme Ón care situa˛ia s-a deteriorat dramatic sub guvernarea P.S.D.

Rom‚nia se afl„ Óntr-o situa˛ie grea, dezastruoas„. Rom‚nii se afl„, Ón imensa majoritate, Óntr-o stare de s„r„cie, de disperare ∫i de lips„ a oric„rei speran˛e, situa˛ie ce va fi puternic amplificat„ ∫i de venirea sezonului rece ∫i de facturile de Óntre˛inere extrem de mari.

De mai bine de un an, Ón toate sondajele de opinie, majoritatea popula˛iei consider„ c„ Rom‚nia, sub actuala guvernare, merge Óntr-o direc˛ie gre∫it„.

Rom‚nia, sub actuala guvernare, a reu∫it s„ dep„∫easc„ bariere psihologice ∫ocante pentru puterea de Ón˛elegere a oricui: facturi de Óntre˛inere mai mari ca pensia ∫i salariul, accesul extrem de limitat la medicamente gratuite ∫i compensate ∫i colapsul din sistemul sanitar, deteriorarea f„r„ precedent a raportului pensionari-salaria˛i, folosirea f„r„ ru∫ine a banului public Ón interes clientelar ∫i propagandistic, Ón detrimentul unor domenii vitale, subfinan˛ate cronic: s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt, pensii.

Pe fondul oric„rei speran˛e de realizare, Ón Rom‚nia, Ón plan profesional, material ∫i familial, mai mult de 2.000.000 de rom‚ni lucreaz„ Ón prezent Ón afara grani˛elor ˛„rii.

Din toate aceste motive, mul˛i dintre cet„˛enii Rom‚niei nu se vor prezenta la referendumul pentru votarea modific„rilor din Constitu˛ia Rom‚niei. O asemenea atitudine sau un vot negativ pe tema modific„rii Constitu˛iei Rom‚niei reprezint„ de fapt un vot negativ la adresa actualului partid de guvern„m‚nt ∫i a Guvernului Adrian N„stase. Acest lucru a fost Ón˛eles ∫i de Guvernul Rom‚niei, care Óncearc„, Ón disperare de cauz„, cu fonduri uria∫e cheltuite din banul public, s„ dreag„, Ón ultima clip„, busuiocul.

Partidul Democrat consider„ necesar„ ∫i pozitiv„ votarea noii Constitu˛ii a Rom‚niei ∫i apreciaz„ c„, Ón eventualitatea unui absenteism de propor˛ii al electoratului la referendumul din 19 octombrie 2003 sau a unui vot negativ, cu at‚t mai mult cu c‚t imensa majoritate a cet„˛enilor nu cunoa∫te prevederile noii constitu˛ii, Partidul Social Democrat ∫i Guvernul Rom‚niei trebuie s„-∫i asume integral responsabilitatea pentru ratarea modific„rii legii fundamentale.

Maria Laz„r

#78553

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La 19 octombrie a.c. cet„˛enii Rom‚niei au posibilitatea s„-∫i exprime liber ∫i democratic votul pentru noua form„ a Constitu˛iei. Noile valori constitu˛ionale asigur„ garantarea drepturilor fundamentale ale cet„˛enilor, creeaz„ cadrul juridic pentru integrarea noastr„ euroatlantic„.

Textul ce cuprinde revizuirea legii fundamentale este rodul eforturilor tuturor forma˛iunilor politice, ale organiza˛iilor civice, ale institu˛iilor democratice de drept ale statului, care au ajuns prin consens s„ propun„ cele mai importante reglement„ri, care s„ r„spund„ cerin˛elor actuale ∫i de perspectiv„ ale actului constitu˛ional fundamental al Rom‚niei.

Trebuie s„ Ón˛elegem foarte clar c„ noile prevederi constitu˛ionale nu reprezint„ dorin˛a, scopul sau opera unui partid, ele reprezint„ o necesitate f„r„ de care garantarea drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛enilor, institu˛iile statului de drept, statul rom‚n nu ar putea func˛iona. Fac aceast„ subliniere de la tribuna Parlamentului, pentru a-mi exprima totalul dezacord fa˛„ de atitudinea unor O.N.G.-uri din ˛ara noastr„, chiar ∫i unele sindicate, Óntre care Uniunea îVatra Rom‚neasc„“, SCOR, Liga Studen˛ilor, Asocia˛ia Cultural„ îPro Basarabia ∫i Bucovina“, Federa˛ia fo∫tilor de˛inu˛i ∫i lupt„tori anticomuni∫ti, Uniunea veteranilor de r„zboi din Ministerul de Interne, Asocia˛ia Na˛ional„ a Pensionarilor, care au adresat un apel cet„˛enilor din Rom‚nia, Óndemn‚ndu-i s„ voteze Ómpotriva Constitu˛iei.

Motivul invocat de semnatarii apelului se refer„ la noua prevedere cu privire la folosirea limbii materne Ón rela˛iile cu autorit„˛ile administrative ∫i Ón justi˛ie, pe care le apreciaz„ ca Ónceputul federaliz„rii Rom‚niei. De fapt, este vorba de acordarea unui tratament egal, democratic, care nu conduce la atingerea intereselor statului nostru.

Prin aceast„ completare, se confer„ etnicilor din Rom‚nia dreptul de a se exprima Ón limba matern„, Ón rela˛iile cu institu˛iile men˛ionate, ca garan˛ie a veridicit„˛ii exprim„rii.

Este cu at‚t mai de neÓn˛eles ∫i de condamnabil„ aceast„ pozi˛ie, Óntruc‚t scopul acestor organiza˛ii nonguvernamentale este de a reprezenta interesele anumitor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 categorii socioprofesionale, inclusiv drepturile cet„˛ene∫ti. Or, Óndemnul lor contravine celor mai elementare norme democratice ∫i civice.

Sunt convins„ c„ cet„˛enii Rom‚niei vor Ón˛elege semnifica˛ia acestui eveniment, c„ nu se vor l„sa manipula˛i de purt„torii unor interese meschine ∫i extremiste, c„ se vor prezenta la urne, vot‚nd pentru Constitu˛ie, pentru viitorul Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

Gheorghe Marin

#83118

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Uita˛i-v„ ∫i mai Ón spate!

Tema declara˛iei mele de ast„zi este îFinalizarea marii privatiz„ri Ón Rom‚nia“.

Œn conformitate cu obiectivele privind privatizarea Ón Rom‚nia, cuprinse Ón Programul de guvernare pentru

perioada 2001 — 2004, ast„zi suntem Óns„ Ón m„sur„ s„ spunem c„ A.P.A.P.S. a Óncheiat privatizarea societ„˛ilor comerciale foarte mari din portofoliul s„u.

Enun˛at pentru prima oar„ Ón programul de guvernare al P.S.D.-ului, conceptul de privatizare pentru relansare a fost Ónc„ de la Ónceputurile anului 2001 principiul fundamental care a stat la baza privatiz„rilor din ultimii trei ani din Rom‚nia.

Efectele punerii lui Ón practic„ sunt deja vizibile, prin contribu˛ia important„ adus„ de procesul de privatizare la cre∫terea produc˛iei industriale ∫i la cre∫terea ponderii sectorului privat Ón P.I.B.

Astfel, Ón aceast„ perioad„ accentul a fost pus mai mult pe aspectul calitativ ∫i mai pu˛in pe cel cantitativ.

Privatizarea nu a fost un scop Ón sine, ci un proces prin care transferul de proprietate trebuie s„ se reg„seasc„ Ón recapitalizare, modernizare, investi˛ii, Óntr-un management superior al societ„˛ilor comerciale, cu efecte pozitive Ón ceea ce prive∫te eficien˛a economic„.

Pentru societ„˛ile mari ∫i foarte mari din portofoliul A.P.A.P.S., metoda de privatizare promovat„ a fost cea caz cu caz. Aceast„ metod„, de∫i dificil„ ∫i mare consumatoare de timp, a fost preferat„, deoarece permite implicarea Ón acest proces a investitorilor strategici, investitori capabili s„ asigure relansarea economic„ a societ„˛ilor ∫i men˛inerea num„rului de salaria˛i.

Un fapt demn de subliniat este acela c„ la sf‚r∫itul anului trecut, pentru prima oar„ dup„ 60 de ani Ón Rom‚nia, ponderea capitalului privat a dep„∫it ponderea capitalului de˛inut de stat, fapt ce are un impact deosebit Ón sus˛inerea stabiliz„rii ∫i cre∫terii macroeconomice a Rom‚niei.

Acest lucru a fost posibil, pe de o parte, ca urmare a cre∫terii num„rului de societ„˛i comerciale noi, greenfield, Ónfiin˛ate de investitorii priva˛i, dar ∫i ca rezultat al trecerii capitalului de stat Ón proprietatea privat„, ca urmare a privatiz„rilor realizate de A.P.A.P.S.

Œncep‚nd cu anul 2001 ∫i p‚n„ Ón prezent au fost abordate pentru prima dat„ Ón perioada postdecembrist„ ∫i au fost finalizate privatiz„rile colo∫ilor industriali cu un impact considerabil at‚t din punct de vedere social, c‚t ∫i economic — Sidex, Cost, Tepro, Tractorul, Roman, Aro.

Œn prezent, se afl„ Ón faze avansate procesele de privatizare ale ultimelor societ„˛i comerciale foarte mari din portofoliul A.P.A.P.S. — Siderurgica, Petrotub, Turnu — cu ∫anse reale de a fi finalizate Ón cel mai scurt timp.

Pentru perioada ianuarie 2001 — octombrie 2003 bilan˛ul privatiz„rilor realizate de A.P.A.P.S. a fost de 595 de societ„˛i. Prin privatizarea acestora, au fost trecu˛i Ón sectorul privat un num„r de 141.330 de salaria˛i.

Valoarea capitalului social transferat Ón sectorul privat la cele 595 de societ„˛i comerciale a fost de 881 milioane euro, iar valoarea total„ a tranzac˛iilor a fost de 1.194 milioane euro. Prin acestea, au fost reduse pierderile generate de sectorul de stat Ón economie cu 470 de milioane euro, iar volumul arieratelor a fost redus cu 1.646 milioane euro.

Efectele privatiz„rilor realizate Ón aceast„ perioad„ se vor concretiza prin Óncasarea de c„tre bugetul de stat ∫i celelalte bugete a peste 315 milioane euro anual.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 Av‚nd Ón vedere progresul Ónregistrat Ón derularea programului de privatizare, finalizarea procesului de privatizare Ón sucursalele regionale ale A.P.A.P.S. se va Óncheia la 1 noiembrie 2003, urm‚nd ca, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2003, acest proces s„ fie finalizat ∫i la nivelul sediului central.

Œn acest mod, la sf‚r∫itul anului 2003, procesul de privatizare derulat de A.P.A.P.S. va fi finalizat, iar acesta va fi desfiin˛at, a∫a cum s-a angajat Guvernul N„stase prin programul de guvernare.

Validarea acestui proces prin acte normative va conduce la crearea unei structuri noi ale c„rei atribu˛ii principale vor fi orientate Ón principal pentru monitorizarea Ón bune condi˛ii a procesului de postprivatizare.

V„ mul˛umesc.

Dumitru B„l„e˛

#87517

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

M„ v„d obligat moral s„ semnalez Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i a opiniei publice existen˛a unui scandal politic de propor˛ii care deocamdat„ Ónc„ mocne∫te Ón cutele aurite ale mantalei partidului de guvern„m‚nt.

Este vorba de comasarea, prin absorb˛ie, a P.S.M. de c„tre P.S.D. S„ nu uit„m c„ P.S.M. a fost ∫i partid parlamentar de mare echilibru Ón legislatura 1992-1996.

Aceast„ comasare s-a f„cut prin Ónc„lcarea Legii nr. 14/2003 a partidelor politice, lege care prevede la art. 38 alin. (1): îComasarea a dou„ sau mai multe partide legal constituite se realizeaz„ prin aprobarea protocolului de comasare de c„tre organele supreme de decizie ale fiec„rui partid, prev„zute la art. 14.“ La art. 14 alin. (1) din aceea∫i lege a partidelor politice se precizeaz„: îAdunarea general„ a membrilor partidului politic sau a delega˛iilor acestora la nivel na˛ional este organul suprem de decizie al partidului“.

Ca atare, protocolul politic privind comasarea prin absorb˛ie a P.S.M. de c„tre P.S.D. trebuia aprobat prin congrese ale celor dou„ partide, congrese care Óns„ nu au avut loc. Prin urmare, protocolul de comasare prin absorb˛ie a P.S.M. de c„tre P.S.D. este, din punct de vedere legal, nul. Aceast„ nulitate este demonstrat„ ∫i de alte aspecte ale protocolului respectiv. Nu st„ruim aici asupra lor.

Din p„cate, tribunalul din Bucure∫ti, unde s-a depus pl‚ngere Ómpotriva acestui protocol abuziv, s-a ar„tat obedient fa˛„ de guvernan˛i. Œn aceste condi˛ii, reprezentan˛ii Partidului Socialist al Muncii, care au semnalat caracterul abuziv al protocolului, au convocat un congres extraordinar al Partidului Socialist al Muncii, congres la care au participat 31 de filiale ale partidului respectiv, cu delega˛i ale∫i statutar, conform normelor interne de reprezentare.

To˛i ace∫ti delega˛i au denun˛at caracterul abuziv al protocolului de comasare prin absorb˛ie al P.S.M. de c„tre P.S.D. ∫i au cerut anularea lui. Din p„cate, conducerea partidului de guvern„m‚nt al domnului Adrian

N„stase se preface c„ nu aude acest strig„t Ómpotriva protocolului abuziv de comasare.

Partidul de guvern„m‚nt, Ón loc s„ recunoasc„ nulitatea acestui protocol, faptul c„ el s-a s„v‚r∫it Ón condi˛ii de Ónc„lcare a Legii partidelor politice, se comport„ Ón continuare abuziv, oferind posturi ∫i avantaje materiale celor care au tr„dat ∫i tr„deaz„ Partidul Socialist al Muncii, exercit‚nd presiuni ∫i ∫antaje asupra filialelor P.S.M.-iste care nu au recunoscut ∫i nu recunosc îm‚r∫avul protocol“. Iat„, domnilor deputa˛i, unde s-a ajuns cu acest nefericit protocol.

îCe ne intereseaz„ pe noi aceast„ chestiune?“ vor spune unii. îEste o treab„ intern„ a celor dou„ partide“.

Nu, domnilor, nu este doar o treab„ intern„ a celor dou„ partide, ci o dovad„ dintre cele mai elocvente a Ónc„lc„rii de c„tre partidul de guvern„m‚nt a normelor democra˛iei ∫i pluralismului, norme la care fiecare dintre noi trebuie ∫i suntem obliga˛i s„ veghem, pentru c„, altfel, din abuz Ón abuz, se poate ajunge departe.

Societatea noastr„ democratic„ se arat„ a fi din ce Ón ce mai mult subminat„ de comportamentul partidului de guvern„m‚nt, partidul-stat, care deterioreaz„ autoritatea Parlamentului prin potopul de ordonan˛e de urgen˛„, care supune Partidul Rom‚nia Mare unui embargou mediatic evident ∫i scandalos, care Ónghite partide dup„ partide, spre a-∫i consolida propria-i pozi˛ie politic„ Ón mod abuziv ∫i f„˛arnic.

F„˛„rnicia, Ón cazul Ónghi˛irii Partidului Socialist al Muncii, devine evident„ dac„ observ„m c„ partidul de guvern„m‚nt vrea s„-∫i prezinte o fa˛„ c‚t mai de st‚nga, pe c‚nd el duce, Ón realitate, o politic„ de dreapta mascat„. Pentru aceast„ masc„ asimilarea Partidului Socialist al Muncii i-ar fi deosebit de folositoare.

Iat„ Óns„ c„ Partidul Socialist al Muncii refuz„ acest rol de masc„ a P.S.D.-ului. El s-a reorganizat elimin‚ndu-i pe tr„d„tori ∫i Ó∫i revendic„ locul care i se cuvine Ón r‚ndul partidelor politice ale ˛„rii.

El trebuie ajutat s„-∫i recapete acest loc de c„tre celelalte partide politice, de c„tre pres„, de c„tre societatea noastr„ civil„. Altfel, democra˛ia noastr„ r„m‚ne o vorb„ Ón v‚nt, fiind supus„ tuturor vexa˛iunilor ∫i abuzurilor celor de la putere.

Ace∫tia din urm„, Ón frunte cu domnul Adrian N„stase, ar trebui s„ urmeze sfatul unui participant la congresul extraordinar al P.S.M.: îNu ne dezam„gi˛i, domnule Adrian N„stase. Renun˛a˛i la protocol! Rupe˛i-l!“ p‚n„ nu este prea t‚rziu, p‚n„ nu v„ compromite˛i total imaginea Ón fa˛a opiniei publice interne ∫i interna˛ionale!

V„ mul˛umesc.

Kanty C„t„lin Popescu

#92267

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Vreau, prin prezenta declara˛ie politic„, s„ mul˛umesc at‚t Ón numele locuitorilor jude˛ului Vrancea, a administra˛iei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 publice jude˛ene, c‚t ∫i Ón numele meu personal membrilor Sf‚ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, personal Preafericitului p„rinte Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, pentru onoarea pe care a f„cut-o cet„˛enilor jude˛ului, pentru extraordinarele cuvinte rostite la adresa realiz„rilor din jude˛ul Vrancea.

Prezen˛i Ón jude˛ul Vrancea la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute cu ocazia sfin˛irii temeliei viitoarei catedrale din Foc∫ani ∫i canoniz„rii sfin˛ilor Teodosie al II-lea al Moldovei ∫i cuviosului Vasile de la Poiana M„rului, aflat la prima sa vizit„ Ón jude˛ul Vrancea, Preafericitul p„rinte a fost profund impresionat de modul cum a fost primit, declar‚nd, printre altele: îNu am visat niciodat„ c„ voi fi Ón situa˛ia de a fi astfel a∫teptat de a∫a o delega˛ie“ ∫i îVrancea este vestit„ ca unul dintre jude˛ele de elit„ ale ˛„rii noastre“.

Al„turi de Preafericitul Teoctist, au fost prezen˛i Œnalt Preasfin˛ii mitropoli˛i Daniel al Moldovei, Teofan al Olteniei ∫i Petru al Basarabiei, Œnalt Preasfin˛ii arhiepiscopi Teodosie al Tomisului ∫i Nifon al T‚rgovi∫tei, Preasfin˛ii Episcopi Epifanie al Buz„ului ∫i Vrancei, Gherasim al R‚mnicului, Casian al Dun„rii de Jos, Ioan al Covasnei ∫i Harghitei, Lauren˛iu al Caransebe∫ului, Timotei al Aradului, Galaction al Teleormanului ∫i Damaschin al Sloboziei ∫i C„l„ra∫ului, Preasfin˛ii arhierei vicari Ambrozie Sinaitul, Gherasim Putneanu, Daniel Barto∫anu ∫i Achim Gogoan„, un mare num„r de ierarhi, preo˛i ∫i diaconi.

Prezen˛a la m‚n„stirea Brazi de la Panciu a peste 10 mii de credincio∫i din toate col˛urile ˛„rii, a reprezentantului Guvernului, ministrul culturii ∫i cultelor, academicianul R„zvan Theodorescu, a academicianului Virgil C‚ndea a ar„tat importan˛a momentului, a ar„tat c„ Vrancea, ˛inut de grani˛„ Óntre cele dou„ ˛„ri, reprezint„ ∫i pe aceast„ cale un leag„n de cultur„, credin˛„ ∫i civiliza˛ie.

Vrancea este cunoscut„ nu numai Ón literatur„, Ón istorie, Ón poezie, dar este cunoscut„ ∫i Ón credin˛„ prin sfintele biserici ∫i m‚n„stiri, prin curajul str„mo∫ilor, iar acestea nu fac dec‚t s„ ne bucure ∫i s„ ne Ónt„reasc„ credin˛a Óntr-un viitor luminos ∫i prosper.

Mul˛umim, de asemenea, Ónal˛ilor prela˛i pentru referirile f„cute la adresa drumului bun pe care Rom‚nia Ól urmeaz„ ast„zi spre Europa, care ne vrea cu carte, cu ∫tiin˛„, cu credin˛a noastr„, cu specificul nostru na˛ional. V„ mul˛umesc.

Leonida Lari Iorga

#95088

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

™tim cu to˛ii c„ abia Ón 2005 urmeaz„ s„ fie adoptat„ Constitu˛ia European„, c„ acum se fac negocieri Óntre toat„ ˛„rile membre Ón vederea armoniz„rii legisla˛iei.

Atunci, se pune Óntrebarea: de ce Rom‚nia a luat-o Ónaintea Uniunii Europene?

F„urind Ón prip„ un proiect de Constitu˛ie, a dezl„n˛uit Ónc„ din toamna anului 2003 o isterie general„ pentru venirea la vot a cet„˛enilor la referendumul din 19 octombrie.

Dac„ l„s„m la o parte sutele de miliarde alocate pentru referendum ∫i care puteau merge foarte bine c„tre s„rmanii rom‚ni ajun∫i la ultimul grad de s„r„cie, dac„ trecem cu vederea ∫i circul a∫a-zisor vedete, care se dau Ón stamb„ pe la toate posturile de televiziune, compromi˛‚ndu-se iremediabil pentru obrazul puterii, ne g‚ndim logic: la ce bun toate acestea, c‚nd Ón 2005, Rom‚nia, deopotriv„ cu celelalte ˛„ri candidate, va trebui s„ se conformeze Constitu˛iei adoptate de Uniunea European„?

Celelalte trei ˛„ri candidate pentru 2007 nu s-au apucat s„-∫i modifice constitu˛iile Ónc„ din 2003 ∫i a∫teapt„ cu r„bdare ∫i Ón˛elepciune s„ fie adoptat„ Constitu˛ia European„. Dar de unde r„bdare ∫i Ón˛elepciune Ón Rom‚nia, c‚nd unora le fuge p„m‚ntul de sub picioare?

Este at‚t de clar„ spaima lor Ónc‚t se impune de la sine ra˛ionamentul: actuala putere se teme s„ nu piard„ scaunul ∫i Óncearc„ sondaje de opinie pe spezele unei popula˛ii Ónfometate ∫i aduse la disperare.

Dac„ P.S.D. c‚∫tig„ prin referendum, se presupune, c‚∫tig„ ∫i la alegerile din 2004, ∫i, atunci, hai s„ d„m acestei popula˛ii, aduse, din na˛iune, la stadiul de turm„, circ ∫i p‚ine, ba chiar bere ∫i mici. S„ o Óndop„m vreo dou„-trei s„pt„m‚ni, s„ o intoxic„m cu fraze care Ó˛i las„ un gust amar prin gurile str‚mb c„scate ale vedetelor de doi bani, ∫i reu∫ita este ca ∫i asigurat„.

Mereu ∫i mereu, pe lumea asta se uit„ un lucru simplu: c„ nu este cum vrea omul, ci este cum vrea Domnul. Este o sfidare, pur ∫i simplu, a bunului-sim˛, a bunei-credin˛e a rom‚nilor s„-˛i ba˛i joc de ei f„r„ nici o ru∫ine, p„trunz‚nd Ón casele lor prin radio, prin televizor sau p„c„lind tineretul cu ni∫te concerte de∫„n˛ate, tatu‚ndu-i cu pecetea îNicu“ sau îNimicu“ , tot una!, mai zici c„ este o minicopie a apocalipsei cu pecetea lui Satan.

Stai c‚teodat„ ∫i zici: nu mai sunt oameni cu capul pe umeri ∫i Ón zona puterii Ón ˛ara asta? F„r„ Óndoial„ c„ sunt. Dar, dac„ sunt, de ce tac? Oare nu-∫i dau seama de ridicolul situa˛iei?

Œn loc s„ fie preocupa˛i de ridicarea nivelului de trai al popula˛iei din ˛ara mam„, de rom‚nii chinui˛i din Basarabia, nordul Bucovinei, Bulgaria, Banatul S‚rbesc, care aspir„ la limba ∫i istoria rom‚nilor, la serviciul divin Ón limba matern„, la posibilitatea de a se Ónt‚lni cu fra˛ii de s‚nge f„r„ vize, iar nu la mici ∫i la bere, potenta˛ii vremii noastre merg, putem spune, din gre∫eal„ Ón gre∫eal„, cre‚nd un haos general.

Da, haos, dac„ nu chiar bulib„∫eal„ ordinar„ se poate numi atmosfera din ultimul timp din ˛ar„ st‚rnit„ de P.S.D. prin televiziunile aservite sie∫i — TVR 1, PRO TV ∫i altele.

Œn loc s„ se pun„ accentul pe capacit„˛ile spirituale ale omului, se face invers: se pune accentul pe bunuri materiale c‚∫tigate f„r„ munc„.

Un asemenea sistem de educare ∫i instruire a maselor nu poate duce dec‚t la r„sturnarea sc„rii de valori, la formarea unor indivizi debusola˛i, f„r„ un scop

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 Ón via˛„, st‚nd numai Ón a∫teptarea surprizelor; poate cade par„ m„l„ia˛„ Ón gura lui N„t„flea˛„!

Nu vi se pare, stima˛i domni ∫i doamne, c„ s-a mers prea departe, c„ s-a dep„∫it orice m„sur„ Ón manipularea ∫i Óndobitocirea poporului rom‚n prin asemenea metode, prin asemenea manevre mediatice care colc„ie de un politicianism ieftin?

G‚ndesc cei f„r„ g‚ndire? Preconizeaz„? Programeaz„? Cred c„ pot construi o societate mai bun„? Este imposibil s„ faci o societate mai bun„ c‚nd mergi Ómpotriva spiritului, c‚nd mergi Ómpotriva ideilor novatoare!

Ei, iat„ c„ summitul U.E., care a avut loc la Roma zilele acestea, le-a cam dat peste gur„ tuturor acestor pronosticatori, programatori, animatori.

Nici cele 15 ˛„ri membre, nici cele 10 ˛„ri omoloage, o dat„ cu extinderea U.E. din 2004, nu ∫i-au modificat de urgen˛„ constitu˛iile, nicidecum ˛„rile candidate pentru 2007. Dar Rom‚nia a f„cut-o!

Rom‚nia iar„∫i s-a gr„bit cu modific„rile Ón Constitu˛ie, c‚nd, de fapt, nimeni nu i-a cerut-o din partea Uniunii Europene.

A∫adar, Ónc„ o dat„ se limpeze∫te situa˛ia ∫i devine clar„ cu totul. S-a organizat nu at‚t un referendum, ci un test, o repeti˛ie a viitoarelor alegeri din 2004. S„ ne a∫tept„m, atunci, la un al doilea referendum Ón 2005, dup„ adoptarea Constitu˛iei Europene?!

P„i cum vine asta, stima˛i colegi?! Dou„ referendumuri pe aceea∫i tem„? O nou„ Constitu˛ie pentru a intra Ón Uniunea European„?

V„ mul˛umesc.

Mircea Bucur

#101401

**:**

## Stima˛i colegi,

Ferit de agita˛ia politic„ cotidian„, luat Ón seam„ doar c‚nd este onorat de prezen˛a unor lideri politici, anul universitar a reÓnceput la 1 octombrie. Este, de∫i mul˛i dintre noi ignor„m adesea acest lucru, un eveniment plin de semnifica˛ii, unul din pu˛inele momente care mai pot alimenta speran˛a Ón Rom‚nia.

Lumea universitar„ nu reprezint„ o institu˛ie formal„, cochet„, ci principalul formator al tinerilor profesioni∫ti. Societatea contemporan„ evolueaz„ Ón mod evident spre informatizare ∫i intelectualizare. Pe bun„ dreptate, ne dorim pentru copiii no∫tri o diplom„ universitar„, garan˛ia reu∫itei lor Ón lumea de m‚ine. Œn plus, genera˛ia care se afl„ acum Ón aulele universitare va fi singura Ón m„sur„ s„ reformeze via˛a politic„ rom‚neasc„, profesionaliz‚nd-o.

Spuneam c„ debutul anului universitar este unul plin de semnifica˛ii. Ei bine, trebuie observat aici, fie ∫i Ón treac„t, c„ civiliza˛ia european„ modern„ este un produs al spiritului universitar. Rena∫terea european„ Ónceput„ Ón secolul al XV-lea este Ón mare m„sur„ efectul dezvolt„rii f„r„ precedent a universit„˛ilor la sf‚r∫itul Evului Mediu. Marile ora∫e universitare medievale — Londra ∫i Paris — sunt ast„zi repere fundamentale ale spiritului european. Absolven˛ii universit„˛ilor medievale ∫i renascentiste au reprezentat primii mari diploma˛i europeni, fiind Ón acela∫i timp creatorii culturii europene moderne.

Pe scurt, ceea ce numim ast„zi miracolul cultural european nu poate fi conceput Ón afara lumii academice ∫i universitare. Imnul studen˛ilor absolven˛i, îGaudeamus igitur“, este implicit un imn al Europei unite.

Iat„ suficiente motive pentru a ura tinerilor studen˛i, din partea Partidului Rom‚nia Mare, un an plin de succes, un an de acumul„ri ∫i performan˛e.

Desigur, societatea Ón care studen˛ii rom‚ni se preg„tesc pentru via˛„ nu este una prosper„ ∫i promi˛„toare. Atunci c‚nd acuz„ lipsa de perspective, tinerii au, neÓndoielnic, dreptate. Totu∫i, chiar tinerii sunt principiul oric„rei speran˛e. Ei ne dau dreptul s„ sper„m. Pentru ei sper„m. Iar tinerii trebuie s„ ne ofere motive de speran˛e, Ón ciuda tuturor promisiunilor neonorate la adresa lor de c„tre guvernan˛i.

Œn acest moment, studen˛ii rom‚ni sunt g„zdui˛i Ón c„mine insalubre, Ónghesui˛i Ón camere de c‚te cinci persoane. Este evident c„ un astfel de mediu nu poate fi dec‚t neprielnic pentru studiu. Chiar ∫i a∫a, camerele de c„min nu sunt accesibile tuturor, ele f„c‚nd obiectul unui trafic intens, care are loc sub obl„duirea administratorilor.

Oric‚t ar p„rea de ciudat, Ón Rom‚nia chiar ∫i ob˛inerea unui loc Óntr-un c„min a fost politizat„ prin responsabilii pentru distribuirea locurilor, prin reprezentan˛ii unor organiza˛ii studen˛e∫ti afiliate partidului de guvern„m‚nt. Œn acest context, Partidul Rom‚nia Mare cere s„ fie f„cut public circuitul banilor investi˛i de Ministerul Educa˛iei pentru Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de cazare din c„mine. Este deja cunoscut faptul c„, de∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 ace∫ti bani au fost aloca˛i din bugetul ministerului, starea c„minelor a r„mas neschimbat„.

Un alt impediment cu care studen˛ii din Rom‚nia trebuie s„ lupte este valoarea burselor ∫i modul lor de distribuire. Bursele nu trebuie s„ reprezinte un bac∫i∫ oferit de stat studen˛ilor meritorii, ci o sum„ efectiv Óncurajatoare, care s„ poat„ sus˛ine cheltuielile necesare unui Ónv„˛„m‚nt de performan˛„. Œn condi˛iile Ón care pre˛ul unei c„r˛i universitare se ridic„ la circa 5 euro, bursele de merit din acest moment nu fac dec‚t s„ asigure subzisten˛a studen˛ilor, nu dezvoltarea lor intelectual„. Œn plus, Ón nenum„rate ocazii au fost semnalate Ónt‚rzieri nepermise ∫i abuzuri Ón procesul de distribuire a burselor, aflat la dispozi˛ia unor func˛ionari cu responsabilitate Óndoielnic„.

Merg‚nd mai departe, un obstacol pe care tinerii studen˛i vor fi nevoi˛i s„ Ól dep„∫easc„ Ómpotriva conduc„torilor politici este instabilitatea legislativ„ extrem„ din cadrul procesului de Ónv„˛„m‚nt. Aproape Ón fiecare an sunt modificate regulamentele pentru admiterea Ón Ónv„˛„m‚ntul superior. Œn fiecare an sunt preconizate taxe pentru Ónv„˛„m‚ntul gratuit. Œn fiecare an num„rul locurilor cu taxe este majorat, Ón dauna celor subven˛ionate. Œn acest moment, Ónv„˛„m‚ntul superior subven˛ionat din Rom‚nia a devenit unul semiprivat, tr„ind Ón plin paradox.

Œn fine, poate cel mai grav viciu al lumii universitare autohtone este incapacitatea guvernan˛ilor de a asigura studen˛ilor perspectiva unui loc de munc„ dup„ absolvire. Aceast„ incapacitate e cauzat„ de iner˛ie ∫i de o inexplicabil„ lips„ de interes.

Partidul Rom‚nia Mare a demonstrat deja oportunitatea unui organism care s„ coordoneze eforturile studen˛ilor ∫i ale angajatorilor pe pia˛a for˛ei de munc„, astfel Ónc‚t colaborarea dintre tineri ∫i firme sau institu˛ii s„ Ónceap„ Ónc„ din timpul studen˛iei ∫i s„ se finalizeze prin angajarea dup„ absolvire. Dac„ nu putem asigura tinerilor no∫tri perspectiva unui viitor elementar, este injust s„ le pretindem acestora performan˛„ universitar„.

Œn fapt, prin orientarea sa cultural„, c‚t ∫i prin pragmatismul abord„rilor sale, Partidul Rom‚nia Mare a demonstrat faptul c„ este forma˛iunea politic„ din Rom‚nia care este al„turi de studen˛i.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Domnii Radu Stroe ∫i Dan Coriolan Simedru

#108638

Ministerul Justi˛iei a cerut vineri, 3 octombrie, Consiliului Na˛ional de Studiere a Dosarelor Securit„˛ii date despre generalul Marian Ureche, ∫eful Serviciului Independent de Protec˛ie ∫i Anticorup˛ie din Ministerul de Justi˛ie.

Povestea este veche ∫i implic„ nume foarte importante din ierarhia fostei Securit„˛i din perioada Ceau∫escu: Marian Ureche ∫i Gheorghe Dan. Ast„zi, cei doi generali fac parte din conducerea Serviciului Independent de Protec˛ie ∫i Anticorup˛ie, serviciu secret din cadrul institu˛iei conduse de doamna ministru Rodica St„noiu.

Doamna ministru a cerut directorului C.N.S.A.S., Gheorghe Oni∫oru, îs„-i fie puse la dispozi˛ie, spre consultare, materialele pe care le de˛ine consiliul privind urm„rirea informativ„ a Domniei sale ∫i dac„ prof.univ.dr. Marian Ureche, director S.I.P.A., a f„cut poli˛ie politic„ ∫i care sunt cazurile concrete care demonstreaz„ acest lucru, precum ∫i dac„ Ónainte de 1989 a avut Ón responsabilitate direct„ Institutul de Cercet„ri Juridice al Academiei“.

Opera˛iunea cu nume de cod îOrient ’89“, cu caracter strict secret, a fost demarat„ la Ónceputul lunii decembrie 1989 ∫i avea ca obiectiv punerea Ón valoare a tuturor mijloacelor de tehnic„ informativ-operativ„ pentru preÓnt‚mpinarea unui posibil atentat Ómpotriva lui Nicolae Ceau∫escu.

Izolat pe plan interna˛ional ∫i p„r„sit de cei care aveau obliga˛ia s„-l apere, Nicolae Ceau∫escu a fost judecat ∫i condamnat, iar Óntregul staff securist a trecut de partea noului pre∫edinte Ion Iliescu, devenind oamenii de Óncredere ai acestuia.

V„ cerem, domnule pre∫edinte Iliescu, domnule primministru ∫i doamn„ ministru al justi˛iei, s„ da˛i explica˛ii publice cu privire la numirea îtovar„∫ului“ Marian Ureche Ón aceast„ func˛ie, av‚nd Ón vedere dezv„luirile f„cute de c„tre Cozmin Gu∫„ Ómpreun„ cu Aurelian Pavelescu Ón cadrul unei conferin˛e de pres„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 V„ rug„m s„ ne preciza˛i Ón ce m„sur„ a fost respectat„ sau nu legea la numirea lui Marian Ureche Ón func˛ia de director S.I.P.A. Consider„m absolut necesare aceste preciz„ri, av‚nd Ón vedere solicitarea adresat„ C.N.S.A.S. a datelor despre activitatea informativ„ ∫i de poli˛ie politic„ a acestuia.

Este, Óntr-adev„r, ministrul justi˛iei o persoan„ vulnerabil„ prin ∫antajul pe care aceste cadre ale Securit„˛ii Ól pot expune?

Este Óntr-adev„r pentru Rom‚nia at‚t de important ca aceste cadre ale Securit„˛ii s„ r„m‚n„ Ón func˛ii importante, chiar dac„ NATO ∫i U.E. ne-au avertizat Ón privin˛a secretelor documentelor NATO?

Dac„ nu, cerem demiterea acestora Ón termen de 24 de ore sau demisiile dumneavoastr„, consider‚nd aceasta un act de minim„ responsabilitate politic„ Óntr-o societate democratic„.

Marin Anton

#111435

Este bine c„ Guvernul Rom‚niei a Ón˛eles c„ trebuie s„ accelereze procesul de privatizare, ca singura variant„ de responsabilitate Ón raport cu prevederile propriului program de guvernare.

Cu toate c„ s-au str„duit s„ transforme Ón mari succese ∫i realiz„ri ultimul val de privatiz„ri, nu se poate admite totu∫i ideea de a face privatizare de dragul privatiz„rii sau numai pentru a bifa Óndeplinirea unor criterii Ón rela˛iile cu Uniunea European„ sau cu organismele financiare interna˛ionale.

P‚n„ acum acest guvern nu a g„sit calea c„tre ac˛iuni echilibrate Ón domeniu: ori nu privatizeaz„, ∫i e bine s„ se observe Ónd„r„tnicia care exist„ Ón aceast„ privin˛„ in sistemul energetic, ori se gr„be∫te ∫i privatizeaz„ Ón condi˛ii dubioase, lipsite de transparen˛„. A∫a credem c„ s-a Ónt‚mplat Ón cazul ultimelor privatiz„ri, cu deosebire la ARO C‚mpulung si la îRoman“ Bra∫ov.

Nu vrem s„ discut„m aici c„ e vorba de privatiz„ri nerentabile ale acestor societ„˛i ˛inute Ón via˛„ numai de dragul lini∫tii sociale, dar atragem aten˛ia c„ modul acesta de a privatiza nu rezolv„ problemele sociale ∫i, pe bun„ dreptate, pozi˛ia critic„ a sindicatelor este de Ón˛eles, cu at‚t mai mult cu c‚t ∫i alte analize arat„ c„ sunt v‚nz„ri sortite e∫ecului pentru c„ nu au fost f„cute la timp.

Confuzia Óntre˛inut„ de A.P.A.P.S. datorit„ lipsei de transparen˛„ referitoare la cele dou„ privatiz„ri, precum ∫i modalit„˛ile folosite confirm„ criza ∫i Ónt„resc suspiciunile legate de aceasta ∫i instituie obliga˛ia s„ ac˛ioneze pentru a raporta organismelor europene îrealiz„ri si succese“.

De aceea, apreciem c„ guvernul trebuie s„ prezinte public condi˛iile Ón care s-au privatizat cele dou„ societ„˛i ∫i care sunt perspectivele pentru viitor, astfel Ónc‚t orice interpretare s„ fie exclus„ ∫i s„ probeze cu documente reu∫ita despre care vorbesc. Numai a∫a s-ar putea demonstra c„ ceea ce s-a ob˛inut n-a fost dec‚t tot un demers exclusiv de imagine.

Andrei Ioan Chiliman

#113403

Declara˛ie politic„ îArmisti˛iu politic — abia Ón 2004“. C‚t de drag„ Ói este pre∫edintelui Iliescu teza armisti˛iilor politice pentru binele ˛„rii sau tema interesului

na˛ional care trebuie s„ transcead„ diferen˛ele doctrinare ∫i lupta politic„ a partidelor!

Ce patetic cheam„ pre∫edintele ∫i acum la uniune na˛ional„ Ón jurul cut„rui sau cut„rui obiectiv na˛ional, cert‚ndu-i pe liderii de partide (altele dec‚t cel drag Domniei sale) ∫i expun‚ndu-i deschis oprobriului public, Ónc‚t popula˛ia ajunsese s„ prefere din nou dictatura unui regim democratic!

Cel mai mult Óns„ iube∫te pre∫edintele teza cu îs„rac ∫i cinstit“, pe care o folose∫te ori de c‚te ori are ocazia, mai ales Ón fa˛a cet„˛enilor s„raci, cinsti˛i, umili˛i ∫i prosti˛i de foame.

Din p„cate, pre∫edintele uit„ s„ militeze ascetismul Ón fa˛a partidului s„u, ai c„ror baroni locali Ó∫i Óndeas„ m‚inile p‚n„ la um„r Ón bugetul statului, ba chiar ∫i Ón cel al Uniunii Europene.

Pre∫edintele nu-i opre∫te nici pe membrii Cabinetului N„stase s„ ofere un corn cu lapte cu miros de populism ieftin, asta Ón timp ce Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc este Ón colaps, iar hemoragia creierelor rom‚ne∫ti peste hotare a luat amploare; nu Ói opre∫te nici s„ serbeze fastuos aderarea Rom‚niei la valorile europene (precum îserb„rile“ de azi ale Parlamentului), cheltuind sute de miliarde. Œn vreme ce _road-map-ul_ pentru integrare este compromis, anul 2004 pentru Óncheierea negocierilor de aderare Óncepe s„ devin„ o himer„.

Œn sf‚r∫it, nu Ói opre∫te s„ aloce mii de miliarde de lei de la bugetul statului pentru un festivism de∫„n˛at, ai c„rui principali artizani sunt baronii centrali ∫i locali P.S.D. ∫i clientela lor. Aceasta, Ón vreme ce sistemul de pensii este Ón faliment, bugetul asigur„rilor sociale de s„n„tate este devalizat, iar ca mentalitate bugetar„ este Óncurajat„ nemunca, furtul, corup˛ia, ineficien˛a Ón produc˛ie ∫i indisciplina financiar„.

Voin˛a politic„ nu se manifest„ numai prin speech-uri proletare ∫i patriotarde Ómpotriva celor boga˛i ∫i, deci, f„r„ discu˛ie, ho˛i. Œn viziunea domnului pre∫edinte, ea mai trebuie s„ fie ∫i demonstrat„ prin fapte.

Œn 1998, c‚nd eram vicepre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, am blocat desf„∫urarea Ón spa˛iile fastuosceau∫iste ale Palatului Parlamentului a îBalului de Cristal“. Am f„cut atunci acest lucru Ón momentul c‚nd milioane de rom‚ni se zb„teau — ca ∫i ast„zi — Ón s„r„cie, pentru c„ mi se p„rea o neru∫inare f„r„ margini etalarea bog„˛iei c‚torva sute de miliardari de carton tipici atipicei tranzi˛ii d‚mbovi˛ene spre capitalism, Ómbr„ca˛i Ón fracuri care cu greu le cuprindeau talia ∫i care se vedea c„ le st‚njenesc mi∫c„rile ∫i apuc„turile, miliardari care se Óntreceau Ón ma∫ini ∫i bijuterii provenite din falimentul Bancorex, Bankcoop etc.

Din aceast„ cauz„, nu sunt surprins de incredibila lips„ de jen„ de care d„ dovada actuala putere Ón risipirea banului public pe serb„ri, bairamuri, comemor„ri ∫i anivers„ri, Óntr-un moment c‚nd acest lucru este Ón total„ contradic˛ie cu s„r„cia popula˛iei.

C‚nd deficitul bugetar este cum este, cel comercial a atins cifre istorice, g„urile din sistemul de s„n„tate afecteaz„ s„n„tatea Óntregii popula˛ii datorit„ lipsei nu numai de medicamente, dar p‚n„ ∫i de cele mai elementare materiale ca vata ∫i spirtul, c‚nd pensionarii ajung s„-∫i pun„ cap„t zilelor pentru c„ nu mai au din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 ce ∫i pentru ce s„ tr„iasc„, fiind condamna˛i la moarte, c‚nd justi˛ia Ómpinge sute de rom‚ni s„-∫i caute dreptatea la Strasbourg, c‚nd toate acestea ∫i multe altele ne duc Ón coada Europei ∫i Ón inima Americii Latine, Guvernul Ó∫i propune, cu senin„tatea cu care Ceau∫escu spunea c„ rom‚nii sunt ferici˛i ∫i au tot ce le trebuie, s„ s„rb„toreasc„ toate acestea de parc„ ar privi realitatea printr-o alt„ oglind„.

Ar fi bine s„ v„ Óntoarce˛i spre oameni, domnilor baroni de carton de la P.S.D., ∫i s„ vede˛i lucrurile a∫a cum sunt, iar armisti˛iul s„-l propune˛i popula˛iei de care v„ bate˛i joc.

M„car pensionarii, copiii ∫i tinerii s„ beneficieze cu adev„rat de un armisti˛iu politic al P.S.D., adic„ Ón loc de gargar„ s„ g„seasc„ ceva Ón farfurie sau s„ Óntrez„reasc„ m„car o raza de viitor.

M„ tem Óns„ c„ nici acum, dup„ zece ani la fr‚iele Rom‚niei, P.S.D. nu a Ónv„˛at cu adev„rat dec‚t cum s„ mint„ c‚t mai credibil.

Ce nu ∫tie P.S.D. este c„, spre deosebire de cadrele lui de n„dejde, popula˛ia a Ónv„˛at mult mai multe Ón ace∫ti ani.

Din partea popula˛iei, P.S.D. va avea parte de un armisti˛iu peste aproximativ un an de zile — un armisti˛iu din care P.S.D. va ob˛ine statutul de partid de opozi˛ie.

Nicolae Vasilescu

#118081

Declara˛ie politic„: îPrivatizarea Combinatului Siderurgic Re∫i˛a — Ón favoarea Rom‚niei sau a Rusiei?“

Unele dintre cele mai importante firme rom‚ne∫ti din domeniul metalurgic, precum îIndustria S‚rmei“ din C‚mpia Turzii, îRepublica“ S.A. Bucure∫ti, ARTROM Slatina, Combinatul de O˛eluri Speciale T‚rgovi∫te, au fost cump„rate de investitori ru∫i care au, Ón primul r‚nd, un interes nedeclarat, dar perfect vizibil, pentru cunosc„tori: acela de a-∫i vinde produsele pe pia˛a Uniunii Europene.

Uniunea European„ limiteaz„ accesul produselor metalurgice ruse∫ti pe pie˛ele europene din vest prin impunerea de taxe vamale ∫i cote cantitative. M„sura luat„ de Uniunea European„ este menit„ s„ protejeze produc˛ia european„ de o˛el Ón fa˛a o˛elului rusesc.

Œn combinatele metalurgice rom‚ne∫ti, proprietate ruseasc„, va fi prelucrat o˛elul rusesc ∫i introdus pe pia˛a U.E. ca fiind o˛el îmade in Romania“, ˛ar„ care, Óncep‚nd cu anul 2002, nu mai este supus„ taxelor vamale ∫i altor restric˛ii, iar Óncep‚nd cu anul ader„rii la U.E., produsele combinatelor ruse∫ti vor fi considerate produse europene.

Prin Grupul TMK, cel mai mare produc„tor de ˛evi din Rusia ∫i al doilea pe plan mondial, Ón vizorul ru∫ilor intr„ ∫i Combinatul Siderurgic Re∫i˛a, Ón tandem cu îPetrotub“ Roman, dar sunt la fel de interesa˛i ∫i de Combinatul Siderurgic C„lan. Acestea ar putea fi achizi˛ionate pe o sum„ derizorie, a∫a cum s-a Ónt‚mplat cu alte mari societ„˛i cu capital de stat, unde principala negociere s-a desf„∫urat Ón jurul comisioanelor.

Œntreprinderea Metalurgic„ de fievi — TMK, unul dintre cei mai importan˛i produc„tori de ˛evi din Rusia, cuprinde combinatele ruse∫ti Seversky, Sinara, Volzhsky. îArtrom“ Slatina a fost achizi˛ionat„ prin firma de interfa˛„ SINARA Handel Gmbh, situat„ Ón Köln-Germania, constituit„ din

ac˛ionari ru∫i, unii dintre ei av‚nd dosare penale pentru eludarea taxelor vamale ∫i efectuarea de dumping pe pia˛a german„.

Prin Ordonan˛a Guvernului nr. 12/2002 s-a acceptat valorificarea crean˛ei de˛inute de A.V.A.B. asupra S.C. ARTROM S.A. Slatina, prin cesionarea valorii nominale a crean˛ei c„tre firma SINARA Handel Gmbh, A.V.A.B. fiind singura autorizat„ s„ cesioneze crean˛a la valoarea de tranzac˛ionare de 6 milioane U.S.D.

De asemenea, din pres„ mai afl„m c„ cel mai mare ac˛ionar al TMK este grupul MDM (Mezregionalny Delevoi MIR-Interregional Business World), grup de afaceri implicat Ón cea mai mare opera˛iune de sp„lare de bani a mafiei ruse∫ti.

Cred c„ autorit„˛ile rom‚ne ar trebui s„ se aplece cu aten˛ie asupra acestor aspecte semnalate ∫i s„ ia Ón calcul impactul pe termen lung al investi˛iilor prezentate. Avem ∫i a∫a foarte multe experien˛e triste legate de marile privatiz„ri realizate Ón defavoarea statului rom‚n, mult generatoare de corup˛ie.

Œn acest sens, este de notorietate v‚nzarea Societ„˛ii Na˛ionale de Telecomunica˛ii îRomtelecom“, poate cea mai mare escrocherie care a adus statului un prejudiciu de mai multe miliarde de dolari, privatizarea b„ncilor rom‚ne∫ti v‚ndute sub valoarea real„, e∫ecul penibil al privatiz„rii I.M.G.B., v‚ndut„ pe c‚teva sute de mii de dolari, privatizarea îComtim“ Timi∫oara, îRomcim“, îSidex“ Gala˛i, îAlro“ Slatina, îRulmentul“ Alexandria, îPetromidia“, îOltchim“ R‚mnicu V‚lcea, ∫i exemplele pot continua.

Termenii ∫i condi˛iile tranzac˛iei sunt defavorabile statului rom‚n, ale c„rui interese au fost l„sate la o parte de Guvernul Rom‚niei. Consecin˛ele v‚nz„rii pe nimic a unor importante societ„˛i strategice genereaz„ bani pu˛ini la buget ∫i, implicit, consecin˛e greu suportate de popula˛ie, poate singura care Óncearc„ cu greu s„ acopere îg„urile negre ale bugetului“.

Ne afl„m de 13 ani Óntr-o tranzi˛ie Ón care toat„ lumea este con∫tient„ de faptul c„ este nevoie de o economie de pia˛„, dar nu o economie îca la pia˛„“, Ón care interesele de grup sunt puse aproape Óntotdeauna Ónaintea intereselor statului ∫i a drepturilor cet„˛enilor.

Ioan Sonea

#122057

îCampanii paralele — ˛inta aceea∫i!“

Multele miliarde alocate pentru propagand„ Ón favoarea modific„rilor Constitu˛iei devin fonduri de propagand„ Ón favoarea P.S.D. ∫i aliatului la guvernare, U.D.M.R.

Peste tot se vorbe∫te de Constitu˛ia Guvernului P.S.D. Adev„r gr„ie∫te gura p„c„tosului; Constitu˛ia propus„ nu este o Constitu˛ie a Rom‚niei, ci este o constitu˛ie de partid. Este Constitu˛ia care hot„r„∫te c„ baronii de partid ∫i de stat care au dob‚ndit bunuri ∫i averi Ón mod ilicit le pot folosi f„r„ griji de-acum, protejate fiind de noua lege. Nimeni ∫i nimic nu se mai poate atinge de averi, pentru c„ ace∫ti Ómbog„˛i˛i peste noapte pot deveni duci, con˛i, prin˛i, ∫i articolul nu permite s„ te atingi de cineva pe criterii de clas„.

Noua lege nu face dec‚t s„ legalizeze propriet„˛ile, Ón special Ón Ardeal, dob‚ndite de c„tre str„ini, p‚n„ acum Ón afara legii Ón Rom‚nia, la fel cum se cerea ofi-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 cializarea prostitu˛iei pentru c„ bordelurile existau de mult. Nici o diferen˛„!

Dup„ ce rom‚nii au fost îexila˛i“ din Harghita-Covasna ∫i limba rom‚n„, considerat„ îobiect de tortur„ pentru maghiari“, aproape exclus„ de c„tre o serie de cet„˛eni ai Rom‚niei, iat„ c„ vine legea suprem„ care legalizeaz„ exclusivismul ∫i discriminarea.

Dac„ ast„zi îsemnificativ“ Ónseamn„ 20%, m‚ine poate fi 10%, apoi 5% etc. Miliardele pentru inscrip˛ii bilingve au fost Ónregistrate Ón buget ca ∫i cheltuieli pentru siguran˛a circula˛iei. Afl„m, astfel, c„ ma∫inile citesc ungure∫te cu farurile. Repede au uitat îrom‚nii verzi“ din P.S.D. c„ drapelul rom‚nesc a fost c„lcat Ón picioare ∫i Ón locul lui Ón„l˛at drapelul ungar. ™i tot timpul ni s-a cerut s„ fim Óng„duitori ∫i la∫i.

Prin Constitu˛ia nou„, cet„˛eni de oriunde din U.E., nerom‚ni, pot fi îale∫i“ conform legilor organice care vor veni din inspira˛ia P.S.D.-ist„, pentru c„ tot se poate considera c„ Rom‚nia este Noul Babilon. ™i se consacr„ acest lucru prin Constitu˛ie, la fel cum se legifereaz„ deja c„ Ón Rom‚nia exist„ economie de pia˛„ func˛ional„. Desigur, exist„ pia˛a drogurilor, a pilelor, pia˛a rela˛iilor, capitalismul de cumetrie, vorba primului cet„˛ean al Rom‚niei, care sunt cu adev„rat func˛ionale ∫i aduc mul˛i bani. Totul se t‚rguie∫te Ón pia˛a prostitu˛iei.

Astfel de exemple de Ónnoiri Ón prima carte a ˛„rii se mai pot da. Dar campania continu„. Prefec˛ii amenin˛„ c„ îbugetul de anul viitor va fi Ómp„r˛it Óntre localit„˛i Ón func˛ie de prezen˛a la vot“, îacolo unde prezen˛a la urne nu va fi satisf„c„toare, cei vinova˛i vor fi demi∫i“, referendumul le ofer„ prefec˛ilor posibilitatea de a-∫i dovedi îcapacit„˛ile manageriale“, directorii de ∫coli care nu vor realiza planul la num„rul de voturi de la p„rin˛ii pe care copiii trebuie s„-i l„mureasc„ de importan˛a votului vor fi sanc˛iona˛i. (Œmi amintesc de vremea c‚nd eram trimis acas„ de la ∫coal„ cu amenin˛area c„ dac„ nu-mi l„muresc p„rin˛ii s„ se Ónscrie Ón Óntov„r„∫ire pot s„-mi iau adio de la colegi). Azi, directorii vor acorda puncte Ón plus dirigin˛ilor cu rezultate bune la votul p„rin˛ilor.

Œn acela∫i timp, îaliatul“ nu doarme, nu se odihne∫te. Trebuie exploatat„ clipa. Reprezentan˛ii U.D.M.R. declar„ peste tot marele pas spre vest, adic„ spre Budapesta, al rom‚nilor, prin votarea hibridului Ón care NU se Ónlocuie∫te cu DA, IAR prin ™I, dar nu uit„ s„ spun„ c„, de exemplu, Ón jude˛ul Mure∫, unde maghiarii sunt Ón propor˛ie de 40%, Ón justi˛ie doar 10% dintre judec„tori ∫i doar 1% dintre procurori vorbesc ungure∫te, lucru inadmisibil pentru maghiari ∫i, deci, trebuie repede realizat„ norma de 40%. Afar„ cu rom‚nii care nu ∫tiu maghiara din justi˛ie, par a spune, ∫i propun rezervarea posturilor pentru vorbitori de maghiar„, adic„ maghiari.

Tot acum se d„ b„t„lia pentru statutul fi„rii Secuilor, prin care se dore∫te constituirea unor institu˛ii administrative ∫i politice pe criterii etnice Ón cadrul statului rom‚n.

Campania U.D.M.R., Ón paralel cu cea a P.S.D., aduce Ón prim-plan mereu ∫i mereu situa˛ia celor î13 generali ai libert„˛ii“, altfel rela˛iile rom‚no-ungare, respectiv dintre P.S.D. ∫i U.D.M.R. fiind Ómpov„rate Ón continuare. Nici o leg„tur„ cu ∫antajul politic.

Tot acum a fost pus la punct acordul de aplicare Ón Rom‚nia a legii facilit„˛ilor pentru maghiari, Ómbun„t„˛it, o

lege str„in„ de Rom‚nia, ∫i este Ón plin„ desf„∫urare b„t„lia pentru separarea universit„˛ii clujene.

Iat„ deci, dou„ tipuri de campanie pe banii contribuabilului rom‚n, care conduc la acela∫i rezultat: subordonarea majorit„˛ii at‚t economic, c‚t ∫i social-politic unor interese obscure a dou„ grupuri de interese care ∫i-au dat m‚na peste groapa Rom‚niei — P.S.D. ∫i U.D.M.R.

Festivitatea de Ónmorm‚ntare are invita˛i speciali, fo∫ti ∫i viitori colaboratori ai U.D.M.R. la guvernare — P.D. ∫i P.N.L., care ˛in isonul la sfin˛irea Constitu˛iei sub deviza: îConstitu˛ia a murit! Tr„iasc„ Constitu˛ia!“

Ion Mogo∫

#127023

Unul dintre subiectele cele mai dezb„tute at‚t de oamenii politici, c‚t ∫i de pres„ ∫i societatea civil„ se refer„ la leg„tura existent„ Óntre etic„ ∫i autoritatea public„. Pe scurt, se subliniaz„ imperativul responsabilit„˛ii, r„spunderii, solidarit„˛ii ∫i conformit„˛ii ac˛iunilor statului fa˛„ de realit„˛ile sociale.

Consider c„ aceast„ dezbatere este mai ampl„ ∫i are Ón vedere, Ón fapt, rolul statului ∫i al guvern„rii. Numai Ón momentul Ón care acest rol va fi pe deplin Ón˛eles at‚t de c„tre autoritatea public„, c‚t ∫i de c„tre oricare cet„˛ean al Rom‚niei se va putea pune Óntr-adev„r problema eticii ∫i a responsabilit„˛ii Ón politic„.

Deoarece timpul acordat nu Ómi permite, nu voi detalia perspectiva teoretic„ asupra statului ∫i guvern„rii Óntr-un sistem democratic. Doresc totu∫i s„ subliniez faptul c„ trebuie s„ Ón˛elegem c„ statul nu reprezint„ o entitate natural„, ci una creat„ artificial de c„tre indivizi. Individul este fundamentul originii autorit„˛ii publice ∫i indivizii sunt cei care compun institu˛iile autorit„˛ii publice. Prin urmare, trebuie Ón˛eles c„ nu putem vorbi despre etic„ ∫i responsabilitate Ón mod abstract, ci despre etica ∫i responsabilitatea individului.

Numai printr-o bun„ Ón˛elegere a acestei realit„˛i, m„surile legislative, precum Legea func˛ionarului public, adoptate Ón acest scop, vor avea aplicabilitate efectiv„.

At‚ta timp c‚t angajatul public, pentru c„ astfel trebuie definit func˛ionarul public, va considera c„ dispune de privilegiul de a nu Ó∫i Óndeplini obliga˛iile profesionale ∫i de a afi∫a o arogan˛„ demn„ de Ora∫ul Interzis, de asemenea, at‚ta timp c‚t cet„˛eanul rom‚n va tolera, Ón ne∫tiin˛„ de cauz„ sau cu bun„voie, aceste sfid„ri, Ónseamn„ c„ rolul statului nu a fost bine Ón˛eles.

Chestiunea este mult mai complicat„ dec‚t pare la prima vedere, pentru c„ o astfel de situa˛ie ofer„ indicii clare despre informarea insuficient„ a societ„˛ii civile, dar ∫i despre slaba preg„tire a angaja˛ilor din domeniul public.

Responsabilitatea ∫i etica politic„ nu reprezint„ ceva natural, Ónn„scut, ci ceva care trebuie dob‚ndit, cultivat sau impus fie prin educarea func˛ionarului public Ón acest sens, fie prin constr‚ngeri, de c„tre o societate mai bine informat„ ∫i mai bine educat„ Ón sensul democra˛iei participative.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003

Alexandru Octavi St„nescu

#130779

Tema: îRestructurarea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale — prezent ∫i perspectiv„“.

De peste un deceniu, Rom‚nia Ó∫i concepe ∫i Ó∫i construie∫te viitorul pe o singur„ op˛iune vital„ pentru securitatea sa — integrarea european„ ∫i euroatlantic„.

Dintre toate ˛„rile candidate, Rom‚nia de˛ine, Ón r‚ndul popula˛iei ∫i armatei, cel mai mare procentaj al orient„rii pro NATO. Explica˛ia adeziunii na˛ionale ferme la aceast„ op˛iune politic„ ∫i militar„ este de Ón˛eles: fiecare cet„˛ean al Rom‚niei consider„ c„ locul nostru este Ón NATO, al„turi de toate ˛„rile de care se leag„ trecutul ∫i prezentul rom‚nesc ∫i de care va depinde Óntr-o mare m„sur„ ∫i configurarea viitorului, pentru c„ for˛a alian˛ei, unitatea ∫i securitatea continentului european se bazeaz„ pe un sistem de valori care sunt ∫i ale noastre.

Ca ˛ar„ care niciodat„ Ón existen˛a sa nu a generat conflicte ∫i tensiuni Ón jur, ci s-a afirmat ca un factor generator de securitate, Rom‚nia este, prin armata sa, un garant al p„cii ∫i stabilit„˛ii Ón regiune.

Dup„ momentul Praga din noiembrie 2002, Rom‚nia se prezint„ ca un partener puternic ∫i unitar care a Óndeplinit standardele euroatlantice fixate care ac˛ioneaz„ deja nu doar ca partener, ci ∫i ca un veritabil membru al alian˛ei.

Procesul amplu de formare ∫i dezvoltare a unei armate moderne, suple, flexibile, cu capacitate opera˛ional„ de ac˛iune, interoperabil„ cu armatele statelor membre NATO, gata de a Óndeplini misiuni de orice gen, inclusiv de men˛inere a p„cii, a atins un stadiu avansat.

Œn urma analizei resurselor disponibile, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale a decis concentrarea eforturilor pe 13 direc˛ii prioritare pentru a accelera procesul de reform„ a armatei. Aceste obiective pe termen scurt ale domeniului militar au inclus: managementul carierei militare; reconversia personalului; sistemul integrat de planificare; ASOC (Sistemul de supraveghere a spa˛iului aerian); sistemul de bugete multianuale; STAR (Sistemul de transmisiuni al Armatei Rom‚niei); participare la PfP; Ónv„˛area limbii engleze; preg„tirea subofi˛erilor; restructurarea for˛elor; concep˛ia privind achizi˛iile ∫i strategia coerent„ Ón domeniul Ónzestr„rii; for˛e pentru misiuni ∫i exerci˛ii NATO/PfP.

Restructurarea armatei este o necesitate ∫i nu trebuie motivat„ ca o cerin˛„ pentru intrarea Ón NATO. Obiectivul ei const„ Ón transformarea institu˛iei militare dintr-o for˛„ de ap„rare Óntr-una de securitate ∫i cooperare, care s„ poat„ contribui la stabilitatea p„r˛ii de sud-est a Europei. De aceea, a∫a cum am ar„tat, reforma Ón armat„ a cuprins Óntregul spectru al fenomenului militar.

Œn ceea ce prive∫te structura for˛elor, finalitatea reformei va consta Ón crearea unei armate 100% profesionist„, compus„, la sf‚r∫itul anului 2007, din 75 mii de militari ∫i 15 mii de civili.

Œn prima faz„, care a debutat Ón anul 2000 ∫i se va Óncheia la sf‚r∫itul acestui an, se urm„re∫te restructurarea ∫i opera˛ionalizarea structurii de for˛e la nivelul cerin˛elor minime impuse de necesitatea asigur„rii unei capacit„˛i defensive credibile ∫i a nivelului de interoperabilitate planificat ∫i asumat de Rom‚nia.

Faza a doua (2004-2007) se refer„ la modernizarea Ónzestr„rii ∫i continuarea realiz„rii capacit„˛ii opera˛ionale a structurilor armatei. Œn aceast„ etap„ se va pune accent pe finalizarea unor programe majore de Ónzestrare ∫i ini˛ierea de programe noi, Ón scopul moderniz„rii Ónzestr„rii cu tehnic„ de lupt„ ∫i echipamente de sprijin specifice c‚mpului de lupt„ al secolului XXI.

Aderarea la Tratatul Organiza˛iei Atlanticului de Nord, anul viitor, va reprezenta pentru Armata Rom‚niei o nou„ provocare ∫i, totodat„, asumarea de noi responsabilit„˛i. Una dintre acestea const„ Ón reprezentarea Armatei Rom‚niei Ón cadrul structurilor de conducere ale NATO la Bruxelles, Mons, Napoli ∫i altele. Œn acest sens, a fost demarat deja un amplu proces de selec˛ie a celor mai buni profesioni∫ti care vor Óncadra cele aproximativ 160 de posturi repartizate ˛„rii noastre.

De asemenea, Ón Planul de ac˛iuni prioritare pentru preg„tirea ader„rii la NATO a fost inclus„, ca prioritate, participarea la opera˛iuni Ón sprijinul p„cii, ac˛iuni care vor continua ∫i Ón calitate de membru al alian˛ei.

Apreciat ast„zi ca bun de evaluatorii alian˛ei, stadiul restructur„rii armatei ne confirm„ c„ Parteneriatul pentru Pace a reprezentant o ∫ans„ unic„ de valorificare la maximum a resurselor colabor„rii cu statele membre NATO ∫i partenere, de apropiere a armatei noastre de standardele armatelor alian˛ei.

Este impresionant efortul general al armatei Rom‚niei din Óntreaga perioad„ 1990-2003, Ón condi˛iile austerit„˛ii bugetare ∫i ale aloca˛iilor cel mai adesea insuficiente. Factorii de decizie politic„ din armat„ au reu∫it cu succes implementarea m„surilor privind reforma structural„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 Conducerea politic„ a ˛„rii Ó∫i asum„ r„spunderea costurilor ader„rii, Ón˛eleg‚nd ∫i explic‚nd, totodat„, popula˛iei c„, pe termen lung, o asemenea investi˛ie Ón propria armat„, ca membr„ a unui sistem colectiv de securitate, este eficient„ din punct de vedere al costurilor ∫i benefic„ Ón planul dezvolt„rii economice ∫i sociale.

Aurel Daraban

#136025

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œntr-o democra˛ie Ón construc˛ie, cum este cea rom‚neasc„, reprezentan˛ii opozi˛iei noastre ar trebui s„-∫i str‚ng„ r‚ndurile, s„ se manifeste constructiv, s„ dovedeasc„ imagina˛ie, dar ∫i pragmatism, pentru a accede la cota de credibilitate pe care s„ o impun„ Ón fa˛a electoratului. M„car aceste minime cerin˛e ar trebui s„ le eviden˛ieze ∫i s„ nu se manifeste politicianist, acuz‚nd mereu partidul de guvern„m‚nt.

Dup„ ce au strigat luni Ón ∫ir c„tre guvernan˛i pentru te miri ce, iat„ c„ acum firava noastr„ opozi˛ie, prin reprezentan˛ii P.D.-ului ∫i ai P.N.L.-ului, au g„sit, zic ei, o nou„ g„selni˛„ de acuzare — partidul de guvern„m‚nt Ó∫i face Ón perioada referendumului ∫i a vot„rii noii Constitu˛ii Ón 19 octombrie a.c. campanie electoral„.

Este, dac„ vre˛i, o concluzie aiuritoare ∫i neserioas„ care dovede∫te Ónc„ o dat„, cu claritate, c„ actuala opozi˛ie nu numai c„ are semnele echivocului, manifest„rii infantile ∫i crizei de identitate, dar dovede∫te de departe c„ nici nu poate emite preten˛ii pentru o alternativ„ politic„.

La urma urmei, este o misiune politic„ a partidului de guvern„m‚nt s„ asigure succesul referendumului, care s„ confirme noua Constitu˛ie, iar strategia de preg„tire riguroas„ a acesteia, de informare a cet„˛enilor, de organizare a ac˛iunii Ón sine, este Ón r„spunderea ∫i gestionarea Guvernului.

Evident, obiectivul P.S.D. ∫i al Guvernului este foarte clar: acela de a folosi banii pe care Ói are la dispozi˛ie pentru a realiza mobilizarea la vot, pentru a transmite informa˛iile necesare, astfel Ónc‚t cei mai mul˛i dintre cet„˛enii Rom‚niei cu drept de vot s„ se poat„ prezenta pentru a-∫i exprima punctul de vedere Ón leg„tur„ cu acest text.

Asemenea lucruri nu Ónseamn„ nici pe departe campanie electoral„, ci reprezint„, pur ∫i simplu, intrarea Ón normalitate, c„ci, odat„ adoptat„, Constitu˛ia va permite trecerea la o nou„ etap„ Ón dezvoltarea Rom‚niei ∫i apropierea sa de Uniunea European„.

Din p„cate, Ónc„ o dat„ opozi˛ia noastr„ dovede∫te c„ este slab„ ∫i c„ nu are nici un fel de solu˛ii, fiind, deocamdat„, total neproductiv„ pentru politica ˛„rii.

Dac„ Ón asemenea momente cruciale, opozi˛ia se manifest„ cum se manifest„, putem conchide c„ atitudinea ei este descalificant„, fiind demn„, Ón schimb, pentru t„ietorii de panglici preelectorale.

Dan Bruda∫cu

#138417

Œntreaga pres„ local„ ∫i o parte a celei centrale a prezentat vineri, 3 octombrie a.c., pe larg, o situa˛ie incredibil„ care se petrece la Cluj-Napoca.

Vasile Soporan, prefectul jude˛ului Cluj, a proferat public amenin˛„ri la adresa domnului Gheorghe Funar, primarul municipiului re∫edin˛„ de jude˛. Nici mai mult, nici mai pu˛in, crez‚ndu-se probabil c„ nu este prefect Óntr-un stat democratic, ci prim-secretar Óntr-un regim de dictatur„, Vasile Soporan a decis s„ Ól aresteze pe cel pe care clujenii l-au ales de trei ori consecutiv ca primar.

Vasile Soporan ∫i clica P.S.D. sunt extrem de sup„ra˛i pentru c„ nu l-au putut determina pe edilul-∫ef al municipiului s„ Ónchid„ ochii la ho˛iile repetate, precum ∫i la Ónc„lc„rile grave ∫i sfid„rile legii din partea reprezentan˛ilor puterii. Totodat„, aparent exigentul prefect al jude˛ului Cluj este un plagiator dovedit, dar ∫i unul dintre cei care sfideaz„ ∫i Óncalc„ legea, aplic‚nd-o dup„ bunulplac ∫i potrivit comenzilor de partid.

Av‚nd Ón vedere aceste fapte grave, f„r„ precedent Óntr-un stat democratic, vom sesiza organismele interna˛ionale, precum ∫i ambasadele statelor membre ale Uniunii Europene ∫i NATO pentru a le face con∫tiente c„ se fac p„rta∫e la reinstaurarea dictaturii partidului unic Ón Rom‚nia.

Atacurile nedemne ∫i amenin˛„rile directe, f„r„ ru∫ine, pe care le face reprezentantul Guvernului Ón jude˛ul Cluj sunt posibile numai datorit„ sprijinului politic f„˛i∫ de care se bucur„ Vasile Soporan.

Fapt la fel de grav consider„m ∫i modul slugarnic Ón care comandantul Inspectoratului Jude˛ean de Poli˛ie Cluj, personaj corupt, Ón str‚ns„ leg„tur„ cu lumea interlop„, Ón special cu valuti∫tii ∫i v‚nz„torii de aur, care ∫i-a ar„tat disponibilitatea de a aplica amenin˛„rile proferate de prefect.

O ˛ar„ Ón care persoanele alese Ón mod democratic Ón demnit„˛i publice, ca ∫i cea de primar, pot fi amenin˛ate de persoane iresponsabile doar pe motivul c„ partidul de guvern„m‚nt s-a remarcat prin subminarea democra˛iei, Ónc„lcarea legilor ∫i corup˛ie, este o ˛ar„ care se condamn„ singur„ la marginalizare, sacrific‚ndu-∫i interesele Ón privin˛a integr„rii europene ∫i euroatlantice.

Cer primului-ministru s„ fac„ dovada c„ partidul pe care Ól conduce nu tolereaz„ asemenea apuc„turi de prim-secretar comunist, dispun‚nd demiterea, Ón cel mai scurt timp, at‚t a prefectului Vasile Soporan, c‚t ∫i a lui Teodor Pop-Pu∫ca∫, umila sa slug„ din fruntea Inspectoratului Jude˛ean de Poli˛ie.

Cristian Sandache

#140912

## îFanteziile domnului Varujan Vosganian“.

Recent, domnul Varujan Vosganian, membru Ón Biroul Na˛ional al P.N.L., afirma la Cluj c„ P.S.D. ar avea interesul s„ men˛in„ marea mas„ a electoratului Ón s„r„cie ∫i c„, nu Ón ultimul r‚nd, forma˛iunea condus„ de c„tre domnul Adrian N„stase nu ar fi de acord cu formarea unei clase de mijloc Ón Rom‚nia, Óntruc‚t aceasta nu ar fi u∫or de p„c„lit.

Apar surprinz„tor de simpliste asemenea alega˛ii venite din partea unui politician, altminteri articulat ∫i bun cunosc„tor al fenomenelor economice, unul dintre actorii scenei politice rom‚ne∫ti actuale Ón care, pe bun„ dreptate, regretatul critic literar Lauren˛iu Ulici vedea un practicant al unui discurs ce nu las„ nici o ∫ans„ limbajului de lemn.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 Febrilitatea luptei politice i-a anulat (se pare) domnului Vosganian orice urm„ de obiectivitate, iar, Ón cazul de fa˛„, Domnia sa s-a dovedit a fi prizonierul unor cli∫ee ce amintesc de lozincile proletcultiste ale anilor ’50.

Nimeni nu mai poate avea asemenea scopuri, domnule Vosganian, Óntruc‚t a∫a ceva nu mai poate fi posibil, dat fiind contextul socio-economic european ∫i nu numai. Asist„m la o cu totul altfel de dinamic„, iar P.S.D.-ul ar fi un partid Ómpotriva vremurilor dac„ ar avea asemenea planuri.

Cum nu este (dec‚t Ón viziunea dumneavoastr„ voit catastrofic„), ce-a˛i spune dac„, de pild„, vi s-ar reaminti faptul c„, Ón perioada 1997-2000, r„stimp Ón care a˛i de˛inut func˛ia de senator de Ia∫i, ales pe listele C.D.R., v-a˛i remarcat mai mult prin absen˛„ ∫i unele interviuri televizate?!

Dar probabil c„ a˛i fost mult prea ocupat cu elaborarea celebrului program economic pentru Moldova — program C.D.R. — de care Óns„ nu s-a mai auzit nimic... Sau s-o fi aplicat, dar cu efectele pe care le cunoa∫tem. Œn rest, s„ auzim numai de bine.

Liana Elena Naum

#142823

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, îŒmpreun„ pentru Europa“.

Interven˛ia mea de ast„zi semnaleaz„ faptul c„ Óntreaga clas„ politic„ rom‚neasc„ este responsabil„ Ón aceste zile de viitorul ˛„rii noastre.

Rom‚nia se afl„ Óntr-un ∫ir de transform„ri reale ∫i Óntr-un intensiv proces de integrare Ón structurile euroatlantice. Am reu∫it s„ dovedim p‚n„ Ón prezent c„ ne dorim cu adev„rat s„ fim al„turi de marile democra˛ii ale lumii ∫i suntem convin∫i c„ acolo ne este locul.

Eu, ca deputat al Partidului Social Democrat, sunt m‚ndr„ c„ fac parte din partidul care se afl„ la guvernare ∫i cred c„ putem fi lua˛i drept exemplu de maturitate Ón g‚ndire ∫i fapte politice prin ceea ce am reu∫it s„ realiz„m p‚n„ Ón prezent.

Nu vreau s„ spun c„ am rezolvat toate problemele ˛„rii ∫i am f„cut toate reformele, dar statisticile arat„ clar c„ Ón Rom‚nia exist„ o stabilitate ∫i o evolu˛ie Ón toate domeniile.

## Stima˛i colegi,

Anul 2007 nu este departe, iar noi, ale∫ii oamenilor, avem obliga˛ia fa˛„ de ˛ar„ ∫i fa˛„ de colegii no∫tri din Uniunea European„ s„ demonstr„m c„ dorim cu adev„rat s„ fim Ómpreun„. Œmpreun„ pentru Europa. Acesta este Óndemnul meu pentru Óntreaga clas„ politic„, ∫i nu cred c„ putem s„ rat„m aceast„ ∫ans„; nu avem dreptul s„ o irosim, pentru c„ atunci c‚nd vom ajunge Ón toamna lui 2007 va trebui s„ privim Ón urm„ cu demnitate, nu cu regrete ∫i dezam„giri c„ nu am f„cut ceea ce trebuia.

Reforma constitu˛ional„ este o responsabilitate a Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti, nu numai a P.S.D. De aceea, v„ Óndemn, Ónc„ o dat„, stima˛i colegi, s„ explica˛i oamenilor de ce este important ca pe 19 octombrie s„ fie prezen˛i la referendum ∫i s„ voteze pentru noua Constitu˛ie a Rom‚niei.

Absenteismul la referendum nu ar fi problema unui singur partid politic, ci mai degrab„ un dezinteres pentru

integrare. Œn dou„ s„pt„m‚ni, va trebui s„ demonstr„m dac„ suntem preg„ti˛i pentru integrare, idee care cred c„ ne une∫te pe to˛i, indiferent din ce partide facem parte, cu at‚t mai mult cu c‚t noua Constitu˛ie st„ sub semnul integr„rii.

Un vot pentru noua Constitu˛ie Ónseamn„ ∫i un vot pentru Europa, ∫i numai a∫a vom demonstra c„ ne dorim cu to˛ii s„ mergem Ómpreun„ pentru Europa.

Codrin ™tef„nescu

#145060

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Deseori mi-a fost dat s„ asist la declara˛ii dintre cele mai oportuniste, Óns„ cea a domnului Cozmin Gu∫„, referitoare la Revolu˛ia din Decembrie 1989, exceleaz„ Ón imoralitate, inconsisten˛„, fantezism ∫i profan.

Este inadmisibil ca un neini˛iat, asemenea membrilor a∫a-zisei forma˛iuni pe care o conduce, îIni˛iativa 2003“, care nu are nici un fel de personalit„˛i, cu at‚t mai pu˛in dintre cele legate de momentul Decembrie 1989, s„ abordeze un subiect despre care nu de˛ine nici cele mai elementare cuno∫tin˛e.

Dac„ domnul Gu∫„ era un empirist Ón subiectul Revolu˛ie 1989, atunci poate c„ informa˛iile sale, acum, la 14 ani de la revolu˛ie, aveau titlu de revela˛ie, put‚nd vorbi de un subiect nou, Óns„ simpla calitate de fost secretar general al P.S.D. nu Ól calific„ nici m„car s„ se pronun˛e, ∫i cu at‚t mai pu˛in s„ denigreze acel moment.

Œn calitate de lider al unei uniuni de revolu˛ionari, am Óntrebat organiza˛ia de revolu˛ionari din C‚mpia Turzii dac„, printre membrii s„i, se reg„se∫te ∫i revolu˛ionarul Cozmin Gu∫„. Mi s-a r„spuns scurt ∫i f„r„ ezitare c„ numele acestuia le este complet necunoscut ∫i c„ nu a fost prezent pe baricadele din acea zon„.

Œn alt„ ordine de idei, m„ a∫teptam ca la desprinderea din P.S.D., domnul Gu∫„ s„ abordeze subiecte îtari“, dar nu a∫ fi prev„zut ca acesta, Ón dorin˛a de a-∫i face sim˛it„ prezen˛a pe arena politic„, s„ filozofeze Ón acest mod pe teme care Ól descalific„ direct.

De aceea, cererea sa de a primi scuze din partea domnului pre∫edinte Ion Iliescu este total nejustificat„, cel care ar trebui s„ fie absolvit de inep˛iile aruncate Ón mass-media fiind chiar autorul acestora, Cozmin Gu∫„. Cu aceast„ ocazie, el trebuie s„ cear„ scuze Ón mod public participan˛ilor la revolu˛ie, p„rin˛ilor care ∫i-au pierdut copiii, copiilor r„ma∫i orfani, invalizilor, tuturor celor care au crezut ∫i au luptat cu inima deschis„ pentru schimbarea regimului comunist.

Ajung astfel la concluzia c„ fostul meu coleg r‚vne∫te doar la consolidarea unei imagini publice vandabile proasp„tului cuplu Stolojan — B„sescu, adic„ noului C.D.R. 2003.

Regret s„ constat involu˛ia unui fost coleg pe care Ól consideram un lider al genera˛iei tinere ∫i care a dezam„git prin promovarea unor atitudini neprincipiale, corelate cu abordarea subiectelor menite s„ aduc„ exclusiv publicitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003

™tefan L„p„dat

#147534

î™tefan Odobleja, Óntemeietorul ciberneticii teoretice generalizate“.

Œntemeietorul ciberneticii teoretice generalizate, medicul ™tefan Odobleja, autorul lucr„rii îPsychologie consonantiste“, s-a n„scut la 14 octombrie 1902 Ón comuna Izvorul Ane∫tilor, jude˛ul Mehedin˛i. Urmeaz„ clasele primare Ón satul natal, iar cursurile liceale la îTraian“, Drobeta-TurnuSeverin.

Œntre anii 1922 ∫i 1928 a fost student al Facult„˛ii de medicin„ din Bucure∫ti, ca bursier al Institutului medicomilitar, dup„ care func˛ioneaz„ ca medic militar Ón garnizoanele Br„ila, Turnu-Severin, Lugoj etc.

Colaboreaz„ la diferite reviste medicale din ˛ar„ ∫i public„ Ón limba francez„ îLa Phonoscopie“, Editura G. Dion, Paris, 1925, apoi îPsyghologie consonantiste“, dou„ volume — 887 pagini, 300 figuri, Editura Maloine, Paris, 1938 (al doilea volum Ón primele luni ale anului 1939), tot Ón limba francez„, evident.

Fonoscopia este o nou„ metod„ de explorare clinic„, aplicabil„ la delimitarea cordului ∫i ficatului, la delimitarea uterului gravid ∫i Ón special indicat„ pentru depistarea ∫i urm„rirea colec˛iilor pleurale ∫i pericardice.

Dup„ numeroase experien˛e de fizic„ acustic„ ∫i dup„ un mare num„r de verific„ri clinice, mediul militar mehedin˛ean a pus la punct tehnica metodei. Œn cartea sa îFonoscopia“, paginile 136-140, doctorul Odobleja ∫i-a expus constat„rile asupra procedeului IacobsonDanielopolu, ∫i s„ men˛ion„m c„ Óndr„zneala de a spune adev„rul i-a atras t‚n„rului medic militar, chiar Ón limitele condescenden˛ei, o ripost„ ∫i represalii pu˛in academice din partea savantului profesor care, precum se pare, se considera ∫i dorea s„ fie infailibil.

Doctorul Odobleja a c„utat s„ stabileasc„ ∫i principiul fizic pe care se Óntemeiaz„ metoda sa de explorare, ajung‚nd la concluzia c„ propagarea sunetelor nu este Ón func˛ie numai de mediul preferen˛ial, selectiv printr-una, numit mediu. Exist„, a∫adar, o electivitate de propagare care implic„ un fel de acord Óntre sunetul propagat ∫i mediul propagator.

Faptul merit„ a fi men˛ionat, fiindc„ acela∫i principiu, al acordului selectiv, se g„se∫te la temelia îPsihologiei consonantiste“ pe care medicul mehedin˛ean o public„ Ón 1938, cu zece ani Ónaintea îCiberneticii“ lui Norbert Wiener.

Fonoscopia este aceea care a Óndrumat g‚ndirea doctorului Odobleja spre consonan˛„ ∫i consonantism. Lucrarea îLa Phonoscopie“ a primit premiul îMedic general dr. Papiu Alexandru“ pe anul 1935 (premiul era acordat celei mai meticuloase lucr„ri elaborate de un medic militar pe o perioad„ oarecare de ani).

La congresul interna˛ional al medicilor militari ˛inut la Bucure∫ti Ón iunie 1937, ™tefan Odobleja a f„cut o comunicare cu demonstra˛ii practice asupra fonoscopiei ∫i, Ón acela∫i timp, printr-un prospect distribuit participan˛ilor, a anun˛at apari˛ia iminent„ a lucr„rii îPsihologia consonantist„“ care, la acea dat„, era sub tipar.

îPsihologia consonantist„“ (1938) este axat„ pe teoria consonan˛ei. Autorul aduce dovezi; prudent ∫i rezervat, el concede totu∫i c„, pentru moment, teoria are nevoie de o

verificare mai ampl„. El sus˛ine Óns„ cu t„rie realitatea faptelor concrete, cristalizate Ón jurul ∫i cu ajutorul teoriei consonantiste; dualitatea riguroas„, simetria, dihotonomia, binaritatea, bivalen˛a, bipolaritatea, corelativitatea cu opozi˛ia, alternarea, circularitatea sau reversibilitatea, selectivitatea, specificitatea, transform„ri ∫i retransform„ri, ac˛iuni ∫i reac˛iuni, atrac˛ii ∫i repulsii, acorduri ∫i dezacorduri, unific„ri ∫i dedubl„ri etc.

Psihologia consonantist„ con˛inea toate principiile, toate ideile mai importante ale îCiberneticii“, care, cu acest titlu, se public„ sub semn„tura lui N. Wiener cu zece ani mai t‚rziu, Ón patria lui Edison. Medicul rom‚n a preconizat ma∫inizarea ∫i mecanizarea g‚ndirii.

S-a Ónt‚mplat ca din miile de speciali∫ti care au r„sfoit cartea doctorului ™tefan Odobleja cu atitudine de scepticism ∫i indiferentism s„ se g„seasc„ ∫i unul — numai unul singur — care nu numai c„ a Ón˛eles-o, ci i-a sesizat ∫i importan˛a. Ba Ónc„ a preluat de la medicul mehedin˛ean ∫i Óntreg entuziasmul ∫i elanul acestuia.

Acesta nu era nici psiholog ∫i nici medic. Era matematicianul Norbert Wiener. Convins de importan˛a procesului clinic Ón activitatea con∫tien˛„, Norbert Wiener ia Ón serios indica˛ia autorului rom‚n de a folosi reversibilitatea ca mijloc esen˛ial pentru ma∫inizarea g‚ndirii. El adopt„ ∫i multe alte idei din psihologia consonantist„ printre care: fizicismul, ma∫inismul etc.

Dou„ dintre cele mai marcante ∫i mai originale idei ale doctorului Odobleja devin dou„ din ideile centrale, fundamentale ale lui N. Wiener ∫i ale ciberneticii sale, cu ajutorul c„rora realizeaz„ ma∫inile de calcul electronic. Œn orice caz, experien˛ele lui Norbert Wiener, ma∫inile cibernetice, aduceau Ón 1948 o str„lucit„ confirmare experimental„ pentru cele mai multe dintre ideile inedite ∫i Óndr„zne˛e, avansate Ón anul 1938 de ™tefan Odobleja. Ma∫inile cibernetice au venit la timp Ón ajutorul ideilor consonantiste.

Cibernetica este teoria care a condus la realizarea ma∫inilor de calcul electronice; teoria care, la r‚ndul ei, fusese extras„ din psihologie ∫i neurofiziologie, extras„ nu din orice fel de psihologie, ∫i anume din psihologia fizicizat„, mecanizat„ ∫i ma∫inizat„, fundamentat„ clar ∫i categoric pe dualitate ∫i circularitate. ™i acest fel de psihologie nu era dec‚t Óntr-o singur„ carte a unui autor care se Ónt‚mplase s„ nu fie american, ci rom‚n, un european. Excep˛ie f„c‚nd de latura tehnic„, cibernetica lui N. Wiener, privit„ ca ∫tiin˛„ fundamental„ ∫i teorie general„ aplicabil„ la ma∫ini, om ∫i animale, este o reluare ∫i o dezvoltare sui generis a ideilor lui ™tefan Odobleja, o reluare at‚t de fidel„ Ónc‚t se poate spune c„ nimic nu este Ón îCibernetica“ din 1948 care s„ nu fi fost mai Ónainte cu zece ani Ón îConsonantica“ din 1938. Chiar homeostaza, modelul telecomunica˛iilor sunt ini˛iate Ón cartea medicului rom‚n. Iat„ o pagin„ senza˛ional„ Ón cartea ∫tiin˛ei ∫i un motiv de m‚ndrie pentru noi.

Admir„m crezul ∫tiin˛ific al doctorului Odobleja care, Ón 1938, Ón îPsihologia consonantist„“, a afirmat: îGra˛ie reversibilit„˛ii psiho-fizice noi putem s„ materializ„m actul crea˛iei. F„r„ Óndoial„, ma∫ina de inventat Ónc„ nu a fost creat„, dar noi putem Óntrevedea crearea ei pe cur‚nd“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 G‚nditor profund, logician de talie universal„, ™tefan Odobleja a fost ∫i un subtil poet al ideilor. Iat„-l pe filozoful—poet Ón acest distih:

îPrimul g‚nd ce-l are G‚ndul/

E G‚ndirea s-o-nt‚lneasc„“.

Marinache Vi∫inescu

#155300

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn programul de guvernare, P.S.D. a promis c„ va asigura protec˛ia social„ a familiilor ∫i persoanelor singure defavorizate.

Œn acest sens a fost adoptat„ Legea nr. 416/2001, cu modific„rile ∫i complet„rile aduse de mai multe acte normative, privind venitul minim garantat lunar ∫i ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛elor pe timp de iarn„.

Au fost inventariate aceste familii care fac obiectul prevederilor legii ∫i, a∫a cum prezenta ∫eful Guvernului Ón expunerea de motive la aprobarea Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pentru anul Ón curs, beneficiaz„ de acest ajutor aproximativ 590.000.

S-a f„cut o propagand„ ca o mare victorie a politicii social-democrate privind efectele acestei legi. Fostul ministru al muncii ∫i solidarit„˛ii sociale, Marian S‚rbu, Ón vizitele pe care le f„cea Ón jude˛e, le spunea primarilor c„ prin efectul acestei legi nu au cum s„ mai piard„ alegerile ∫i c„ vor r„m‚ne Ón func˛ii p‚n„ la dispari˛ia lor pe cale natural„. P‚n„ aici, toate bune ∫i frumoase, teoretic au considerat-o ca pe o mare victorie ∫i atractiv„ pentru beneficiari, mai ales c„ aceast„ lege Óncurajeaz„ nemunca.

Aplicarea legii este un calvar pentru cet„˛enii defavoriza˛i de soart„, ei fiind la cheremul primarilor P.S.D., care interpreteaz„ legea dup„ bunul-plac. De∫i beneficiarii ajutorului

social Ó∫i presteaz„ obliga˛iile de a lucra 72 ore Ón interes local, drepturile le primesc cu Ónt‚rziere de 4-5 luni.

Œn localit„˛ile Ón care baronii locali sunt ac˛ionari la societ„˛ile comerciale, reprezentan˛i ai Partidul Social Democrat, Ón Ón˛elegere cu primarii, au folosit beneficiarii ajutorului social s„ presteze obliga˛iile Ón societ„˛ile lor (cazul îHorticons“ Fete∫ti — proprietatea unui grup de ac˛ionari printre care se num„r„ ∫i fiul pre∫edintelui P.S.D. Ialomi˛a, Gheorghe Savu).

Plata ajutorului social c„tre cet„˛enii ajun∫i Ón situa˛ia de asista˛i social s-a f„cut adeseori Ón natur„ (conserve de diferite tipuri, unele dintre ele alterate). Cazul a fost semnalat la cabinetul meu de cet„˛eni ai municipiului Fete∫ti. Protestele oamenilor nu au fost luate Ón seam„.

Distribuirea ajutorului social este un calvar, se am‚n„ de la o s„pt„m‚n„ la alta, ajung‚ndu-se la intervale de luni de zile. Beneficiarii, pe bun„ dreptate, au recurs la proteste, unele chiar violente, de fiecare dat„ folosesc for˛ele de ordine s„-i alunge de la prim„rii, iar Ón disperare de cauz„ vin la noi ∫i ne implor„ s„-i sc„p„m de aceste îSatane“, care i-au adus Ón aceast„ situa˛ie.

Audien˛ele la primari sunt imposibile, nu se poate ajunge la ei sub nici o form„. Œn toate localit„˛ile din jude˛ Ón zilele planificate (de∫i sunt diferite) se invoc„ plecarea lor la jude˛ (Prefectura, Consiliul Jude˛ean). Cei care sunt pu∫i s„ aplice legea ajutorului social au ajuns ∫i ei la concluzia c„ ea a fost bun„ doar pentru imagine.

De altfel, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Ialomi˛a, Gheorghe Savu, a f„cut o declara˛ie politic„ Ón pres„ c„ renun˛„ la voturile celor defavoriza˛i, dec‚t s„ mai pl„teasc„ ajutorul social.

Atunci, cum r„m‚ne cu declara˛ia ex-ministrului muncii ∫i solidarit„˛ii, care spunea c„ aceast„ lege le aduce îeternizarea“ Ón func˛ia de primari ∫i consilieri?

Adev„rul este c„ arogan˛a ∫i dispre˛ul reprezentan˛ilor puterii actuale vizavi de popula˛ia din ce Ón ce mai s„rac„, adus„ la limita subzisten˛ei de guvernarea N„stase, conduce P.S.D.-ul la Ónmorm‚ntare, nu numai la figurat, ci ∫i la propriu.

Nu ducem noi grija P.S.D.-ului, Óns„ nu putem sta deoparte c‚nd este vorba de interesele cet„˛enilor, de aceea cerem respectarea legii.

Iosif Arma∫

#158974

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi deputa˛i,

Ne despart mai pu˛in de dou„ s„pt„m‚ni de ziua de 19 octombrie, dat„ la care este programat s„ aib„ loc Referendumul de aprobare de c„tre cet„˛enii Rom‚niei a modific„rilor incluse Ón noua Constitu˛ie.

Premierul Adrian N„stase a apreciat, pe bun„ dreptate, c„ miza politic„ a referendumului de la 19 octombrie este asem„n„toare cu aceea a referendumului din cele 10 ˛„ri candidate pentru integrarea Ón Uniunea European„, proiectul de revizuire a legii noastre fundamentale av‚nd prevederi armonizate pe deplin cu cerin˛ele legisla˛iei europene. Primul-ministru a precizat c„ ac˛iunea de promovare a referendumului na˛ional este pus„ sub semnul îDa, pentru Europa“, votul pentru Constitu˛ie fiind similar sondajelor care au ar„tat c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 cet„˛enii Rom‚niei sunt pentru integrarea Ón Uniunea European„.

Consultarea popular„ de la 19 octombrie va consfin˛i rezultatele unui proces politic profund democratic. Este nevoie de aceast„ revizuire pentru a pune de acord prevederile constitu˛ionale cu obliga˛iile ∫i responsabilit„˛ile care revin Rom‚niei, ca urmare a dob‚ndirii, Ón ultimii ani, a unui nou statut: acela de membru al NATO ∫i de viitor membru al Uniunii Europene.

Dac„ Ón 1991, cet„˛enii rom‚ni au aprobat prin referendum o Constitu˛ie a libert„˛ii ∫i democra˛iei reg„site dup„ aproape o jum„tate de secol de regimuri totalitare, acum rom‚nii sunt chema˛i s„ aprobe, tot prin referendum, consecin˛ele Ón plan constitu˛ional ale evolu˛iilor pozitive din via˛a politic„, economic„ ∫i social„ a Rom‚niei, precum ∫i proiectul de viitor al ˛„rii, Ón dimensiunea sa european„ ∫i euroatlantic„.

De ce trebuie votat„ noua Constitu˛ie? Cu toate c„ Óntrebarea pare a fi retoric„, r„spunsul se impune: deoarece modific„rile aduse Constitu˛iei au rezolvat o serie de probleme extrem de importante, care ˛in de separarea puterilor Ón stat, de independen˛a justi˛iei, de drepturile ∫i libert„˛ile cet„˛ene∫ti ∫i multe altele.

Proiectul noii legi fundamentale aduce complet„ri ∫i prevederi noi, Ón spirit european, Ón ceea ce prive∫te garantarea propriet„˛ii, protec˛ia social„, drepturile minorit„˛ilor, atribu˛iile Ón domeniul politicii externe ∫i al ap„r„rii. Recomand„ri ale Uniunii Europene se reg„sesc Ón noua formul„ constitu˛ional„ ∫i Ón domenii cum sunt restr‚ngerea imunit„˛ii parlamentare ∫i reevaluarea principiului extr„d„rii.

Dac„ dorim, cu adev„rat, s„ ne integr„m Ón Europa, atunci este nevoie de o prezen˛„ masiv„ a cet„˛enilor la referendum, care s„ legitimeze, prin voin˛a lor, ceea ce s-a afirmat Ón toate sondajele de opinie: locul rom‚nilor este al„turi de Europa, de democra˛iile occidentale avansate. Sunt, desigur, mul˛i sceptici care consider„ c„ noua Constitu˛ie nu este o prioritate, dar acestora trebuie s„ le spunem c„ nimic nu poate fi mai important dec‚t s„ accept„m consecin˛ele, Ón plan constitu˛ional, ale negocierilor pe care le derul„m cu Uniunea European„, de mai mul˛i ani, care trebuie s„ se Óncheie la sf‚r∫itul anului 2004.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Vlad Gabriel Hogea

#162112

Ne vom opri ast„zi asupra ultimelor afaceri murdare patronate de primarul Ia∫ilor, Constantin Simirad, ∫i a leg„turilor acestuia cu bandi˛ii din mass-media local„ ∫i regional„. Afl„m din pres„ c„ Prim„ria Municipiului Ia∫i i-a acordat, Ón august 2002, o locuin˛„ social„ (de fapt, un ultraluxos apartament cu trei camere) unui director de banc„ (Dorinel Radu de la B.R.D. Ia∫i), care mai poseda o vil„ Ón cartierul Tudor Vladimirescu ∫i un apartament Ón zona Dacia. Aceast„ manevr„ ordinar„ are loc Ón contextul Ón care mii de familii de tineri ie∫eni proasp„t c„s„tori˛i a∫teapt„ de ani de zile ob˛inerea unui spa˛iu de locuit c‚t de mic, Óns„ f„r„ vreun r„spuns favorabil din partea autorit„˛ilor locale. îE o g„in„rie!“, vor zice c‚rcota∫ii. Nu-i nimic, s„ mergem mai departe.

Tot public este ∫i conflictul izbucnit Óntre Simirad ∫i Corneliu Rusu-Banu (omul senatorului Solcanu, fost prefect, actual subprefect, figur„ sinistr„ de extrac˛ie stalinist„, f„c‚nd parte, probabil, din noua genera˛ie de politicieni cu care se laud„ P.S.D.-ul), pentru 97 de hectare din zona Moara de V‚nt. Primul l-a acuzat pe cel de-al doilea c„ îvrea s„ mai transfere ni∫te teren pentru prietenii lui“ ∫i l-a somat practic s„-i semneze titlurile de proprietate pentru respectiva suprafa˛„, amenin˛‚nd c„, Ón caz contrar, va face pl‚ngere penal„. Are dreptate ∫i primarul — de ce s„ profite prietenii lui Rusu-Banu de domeniul public, ∫i nu prietenii lui, ai lui Simirad, care a∫teapt„ cu gura c„scat„ h„lcile de ora∫ pe care tartorul le arunc„, Ón m„rinimia lui, Ón st‚nga ∫i-n dreapta?! Œn demersurile sale megalomanice, Simirad prejudiciaz„ grav bugetul local, ∫i a∫a s„r„cit de ho˛iile din ultimii ani. Recent, dup„ efectuarea recep˛iei tehnice a cl„dirii Ateneului T„t„ra∫i (proiect Ón care Consiliul Local a investit fabuloasa sum„ de 70 de miliarde lei!), primarul s-a trezit c„ nu ∫tie ce destina˛ie s„ dea edificiului ∫i cum s„-l foloseasc„. Dup„ ce bietul Ateneu (contra c„ruia eu nu am nimic, Ón principiu, mai ales c„ s-a ridicat Ón cartierul copil„riei mele, dar poate erau alte priorit„˛i!) a fost amplasat Óntr-un perimetru cu spitale de pediatrie ∫i neurochirurgie, pie˛e, linii de tramvai, circula˛ie intens„ etc., acum beneficiarul lucr„rii nici m„car nu e Ón stare s„ inaugureze ∫i s„ rentabilizeze chinuita institu˛ie de cultur„, care, anterior d„r‚m„rii din perioada comunist„, era una extrem de popular„ Ón r‚ndul ie∫enilor.

™i dac„ la cultur„ nu se pricepe, se pare c„ Simirad nici la regulile de bun„-purtare nu st„ mai bine. Primarul a decretat ziua de 22 septembrie 2003 îZi f„r„ ma∫ini“, ordon‚nd Ónchiderea circula˛iei pe majoritatea arterelor din Ia∫i, ora∫ cu 350.000 de locuitori, care ∫i-a∫a era sufocat de sindromul îma∫ini multe, str„zi pu˛ine ∫i str‚mte“. Condamn‚ndu-i la nervi ∫i oboseal„ pe concitadinii s„i, Simirad nu s-a sfiit, Óns„, s„ vin„ la prim„rie cu autoturismul de serviciu, gest incalificabil care, pe bun„ dreptate, a st‚rnit m‚nia cet„˛enilor. Tot Ón b„taie de joc au fost reparate ∫i bordurile de pe carosabilul din cartierul Alexandru cel Bun. Dup„ ce s-au cheltuit 4 miliarde de lei (la nivelul anului 1999) pentru montarea acestora, ulterior s-a constatat c„, la fiecare ploaie, liniile de tramvai erau Ón mod sistematic inundate, a∫a c„ s-au mai b„gat 6 miliarde Ón opera˛iunea de Ón„l˛are a ∫inelor — tot din banii municipalit„˛ii, evident.

Acum, dup„ patru ani de investi˛ii p„guboase, Simirad ∫i ciracii lui au hot„r‚t s„ mai arunce ni∫te bani pe fereastr„, dup„ ce au decis s„ Ónceap„ demontarea bordurilor! BineÓn˛eles, de ochii presei, a declarat c„ va g„si vinovatul pentru toat„ brambureala ∫i c„ Ól va pedepsi. Nici n-avea nevoie s„ caute: vinovatul este chiar el, cel care, Ón interes personal, pune Ón pericol ∫i banii publici, ∫i siguran˛a circula˛iei!

Un foarte interesant material care ne-a parvenit zilele trecute este o scrisoare deschis„ a avocatului ie∫ean Mihail Vlasov, pre∫edintele ales al Camerei de Comer˛ ∫i Industrie, prin care acesta Ói atac„ dur pe mafio˛ii de la îZiarul de Ia∫i“. Se impune s„ preciz„m c„ echipa care patroneaz„ ∫i editeaz„ aceast„ publica˛ie cu un tiraj

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 apreciabil (Alexandru L„zescu, Cezar Caluschi, Gabriel Rusu, Dan Radu, Toni Hri˛ac) este aceea∫i care a Ónfiin˛at, Ón 1991, îMonitorul de Ia∫i“. Trustul s-a extins, treptat, Ón vreo 20 de ora∫e ale ˛„rii, prin crearea unei re˛ele de cotidiene locale, simultan cu implicarea Ón tot felul de afaceri dubioase. Dup„ aventura cu SAFI, Ón care monitori∫tii (mai exact Trustul Nord-Est, umbrela lor) au ie∫it ∫ifona˛i r„u de tot, ei au intrat Óntr-un parteneriat cu Sorin Ovidiu V‚ntu, care devenea, astfel, ac˛ionarul majoritar al re˛elei de pres„. La r‚ndul s„u, V‚ntu i-a predat ∫tafeta lui Mihai Iacob, care, acum un an ∫i ceva a rupt contractul de franchising cu echipa amintit„, Óncredin˛‚nd altor firme dreptul de a utiliza titlul ∫i sigla îMonitorul“, Ón toate ora∫ele unde exista un ziar local al trustului respectiv. Mafio˛ii au Ónfiin˛at imediat îZiarul de Ia∫i“, care a reu∫it, din fericire pentru ei, s„ preia cam 80-90% din cititorii fostei publica˛ii. Exist„, a∫adar, o continuitate, a∫a c„ referirile pe care le vom face privesc Óntreaga perioad„ 1991-2003, r„stimp Ón care tot ce a fost corect, cinstit ∫i patriotic Ón Ia∫i ∫i Ón ˛ar„ a fost b„l„c„rit Ón aceast„ imund„ fi˛uic„ antina˛ional„.

Partidul Rom‚nia Mare a reprezentat una dintre ˛intele predilecte ale campaniilor denigratoare declan∫ate de acest ziar, culmin‚nd cu publicarea pe pagini Óntregi (Óntre turul I ∫i turul II al preziden˛ialelor din 2000) a unor fotomontaje Ónso˛ite de sloganuri otr„vite, cum ar fi: îStadioanele trebuie p„strate pentru sport, nu pentru execu˛ii“ ∫i altele asemenea.

Dac„ ne aducem bine aminte, prima personalitate a Mi∫c„rii Na˛ionale atacat„ Óntr-o manier„ bestial„, primitiv„, Ón îMonitorul“, chiar Ón primele numere ale ziarului, Ón 1991, a fost marele istoric Gheorghe Buzatu, care trebuia cu orice pre˛ demolat pentru curajul de a publica, Ón acei ani, volume precum îIstorie interzis„“, îRom‚nia cu ∫i f„r„ Antonescu“, îMare∫alul Antonescu Ón fa˛a istoriei“, opere ∫tiin˛ifice care restabileau marile adev„ruri ale devenirii noastre Ón secolul XX. îMonitorul“ s-a aflat Ón solda lui Söros ∫i, Ón general, a celui care pl„tea mai mult. St„p‚nii s-au schimbat (C.D.R. — prin Vasile Lupu ∫i Varujan Vosganian, apoi P.S.D. — prin Ion Solcanu ∫i Paul Neam˛u), dar slugile au r„mas acelea∫i, mereu gata s„ ucid„ pentru c‚teva mii de dolari...

Cu Simirad au fost, 12 ani, p„rta∫i la jecm„nirea patrimoniului local. Destinul primarului s-a Ómpletit cu destinul haitei de la îMonitorul“ (azi îZiarul de Ia∫i“). Toate celelalte ziare (îEvenimentul“, îZiua de Ia∫i“, î24 ore“, îJurnalul de Est“, îLumea ie∫eanului“, îFlac„ra Ia∫ului“) Óncearc„ s„ men˛in„ echilibrul ∫i obiectivitatea jurnalistic„, dar, ce folos, pentru c„ pe tarabe se revars„ acest ziar de scandal ∫i de ∫antaj, oglind„ a lumii interlope cu preten˛ii de onorabilitate...

S„ revenim la textul avocatului Vlasov. Nu avem afinit„˛i politice sau doctrinare (Domnia sa este un vechi membru al P.N.L.) ∫i nici nu ne-am cunoscut vreodat„ personal, dar unele pasaje din scrisoarea deschis„ merit„ s„ fie reproduse, pentru c„ sunt de-a dreptul senza˛ionale.

Vlasov se dezl„n˛uie Ómpotriva a doi dintre mafio˛ii de pres„ de la îZiarul de Ia∫i“, Dan Radu (director general al S.C. Grupul de Pres„ Medianet S.R.L., care editeaz„ publica˛ia, fost director al TVR Ia∫i pe vremea C.D.R.) ∫i Toni Hri˛ac (redactorul-∫ef al cotidianului), pe care Ói nume∫te îavortoni intelectuali“, afirm‚nd, totodat„, c„ îsunt cei mai buni ziari∫ti dintre be˛ivi ∫i cei mai mari be˛ivi dintre ziari∫ti“. Dup„ un aspru rechizitoriu f„cut politicii de ∫antaj practicat„ de îZiarul de Ia∫i“, avocatul le adreseaz„ celor doi c‚teva Óntreb„ri retorice, din care spicuim: «Este adev„rat c„ l-am Óntrebat pe redactorul∫ef al îZiarului de Ia∫i“, Toni Hri˛ac, cum de a fost posibil ca din fonduri publice ale Consiliului Local Ia∫i s„ se cheltuiasc„ 2 miliarde de lei anul trecut, pentru repararea acoperi∫ului cl„dirii unde func˛ioneaz„ îZiarului de Ia∫i“?(...) Este adev„rat c„ am fost vizitat de directorul executiv Gabriel Rusu, pentru a-mi solicita Óncheierea unui contract de publicitate cu ziarul lor, ceea ce am refuzat categoric?(...) Este adev„rat c„ exist„ o Ón˛elegere Óntre terori∫tii de pres„ Radu ∫i Hri˛ac cu pesedistul Nichita ca, Ón schimbul sprijinului oferit Ón campania electoral„, prin intermediul unui alt patron al îZiarului de Ia∫i“, Cezar Caluschi, asociat Ón afaceri ∫i cu beizadeaua (Bogdan) Solcanu, care va fi ∫eful de campanie al lui Nichita, s„ primeasc„ Ón schimb concesiunea pe 50 de ani pentru afi∫ajul stradal Ón tot municipiul Ia∫i, dreptul de a participa, prin interpu∫i, la privatizarea îSalubris“, precum ∫i actul de proprietate pentru sediul redac˛ional din strada Sm‚rdan nr. 5? (...) Este adev„rat c„ sunt unele institu˛ii descentralizate ale Guvernului, precum ∫i firme cu capital de stat din Ia∫i, unele Ón faza de restructurare a personalului, care pl„tesc anun˛uri publicitare la îZiarul de Ia∫i“ la pre˛ul de list„, f„r„ nici o negociere sau licita˛ie, f„r„ s„ solicite o ofert„ de pre˛ din partea celorlalte publica˛ii, din dispozi˛ia puterii locale pesediste (vezi cazurile Fortus, RAJAC etc.)? Este adev„rat c„ exist„ firme cu capital privat Ón Ia∫i pl„titoare de publicitate Ón îZiarul de Ia∫i“, f„r„ a avea nevoie de a∫a ceva Ón contextul realit„˛ii economice actuale, numai pentru ca s„ Ónceteze unele campanii de pres„ referitoare la presupuse ilegalit„˛i s„v‚r∫ite de aceste firme? (...) Este adev„rat c„ (patronii de la îZiarului de Ia∫i“) au datorii la bugetul de stat de multe miliarde de lei? Este adev„rat c„, Ón decursul timpului, au lucrat cu angaja˛i pe care Ói pl„teau la negru, f„r„ nici un contract?» Istoria îZiarului de Ia∫i“: 12 ani de tr„dare, minciun„, corup˛ie, ∫antaj, huliganism mediatic, prejudicierea grav„ a patrimoniului public ∫i privat.

Mafia politic„ ∫i mafia presei — iat„ dou„ racile care, peste un an, atunci c‚nd P.R.M. va ajunge la putere, vor fi definitiv eradicate.

Vasile Bleotu

#173508

Declara˛ie politic„ privind efectele concentr„rii produc˛iei de sod„ calcinat„ din Rom‚nia Ón proprietatea unui singur agent economic.

Urmare materializ„rii programelor A.P.A.P.S. de trecere Ón proprietate privat„ a uzinelor de sod„ calcinat„ din Rom‚nia, Ón cursul anului 2001 a fost v‚ndut„ Uzina de Produse Sodice Ocna Mure∫ (UPSOM) c„tre o firm„ apar˛in‚nd Grupului de firme Bega din Timi∫oara. Ulterior, Ón cursul acestui an au fost privatizate ∫i Uzinele Sodice Govora (U.S.G.). Cump„r„torul a fost tot grupul Bega.

Prin finalizarea celei de-a doua tranzac˛ii, grupul Bega a devenit singurul produc„tor de sod„ calcinat„ din Rom‚nia, cu precizarea c„ acest produs este indispensabil industriei sticlei. De∫i Ón leg„tur„ cu aceast„ concentrare a produc˛iei la un singur agent economic a fost sesizat Oficiul Concuren˛ei cu privire la posibila Ónc„lcare a unor prevederi din legea concuren˛ei, Ón final v‚nzarea U.S.G. a avut loc Ón condi˛iile men˛ionate mai sus.

Pe l‚ng„ efectele negative ale monopolului produc˛iei de sod„ calcinat„ fa˛„ de produc„torii interni de sticl„, v‚nzarea U.S.G. c„tre Bega Grup a condus la un lan˛ de consecin˛e negative Ón rela˛iile cu furnizorii de materii prime ∫i utilit„˛i. Astfel, fiind singurul produc„tor din ˛ar„ de sod„ calcinat„ ∫i av‚nd posibilitatea de a muta produc˛ia alternativ de la Ocna Mure∫ la Govora, firma Bega creeaz„ presiuni asupra furnizorilor pentru a ob˛ine reduceri de pre˛uri, amenin˛‚nd cu Ónchiderea U.S.G. Acest fapt ar avea consecin˛e extrem de negative Ón plan economic ∫i social asupra platformei chimice de la R‚mnicu V‚lcea, platforma care include U.S.G., Oltchim, C.E.T. Govora ∫i Exploatarea Minier„ R‚mnicu V‚lcea.

Œn final, oprirea produc˛iei Uzinelor de Sod„ Govora va conduce la Ónchiderea de capacit„˛i de produc˛ie la to˛i agen˛ii economici de pe platform„ ∫i disponibiliz„ri masive de personal la toate cele patru unit„˛i economice cu implicare direct„ Ón calitate de furnizor sau beneficiar al acestei uzine. Œn acela∫i timp, nu vor mai putea fi recuperate datoriile pe care U.S.G. le are fa˛„ de furnizorii de materii prime ∫i utilit„˛i.

Œn concluzie, apreciem c„ privatizarea U.S.G. s-a f„cut cu mare Ónt‚rziere, Óntr-un moment Ón care unitatea acumulase datorii foarte mari, ∫i Ón aceste condi˛ii singurul cump„r„tor interesat a fost Grupul Bega, consecin˛ele acestei privatiz„ri fiind prezentate mai sus.

Ion Mocioalc„

#175935

De∫i termenul confrunt„rii electorale este departe, asupra Partidului Social Democrat se revars„ o ploaie de lovituri, multe nimerind sub centura minimei onestit„˛i.

îMar∫ul“ alian˛ei for˛ate P.N.L.-P.D. este un surogat pe care electoratul ar trebui s„-l Ónghit„, Ón lipsa unui produs (poli˛e) veritabil.

Sigur, regulile democratice presupun o opozi˛ie organizat„, puternic„, menit„ s„ monitorizeze puterea. Este un mecanism absolut firesc, de autocontrol ∫i autoreglare. Dar poate fi numit„ aceast„ îlipitur„ la ananghie“ opozi˛ie puternic„, garan˛ie a unei alternative trainice propuse electoratului?

Pentru c„ este un fapt Óndeob∫te cunoscut: numita alian˛„ este, la urma urmelor, un pact trec„tor Óntre doi lideri de partide, un îtandem“ (cum le place s„ li se spun„), Stolojan — B„sescu. Vacarmul creat Ón jurul lor, valul de energii negative r„sp‚ndit de cei doi, spiritul agresiv comun — sus˛inut mediatic c‚t s-a putut, toate acestea se estompeaz„ aproape p‚n„ la t„cerea liderilor din jude˛e, ora∫e sau comune.

Asupra organiza˛iilor din teritoriu ale celor dou„ partide, conducerile lor centrale au dezl„n˛uit o adev„rat„ agresiune. Aminti˛i-v„ c„ cei doi lideri amenin˛au c„ demisioneaz„ dac„ nu sunt sus˛inu˛i de organiza˛iile din teritoriu. Zilele acestea, tot ei amenin˛au cu m„suri aspre pe cei care nu Óncheie protocoalele (citi˛i ît‚rgul“!) la nivelul jude˛elor (vezi Constan˛a sau Bra∫ov).

Œn jude˛ul Cara∫-Severin, conducerea local„ a P.N.L. a ∫i declarat public — cu c‚tva timp Ón urm„ — c„ refuz„ o alian˛„ cu P.D.! Reac˛ia unei Ónsemnate (∫i valoroase) p„r˛i din organiza˛ia P.D. Cara∫-Severin, care a demisionat din P.D., ader‚nd la P.S.D., este nemijlocit legat„ de aceast„ Ómprejurare. C„ci pentru a fi credibil„, socialdemocra˛ia trebuie s„-∫i p„streze autenticitatea, s„ nu se Óndep„rteze de imaginea pe care o reprezint„, nici Ón plan doctrinar ∫i nici prin atitudinea ∫i faptele celor care conduc mi∫carea.

Cei consecven˛i acestui principiu au sim˛it pasul Ónapoi pentru democra˛ie ∫i pasul Ónainte spre dictatur„, evident pentru oricine. Contrar aparen˛elor neelegante exprimate de unii îeliti∫ti“ privind îincultura politic„“ a popula˛iei, aceasta simte intuitiv lipsa de autenticitate ∫i falsul Ón politic„. S-a v„zut limpede la alegerile din 2000 c„ este imposibil s„ acoperi cu vorbe goale o realitate deformat„ prin fals ∫i uz de fals. Ni se propun trucuri ∫i trocuri. îEu pre∫edinte, tu prim-ministru“. Nu Ónt‚mpl„tor, dup„ ie∫irea din sala conferin˛ei lor na˛ionale, delega˛ii P.D. scandau pe str„zile Capitalei: îRom‚nia Ónainte, cu B„sescu pre∫edinte...“

Scopul alian˛ei, vede oricine, nu este unul constructiv, bazat pe un program credibil, politic ∫i social, ca alternativ„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/18.X.2003 a programului P.S.D., ci unul destabilizator: cu orice pre˛, jos P.S.D.! Restul, dup„ ce ne Ómp„r˛im cumva func˛iile, mai vedem... Este o manevr„ neloial„ de deturnare a aten˛iei (∫i a eforturilor) opiniei publice de la marile probleme cu care se confrunt„ ∫i pe care se str„duie∫te s„ le rezolve P.S.D. Este un spectacol politic care nu ˛ine nici de foame, nici de cald! P‚n„ ∫i denumirea pompoas„ a acestei ciudate alian˛e — îDreptate ∫i Adev„r“ — sun„ fals, ca o petard„. Ca ∫i cum, tuturor celorlal˛i competitori politici li s-ar confisca dreptul de a folosi aceste cuvinte, pentru triumful c„rora s-au f„cut at‚tea jertfe!

Este ∫i aceasta o ∫mecherie, u∫oar„ ca toate ∫mecheriile celor doi îlideri maximi“, menit„ s„ induc„ Ón

eroare. Ca ∫i mult tr‚mbi˛ata îdisciplin„ de alian˛„“ (desigur, alta dec‚t la defuncta C.D.R.!), care va domni — chipurile — Ón toate ac˛iunile.

Avem toate motivele s„ fim sceptici, la fel ca Ón morala unei celebre fabule a lui Top‚rceanu: îCine crede tot ce-i spui/ Este vai de capul lui!“.

Cuprins

Stenograma