Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·4 decembrie 2003
MO 154/2003 · 2003-12-04
Informare cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente Ón termenele stabilite
Dezbaterea raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 84/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 65/1997 privind regimul pa∫apoartelor Ón Rom‚nia. (Am‚narea votului final.)
Dezbaterea raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Programului na˛ional de dezvoltare turistic„ SUPERSCHI ŒN CARPAfI. (Am‚narea votului final.)
Dezbaterea raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 53/2003 privind subven˛ionarea dob‚nzilor aferente acordate pentru construc˛ia de locuin˛e prin intermediul Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e. (Am‚narea votului final.)
· other · informare
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
1 discurs
Da˛i-mi voie s„ v„ prezint o informare cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Biroul permanent, care urmeaz„ s„ fie transmise comisiilor permanente pentru avizare:
1. Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 46 din 5 iunie 1996 privind preg„tirea popula˛iei pentru ap„rare.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, iar pentru avize — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 5 decembrie 2003. Camera decizional„: Senatul.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#55492. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Alma, jude˛ul Sibiu.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, iar pentru avize — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 5 decembrie 2003. Camera decizional„: Senatul.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#59823. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei
Poiana, jude˛ul Gala˛i.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii — Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, iar pentru avize — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 10 decembrie 2003.
Procedur„ parlamentar„ veche.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#64114. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei
Negrile∫ti, jude˛ul Gala˛i.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, iar pentru avize — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 10 decembrie 2003.
™i aici suntem dup„ vechea procedur„.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#68635. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei
R„de∫ti, jude˛ul Gala˛i.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/4.XII.2003 ecologic, iar pentru avize — Comisia pentru buget, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 10 decembrie 2003.
Procedura veche.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#73436. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Mitrofani, jude˛ul V‚lcea.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, iar pentru avize — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 10 decembrie 2003.
Procedur„ veche.
· Dezbatere proiect de lege · respins
73 de discursuri
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de garan˛ie Óntre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare referitor la Proiectul privind pia˛a de electricitate, semnat la Bucure∫ti la 15 iulie 2003. A Óntocmit raport favorabil.
Propune dezbaterea ∫i adoptarea Ón forma prezentat„ de ini˛iator. Propunem, fiind Ón procedur„ de urgen˛„, timp total de dezbatere 10 minute, un minut pentru fiecare interven˛ie.
V„ mul˛umesc.
Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ modalitate de dezbatere?
Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Nu sunt.
Ab˛ineri? Nu sunt. Unanimitate.
V„ mul˛umesc.
Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlu dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.
Votat Ón unanimitate.
La art. 1 ∫i 2. Nu sunt obiec˛iuni.
Votate Ón unanimitate.
Art. 3, 4 ∫i 5. Nu sunt obiec˛iuni.
Votate toate Ón unanimitate.
Art. 6, care este ∫i ultimul, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.
Votat Ón unanimitate.
Vom supune proiectul de lege votului final Ón ∫edin˛a de m‚ine.
Proiectul de Lege pentru formularea unei rezerve la Conven˛ia European„ privind Televiziunea Transfrontier„ a Consiliului Europei, adoptat„ la Strasbourg la 5 mai 1989.
™i aici suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Comisia pentru cultur„. Cineva din partea Comisiei de cultur„ s„ propun„ timpii de dezbatere.
Domnul Alexandru Sassu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Propunerea noastr„ este ca acest proiect de lege s„ fie retrimis la comisie pentru a se face unele modific„ri. V„ mul˛umesc.
Cine este pentru? Este de acord ∫i Guvernul. Œmpotriv„? Ab˛ineri?
Œn unanimitatea celor prezen˛i, s-a restituit proiectul la comisie.
Urm„torul ∫i ultimul proiect Ónscris pe ordinea de zi de ast„zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 81/2003 pentru modificarea unor reglement„ri privind acordarea de ajutoare pentru Ónc„lzire a locuin˛ei ∫i asigurarea fondurilor necesare Ón vederea furniz„rii energiei termice ∫i gazelor naturale pentru popula˛ie.
Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„. Nu este nimeni din Comisia pentru munc„? Nu este. Am‚n„m dezbaterea acestui proiect p‚n„ m‚ine diminea˛„.
Stima˛i colegi,
Œncepem ∫edin˛a destinat„ Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor.
Domnul deputat Florin Iordache este? Este. Primi˛i r„spunsul la interpelarea dumneavoastr„ referitoare la invita˛ia de aderare la Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord de la domnul Sorin Aurel Encu˛escu.
Procedur„ de nerespectare a regulamentului.
Pofti˛i, domnule deputat!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œmi exprim protestul pentru faptul c„ n-am primit r„spuns la interpelarea nr. 1120 B din 27 octombrie adresat„ domnului prim-ministru. Este vorba de un pacient timi∫orean care a decedat, se pare, datorit„ neglijen˛ei medicilor.
V„ rog, domnule pre∫edinte, s„ interveni˛i pentru respectarea regulamentului. A trecut aproape o lun„ de zile.
Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/4.XII.2003 **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat Ón_
A∫ ruga colegii de la Departamentul ministrului pentru rela˛ia cu Parlamentul s„ noteze acest lucru.
Domnule ministru Sorin Aurel Encu˛escu,
V„ rog s„ r„spunde˛i domnului deputat Florin Iordache.
Œnc„ nu a sosit domnul deputat.
Pentru domnul deputat Emil Boc. Este? Nu este domnul deputat. V„ rog s„-i comunica˛i r„spunsul scris.
Pentru doamna deputat Oana Manolescu. Este? Da. O s„ v„ r„spund„ domnul Alexandru Mircea Ón leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„ referitoare la Legea nr. 550 din 2002. Dac„ dori˛i s„ dezvolta˛i Óntrebarea, v„ rog s„ pofti˛i! Dac„ nu, comenta˛i r„spunsul. Cum dori˛i!
Cine o s„-mi r„spund„?
Ministrul-delegat pentru administra˛ia public„. Era vorba de interpelarea referitoare la Legea nr. 550 din 2002.
## Domnule pre∫edinte,
Œn baza Legii nr. 550/2002 privind v‚nzarea spa˛iilor comerciale ∫i de prest„ri servicii, Ón Craiova au fost formulate, conform legii, cereri prin care se solicita v‚nzarea acestora de c„tre actualii de˛in„tori.
Eu vreau s„ v„ Óntreb: ce m„suri concrete va lua Ministerul Administra˛iei pentru Ónl„turarea situa˛iei de Ónc„lcare a Constitu˛iei Rom‚niei, c‚nd administra˛ia local„ modific„ aplicarea unei legi dup„ bunul s„u plac ∫i Ón contradic˛ie v„dit„ cu textul acesteia? Pentru c„ actualul proprietar, Prim„ria Craiova ∫i regia local„, care administreaz„ aceste spa˛ii, a refuzat includerea acestora pe lista spa˛iilor propuse spre v‚nzare, ele nefiind prinse nici m„car pe lista spa˛iilor propuse spre nev‚nzare, pur ∫i simplu refuz‚ndu-se luarea Ón considerare a cererilor formulate.
Motivele invocate de cele dou„ institu˛ii, aceea c„ aceste spa˛ii sunt monumente istorice, ∫i deci nu fac obiectul Legii nr. 550, reprezint„ o cras„ Ónc„lcare a separa˛iei puterilor Ón stat, legiuitorul — Parlamentul Rom‚niei — neprev„z‚nd o astfel de limitare Ón textul legii.
V„ subliniez faptul c„ Parlamentul Rom‚niei a hot„r‚t c„ nu fac obiectul Legii nr. 550 ∫i a exclus de la v‚nzare, Ón mod expres ∫i limitativ, numai dou„ categorii de imobile: cele construite din fondurile statului ∫i cele care au apar˛inut cultelor ∫i minorit„˛ilor na˛ionale.
A∫tepta˛i r„spunsul, doamna coleg„. Domnul Alexandru Mircea, pofti˛i!
_Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
## Stimat„ doamn„ deputat,
Am onoarea s„ v„ prezint r„spunsul domnului ministru Gabriel Oprea la interpelarea pe care a˛i formulat-o.
Deci, Ón leg„tur„ cu interpelarea formulat„ cu privire la aplicarea prevederilor Legii nr. 550/2002 privind v‚nzarea spa˛iilor comerciale proprietate privat„ a statului ∫i a celor de prest„ri de servicii, aflate Ón administrarea consiliilor jude˛ene sau a consiliilor locale, Ón situa˛ia imobilului situat Ón str. Alexandru Ioan Cuza nr. 6, la care v„ referi˛i concret, v„ comunic„m urm„toarele: imobilul Ón care se g„se∫te spa˛iul pentru care S.C. îClub-Cina“ S.R.L. a solicitat Óncheierea contractului de v‚nzarecump„rare, Ón baza Legii nr. 550, a fost revendicat de mo∫tenitorii fostului proprietar, conform Legii nr. 10/2001.
Cererea de restituire Ón natur„ a acestui imobil a fost respins„ prin Dispozi˛ia nr. 4574, emis„ de primarul municipiului Craiova. Œn consecin˛„, mo∫tenitorii au introdus la Tribunalul Dolj o ac˛iune care avea ca obiect obliga˛ia de restituire Ón natur„ de c„tre primarul municipiului Craiova a imobilului din str. Alexandru Ioan Cuza nr. 6, ac˛iune respins„ prin sentin˛a civil„ nr. 258. ™i aceast„ sentin˛„ a fost atacat„ la Curtea de Apel Craiova, de c„tre mo∫tenitori. Curtea a adoptat solu˛ia de admitere a apelului reclaman˛ilor ∫i schimbarea sentin˛ei nr. 258 ∫i, pe cale de consecin˛„, re˛inerea cauzei pentru o nou„ rejudecare.
Prim„ria Craiova a declarat ∫i ea recurs Ómpotriva deciziei de admitere a apelului, care a fost respins ca inadmisibil de Curtea Suprem„ de Justi˛ie, la momentul respectiv, litigiul urm‚nd s„ fie rejudecat, conform deciziei luate ini˛ial de Curtea de Apel Craiova.
De re˛inut c„ ∫i S.C. îClub-Cina“ S.R.L. a f„cut pl‚ngere la Tribunalul Dolj, dosarul nr. 1034, care are ca obiect obligarea Consiliului Local al municipiului Craiova ∫i a Regiei Autonome de Interes Local de a Óncheia contractul de v‚nzare-cump„rare, a∫a cum spune˛i ∫i dumneavoastr„ Ón interpelare. Œns„, aceast„ cauz„ a fost suspendat„, Ón conformitate cu dispozi˛iile art. 24 din Legea nr. 550, lege invocat„, care prev„d: Ón cazul spa˛iilor comerciale sau de prest„ri de servicii, trecute Ón proprietatea statului, Ón condi˛iile art. 2 din Legea nr. 10/2001, procedurile de v‚nzare sunt suspendate de drept p‚n„ la data Óncheierii procedurilor de restituire prev„zute de Legea nr. 10/2001, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
Ave˛i dreptul la un comentariu de 2 minute, doamna coleg„.
Exist„ situa˛iile Ón care fo∫tii proprietari nu se Óncadreaz„ Ón prevederile Legii nr. 10, ∫i este vorba de Legea nr. 10 modificat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 175/2001, aprobat„ prin Legea nr. 426/2002, ∫i vreau s„ Óntreb: Ón ce m„sur„ se va putea aplica aceast„ Ordonan˛„ de urgen˛„ nr. 175 ∫i, respectiv nr. 426, pentru c„ acest imobil este revendicat pe nedrept.
Da˛i-i voie domnului ministru s„ v„ r„spund„.
## Stimat„ doamn„ deputat,
A˛i invocat separa˛ia puterilor Ón stat Ón con˛inutul interpel„rii dumneavoastr„. Œn spe˛„, litigiul este un litigiu de natur„ civil„. Instan˛a de judecat„ este cea care va decide Ón leg„tur„ cu regimul juridic ∫i cu restituirea acestuia. Acest act de v‚nzare-cump„rare excede Ón acest moment capacit„˛ii juridice, ca s„ zic a∫a, a primarului, Óntruc‚t instan˛a urmeaz„ s„ se pronun˛e Ón leg„tur„ cu dreptul la ac˛iune al mo∫tenitorilor ∫i, respectiv, cu privire la dreptul mo∫tenitorilor, dreptul material al mo∫tenitorilor la spa˛iul Ón discu˛ie. V„ mul˛umesc.
Domnule Florin Iordache, a∫tepta˛i r„spunsul ∫i pe urm„ Ól comenta˛i?
Domnul Sorin Encu˛escu, v„ rog s„ r„spunde˛i interpel„rii cu privire la invita˛ia de aderare la Organiza˛ia Tratatului Nord-Atlantic.
## **Domnul Sorin Encu˛escu** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Pe fondul dinamicului proces de reconsiderare a structurilor militare, armata a participat, al„turi de statele membre NATO, la ac˛iunile de combatere a terorismului interna˛ional Ón Afganistan, precum ∫i la misiunile de men˛inere a p„cii din Bosnia-Her˛egovina ∫i Kosovo.
De asemenea, Armata Rom‚niei este angajat„ cu personal Ón procesul de reconstruc˛ie a Irakului, precum ∫i a Afganistanului, inclusiv de opera˛ionalizare a Armatei Na˛ionale afgane.
Rom‚nia a participat p‚n„ Ón prezent cu peste 9.000 de militari la 8 exerci˛ii Ón sprijinul p„cii sub conducerea NATO, 13 misiuni de pace sub egida O.N.U., o misiune sub egida Uniunii Europene, 3 misiuni sub egida O.S.C.E., precum ∫i la alte 2 coali˛ii interna˛ionale: una
Ómpotriva terorismului Ón Afganistan, respectiv una, cea desf„∫urat„ Ón Irak.
Aceasta a Ónsemnat un efort uman ∫i financiar considerabil ∫i noi responsabilit„˛i la nivelul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, pentru comanda ∫i controlul for˛elor ∫i mijloacelor dislocate Ón afara teritoriului na˛ional.
Œn cadrul opera˛iunii îInduring Freedom“ din Afganistan, aprobat„ de Parlamentul Rom‚niei prin Hot„r‚rea nr. 15/30 aprilie 2002, a fost deplasat, la data de 1 iulie 2002, un contingent de 425 militari Ómpreun„ cu tehnica de lupt„ necesar„. Finan˛area misiunii este asigurat„ p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2004, efectivele fiind rotite din 6 Ón 6 luni.
Œn prezent, Ón Afganistan sta˛ioneaz„ Batalionul 151 infanterie, din Ia∫i, dislocat la Kandahar, cu un efectiv de 405 militari, av‚nd urm„toarele misiuni: asigurarea pazei ∫i securit„˛ii aeroportului Kandahar, patrulare ziua ∫i noaptea Ón mun˛ii din apropierea Kandaharului, Ón scopul realiz„rii unui dispozitiv, deblocarea zonei unde se distruge muni˛ia colectat„. De asemenea, organizarea de puncte de control fixe ∫i mobile ∫i asigurarea diferitelor opera˛iuni desf„∫urate de coali˛ia interna˛ional„ antiterorist„.
## ™i eu v„ mul˛umesc.
Domnule deputat Florin Iordache,
Ave˛i dreptul s„ comenta˛i acest r„spuns pe o durat„ de 2 minute.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Stima˛i colegi,
Vreau s„ apreciez r„spunsul foarte bine elaborat, prezentat de domnul secretar de stat Encu˛escu, Ón care se precizeaz„ preocuparea permanent„ a ministerului nostru privind participarea Rom‚niei la toate misiunile din afara grani˛elor, c‚t ∫i prezentarea detaliat„ a legii privind participarea for˛elor armate la misiunile Ón afara teritoriului statului rom‚n, iar prin aceasta se precizeaz„ foarte clar c„ Parlamentul va avea, ca ∫i p‚n„ acum, un rol foarte important.
Vreau s„ v„ mul˛umesc Ónc„ o dat„.
## Mul˛umesc.
Domnul deputat Boc are aceea∫i interpelare adresat„ la dou„ ministere: Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor. Desigur, fiecare potrivit obiectului s„u de activitate.
V„ rog s„ o prezenta˛i, domnule deputat!
## Domnule pre∫edinte,
## Domnilor mini∫tri,
Œn 29 octombrie 2003 a intrat Ón vigoare noua Constitu˛ie a Rom‚niei. Ne reamintim cu to˛ii c„ Ón timpul campaniei pentru revizuirea Constitu˛iei, una dintre tezele vehiculate ∫i intens mediatizate a fost cea legat„ de desfiin˛area stagiului militar obligatoriu ∫i de trecerea la armata de profesioni∫ti.
Av‚nd Ón vedere modificarea Constitu˛iei ∫i discu˛iile pe marginea trecerii la serviciul militar bazat pe voluntariat, am solicitat celor dou„ ministere de resort s„ prezinte, Ón fa˛a Parlamentului, setul de m„suri pe care Ól au Ón vedere pentru trecerea la armata de profesioni∫ti, de armata bazat„ pe voluntariat, ∫i am realizat aceast„ interpelare pornind de la o afirma˛ie a domnului Pa∫cu, care spunea c„ acest proiect de lege va fi elaborat f„r„ grab„. Or, noi am Ón˛eles ∫i Ón˛elegem c„, dup„ revizuirea Constitu˛iei, chestiunea renun˛„rii la serviciul militar obligatoriu este o chestiune de zile, de luni, ∫i nicidecum o chestiune de ani, a∫a cum las„ s„ se Ón˛eleag„ domnul ministru Pa∫cu.
V„ mul˛umesc ∫i a∫tept preciz„rile dumneavoastr„.
Mai Ónt‚i r„spunde domnul secretar de stat Sorin Encu˛escu, din partea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Doresc s„ men˛ionez c„, Ónc„ din faza de modificare a Constitu˛iei, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale a fost c‚t se poate de deschis ∫i de sincer Ón abordarea acestei probleme, respectiv desfiin˛area treptat„ a serviciului militar obligatoriu. ™i, mi-aduc aminte c„ atunci c‚nd am participat la discu˛iile Ón comisie, Óntreaga comisie ∫i-a asumat acel articol ∫i con˛inutul articolului, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ se deduc„ ∫i s„ se Ón˛eleag„ c„ este o faz„ tranzitorie, o faz„ necesar„, pentru ca Óntregul proces de restructurare ∫i modernizare a armatei noastre s„ se desf„∫oare conform graficului pe care Ól avem Ómpreun„ cu NATO, ∫i mai ales a graficului stabilit Ómpreun„ cu autorit„˛ile na˛ionale, respectiv cu Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii.
Atunci c‚nd a existat afirma˛ia potrivit c„reia vom elabora aceast„ lege, speciali∫tii din cele dou„ ministere deja lucreaz„ Ómpreun„, proiectul se afl„ deja Óntr-o anumit„ faz„, chiar este publicat pe _site_ -ul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i, inclusiv, prin mijloacele de aducere la cuno∫tin˛„ a opiniei publice; cele dou„ ministere, practic, au elaborat prima faz„.
Urmeaz„ ca, Ón a 2-a faz„, pe baza consult„rii cu alte autorit„˛i care vor fi implicate Ón acest proces, ˛in‚nd cont c„ ∫i alte structuri din sistemul na˛ional de ap„rare au nevoie Ónc„ de militari Ón termen, el s„ fie Ónaintat spre aprobare Guvernului, asumat de Guvern, ∫i dup„ aceea s„ intre Ón procedura legislativ„.
Din punct de vedere al Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, noi, dup„ cum ∫ti˛i, ne-am propus s„ trecem progresiv la o armat„ profesionist„ bazat„ pe voluntariat. Etapele desf„∫ur„rii acestui proces au fost fundamentate, pe de o parte, pe necesit„˛ile militare referitoare la ap„rarea ˛„rii ∫i participarea la ap„rarea colectiv„, iar pe de alt„ parte, de gradul de suportabilitate al bugetelor proiectate a fi aprobate pentru Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/4.XII.2003 Aceste m„suri de renun˛are treptat„ la Óncadrarea unor func˛ii militare cu militari Ón termen sunt concretizate Óntr-un plan detaliat referitor la dinamica personalului, cu termen de finalizare anul 2007, moment Ón care Armata Rom‚niei va fi profesionalizat„ integral.
Mul˛umesc, domnule ministru.
Aceea∫i Óntrebare, a∫tept„m r„spunsul la ea de la domnul secretar de stat Alexandru Mircea.
Stimate domnule deputat,
Referitor la interpelarea dumneavoastr„, viz‚nd m„surile ce urmeaz„ s„ se Óntreprind„ Ón vederea renun˛„rii la Óncorporarea obligatorie a tinerilor ∫i trecerea la o armat„ de profesioni∫ti, am onoarea s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ urm„toarele:
A∫a cum spunea ∫i domnul secretar de stat de la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, cele dou„ ministere au elaborat proiectul Legii privind preg„tirea popula˛iei pentru ap„rare, care a fost transmis Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii, Ón data de 3 noiembrie, av‚nd Ón vedere atribu˛iile acesteia, a∫a cum sunt prev„zute Ón art. 119 din Constitu˛ia Rom‚niei.Textul respectiv, conform prevederilor legale privind transparen˛a decizional„, a fost publicat ∫i pe _site_ -ul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i publicat la sediul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Deci, proiectul este elaborat, se afl„ Ón faza de consultare; a fost de asemenea transmis tuturor ministerelor interesate ca s„ formuleze un punct de vedere Ón leg„tur„ cu acest proiect important de act normativ.
Œn ceea ce prive∫te procesul de profesionalizare a componentelor Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, preciz„m c„ aceast„ ac˛iune s-a Ónceput, s-a realizat Ón
ceea ce prive∫te structurile poli˛iei de frontier„, Ón sensul c„ la poli˛ia de frontier„ nu mai avem nici un fel de militar Ón termen, Ón mare parte, cu privire la comandamentul protec˛iei civile, ∫i, par˛ial, Ón curs de derulare, cu privire la efectivele Jandarmeriei Rom‚ne ∫i a Corpului pompierilor militari. Urmeaz„ ca aceast„ activitate s„ continue Ón conformitate cu prevederile legale.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc. Domnule deputat, Dori˛i s„ comenta˛i cele dou„ r„spunsuri? Pofti˛i!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu le mul˛umesc domnilor mini∫tri pentru amabilitatea de a r„spunde prompt la o interpelare care a fost depus„ numai Ón urm„ cu c‚teva s„pt„m‚ni, dar asta nu Ónseamn„ c„ la fel de mult m„ mul˛ume∫te ∫i r„spunsul pe care l-am primit din partea Domniilor lor.
Œn primul r‚nd, acest proiect de lege, care se afl„ Óntradev„r de ast„zi pe _site_ -ul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, fiind lansat la sf‚r∫itul acestei s„pt„m‚ni, Ón opinia noastr„ nu respect„ litera ∫i spiritul noii Constitu˛ii, at‚ta vreme c‚t men˛ine Ón continuare stagiul militar obligatoriu; or, prin revizuirea Constitu˛iei tocmai acest lucru l-am f„cut: am discutat Ón public faptul c„, dup„ revizuirea Constitu˛iei, nu Ón 2007, se va trece la armata bazat„ pe profesioni∫ti, chiar dac„ gradual, dar nu la un orizont de timp at‚t de Óndelungat.
Œn al doilea r‚nd, acest proiect de lege introduce o discriminare fundamentat„ pe criteriul material, a∫a cum domnul ministru Encu˛escu, dac„ mi-amintesc bine, a renun˛at la aceast„ idee la un moment dat, c‚nd fusese avansat„. Iat„ c„, ast„zi, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor revine cu aceea∫i idee p„guboas„, dup„ p„rerea noastr„, potrivit c„reia cei care dispun de resurse materiale au posibilitate s„ nu fac„ armat„, Ón timp ce aceia care nu dispun de resurse materiale vor trebui s„ fac„ Ón continuare armat„.
Acest criteriu discriminatoriu nu credem noi c„ trebuie s„ fie p„strat, ∫i este un mare neajuns, ∫i cred c„ tinerii care au votat Constitu˛ia nu au votat pentru a pl„ti serviciul militar.
™i, nu Ón ultimul r‚nd, ∫i ultimul aspect la care m„ refer, proiectul ini˛iat este ∫i imoral, dac„ ne g‚ndim la faptul c„ am f„cut aceste promisiuni tinerilor, ne-am angajat prin revizuirea Constitu˛iei s„ trecem c‚t mai repede posibil la revizuirea Constitu˛iei, iar noi le oferim ∫ansa anului 2007 — 2008 ∫.a.m.d.
Credem c„ cele dou„ ministere vor trebui s„ reevalueze proiectul depus, s„ renun˛e la sistemul de tax„ preconizat, iar at‚t de mult dorita armat„ de profesioni∫ti s„ fie c‚t mai repede Ón vigoare, iar tinerii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/4.XII.2003 s„ poat„ cu definitiv a opta pentru armata bazat„ pe voluntariat, care nu este altceva dec‚t armata fundamentat„ pe profesioni∫ti.
## Stimate coleg,
Nu-mi propun deloc s„ comentez comentariul dumneavoastr„, dar, Ón calitate de fo∫ti colegi la Comisia constitu˛ional„, v„ amintesc ceea ce domnul Sorin Encu˛escu a spus: îSe trece la armata profesionist„ de la intrarea Ón vigoare a Constitu˛iei, dar se trece gradual ∫i treptat, astfel Ónc‚t procesul s„ se Óncheie Ón anul 2007“. Pentru c„, nu putem, ne explicau dumnealor, s„ trecem de la o zi la alta, de la armata bazat„ pe concentrare, la armata profesionist„.
Œn rest, sigur c„ putem comenta, ∫i cred c„ proiectul poate suporta orice fel de amelior„ri, orice fel de Ómbun„t„˛ire.
Mul˛umesc foarte mult. Domnule secretar de stat, Mai dori˛i s„ r„spunde˛i ceva? Pofti˛i, domnule Sorin Encu˛escu!
## Domnule pre∫edinte,
Doar a∫ dori s„ adaug faptul c„, dincolo de discu˛iile pe care noi le-am avut Ón cadrul Comisiei pentru modificarea Constitu˛iei, unde noi am men˛ionat foarte clar necesitatea men˛inerii acestei perioade de tranzi˛ie, pentru c„, la un moment dat, noi am discutat foarte mult ∫i cu partenerii no∫tri din NATO. Noi nu putem trece la o armat„ de profesioni∫ti, s„ spunem, Óntr-un singur an, pentru c„, dac„ ne g‚ndim, tinerii pe care noi i-am Óncorpora acum ca voluntari ∫i ca militari profesioni∫ti, atunci c‚nd Ómplinesc v‚rsta de 35 ani, ace∫tia p„r„sesc institu˛ia militar„, se termin„ contractele lor. Or, v„ da˛i seama c„ nu putem s„ ajungem c‚nd contingentul care Ól Óncorpor„m Ón acest an ajunge la 35 de ani, dintr-o dat„ un Óntreg contingent pleac„. Armata belgian„ s-a confruntat cu aceast„ situa˛ie deosebit„. Ei chiar consider„ c„ au o armat„ profesionist„ Ómb„tr‚nit„. Deci, Ón permanen˛„ trebuie v„zut procesul acesta de racolare ∫i, mai ales, cum el demareaz„. Noi avem proiecte foarte clare ∫i un program foarte clar. De aceea am ∫i men˛ionat c„ Ónt‚i termin„m cu Statul major al for˛elor navale, Statul major al for˛elor aeriene, ∫i dup„ aceea Statul major al for˛elor terestre.
Pe de alt„ parte, mai apare ∫i situa˛ia pe care dumneavoastr„ a˛i invocat-o ca imoral„, dar s„ ∫ti˛i c„ Ón toate statele occidentale, Ón statele moderne, forma de a pl„ti dup„ o anumit„ v‚rst„, neÓndeplinirea unor obliga˛ii fa˛„ de stat se men˛ine. ™i, mi-aduc aminte c„, Óntr-o discu˛ie televizat„ Óntre noi, Ón urm„ cu c‚tva timp, chiar ∫i dumneavoastr„ sus˛inea˛i modelul elve˛ian. Deci, iat„ c„, pe undeva, atunci c‚nd nu aduci un t‚n„r care s„ satisfac„ stagiul militar, trebuie s„ pl„te∫ti un profesionist, ∫i, Ón fond, este tot o contribu˛ie a statului, a
contribuabilului rom‚n. De aceea, s-a considerat s„ Óncerc„m s„ aducem ∫i un astfel de model. Dar, sigur c„ Ón ultim„ instan˛„, ceea ce se va decide, ceea ce va rezulta Ón final va fi proiectul care se va aproba.
De aceea, eu cred c„, atunci c‚nd abord„m problema moral„ a serviciului militar, de fapt a ceea ce noi am tradus ca Óndatoriri militare, trebuie s„ fim corec˛i ∫i din punct de vedere politic. ™i mi-aduc aminte c„ eu, Óntr-o manier„ foarte deschis„, chiar cu dou„ s„pt„m‚ni Ónainte de votarea Constitu˛iei, am prezentat punctul de vedere al Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale Ón a∫a fel Ónc‚t a∫tept„rile tinerilor s„ nu fie foarte mari fa˛„ de aceast„ Constitu˛ie. Deci, eu cred c„ am fost morali, am fost corec˛i, am fost cinsti˛i fa˛„ de ace∫ti tineri ∫i fa˛„ de a∫tept„rile lor.
Conform regulamentului, doresc s„ mai spun...
Dac„ recunoa∫te˛i c„-l Ónc„lca˛i, stimate coleg, v„ acord 20 de secunde.
Regulamentul are posibilitatea aceasta, Ón favoarea unei dezbateri parlamentare, s„-mi permite˛i 10 secunde s„ spun doar dou„ lucruri.
Apreciez cele spuse de domnul ministru, cu o singur„ precizare: Ón cazul Óncorpor„rii avem acolo, Ón Constitu˛ie, la art. 52, o virgul„: îp‚n„ la 35 de ani, cu excep˛ia voluntarilor“. Atunci c‚nd vorbim de serviciul bazat pe voluntariat se poate merge peste 35 de ani.
Œn al doilea r‚nd, c‚nd vorbim de taxe, era posibil, ∫i am invocat modelul elve˛ian Ón condi˛iile existen˛ei Ón textul constitu˛ional a obligativit„˛ii stagiului militar. Or, atunci c‚nd serviciul militar nu mai este obligatoriu, prin Constitu˛ie, teza cu taxele nu mai r„m‚ne valabil„. Teza r„m‚nea valabil„ Ón condi˛iile Ón care serviciul militar era obligatoriu.
V„ mul˛umesc.
Dori˛i ∫i dumneavoastr„, domnule Encu˛escu, s„ fac o excep˛ie pentru dumneavoastr„?
Domnul deputat Culi˛„ T„r‚˛„ are o interpelare Ón leg„tur„ cu abateri s„v‚r∫ite de directorul general de la S.C. îPetrotub“ Roman.
Va r„spunde domnul secretar de stat Marin Popescu, de la Autoritatea Na˛ional„ de Control.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat!
**Domnul Marin Popescu** _— secretar de stat la_
_Autoritatea Na˛ional„ de Control_ **:**
Domnule pre∫edinte,
Domnilor parlamentari,
Œn interpelarea formulat„ de domnul deputat Culi˛„ T„r‚˛„, Ón ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor din 10.XI.2003,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/4.XII.2003 sunt semnalate unele aspecte care privesc modul defectuos, necorespunz„tor de gestionare ∫i administrare a patrimoniului de S.C. îPetrotub“ — S.A. Roman, ∫i Óndeosebi de c„tre conducerea societ„˛ii, Ón persoana directorului general, inginer Dorel B‚rsan.
Men˛ion„m c„ la sf‚r∫itul lunii octombrie 2003 Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului a v‚ndut pachetul majoritar de ac˛iuni, de˛inut la S.C. îPetrotub“ — S.A. Roman, Societ„˛ii Holding N.N.M, de˛in„torul Combinatului Siderurgic ISPAT Sidex Gala˛i.
Autoritatea Na˛ional„ de Control, datorit„ competen˛elor reduse cu privire la controlul societ„˛ilor private, a fost nevoit„ s„ apeleze la sprijinul Ministerului Finan˛elor, c‚t ∫i la Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului, pentru a efectua acest control.
Programul de control al celor dou„ institu˛ii nu a permis efectuarea imediat„ a controlului, ci am stabilit de comun acord, printr-un ordin al celor 3 mini∫tri, efectuarea controlului Ón luna decembrie. Rezultatele controlului vor fi aduse la cuno∫tin˛a Camerei Deputa˛ilor, c‚t ∫i domnului deputat Culi˛„ T„r‚˛„.
V„ mul˛umesc.
Domnule deputat, sunte˛i mul˛umit de r„spuns?
Pentru domnul deputat Mircea Costache r„spunde domnul Titus Corl„˛ean, cu privire la o interpelare legat„ de egalitatea de tratament Óntre minorit„˛ile din ˛ara noastr„ ∫i rom‚nii din afara grani˛elor.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule Corl„˛ean!
## **Domnul Titus Corl„˛ean** — _secretar de stat_
_la Secretariatul General al Guvernului_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Domnule deputat,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Obiectul interpel„rii Ól constituie situa˛ia comunit„˛ilor rom‚ne∫ti din vecin„tatea Rom‚niei ∫i ac˛iunea guvernamental„ pe aceast„ linie.
Subiectul este un subiect care preocup„ Ón mod firesc ansamblul societ„˛ii rom‚ne∫ti, spectrul politic rom‚nesc Ón general ∫i Ón principal autorit„˛ile rom‚ne. El constituie, Ón acela∫i timp, domeniul de ac˛iune convergent al mai multor institu˛ii rom‚ne∫ti, Óntre care ∫i Departamentul pentru rom‚nii de pretutindeni, pe care-l coordonez de 4 luni ∫i jum„tate.
M-a∫ referi strict la domeniul de competen˛„ al departamentului, Ón special dup„ reconfigurarea guvernamental„ men˛ionat„ ∫i care a avut ca principal scop oferirea acelei greut„˛i politice necesare demersului, pe acest domeniu important ∫i complex ∫i sensibil Ón acela∫i timp.
Este vorba de dou„ zone, s„ spunem: rom‚nii din vecin„tatea Rom‚niei ∫i a∫a-numita diaspor„, emigra˛ie.
Œn ceea ce prive∫te subiectul propriu-zis al interpel„rii: situa˛ia rom‚nilor din vecin„tatea Rom‚niei constituie unul din punctele de ac˛iune prioritare ale autorit„˛ilor rom‚ne.
El a vizat — ∫i m„ refer la Departamentul pentru rom‚nii de pretutindeni — Ón special dup„ perioada iulie 2003, a vizat ca obiectiv principal sprijinirea eforturilor de prezervare a identit„˛ii culturale, etnice, religioase ∫i a∫a mai departe a rom‚nilor care tr„iesc Ón vecin„tate, inclusiv Balcani.
Ac˛iunea s-a orientat pe 3 coordonate principale, a∫ spune, ∫i a Ómpletit, dac„ dori˛i, o ac˛iune uneori ferm„, alteori sprijinit„ pe o necesar„ diploma˛ie care s„ asigure eficacitatea demersului, Ón ultim„ instan˛„, pentru c„ asta ne intereseaz„, eficacitatea demersului ∫i o ac˛iune mai coerent„ ∫i mai coordonat„, poate, ca p‚n„ Ón prezent.
Domnul deputat Mircea Costache dore∫te s„ comenteze r„spunsul dumneavoastr„, domnule ministru.
Un scurt comentariu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu am re˛inut preocup„rile domnului secretar de stat ∫i ale institu˛iei pe care o reprezint„. Ele sunt remarcabile. Este de Ón˛eles c„ Ón aceast„ chestiune nu exist„ Putere ∫i Opozi˛ie, ci doar oameni responsabili. Deci, departe de mine g‚ndul de a fi repro∫at ceva cuiva, dar, Ón mod legitim, mi-am pus unele probleme cu ocazia lu„rii de contact cu unele realit„˛i, Ón special Ón Basarabia, particip‚nd la s„rb„toarea limbii rom‚ne. Am constatat c„ presa de limb„ rom‚n„ este amenin˛at„ cu suprimarea; din cauza subfinan˛„rii, am constatat foarte multe lipsuri.
Dup„ aceea, colegii care au venit Ón contact cu realit„˛i de pe Valea Timocului, care s-au Ónt‚lnit cu rom‚nii din Bulgaria au constatat c„ acolo elevii mergeau la ∫coal„ cu autobuzul croa˛ilor, c„ noi nu ne-am preocupat ∫i nu era a∫a un efort extraordinar. Constat c„ sunt preocup„ri, constat c„ exist„ o proiec˛ie, c„ exist„ un program. Ni se spune, de c„tre domnul secretar de stat, c„ exist„ ∫i finan˛are Ón actualul buget. Problema, Óns„, r„m‚ne. Cu to˛ii, de la putere sau din opozi˛ie, implica˛i mai mult sau mai pu˛in Ón problemele administra˛iei centrale sau locale, cunoa∫tem c„ exist„, totu∫i, o mare diferen˛„ de tratament a autorit„˛ilor rom‚ne fa˛„ de minorit„˛ile din ˛ara noastr„ ∫i rom‚nii tr„itori pe alte meleaguri.
Œn acest sens a∫ fi vrut eu evalu„ri mai exacte, cam pe unde ne afl„m ∫i cam cum vom proceda, pentru a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/4.XII.2003 ajunge nu s„ facem din rom‚ni privilegia˛i, pe teritoriul altor state, ci s„ se bucure de egalitate de tratament cu minorit„˛ile din ˛ara noastr„. Din acest punct de vedere eu consider c„ sunt Ónc„ foarte multe de f„cut.
Domnule secretar de stat,
V„ rog s„ r„spunde˛i acestui comentariu!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc domnului deputat pentru comentariile Domniei sale. Am subliniat, Ón r„spunsul meu, f„r„ s„ detaliez la acest moment, faptul c„ unul din cele dou„ elemente care au stat la baza demersului nostru l-a constituit principiul reciprocit„˛ii. Acesta a constituit elementul Ón dialogul politic bilateral, at‚t Ón Bulgaria, Albania, Macedonia, ∫i introducerea acestui element Ón dialogul bilateral de acum Ónainte. Este bine ca aceste chestiuni s„ fie incluse ∫i au fost incluse Ón agenda politic„ bilateral„.
Este vorba, pe de alt„ parte, de aspectele legate de presa de limb„ rom‚n„, aspecte pe care le-a˛i men˛ionat. Subliniasem faptul c„ ac˛iunea DRP-ului viza rom‚nii din vecin„tate, Ón domeniul de competen˛„, mai pu˛in Republica Moldova, cel pu˛in p‚n„ de cur‚nd. Œns„, ac˛iunea noastr„ a vizat, f„r„ discu˛ie, ∫i ve˛i reg„si Ón materialul scris, Ón detaliu, toate proiectele care au fost realizate ∫i v„ asigur c„ nu sunt pu˛ine ∫i nici neimportante.
Prin bugetul pe 2004 — ∫ti˛i mai bine dec‚t mine faptul c„ a fost alocat„ o sum„ aparte, important„, presei de limba rom‚n„, iar destina˛ia exact„ va fi stabilit„ Ómpreun„ cu comisiile parlamentare competente.
O simpl„ precizare.
V„ rog, domnule!
Mul˛umesc pentru Ón˛elegere, de data aceasta.
Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,
L-am rugat pe domnul secretar de stat s„ fac„ precizarea din acest punct de vedere. D‚nsul face referire la principiul reciprocit„˛ii. Aici este problema! Mai avem noi ce oferi minorit„˛ilor din Rom‚nia, pentru a influen˛a comportamentul celorlal˛i fa˛„ de rom‚nii din afara ˛„rii? Mai avem Ón dialogul diplomatic cu ce plusa, mai avem ce condi˛ii s„ oferim pentru a ob˛ine, dac„ nu egalitate perfect„, o apropiere de tratament Óntre minorit„˛ile din Rom‚nia ∫i rom‚nii tr„itori pe teritoriul altor state?
Sunt nevoit s„-i dau ∫i domnului ministru cuv‚ntul. De c‚te ori Óncalc regulamentul, totdeauna creez un precedent.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am s„ fiu foarte concis, pentru a elimina eventualele dubii ale domnului deputat.
Invocarea principiului reciprocit„˛ii se refer„ la asigurarea unui standard similar Ón raport de eforturile politice bugetare, institu˛ionale pe care Rom‚nia le-a f„cut, merg‚nd pe standardul european. N-am s„ dau exemple, pentru c„ nu este diplomatic, dar au fost invocate cele 500 de persoane declarate apar˛in‚nd unei anumite comunit„˛i — reprezentarea parlamentar„ asigurat„, bugetul de 4 miliarde pentru asocia˛ia cultural„, sediu, publica˛ii ∫i a∫a mai departe, Ón raport cu situa˛ia minorit„˛ii rom‚ne nerecunoscut„. Este acest gen de exerci˛iu pe care l-am practicat, cu fermitate ∫i cu diploma˛ie, Ón acela∫i timp. Œns„, invocarea este la nivelul standardului european. Dezechilibrul a fost foarte clar ∫i a fost subliniat.
## Mul˛umesc foarte mult.
Pentru doamna Mona Musc„ se solicit„ am‚narea r„spunsului de c„tre domnul Traian Panait. De altfel, nici doamna deputat nu este prezent„.
Domnul Adrian Moisoiu este. Œi va r„spunde la interpelarea cu privire la compensarea datoriilor pe care le au diverse spitale din ˛ar„, domnul Claudiu Seucan.
**Domnul Claudiu Seucan** _— secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
M„ v„d nevoit, la acest punct, s„ solicit Ónc„ o p„suire, pentru c„ la Óntrebarea care ni s-a pus, noi am f„cut o adres„ ∫i la Ministerul S„n„t„˛ii ∫i r„spunsul Ónt‚rziind pu˛in, suntem ∫i noi Ón situa˛ia de a Ónt‚rzia cu acest r„spuns ∫i de a v„ ruga s„ ne mai acorda˛i un termen; pentru s„pt„m‚na viitoare ve˛i avea r„spunsul la interpelarea dumneavoastr„.
V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ r„spunde˛i atunci domnului Mircea Costache, la urm„toarea interpelare, referitoare la v‚nzarea ARO C‚mpulung ∫i a Societ„˛ii Comerciale Autocamioane Roman Bra∫ov.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/4.XII.2003
Referitor la punctul 1 din interpelarea formulat„ de domnul deputat Mircea Costache: privatizarea S.C. ARO — S.A. C‚mpulung, pachetul de ac˛iuni de˛inut de A.P.A.P.S. la S.C. ARO — S.A. C‚mpulung a fost achizi˛ionat„ de firma **Crosslander USA Incorporated** , av‚nd sediul Ón Miami, Florida. Firma **Crosslander USA** are rela˛ii comerciale cu S.C. ARO C‚mpulung din anul 1999, aceasta asigur‚nd distribu˛ia automobilelor ARO Ón America Latin„ ∫i Caraibe.
**Crosslander USA** a dezvoltat Ón Brazilia o linie de montaj ∫i automobile Aro, Ón prezent aceast„ linie ating‚nd o capacitate de 100 automobile pe lun„.
**Crosslander USA** Ó∫i propune s„ produc„ un nou model, **Crosslander 244X** . Œn primul an de la transferul dreptului de proprietate asupra ac˛iunilor cump„rate la S.C. ARO C‚mpulung, **Crosslander USA** a Óncheiat un contract de colaborare ferm, pe termen lung, cu firma FORD, Ón vederea echip„rii cu astfel de motoare a noului model **Crosslander 244X** , Ón cazul Ón care acesta va fi produs la S.C. ARO — S.A., ∫i va fi produs.
**Crosslander** a alocat p‚n„ Ón prezent fonduri Ón valoare de 5.137.000 USD pentru realizarea noului model, care sunt suplimentare fa˛„ de suma prev„zut„ a fi investit„ la S.C. ARO — S.A.
Dup„ preluarea S.C. ARO — S.A. de c„tre **Crosslander USA** , aceasta estimeaz„ c„ Ón anul 2005 va fi atins pragul de rentabilitate al societ„˛ii, respectiv producerea unui num„r de 12.500 ma∫ini pe an. Eforturile sale vor fi Óndreptate spre atingerea acestui prag, Ón norma de timp propus„. Ulterior se vor continua eforturile pentru m„rirea pie˛ei de desfacere, at‚t la export, unde se estimeaz„ v‚nz„ri Ón propor˛ie de 70% din produc˛ia ARO — S.A., c‚t ∫i la intern, unul din obiective fiind restabilirea v‚nz„rilor pentru pia˛a rom‚neasc„.
**Crosslander** a dezvoltat o re˛ea de 92 de dealeri, pentru a asigura distribuirea noului model pe pia˛a american„. Exist„ comenzi ferme din partea dealerilor pentru noul produs ce va fi distribuit Ón America, Óncep‚nd cu primul trimestru al anului 2004, dac„ transferul dreptului de proprietate se va realiza conform graficului estimat.
Prin oferta sa, **Crosslander** se angajeaz„ ferm ∫i irevocabil s„ investeasc„ pe o perioad„ de 5 ani minim suma de 15.500.000 dolari, pentru dezvoltarea afacerii, modernizarea tehnologiilor ∫i produselor ∫i pentru protec˛ia mediului. Cump„r„torul Ó∫i asum„, de asemenea, datorii ∫i credite comerciale Ón valoare de 11,4 milioane dolari, astfel efortul asumat de investitor pentru implicarea sa Ón privatizarea S.C. ARO atinge 27 milioane dolari.
Domnul deputat v„ roag„ s„ primeasc„ r„spuns oral ∫i cu privire la o alt„ interpelare, la care i-a˛i dat r„spunsul Ón scris, dar nu acum, nu la ∫edin˛a aceasta.
- Domnule Costache,
Dac„ dori˛i s„ comenta˛i r„spunsul pe care l-a˛i primit acum, v„ dau cuv‚ntul, dac„ nu, nu v„ pot da cuv‚ntul. I-am atras eu aten˛ia domnului ministru...
## Domnule pre∫edinte,
Eu mul˛umesc pentru c„ mi-a˛i dat cuv‚ntul, pentru c„ prima dumneavoastr„ misiune este s„-mi da˛i cuv‚ntul, nu s„ mi-l lua˛i...
Nu, s„ v„ dau cuv‚ntul la obiect ∫i la fel de important este ∫i aceasta. Eu am toat„ Ón˛elegerea pentru dumneavoastr„ ∫i dep„∫esc ∫i cadrul regulamentului s„ v„ dau cuv‚ntul, dar atunci c‚nd este vorba de obiect. Acum nu sunte˛i la obiect.
La toate Ónc„lc„rile de lege care au ruinat ˛ara, se adaug„ una: Ónc„lca˛i dumneavoastr„ legea, ca s„ pute˛i s„-mi da˛i cuv‚ntul s„ m„ exprim Ón Parlamentul Rom‚niei. Nu vi se pare c„ e prea mult?!
## Domnule pre∫edinte,
Eu Ói mul˛umesc domnului secretar de stat pentru r„spuns; a∫teptam, cum v„ spuneam mai Ónainte, r„spuns la ambele interpel„ri adresate Autorit„˛ii pentru privatizare. Dac„ mi-a dat r„spuns numai la una, eu sunt disciplinat ∫i comentez numai r„spunsul primit la aceea, iar la cealalt„ a∫tept r„spunsul, Ón leg„tur„ cu GEROM — S.A. Buz„u ∫i cu CORD — S.A. Buz„u.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/4.XII.2003
A luat act domnul ministru c„ o s„ vin„ s„ v„ dea, scriind pe ordinea de zi, cum trebuie, acest subiect, o s„ vin„ ∫i o s„ v„ dea ∫i un r„spuns oral.
## Chiar v„ rog!
Œn leg„tur„ cu r„spunsul care s-a dat, putem s„ le lu„m de bune. De regul„, Ón ultima vreme, din nefericire realitatea ne contrazice ∫i eu sunt surprins c„ o serie de date se pot prezenta public de la microfonul Camerei Deputa˛ilor, dac„ cineva solicit„ Ón mod expres, printr-o interpelare, ni∫te detalii, dar, Ón rest, transparen˛a este ca ∫i inexistent„. Eu le atrag aten˛ia domnilor de la Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului, c„ d‚n∫ii v‚nd propriet„˛i ale statului rom‚n, bunuri publice, ∫i nu bunuri personale, ca s„ p„streze chiar at‚t de mult mister Ón jurul unor privatiz„ri.
Eu ∫tiu ∫i c„ Ón prag de privatizare unele detalii ale unor contracte r„m‚n pentru o scurt„ perioad„ confiden˛iale, dar, Ón cele din urm„, fiind bunuri din patrimoniul public, care lezeaz„ multe locuri de munc„ ∫i situa˛ia multor cet„˛eni, este bine s„ mai ∫tim ∫i noi, f„r„ s„ smulgem cu forcepsul unele informa˛ii Ón leg„tur„ cu felul cum se tranzac˛ioneaz„ astfel de unit„˛i, precum **Autocamioane** Bra∫ov sau ARO C‚mpulung.
La cealalt„ interpelare adresat„ A.P.A.P.S. a∫tept r„spuns Óntr-o viitoare ∫edin˛„. Mul˛umesc.
Domnul Dan Coriolan Simedru avea o interpelare adresat„ tot Autorit„˛ii pentru privatizare. Nefiind aici, v„ rog s„-i comunica˛i Ón scris r„spunsurile dumneavoastr„.
Domnul Ioan Miclea este? Nu este.
Domnul Emil Boc a∫teapt„ un r„spuns de la Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului.
V„ rog s„-l prezenta˛i pe scurt. Nu r„spunsul, ci Óntrebarea.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, voi fi foarte scurt. Interpelarea vizeaz„ problemele studen˛ilor la Ónceputul anului universitar 2003 — 2004 ∫i am solicitat ministerului de resort r„spunsuri la urm„toarele probleme:
1. Nerespectarea prevederii Legii Ónv„˛„m‚ntului Ón ceea ce prive∫te obligativitatea acoperirii de c„tre bursa de studiu a necesarului de mas„ ∫i cazare al unui student Óntr-o lun„.
2. Œnt‚rzierile repetate Ón decontarea abonamentelor pe mijloacele de transport, precum ∫i neacordarea reducerii efective de 50% la costul c„l„toriei cu trenul.
3. Nerespectarea de c„tre conducerile unor universit„˛i a legisla˛iei Ón vigoare, referitoare la condi˛iile de cazare Ón c„minele studen˛e∫ti ∫i nesanc˛ionarea respectivelor universit„˛i.
4. Neacordarea de fonduri pentru repara˛ia ∫i construc˛ia de c„mine studen˛e∫ti, conform cu necesit„˛ile reale din sistem ∫i lipsa unei situa˛ii centralizate a repartiz„rilor de fonduri de p‚n„ acum.
5. Activitatea necorespunz„toare a conducerii Agen˛iei Sociale a Studen˛ilor, Ón raport cu problemele sociale cu care se confrunt„ studen˛ii.
Avem, Ón acest moment, ocazia, dup„ dezbaterea bugetului de stat, s„ cunoa∫tem, pe larg, punctul de vedere al ministerului de resort cu privire la aceste probleme ale studen˛ilor, legate de Ónceputul anului universitar.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Invers‚nd ordinea r„spunsurilor, m-a˛i pus Ón situa˛ia de a face o grav„ gre∫eal„ de acord. Am zis c„ se va prezenta r„spunsul ∫i, de fapt, a˛i prezentat dumneavoastr„ Óntrebarea, ceea ce trebuia s„ constituie o remediere imediat„.
Domnul secretar de stat Radu Damian.
## **Domnul Radu Damian** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului_ **:**
Stimate domnule pre∫edinte, Stimate domnule deputat,
La Óntreb„rile pe care le-a formulat domnul deputat Emil Boc v„ r„spund Ón numele domnului ministru Alexandru Athanasiu, urm„toarele:
îMinisterul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului a atras aten˛ia Ón mai multe r‚nduri universit„˛ilor, referitor la necesitatea respect„rii Legii Ónv„˛„m‚ntului, referitor la cuantumul burselor.
Conform legii, bursa de studiu trebuie s„ acopere integral costul mesei ∫i al caz„rii.
Universit„˛ile, Ómpreun„ cu studen˛ii care sunt reprezentan˛i Ón senatele universitare au decis frecvent o valoare mai mic„ a acesteia, pentru ca num„rul de burse s„ fie mai mare.
Ministerul Educa˛iei nu poate fixa un cuantum al burselor, pentru c„ at‚t costurile mesei, c‚t ∫i costul caz„rii sunt diferite de la o universitate la alta, sau chiar de la o institu˛ie, de la o zon„ geografic„ la alta.
Ministerul transfer„ sumele reprezent‚nd reduceri de 50% prin mijloacele de transport la universit„˛i, care organizeaz„ decontarea individual„ a abonamentelor. Acestea se str„duiesc s„ restituie la timp sumele respective ∫i s„ evite aglomera˛iile de la casieriile universit„˛ilor.
Œn ceea ce prive∫te condi˛iile de cazare, at‚t ministerul, c‚t ∫i universit„˛ile au alocat sume importante pentru reabilitarea c„minelor studen˛e∫ti. Din p„cate, sumele sunt insuficiente pentru a fi modernizate toate c„minele, iar timpul de o lun„ ∫i jum„tate, c‚t dureaz„ vacan˛a real„, este prea scurt pentru a Óntreprinde lucr„ri de amploare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/4.XII.2003 Œnchiderea mai multor c„mine pentru o perioad„ de unul sau doi ani ar determina o reducere temporar„ a capacit„˛ii de cazare, ceea ce nu este de acceptat de c„tre studen˛i.
Mul˛umesc.
Domnul ™tefan Baban este? Nu este.
Œn continuare, pentru ceilal˛i deputa˛i, se solicit„ am‚narea r„spunsurilor.
Domnule deputat, ce r„spuns a∫tepta˛i? V„ rog!
Œncercasem s„ m„ Ónscriu pentru ast„zi; am comunicat la grupul meu, dar nu ∫tiu dac„ apar pe list„.
Nu.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/4.XII.2003
Vreau s„ spun c„ a∫tept mai demult timp ni∫te r„spunsuri Ón scris. L-a∫ ruga pe domnul Gaspar,sau cine se ocup„ de problem„,s„-mi urm„reasc„ h‚rtia.
V„ rog s„ enun˛a˛i r„spunsurile pe care le a∫tepta˛i. Sau interpel„rile pe care le-a˛i f„cut. Cum dori˛i.
Unul se referea la jude˛ul Gorj, Ón leg„tur„ cu dispari˛ia satelor datorit„ mineritului, f„r„ a exista decrete date Ón acest sens, lucru care a creat o situa˛ie cu totul deosebit„: s„tenii sunt nevoi˛i s„-∫i v‚nd„ casele, la interven˛ia...
Am o rug„minte. Suntem, deci, la capitolul cerut, Óntreb„ri la care n-a˛i primit r„spuns, nu la capitolul dezvolt„ri ale acestor Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Vreau s„ v„ explic ce am cerut.
Nu-mi explica˛i nimic!
Atunci, acesta e unul dintre ele.
™i cel„lalt l-am adresat doamnei ministru al justi˛iei.
D‚nsa v-a cerut acum am‚narea r„spunsului; este vorba de forma actual„ a Constitu˛iei. Nu, nu, nu era al dumneavoastr„, ierta˛i-m„, era a unui coleg de al dumneavoastr„, Sonea!
Spune˛i, care era interpelarea pentru Ministerul Justi˛iei?
M„ referisem la o persoan„, Contoloru Dumitru, care se afl„ la Jilava, bolnav, inclusiv dup„ un accident datorat celor de acolo ∫i pusesem Óntrebarea dac„ poate s„ se ocupe de acest om, s„-l elibereze, Ónt‚i de toate, pentru cercet„ri, f„r„ s„ fie... C„ e de 2 luni acolo ∫i mai bine. Ca omul s„-∫i poat„, Ón primul r‚nd, trata s„n„tatea. E foarte bolnav.
Stimate coleg,
Vreau aici s„ v„ r„spund, f„r„ sup„rare, c„ obiectul cererii dumneavoastr„ nu poate face con˛inutul unei interpel„ri. Cei Ón drept, respectiv, de˛inutul sau altcineva poate s„ fac„ o cerere, nu dumneavoastr„, Ón cadrul controlului parlamentar.
El a f„cut. Bine, v„ mul˛umesc.
V„ amintesc principiul separa˛iei puterilor.
Oricum, s„ se g‚ndeasc„ la ce se poate face. V„ rog frumos, totu∫i, s„ primi˛i aceste aten˛ion„ri din partea mea, c„ a∫ dori s„ v„d ni∫te r„spunsuri scrise. Mai ales Ón problema cealalt„, prima.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mul˛umesc.
Cu aceasta, declar Ónchis„ ∫edin˛a de ast„zi. Ne vedem m‚ine diminea˛„.
Mul˛umesc. La revedere!
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#77326Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 154/4.XII.2003 con˛ine 16 pagini.**
Pre˛ul 19.776 lei
Œn aceste condi˛ii, se impune ca toate p„r˛ile Ón cauz„ s„ urm„reasc„ solu˛ia ce va fi adoptat„ de instan˛a de judecat„. Cu alte cuvinte, Consiliul local nu poate s„ v‚nd„ un imobil care face obiectul unui proces, unei ac˛iuni de revendicare pe Legea nr. 10.
Mul˛umesc foarte mult.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/4.XII.2003
De asemenea, dislocat la Kabul, ac˛ioneaz„ un pluton de poli˛ie militar„, cu un efectiv de 25 militari, av‚nd ca misiune patrularea, recunoa∫terea ∫i marcarea prezen˛ei Ón zon„, controlul traficului, escortarea unor delega˛ii, controlul antitero ∫i monitorizarea activit„˛ilor criminale Ón Kabul.
Una dintre misiunile la care Armata Rom‚niei particip„ cu for˛e,de acum deja recunoscute ca profesioniste,este faza a IV-a de stabilizare ∫i reconstruc˛ie Ón Irak,Ón cadrul opera˛iunilor îAntica Babilonia“ ∫i îIrak Freedom”. Œn acest sens, Rom‚nia a dislocat Ón zona de opera˛ii un batalion de infanterie, o companie de poli˛ie militar„, un deta∫ament de geniu, un deta∫ament special ∫i o companie de ap„rare MBC, Ón baza aprob„rilor hot„r‚rilor Parlamentului nr. 2, 15 ∫i 17 din 2003.
Œn cadrul opera˛iei îAntica Babilonia“, subunit„˛ile rom‚ne∫ti sunt dislocate Ón raionul localit„˛ilor Annasaria, ∫i au ca misiune organizarea unor puncte de control fixe ∫i mobile, paza ∫i escorta unor coloane, monitorizarea situa˛iei din zone de responsabilitate ∫i a activit„˛ii poli˛iei locale, paza unor obiective, patrul„ri ∫i escorte.
Pentru Óndeplinirea misiunii Ón cadrul opera˛iei îIrak Freedom“, militarii rom‚ni desf„∫oar„ Ón zona localit„˛ii Al Hilal ac˛iuni pentru inspectarea unor puncte obligatorii de trecere, lucr„ri de amenajare a unor itinerarii sau obiective, distrugerea armamentului ∫i muni˛iilor neexplodate din teren sau de la popula˛ie.
Œn ceea ce prive∫te simplificarea procedurilor de luare a deciziilor care permit deplasarea trupelor rom‚ne∫ti Ón afara grani˛elor ˛„rii, men˛ion„m c„ Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale a ini˛iat proiectul de Lege privind participarea for˛elor armate la misiuni Ón afara teritoriului statului rom‚n, care a fost aprobat de Guvern Ón ∫edin˛a din data de 4 noiembrie 2003.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/4.XII.2003 De men˛ionat c„ simplificarea procedurii prin cre∫terea rolului Pre∫edintelui Rom‚niei Ón luarea deciziei se realizeaz„ concomitent cu Ónt„rirea controlului parlamentar asupra for˛elor armate trimise Ón misiune Ón afara teritoriului na˛ional.
Œn ceea ce prive∫te aprecierea interna˛ional„, militarii rom‚ni sunt considera˛i, de c„tre partenerii din coali˛ie, adev„ra˛i profesioni∫ti, bine instrui˛i ∫i condu∫i, foarte disciplina˛i, Óndeplinind irepro∫abil sarcinile ∫i misiunile primite.
Œn cadrul Ónt‚lnirilor de lucru, la e∫aloanele de comand„ ale for˛elor coali˛iei, s-au exprimat mul˛umiri pentru participarea Rom‚niei al„turi de alia˛i, aprecierea general„ fiind aceea c„ Rom‚nia este una din pu˛inele ˛„ri care au respectat graficul intr„rii Ón teatru ∫i a f„cut transferul de autoritate la datele planificate.
Acesta este r„spunsul semnat de ministrul ap„r„rii na˛ionale, domnul Ioan Mircea Pa∫cu.
V„ mul˛umesc.
Ca termene intermediare pot fi amintite: profesionalizarea integral„ a trupelor apar˛in‚nd Statului major al for˛elor navale, la sf‚r∫itul anului 2005, urmat„ de cele din subordinea Statului major al for˛elor aeriene, trupele terestre fiind ultimele care vor fi Óncadrate integral cu militari profesioni∫ti.
Exemplific„m pentru dinamica sus˛inut„ a procesului de profesionalizare a armatei c‚teva date. Astfel, pe baza aprob„rii Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii, num„rul de 31.500 militari Ón termen, Óncorpora˛i Ón anul 2003, va fi redus la 27.000 Ón anul 2004. Procesul va c„p„ta ∫i mai mult„ consisten˛„ c‚nd vom trece la externalizarea pazei unit„˛ilor militare, activitate care va fi preluat„ de Poli˛ia Militar„ ∫i se va executa cu mijloace electronooptice ∫i prin prest„ri de servicii de c„tre firmele specializate Ón domeniu.
Dup„ cum v-am spus, proiectul de lege este deja elaborat, urmeaz„ ca el s„ fie definitivat ∫i s„ fie Ónaintat structurilor guvernamentale pentru avizare, ∫i dup„ aceea lansat Ón procesul legislativ.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Prima dimensiune a ac˛iunii au constituit-o contactele oficiale. Este important. De ce? Pentru c„ e necesar„ introducerea Ón agenda politic„ bilateral„ a anumitor chestiuni care intereseaz„ rom‚nii care tr„iesc Ón vecin„tatea Rom‚niei ∫i, bineÓn˛eles, Ón mod complementar, Rom‚nia, care trebuie s„ ajute pe aceast„ dimensiune. Nu este un lucru facil, pentru c„ exist„ o serie de dificult„˛i ∫i sensibilit„˛i manifestate la nivelul unor parteneri guvernamentali din statele din vecin„tate, Óns„ este important ca pe un climat politic favorabil, bilateral, pozitiv, s„ introducem Ón agenda bilateral„ aceste elemente ∫i s„ asigur„m un mecanism de _follow up_ care s„ ne permit„ Ón ultim„ instan˛„ finalizarea acelor proiecte de sprijin.
Autorit„˛ile guvernamentale, ∫i Ón principal Departamentul pentru rom‚nii de pretutindeni, au efectuat o serie de demersuri, unele a∫ spune chiar f„r„ precedent, pe rela˛ia cu urm„toarele autorit„˛i guvernamentale. Este vorba de Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Albania ∫i urmeaz„, Ón perioada viitoare — este vorba de o anumit„ grada˛ie atent construit„ — Ucraina, Serbia, Muntenegru.
Cea de-a doua dimensiune a ac˛iunii au constituit-o, f„r„ discu˛ie, contactele directe pe teren cu comunit„˛ile rom‚ne∫ti, uneori Ón zone care nu au mai fost atinse de reprezentan˛i guvernamentali sau de foarte mult„ vreme nu s-a Ónt‚mplat acest lucru. Am Ón vedere inclusiv comunit„˛ile de arom‚ni, de exemplu din Mun˛ii Rodopi din Bulgaria, din zone mai greu accesibile din Macedonia sau Albania, inclusiv Bitola Ón Macedonia, Korcea ∫i Moscopole, leag„ne ale arom‚nit„˛ii din Balcani.
Cea de-a treia dimensiune — ∫i absolut necesar„ — o constituie contactele cu organiza˛iile europene cu competen˛e Ón materie, Ón primul r‚nd Consiliul Europei.
™i aici voi trage o linie ∫i voi sublinia c„ ac˛iunea guvernamental„ s-a bazat at‚t pe invocarea standardelor europene Ón materie, criteriu care nu poate fi contestat de nici un partener guvernamental, de nic„ieri, pentru c„ vorbim de conven˛ii europene asumate, ratificate ∫i care bineÓn˛eles trebuie respectate, implementate, dar ∫i pe un anumit principiu important al reciprocit„˛ii. Am Ón vedere efortul, angajamentul politic al Rom‚niei dup„ 1990, dar
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 154/4.XII.2003 ∫i costurile bugetare care au fost necesare pentru sprijinirea proiectelor dedicate prezerv„rii ∫i protec˛iei minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia.
A∫ spune c„ este un bun c‚∫tigat. Ceea ce ne intereseaz„ este extinderea ∫i asigurarea unei omogenit„˛i a aplic„rii acestor standarde europene Ón tot spa˛iul sudest european.
A∫ men˛iona foarte pe scurt domeniile care au fost vizate de ac˛iunea noastr„ — este vorba Ón primul r‚nd de educa˛ia Ón limba matern„ — ∫i aici pot fi men˛ionate 3 paliere. F„r„ Óndoial„ c„ este necesar„ introducerea Ón sistemul de stat, deci public, sprijinit de bugetul public, a Ónv„˛„m‚ntului Ón limba matern„; este un prag care va fi atins ceva mai t‚rziu ∫i este mai dificil, dar el constituie subiect al demersurilor noastre. Un prag intermediar, dac„ dori˛i: apari˛ia unor ∫coli, s„ spunem, ni∫te clase de predare Ón limba rom‚n„, facultative Ón raport cu programa principal„, ∫i aici noi putem ∫i facem ∫i voi men˛iona imediat sprijinul concret, financiar al departamentului ∫i, de asemenea, a∫anumitele ∫coli de duminic„, acolo unde situa˛ia, deocamdat„, este ceva mai complicat„.
A∫ men˛iona aici faptul c„, pentru prima oar„, Ón Albania, de exemplu, exist„ o gr„dini˛„ ∫i o mic„ ∫coal„ de predare Ón dialect arom‚n, care se complementeaz„, dac„ dori˛i, Óntr-o etap„ a doua, cu predare a limbii rom‚ne — am fost personal acolo — gr„dini˛„ ∫i ∫coal„ pe care departamentul le sprijin„ financiar.
Este pentru prima dat„, de asemenea, c‚nd am reu∫it s„ deschidem Ón aceast„ toamn„ clase de predare a limbii rom‚ne la Vidin, Ón Bulgaria, ∫i Ón localit„˛i din jurul Vidinului.Œn zona respectiv„ locuiesc aproximativ 100.000 — 150.000 de rom‚ni, ∫i o serie de alte proiecte ∫colare Ón celelalte state.
Un al doilea domeniu este Biserica ∫i serviciul religios Ón limba matern„, toate aceste chestiuni Ónc„ o dat„ fiind repere consacrate de standardele europene Ón materie ∫i invocate de noi pe rela˛ia cu partenerii guvernamentali respectivi.
Am Ón vedere aici, de exemplu, sprijinirea bisericii de la Korcea, financiar — este singura biseric„ arom‚n„ din Albania —, capela ortodox„ de la Budapesta ∫i o serie de alte biserici.
Mass-media este foarte important„. Este pentru prima oar„ — ∫i am sprijinit aceast„ chestiune — c‚nd exist„ o redac˛ie Ón limba rom‚n„ a unui post privat de televiziune; este adev„rat, Ón Valea Timocului.
De asemenea, exist„ dou„ posturi de radio, unul Ón Valea Timocului, de asemenea sprijinit de noi, Ón limba rom‚n„, ∫i unul Ón Ali Bunar, Ón Voivodina.
Proiectele culturale v„ vor fi descrise pe larg Ón materialul scris pe care Ól vom transmite Ón termenul legal.
A∫ mai men˛iona dou„ lucruri, dac„ Ómi permite˛i.
Este pentru prima oar„ c‚nd am construit, dac„ dori˛i, proiec˛ia bugetar„ pe 2004, de o manier„, a∫ spune mai profesionist„, pentru c„ proiectul de buget ∫i sprijinul
trebuie s„ reflecte solicit„rile ∫i nevoile concrete ale asocia˛iilor rom‚ne∫ti. Am adresat Ón septembrie o scrisoare circular„ tuturor asocia˛iilor rom‚ne∫ti din str„in„tate, care n-au r„spuns Ón termenul respectiv, cu propuneri de proiecte de impact bine construite ∫i fundamentate. Acestea s-au reg„sit Ón proiec˛ia bugetar„ a DRP-ului pentru 2004.
Ultima chestiune pe care vreau s-o subliniez Ón mod deosebit: ceea ce facem noi este, a∫ spune, o construc˛ie pe termen lung. A∫ez„m fundamentul acum, pentru c„ este necesar„ aceast„ construc˛ie cu o anumit„ viziune. Este vorba, f„r„ discu˛ie, de un proiect na˛ional care implic„ efortul Óntregului spectru politic rom‚nesc, inclusiv sprijinul extrem de pre˛ios al comisiilor parlamentare de specialitate.
Œn luna decembrie vom face un prim bilan˛ la nivelul DRP-ului, pe care evident Ól vom prezenta domnului primministru ∫i, Ón baza concluziilor respective, vom avea contactele corespunz„toare cu comisiile parlamentare, pentru a fundamenta o ac˛iune, s„ spunem, coerent„, Ómpreun„ cu dimensiunea parlamentar„.
V„ mul˛umesc.
Referitor la punctul 2 din interpelare, A.P.A.P.S. a semnat contractul de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni cu firma **Pesaca Astana** din Malaiezia. Firma **Pesaca** este o companie reprezentativ„ din Malaiezia, cu vechime de peste 10 ani pe pia˛„, fiind singura companie malaiezian„
care are Ónregistrat„ licen˛a proprie pentru construc˛ia de autovehicule speciale, sub propria marc„.
Œncep‚nd cu luna aprilie 2002, compania ∫i-a inaugurat un nou sediu, care se Óntinde pe aproximativ 8 hectare de teren ∫i cuprinde o construc˛ie administrativ„ ∫i o fabric„.
Complexul administrativ este compus din birouri, un centru de preg„tire ∫i un compartiment modern de cercetare-dezvoltare.
Clien˛ii importan˛i ai firmei sunt: Armata, Poli˛ia, pompierii, autorit„˛ile portuare, exploat„ri de carier„ de piatr„, autorit„˛i municipale ∫i altele.
Pe pia˛a rom‚neasc„ firma de˛ine rela˛ii de afaceri cu S.C. **Roman** — Bra∫ov S.A., fiind unul dintre clien˛ii principali ai firmei bra∫ovene.
Cifra de afaceri a firmei pe anul 2001 a fost de circa 150 milioane dolari.
V„ mul˛umesc.
Oricum, universit„˛ile au posibilitatea de a decide modul de alocare a sumelor ∫i modul de rezolvare a problemelor legate de condi˛iile de cazare.
Pe ansamblu, campusurile ofer„ cazare pentru peste 30% dintre studen˛ii pentru care se asigur„ finan˛are de la bugetul de stat, plas‚nd Rom‚nia printre ˛„rile cu cea mai ridicat„ capacitate de cazare din Europa.
Op˛iunea viitoare va trebui stabilit„ Ón urma unui dialog direct cu universit„˛ile ∫i studen˛ii, inclusiv modalitatea de gestionare a acestei capacit„˛i de cazare.
Œn fiecare an, ministerul solicit„ fonduri pentru repara˛ia ∫i construc˛ia de noi c„mine, dar, mai ales, pentru finalizarea celor aflate Ón construc˛ie. Cuantumul acestora este stabilit prin Legea bugetului, de c„tre Parlament.
Ministerul, prin direc˛ia de specialitate, are o situa˛ie centralizat„ a repartiz„rilor de fonduri pentru fiecare universitate ∫i pe obiective, situa˛ie pe care o poate prezenta, la cerere.
Ultima analiz„, Óntreprins„ Ón anul 2002, la nivelul Agen˛iei Sociale a Studen˛ilor, nu a scos Ón eviden˛„ probleme deosebite legate de activitatea acesteia. Urmare a unor aprecieri negative la adresa acestei agen˛ii, ministerul va proceda, Ón etapa urm„toare, la o nou„ analiz„.
Pentru a demonstra disponibilitatea ministerului de a rezolva principalele probleme cu care se confrunt„ studen˛imea rom‚n„, ata∫„m protocoalele recent Óncheiate cu reprezentan˛ii organiza˛iilor studen˛e∫ti.
Cu stim„, ministru, Alexandru Athanasiu“.
Dac„ Ómi Óng„dui˛i, domnule deputat, am s„ dau c‚teva elemente pe care le am Ón protocolul pe care Ól ve˛i primi ∫i care sunt mai de actualitate dec‚t ceea ce am spus eu.
Deci, Ón protocol se prevede, referitor la problemele pe care le-a˛i ridicat, c„ ministerul va aloca e∫alonat, inclusiv din Ómprumuturile externe contractate cu B.E.I., B.D.C.E. ∫i B.E.R.D., suma de 30 de milioane de euro, necesar„ c„minelor studen˛e∫ti, Óncep‚nd cu trimestrul I al anului 2004. Studen˛ii vor participa la finalizarea propunerilor de proiecte pe care universit„˛ile le vor depune Ón vederea finan˛„rii.
De asemenea, ministerul va dispune printr-o reglementare, p‚n„ la sf‚r∫itul lunii noiembrie, ca universit„˛ile s„ includ„ reprezentan˛i ai studen˛ilor, organiza˛ii studen˛e∫ti ∫i membri ai senatelor universitare, Ón consiliile de administra˛ie, precum ∫i Ón comisiile de decizie pentru alocarea resurselor Ón campusurile universitare.
De asemenea, ministerul s-a angajat s„ se adreseze Parlamentului pentru finan˛area corespunz„toare pentru Ónv„˛„m‚ntul superior. Au fost solicitate sporirea aloca˛iilor subven˛iei pentru c„mine cu 120 de miliarde de lei, ∫i
aceast„ solicitare a fost aprobat„. Avem ∫i graficul distribu˛iei subven˛iei unitare pe luni Óntr-o anex„, ceea ce va permite sc„derea costurilor de cazare Ón cele mai multe universit„˛i.
De asemenea, se men˛ioneaz„ c„ Ón 2004 procentul de cre∫tere a finan˛„rii de baz„, Ón raport cu 2003, este de 21,3%, care se acord„ unei cre∫teri de 9%, acordat„ prin rectificarea bugetului de stat pe anul 2003.
De asemenea, s-a ob˛inut o suplimentare a sumelor destinate investi˛iilor, cu 56 de miliarde de lei, dup„ cum a votat Parlamentul.
Pentru studen˛i, ministerul va urm„ri s„ se reduc„ cuantumul regiei de c„min, Ón medie, pe complex, p‚n„ la o valoare recomandat„ de 600.000 de lei pe lun„. Orice dep„∫ire va fi discutat„ cu reprezentan˛ii studen˛ilor.
De asemenea, Ministerul Cercet„rii a solicitat, conform protocolului, p‚n„ la 15 noiembrie 2003, consiliilor locale ∫i consiliilor jude˛ene, s„ considere facturarea energiei termice Ón regim casnic pentru c„minele studen˛e∫ti.
De asemenea, s-a discutat cu Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, precum ∫i cu Ministerul Finan˛elor Publice, Ómpreun„ cu reprezentan˛i ai studen˛ilor, pentru reducerea cu 50% pe transportul feroviar pentru un num„r limitat de c„l„torii cu trenurile accelerate. S-a aprobat ca aceast„ reducere s„ fie acordat„ pentru un num„r de 24 de c„l„torii pe an ∫i s-a sporit cu un cuantum, care, practic, a dublat prevederea existent„ din bugetul Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.
De asemenea, s-a convenit ca ministerul s„ discute solicit„rile studen˛ilor din Ónv„˛„m‚ntul superior medical, pentru care exist„ astfel de solicit„ri.
Sunt ∫i alte elemente Ón protocol. Ca element de noutate, pot s„ spun c„ s-a finalizat sau este Ón curs de finalizare acea organizare prin licita˛ie a taberelor studen˛e∫ti pentru vacan˛a de iarn„ a studen˛ilor.
V„ mul˛umesc ∫i sper s„ v„ putem fi de folos ∫i cu alte elemente care ne preocup„ ∫i pe care Óncerc„m s„ le rezolv„m Ón limitele pe care, sigur c„ dumneavoastr„, Ón Parlament, ni le fixa˛i prin Legea bugetului, aprobat„. V„ mul˛umesc.