Stenogramă plen

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Deschidem ∫edin ˛ a plenului Senatului din 19 mai 2003, ∫edin ˛ „ pe care o prezidez Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii secretari Ion Predescu ∫i Mihai Ungheanu.

La lucr„rile plenului Senatului sunt absen ˛ i, motivat, urm„torii colegi senatori: Ioan Belu — bolnav, Octav Cozm‚nc„ — la Guvern, Constantin Nicolescu — Ón delega ˛ ie, Ioan Pa∫tiu — Ón delega ˛ ie, Nicolae P„tru — Ón delega ˛ ie, Ghiorghi Pris„caru — Ón delega ˛ ie, Rodica Mihaela St„noiu — la Guvern ∫i Emil R„zvan Theodorescu — la Guvern.

V„

V„ supun, de asemenea, votului programul de lucru al acestei s„pt„m‚ni. Declar deschis votul.

Programul de lucru al Senatului a fost adoptat cu 94 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, dou„ ab ˛ ineri.

La urm„torul punct din agenda de lucru a plenului Senatului urmeaz„ declara ˛ iile politice. Timpii repartiza ˛ i pe grupuri parlamentare, inclusiv pe senatori independen ˛ i, Ói cunoa∫te ˛ i. Declar„m deschis acest punct al ordinii de zi. Invit„m la microfon pe domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. ∫i Umanist.

Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule senator!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Ceea ce vroiam, domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „, doamnelor ∫i domnilor colegi, s„ spun azi este constituit din fragmente de reac ˛ ii la realit„ ˛ i care ni se impun.

Œnainte de toate, a∫ vrea s„ m„rturisesc plenului c„, Ón urm„ cu c‚teva s„pt„m‚ni, am primit din partea Biroului permanent o rug„minte exprimat„ de pre∫edintele Senatului, domnul Nicolae V„c„roiu, ∫i anume aceea ca, **Ón calitatea pe care o am, de pre∫edinte al Comisiei pentru cultur„, culte, arte ∫i mass-media, s„ adresez televiziunii oficiale, televiziunii publice, TVR, rug„mintea de a reflecta pe un spa ˛ iu mai larg lucr„rile Parlamentului.** Am f„cut demersul respectiv, am vorbit cu pre∫edintele-director general al Televiziunii Rom‚ne. Din p„cate, **f„g„duin ˛ a Domniei sale** , care **nu era Ómplinirea unui moft, ci era o obliga ˛ ie democratic„, nu s-a Ómplinit** . **Continu„ s„ aib„ loc abuzul** — pentru c„ altfel nu-l pot numi — **ca lucr„rile Parlamentului s„ fie cuprinse Ón 20 de minute** , nu cu mult mai mult dec‚t o ∫tire senza ˛ ional„ cu privire la raportul dintre g„ini ∫i broa∫tele ˛ estoase. ™i spun public faptul, pentru c„ mi se pare c„ el exprim„ ∫i o anumit„ stare de dispre ˛ fa ˛ „ de Parlamentul Rom‚niei. E de Ón ˛ eles c„, Ón diverse publica ˛ ii, suntem f„cu ˛ i Ón toate felurile, pro∫ti, tembeli, vinova ˛ i. Se strig„: î **Cu ochii pe ei!** “. Acelea sunt publica ˛ ii particulare. ™i numai alte publica ˛ ii pot s„ spun„ adev„rul despre aceste invective, despre noi ∫i despre aceste acuza ˛ ii. Nu acuz pe nimeni. A∫a arat„ o pres„ de interes particular. Iar atunci c‚nd spune adev„rul, ea devine o pres„ de interes na ˛ ional.

Dar **televiziunea public„ are obliga ˛ ia de a reflecta lucr„rile Parlamentului, forul democratic al ˛ „rii** . Acest Parlament este ales de un popor care poate gre∫i, poate nu ne-a ales bine, dar p‚n„ una alta, p‚n„ la proba contrarie ∫i p‚n„ la expirarea mandatelor noastre lucrurile trebuie rezolvate Ón mod corespunz„tor. Ca s„ se vad„ cum suntem, cum e Parlamentul. Ni se impun tot felul de obliga ˛ ii, la mijlocul mandatului, le ducem cu umilin ˛ „, afl„m c„, la aproape 3 ani de c‚nd am fost ale∫i, trebuie s„ ne declar„m incompatibili ∫i tot felul de lucruri de acest fel. Astea sunt chestiuni cu care pl„tim demnitatea de a fi, ca s„ zic a∫a, Óntr-o astfel de demnitate. **Nu se poate s„ mergem mai departe Ón acest mod ∫i televiziunea oficial„ s„ se dezintereseze de ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón ambele Camere ale Parlamentului** .

**:**

Doroftei a avut cel mai bun discurs.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Pofti ˛ i? Ave ˛ i o voce pe care Ómi place s„ o aud clar, domnul Roman, ∫i nu am Ón ˛ eles ce a ˛ i spus, ca s„ v„ pot r„spunde. Vi s-a p„rut c„ nu se leag„ unele de altele?

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Am spus c„ Doroftei a avut cel mai bun discurs.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Da, tocmai. ™i eu, ∫i noi g‚ndeam la fel. Asta nu Ónseamn„ c„ noi nu avem dreptul la discurs, pentru c„ ar trebui s„ trecem noi la cealalt„ activitate a lui Doroftei, aceea din ring!

## **Domnul Petre Roman**

**:**

Œncerca ˛ i!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

... ∫i nu ∫tiu dac„ este harul nostru.

Da, discursul lui Doroftei, Óntr-adev„r, cum bine spunea domnul senator Petre Roman, a fost extraordinar, pentru c„ a fost de o modestie ∫i de o s„r„cie de complimente, ∫i de scuze, ∫i de acuza ˛ ii, cum numai oamenii de mare caracter ∫tiu s„ construiasc„. ™i a fost un discurs la fel de important, Ón plan moral, ca ∫i meciul lui Ón ring. Dar asta nu Ónseamn„ c„ nu Ómi voi lua libertatea de a spune c„, pe alt plan dec‚t sportiv, ∫i anume tot pe plan moral, noi a∫teptam un alt exemplu de acolo unde a avut loc meciul lui Dorin Doroftei. Suntem obi∫nui ˛ i s„ fim fura ˛ i de sportivi ai unor mari puteri. Œmi amintesc cu triste ˛ e ∫i m‚ndrie momentul c‚nd, la Moscova, Nadia Com„neci era nedrept„ ˛ it„ ∫i grupul de rom‚ni c‚nta, acolo, **îTr„iasc„ Rom‚nia!“, îTr„iasc„ libertatea!“, îTr„iasc„ tricolorul!“** Ón marea Sal„ a Sporturilor de la Lujniki.

Dar, parc„, de aceast„ dat„, era nevoie de o dreptate imediat„ ∫i era nevoie de un exemplu, pe care s„-l putem da, ori de c‚te ori vor exista Óndoieli Ón lumea contemporan„, cu privire la felul Ón care se face dreptate oamenilor ∫i ˛ „rilor mai mici. Oricum, discursul lui Doroftei, acela care cuprindea ∫i fraza: **î™i dac„ a∫ fi fost Ón genunchi, tot a∫ fi Óncercat s„ lupt pentru a r„m‚ne Ón picioare!“** , discursul s„u a fost tulbur„tor, era un discurs

deshidratat, era un discurs genial prin simplitatea ∫i radicalitatea spuselor sale ∫i era un discurs profund moral, de∫i sigur c„ noi a∫teptam ca el s„ continue ceea ce sim ˛ eam cu to ˛ ii, ∫i anume s„ acuze pe cei care Ól nedrept„ ˛ iser„. Dar acestea toate sunt de Ón ˛ eles, pentru c„ via ˛ a sportiv„ a acestui mare campion pe care, de la aceast„ tribun„, Ól felicit ∫i cred c„ nu sunt singurul care crede c„ e un mare rom‚n, un rom‚n pentru istorie, via ˛ a sportiv„ a marelui campion Doroftei continu„. **E totu∫i extraordinar c„, plecat s„rac ∫i neÓn ˛ eles din ˛ ara lui, Dorin Doroftei ∫i-a luat oceanul Ón piept, ∫i-a luat via ˛ a (t‚rziu, nu la v‚rsta copil„riei), Ón piept ∫i a ajuns campion mondial. Exemplu de t„rie ∫i de noble ˛ e!**

Ultima problem„ pe care vroiam s„ o ridic se refer„ la libertate ∫i, mai ales, se refer„ la o trup„ din Rom‚nia acestor ani, o trup„ care a fost cenzurat„ Óntr-un mod pe care eu trebuie s„ v„ spun c„ Ól resping cu toat„ hot„r‚rea. Trupa se nume∫te î **Luna amar„** “. Aceast„ trup„ atac„ partidul de guvern„m‚nt ∫i guvernul existent acum Ón Rom‚nia. Reflexul meu, ca membru de partid disciplinat, ar fi s„ nu m„ bag sau s„ ap„r acest gest (despre care cred eu c„ nu este acceptabil), de blocare, de cenzurare a acestei trupe pe care nu o cunosc, nu ∫tiu nici cum c‚nt„, ∫tiu doar c„ versurile cenzurate sunt ni∫te versuri posibile, sunt ni∫te critici care trebuie acceptate ∫i, de altfel, nici nu cred c„ este harul cuiva s„ accepte sau s„ resping„ versuri care trebuie s„ circule Ón deplin„ libertate, iar, dac„ ele spun neadev„ruri, s„ hot„rasc„ oamenii asta. Ce spune aceast„ trup„: **îSunt masochist,/Tr„iesc Ón Rom‚nia,/M„ Óntreb cum de mai rezist/Œn toat„ nebunia./Politica Ómi face grea ˛ „/Statul este o paia ˛ „/Sunt piroman/Mi-aprind televizorul/S„ v„d cum pe bani/Manipula ˛ i poporul“** . Dac„ lucrurile stau a∫a, cine face asta Ó∫i merit„ versurile acestea. Dac„ nu e a∫a, va Ón ˛ elege toat„ lumea c„ nu e a∫a, toat„ lumea vorbitoare de limb„ rom‚n„, iar unii vor Ón ˛ elege din traduceri. Faptul c„, Ón trei ocazii, una mai veche, s-ar putea s„ fie din vechea guvernare, la TVR, alta la UNIFEST ∫i alta la Sala Sporturilor din Cluj, aceast„ trup„ a fost oprit„, i s-a luat dreptul de a se adresa publicului, dup„ ce fusese invitat„, reprezint„ un fapt grav de Ónc„lcare a libert„ ˛ ii ∫i m„ ridic cu hot„r‚re Ómpotriva acestui stil de a se face cultur„.

## **Singura capabil„ s„ concureze, s„ blocheze sau s„ Ónlocuiasc„ Ón mintea oamenilor liberi o asemenea manifestare de cultur„ este alt„ cultur„ care s„ spun„ altceva sau s„ spun„ acela∫i lucru, mai bine.**

Nu sunt obi∫nuit s„ aduc elogii guvern„rii anterioare, am criticat-o at‚t c‚t am putut, dar eu vreau s„ v„ spun c„, Ón vremea Ón care eram un om liber, f„r„ angajament politic, puteam s„ scriu versuri care s„ atace respectiva guvernare ∫i puteam s„ le public, ∫i puteam s„ fac respectivele c„r ˛ i s„ ajung„ la oameni. Nu mai mult! Dar destul!

Iat„ ce spuneam Ón 1997: **îGuvernan ˛ i cu capul mic,/ Vinde ˛ i ˛ ara pe nimic./ Da ˛ i p„m‚ntul din p„rin ˛ i, pentru 30 de argin ˛ i!“** . A∫a spuneam! Am avut dificult„ ˛ i. Dar nimeni nu a intervenit cu cenzura asupra mea ∫i eu rog pe cei care cred c„ astfel ar deveni oamenii no∫tri — Ón sal„, acum, se transmite la telefon, cu entuziasm, de c„tre un senator P.D.: î **Œi atac„ P„unescu!** “ —, pe cei care, Ón numele guvern„rii noastre care nu are nevoie de a∫a ceva, Ói rog pe cei ce Ói opresc pe oamenii tineri s„ ne critice s„ nu mai fac„ a∫a ceva. Acesta este un deserviciu imens adus guvern„rii ∫i partidului de guvern„m‚nt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003 **Cenzura, ori din partea cui ar fi introdus„, Óntr-o vreme Ón care exist„ un guvern legitim, ∫i o majoritate legitim„, ∫i o lupt„ politic„ legitim„, este mizerabil„, este inacceptabil„ ∫i eu cred c„ trebuie chiar s„ ne dezicem Ón mod public de asemenea manifest„ri diabolice** . Nou„ nu ne trebuie protec ˛ ia cenzurii obediente.

E posibil ca refrenul acestei trupe, a∫a simplu ˛ cum e: î **Ce ai votat, ce ai votat / Cum se face c„ ai uitat, ai uitat / De cei ce au murit, ca s„- ˛ i fie bine ˛ ie / ™i miroase a prostie, Ón Óntreaga Rom‚nie!** “ — s„ fie excesiv. Eu cred c„ nu este adev„rat ce spune acest refren, dar eu nu am dreptul s„ Ól opresc pe acest om, s„ opresc trupa aceasta ∫i pe nimeni altcineva s„ scrie, s„ c‚nte ∫i s„ sus ˛ in„ acest punct de vedere. Singura mea posibilitate spiritual„ de contraatac este s„ m„ adresez publicului cu un alt text care s„ fac„ posibil„ exprimarea unei alte realit„ ˛ i sau a acesteia.

Are cuv‚ntul domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La 1 iulie 1925, pun‚nd cap„t umilin ˛ ei rom‚nilor din Arad ∫i Ón deplin consens cu noile valori, idealuri ale Rom‚niei Mari, printr-un gest de mare responsabilitate politic„ ∫i devotament patriotic, Ionel I. C. Br„tianu a dis-

pus dezasamblarea grupului statuar ridicat, vezi Doamne, Ón cinstea celor 13 generali martiri, unguri, Ón realitate ni∫te c„l„i cu acte Ón regul„ care au masacrat 100 de preo ˛ i rom‚ni ∫i 40.000 de enoria∫i ∫i au distrus Ón Transilvania 300 de sate.

Cine a botezat monumentul al îLibert„ ˛ ii“, c‚nd fusese botezat cu 23 de ani Ónainte de a se na∫te Ungaria, fiind mai cunoscut sub numele de îUngaria Etern„“ sau îUngaria Mare“?!

Ce leg„tur„ au cei 13 generali cu el, mai ales c„ Ón 1890, c‚nd a fost Ón„l ˛ at, nu era nici un fel de jubileu, Ómplinindu-se 42 de ani de la declan∫area Revolu ˛ iei ungare ∫i 41 de ani de la executarea lor ca dezertori din armata imperial„?! Are genocidul vreo leg„tur„ cu libertatea?! ™i apoi, de unde martiri unguri, c‚t„ vreme, cu mare semn de Óntrebare, doar patru ar putea fi b„nui ˛ i c„ erau unguri, cu certitudine unul singur, restul fiind nem ˛ i, polonezi, cehi, pentru c„, Ón fapt apar ˛ ineau ocultei interna ˛ ionale, ac ˛ ion‚nd Ón slujba Ungariei milenare, dar Ón armata interna ˛ ional„ a polonezului Iosif Bem. ™i, la urma urmei, cei 13 terori∫ti au deja un monument la Arad, ce nevoie mai era de un al doilea?!

Œntreb: c‚ ˛ i dintre rom‚ni ∫tiu c„ Guvernul Rom‚niei interbelice a f„cut oferta Guvernului maghiar de a duce Ón Ungaria statuia Ón discu ˛ ie?! De ce nu s-a dat curs acestei oferte?! Pentru c„ nic„ieri Ón alt„ parte, dec‚t Ón Arad, Ón Transilvania, aceast„ statuie nu e mai vie Ón inima maghiarilor, pentru c„ numai Ón Arad ea vorbe∫te! Œn Budapesta sau oriunde altundeva pe teritoriul Ungariei de azi, aceast„ statuie nu mai indic„ un hotar, acolo ea ar fi moart„ sau chiar mut„.

A ridica acum o statuie Ón inima Transilvaniei rom‚ne∫ti, pe locurile unui veritabil genocid, echivaleaz„ — p„str‚nd propor ˛ iile — cu ridicarea unei statui a lui Hitler, la Auschwitz; ∫i asta Óntr-o vreme Ón care pe zidurile Aradului au Ónceput s„ apar„ inscrip ˛ ii maghiare iredentiste, f„r„ ca organele abilitate s„ ia vreo m„sur„ pentru prinderea ∫i sanc ˛ ionarea f„pta∫ilor.

Are cuv‚ntul domnul senator Petre Roman, din partea Grupului parlamentar P.D.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate ∫i stima ˛ i colegi,

Œn aceste zile s-a trecut la aplicarea Pachetului de legi anticorup ˛ ie pe care Guvernul ∫i l-a asumat Ón fa ˛ a Parlamentului ∫i Ón aceast„ categorie intr„ ∫i declararea averilor de c„tre demnitari.

Este momentul s„ reamintim c„, Ón ce prive∫te aceast„ lege a declar„rii averilor de c„tre demnitari, am avut numeroase, consistente dezbateri Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri a Senatului, Ón plenul Senatului ∫i iat„ c„ lucrurile care ar fi putut s„ urmeze un curs firesc ∫i s„ prezinte opiniei publice fa ˛ a normal„, democratic„ — cel pu ˛ in a Senatului — prin legea adoptat„ pe calea asum„rii r„spunderii, s-a ajuns la ceea ce opinia public„, aproape f„r„ excep ˛ ie, nume∫te o ru∫ine.

Sunt obligat s„ citez doar din dou„ editoriale, editorialul de s‚mb„t„, din îAdev„rul“: îSfid„toarea toleran ˛ „ fa ˛ „ de averile din conturile bancare, obliga ˛ ia de a pune doar un X Ón c„su ˛ a care confirm„ existen ˛ a unui cont mai mare de 10.000 euro este de-a dreptul n„ucitoare! C„ sunt 10.001 euro sau 10.000.000 euro, nu intereseaz„ pe nimeni, la fel cum nu se sinchise∫te nici un organ dac„ parlamentarul tipicar ∫i-a f„cut o sut„ de conturi de 9.999 euro“ — ∫i nu spun cuvintele mai dure care urmeaz„; sau editorialul de ast„zi din îEvenimentul Zilei“: îAleg„torii sunt prosti ˛ i cu declararea averilor, Uniunea European„ este ame ˛ it„ cu legile anticorup ˛ ie intrate Ón vigoare Ón Rom‚nia, iar politicienii rom‚ni pot lua mit„, pot fura ∫i pot acumula averi p‚n„ la cifre astronomice, to ˛ i sunt peste 10.000 euro“.

Aceast„ situa ˛ ie trebuia neap„rat evitat„ ∫i era foarte simplu s„ fie evitat„. Spre exemplu, Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri a Senatului ajunsesem la o formul„ sensibil mai bun„, dec‚t cea cu care s-a prezentat Guvernul, din p„cate. Este vorba de trei lucruri:

1. Dac„ este vorba de conturile Ón banc„, precizarea sumelor ∫i b„ncilor, din ˛ ar„ ∫i din str„in„tate, aceasta

dac„ sumele Ómpreun„, Ónsumate, dac„ conturile Ómpreun„ Ónsumate sunt de peste 10.000 euro — era formula pe care noi am adoptat-o ∫i pe care Guvernul a abandonat-o, iat„, aceast„ dezbatere ar fi fost Ónchis„.

2. Era vorba de colec ˛ iile de tablouri ∫i alte obiecte de valoare, inclusiv bijuterii de valoare deosebit„ care trebuiau declarate.

## Da, v„ mul ˛ umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Radu F. Alexandru, din partea Grupului parlamentar P.N.L.

## **Domnul Radu Feldman Alexandru:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Stima ˛ i colegi,

Vineri, 9 mai 2003, dat„ ce va r„m‚ne Ónscris„ cu majuscule Óntr-o viitoare carte a ru∫inii, Judec„toria Constan ˛ a a dispus achitarea lui Sever Mure∫an, fost ac ˛ ionar majoritar la îDacia Felix“ ∫i al lui Mircea Horia Hosu, fost director al b„ncii, Ón procesul prejudicierii B„ncii îDacia Felix“ cu suma de 160 de milioane dolari. Rechizitoriul arat„ c„, Ón perioada 1993-1995, Mure∫an, ca membru Ón consiliul de administra ˛ ie al b„ncii ∫i ca pre∫edinte al mai multor societ„ ˛ i comerciale cu sediul Ón Rom‚nia ∫i Ón str„in„tate, a ob ˛ inut de la banc„ credite de peste 1.000 miliarde lei. Pentru acoperirea ramburs„rii creditelor, Ón complicitate cu Hosu, Mure∫an a Óntocmit ∫i folosit documente financiar-bancare false. Raportul B„ncii Na ˛ ionale a Rom‚niei din aprilie 1996 stabile∫te c„ grupul de firme îS. M. Invest“, condus de Mure∫an datoreaz„ B„ncii îDacia Felix“ 800 miliarde lei. Un capitol separat al cercet„rilor l-a constituit depozitul B„ncii îDacia Felix“ la **Fondo Sociale Di Coperazione** Europa, Milano, Italia, depozit Ón care a fost depus„ suma de 160 milioane dolari,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003 transforma ˛ i ulterior Ón obliga ˛ iuni la purt„tor la Societatea îParty Pool“ S.A., administrat„ de acela∫i Sever Mure∫an.

Ingineriile financiare reu∫ite de acesta pe parcursul celor 3 ani se numesc: Ón∫el„ciune, Ón∫el„ciune prin folosire de calitate mincinoas„, Ón∫el„ciune Ón contracte, fals material Ón Ónscrisuri oficiale, uz de fals sunt re ˛ inute Ón Codul penal, art. 215, 288 ∫i 291, ∫i sunt sanc ˛ ionate cu ani grei de Ónchisoare. Judec„toria Constan ˛ a i-a achitat pe Mure∫an ∫i Hosu, a ridicat sechestrul asigurator asupra bunurilor celor doi ∫i a revocat interdic ˛ ia de a nu p„r„si localitatea. Motivul achit„rii, citez: îfaptele s„v‚r∫ite nu sunt prev„zute Ón Legea penal„“. La ie∫irea din sala tribunalului, dup„ pronun ˛ area sentin ˛ ei, Sever Mure∫an a declarat presei c„ acum s-a convins c„ exist„ un Dumnezeu ∫i c„ nu s-a Óndoit nici o clip„ c„ se va face dreptate.

## Stima ˛ i colegi,

Istoria acestui legendar îdevorator de banc„“ este, Ón general, cunoscut„. Sunt Ónc„ vii Ón memoria noastr„ ∫i schimburile de mingi peste fileu, la Arena îProgresul“, Ón compania unui fost pre∫edinte al Statelor Unite, al„turi de c‚ ˛ iva dintre a∫ii P.S.D. ∫i rezultatele cercet„rilor Óntreprinse, Óncep‚nd cu ‘95 de Banca Na ˛ ional„ ∫i de Poli ˛ ie, ∫i trimiterea Ón judecat„ Ón stare de arest, urmat„ imediat de eliberarea ∫i fuga peste grani ˛ „ ∫i arestarea Ón Ungaria ∫i transferarea Óntr-o Ónchisoare din Geneva, acuzat de justi ˛ ia elve ˛ ian„ c„ a deturnat Ón profitul s„u 42 milioane de dolari ∫i repatrierea, la cererea autorit„ ˛ ilor rom‚ne, precum ∫i punerea lor din nou Ón libertate. Sunt cunoscute, chiar dac„ nu pot fi Ón ˛ elese.

Exist„ Óns„ un aspect asupra c„ruia cred c„ e timpul s„ ne oprim.

Are cuv‚ntul domnul senator Zoltán Puskás, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte, Distins Senat,

M„ doare problema s„n„t„ ˛ ii. ™ti ˛ i foarte bine c„ problema finan ˛ „rii s„n„t„ ˛ ii este o problem„ deosebit„, care revine Ón actualitate Ón fiecare zi. Fiecare dintre noi constat„m, at‚t la audien ˛ e, dar unii, cum am fost ∫i eu, ∫i personal, c„ nu exist„ medicamente Ón spitale, c„ nu exist„ material sanitar Ón spitale. La data de 4 mai, dup„ concediul de Pa∫te, duminic„ am avut o criz„, cauzat„ de o gut„. M-am dus la Spitalul jude ˛ ean Sf. Gheorghe ∫i s„racul medic de gard„, un medic t‚n„r, a c„utat disperat vreo 20-25 de minute o injec ˛ ie calmant„, p‚n„ c‚nd a g„sit la Sec ˛ ia de terapie intensiv„.

La fel este ∫i situa ˛ ia farmaciilor: medicamentele compensate aproape lipsesc, cele gratuite nu se dau, s-a recomandat ca medicii s„ prescrie medicamente rom‚ne∫ti, a fost o singur„ fapt„ c‚nd dup„ aceast„ recomandare s-a dovedit a fi una dintre efecte, a fost c„ s-au scumpit ∫i medicamentele rom‚ne∫ti ∫i aproape au ajuns la nivelul celor str„ine. Dup„ spusele unora, vinova ˛ i sunt mai mul ˛ i. Œn primul r‚nd sunt vinova ˛ i bolnavii, pentru c„ se vindec„ numai dac„ consum„ medicamente. Œn al doilea r‚nd, vinova ˛ i sunt medicii pentru c„ prescriu aceste medicamente. Œntrebarea este: ce se Ónt‚mpl„ cu fondurile destinate s„n„t„ ˛ ii? Se spune c„ unii nici nu vireaz„ aceste fonduri, cu toate c„ colecteaz„ la nivelul firului. Al ˛ ii, le cheltuiesc degeaba, cum sunt managerii medici cum se spune, care sunt foarte slabi manageri ∫i cheltuiesc degeaba banii, iar al ˛ ii, cum este cazul Ministerului S„n„t„ ˛ ii ∫i Familiei, ba le ˛ in Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003 eviden ˛ a extracontabil„, a∫a cum am ar„tat Óntr-o interven ˛ ie anterioar„, c‚nd am vorbit de 16.000 de miliarde de lei ˛ inu ˛ i Ón eviden ˛ a extracontabil„, ba la centralizeaz„ Ón fondul unic central, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón noiembrie anul trecut, c‚nd ministerul a solicitat, ∫i aici este o treab„ foarte interesant„, a solicitat virarea excedentelor de la jude ˛ e Óntr-un fond unic centralizat. Excedente la Casa de Asigurare pentru S„n„tate, c‚nd ∫tiam c„ la vremea respectiv„ existau peste 9.000 de miliarde de lei datorii la aceste case. Totu∫i, s-au g„sit resurse ∫i la acest fond unic central s-au virat 11.000 de miliarde de lei.

V„ mul ˛ umesc. Are cuv‚ntul domnul senator Matei Vintil„, din partea Grupului parlamentar social-democrat ∫i umanist.

Domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „, Doamnelor ∫i domnilor colegi, Doamnelor ∫i domnilor invita ˛ i,

Œnainte de a trece la declara ˛ ia politic„ propriu-zis„, a∫ vrea s„ fac o mic„ completare la ceea ce a spus un distins coleg antevorbitor. De acord cu d‚nsul, numai c„ noi, Politicul, nu ne putem implica — sau cel pu ˛ in Parlamentul — Ón a treia putere Ón stat, Justi ˛ ia, dar bine ar fi fost dac„ d‚nsul ar fi amintit ∫i de dou„ cazuri, pe care mi le aduc eu acum aminte, colegi de partid.

Este vorba de un distins coleg de-al d‚nsului — pre∫edinte la EXIMBANK Óntr-o perioad„, 1999-2000, parc„ — care a restituit la firma fiicei credite de c‚teva ori, dup„ care fiica s-a pomenit ac ˛ ionar„ principal„ la **Hotel Interna ˛ ional** din Sinaia.

Tot un distins coleg de-al d‚nsului — ∫i coleg al nostru de Parlament — Óntr-o perioad„ era director la SAFI ∫i s„ ne aducem aminte c„ SAFI a devalizat economiile a mii de rom‚ni care credeau c„, prin aceast„ îjoac„ SAFI“, s„-i zicem, Ó∫i Ónmul ˛ esc bruma de economii.

Declara ˛ ia mea politic„ este un semnal, un S.O.S., pentru capitala Rom‚niei. Poluarea accentuat„ poate duce la dispari ˛ ia ei.

Despre subiectul cu care v„ re ˛ in azi aten ˛ ia se poate spune c„, paradoxal, cu c‚t este mai mediatizat, cu at‚t semnalele din aceast„ direc ˛ ie se Ónr„ut„ ˛ esc. Toat„ lumea pare a fi de acord ∫i nimeni nu neag„ necesitatea lu„rii unor m„suri urgente de stopare ∫i ulterioare reduceri ale polu„rii.

P‚n„ Ón momentul Ón care el Ónsu∫i este chemat s„ aduc„ partea sa de contribu ˛ ie, fie personal, fie prin pozi ˛ ia de autoritate cu care a fost Ónvestit Ón societate, dup„ caz.

Œn acest moment, pe care Ól calific de blocaj, ne afl„m Ón situa ˛ ia de a Óndeplini rolul pe care statul ∫i-l asum„ ∫i Ól exercit„ de mii de ani Ón societatea omeneasc„.

Suntem chema ˛ i, noi, cei de fa ˛ „, prin mandatul pe care ni l-au Óncredin ˛ at oamenii, s„ reglement„m o situa ˛ ie care, l„sat„ la libera latitudine a pie ˛ ei, poate avea, mai devreme dec‚t ne-am Ónchipuit, consecin ˛ e incalculabile ∫i ireversibile pentru comunitatea municipiului Bucure∫ti. ™tiut fiind c„ repetarea este mama Ónv„ ˛ „rii, Ómi fac datoria de a relua unele din cauzele care au f„cut din Bucure∫ti o Capital„ insalubr„. Voi exemplifica Ón cele ce urmeaz„ c‚teva din cauzele polu„rii.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „, Onora ˛ i colegi,

Chiar dac„ ar fi fost Ón sal„ domnul Petre Roman, tot i-a∫ fi dat o replic„, pentru c„ nu-mi place lipsa de caracter, Ón general ∫i, cu at‚t mai pu ˛ in, Ón politic„. Dac„ el se g„se∫te acum Ón interiorul Senatului ∫i vede la televizor Ól rog s„ coboare ∫i s„ spun„ ceva Ón ap„rarea lui.

Œl observ cu aten ˛ ie pe domnul Petre Roman de mai mul ˛ i ani de zile ∫i v„d c„ una dintre tr„s„turile sale de ne-caracter e dorin ˛ a de a se pune bine cu presa, cu orice pre ˛ . Ast„zi, Domnia sa ∫i-a Ónceput alocu ˛ iunea l„ud‚nd un editorial dintr-un ziar central. Nu a numit ziarul, dar Ól numesc eu. Se nume∫te ADEV√RUL. Fosta SC¬NTEIE.

Domnule pre∫edinte,

Rog presa s„ nu comenteze din fundul s„lii, da?

Da, domnule senator.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Ne afl„m Ón Senatul Rom‚niei, nu la birtul de la parter. Unii le-au cam dat nas. La un moment dat vedeam pe cineva, tot de la ADEV√RUL, o domni∫oar„, care

st„tea l‚ng„ pre∫edintele Senatului, domnul Nicolae V„c„roiu, pe scaun, la prezidiu. Pe urm„ m-a abordat pe mine, s„ m„ trag„ la r„spundere, de ce a ap„rut Ón revista mea ceva despre ea. Dar nu de asta este acreditat„ presa la o Camer„ a Parlamentului, s„ trag„ senatorii sau deputa ˛ ii la r„spundere! Ne Ónjura ˛ i destul Ón revistele ∫i ziarele voastre! L„sa ˛ i-ne Ón pace m„car aici, la locul nostru de munc„!

Aceast„ fost„ SC¬NTEIA a preluat abuziv numele ziarului ADEV√RUL, ziar Ónfiin ˛ at, la 1888, de Alecu Beldiman. Bun ziar la vremea lui, ziar de st‚nga, f„cea parte din ceea ce Ón perioada interbelic„ se numea îPresa din S„rindari“, al„turi de DIMINEA fi A ∫i de alte publica ˛ ii de genul acesta. Eu consider c„ a avut un rol bun presa de st‚nga, Ón acea perioad„. Œn final, a fost un fenomen pozitiv pentru evolu ˛ ia societ„ ˛ ii rom‚ne∫ti. Numai c„ echipa de profitori despre care vorbesc a confiscat abuziv îbiografia“ ziarului ADEV√RUL.

Ce leg„tur„ are SC¬NTEIA cu un ziar de la 1888?! Este o nebunie! Hai s„ trecem ∫i noi pe frontonul publica ˛ iilor noastre c„ ne revendic„m de la Shakespeare, de la îOthello“, de la îHamlet“. Dar îCu prostia ∫i zeii se lupt„ Ón zadar“, cum spunea Friedrich Schiller. Nu m-ar fi deranjat acel editorial, citat de colegul nostru Petre Roman, dac„ el nu ar fi Ónceput cu o insult„ grav„ Ómpotriva tuturor membrilor Parlamentului.

Noi suntem aproape 500 de senatori ∫i deputa ˛ i. To ˛ i am fost f„cu ˛ i pro∫ti de c„tre un iresponsabil, un personaj numit Adrian Ursu, fl„c„u de nomenclaturist C.C. al P.C.R., un individ care crede c„, pe m„sur„ ce e mai r„u, Ó∫i face un nume Ón pres„, ca ∫eful lui, Popescu numai-∫tiu-cum, c„ are foarte multe nume. Nimeni nu poate produce dovada c„ el ar fi ziarist, acel Popescu e inginer. S„ fie s„n„tos! Prezint scuze acum unui coleg care credea c„ i-am jignit pe ingineri s„pt„m‚na trecut„. Œi respect foarte mult, ca dovad„ c„ l-am citat chiar pe Ionel I.C. Br„tianu, care a fost inginer ∫i unul din f„uritorii Rom‚niei Mari.

Nu cite∫te nimeni elucubra ˛ iile voastre dec‚t ca s„ v„ dea Ón judecat„! Œn acest Parlament sunt foarte mul ˛ i academicieni, profesori universitari, savan ˛ i, ∫efi de clinic„, mari exper ˛ i Ón domeniul jurispruden ˛ ei, al avocaturii, mari scriitori. Cum v„ permite ˛ i voi s„-i face ˛ i pro∫ti?! Cine sunte ˛ i voi s„ da ˛ i calificative de genul „sta, numai pentru c„ voi sunte ˛ i îpresa“?! Adic„: îO putere pe care nu a votat-o nimeni“, cum spunea Richard Nixon. ™i v„ spun asta ca ziarist, Ón primul r‚nd, pentru c„ am scris mii de titluri Ón via ˛ a mea ∫i am 15 c„r ˛ i publicate. Cum v„ permite ˛ i ca pe ni∫te oameni ale∫i de popor, unii cu sute de mii de voturi, al ˛ ii cu milioane, s„-i b„l„c„ri ˛ i Ón halul „sta?!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003 Numai pentru c„ Ói ave ˛ i pe unii la m‚n„? Uite c„ pe mine nu m„ ave ˛ i la m‚n„!

Nu ave ˛ i dec‚t s„ pleca ˛ i. Eu nu cu voi vorbesc, eu vorbesc Ón principiu. Ca dovad„ este c„ prost este cel care a scris acea mizerie, voi da dou„ exemple. Au fost jigni ˛ i doi colegi de-ai no∫tri, parlamentari din Partidul Rom‚nia Mare. Pentru c„ obsesia acelui ziar este Partidul Rom‚nia Mare. De aceasta este ∫i foarte previzibil ziarul. Orice apare despre Partidul Rom‚nia Mare este pe pagina 1 ∫i neap„rat negativ, de aceea nu-i crede nimeni.

Œn articolul acestui Adrian Ursu se scrie c„ ace∫ti parlamentari ar fi pro∫ti pentru c„ doamna Maria Ciocan nu poate explica nimic Ón leg„tur„ cu func ˛ ia ei de directoare de liceu. ™i c„ domnul Hogea, de asemenea, nu poate explica nimic Ón leg„tur„ cu ni∫te incompatibilit„ ˛ i legate de asocia ˛ ia lui Ón participa ˛ iune.

Toate bune ∫i frumoase, numai c„ situa ˛ ia este exact pe dos. Sunt confuzii grave de persoane. Nu doamna Maria Ciocan este directoare de liceu, ci doamna Angela B„lan, aici de fa ˛ „. ™i nu domnul Hogea, care este deputat, spunea chestiunile astea, ci domnul Horga, care este senator.

Este cu totul altceva, ce Dumnezeu! Aici este vorba de ∫tiin ˛ „, de exactitate. Lucr„m, repet, îcu materialul clientului“. Degeaba v„ sup„ra ˛ i ∫i p„r„si ˛ i sala. Pute ˛ i s„ nici nu mai veni ˛ i. _(R‚sete, discu ˛ ii.)._ Ia uite, domnule, pl‚ng eu dup„ voi!

Pleca ˛ i ca dracii c‚nd dau de t„m‚ie!

Aici este vorba de cump„rarea t„cerii presei.

Asta face domnul Petre Roman. Imediat cum i s-a dat o poz„, azi, pe pagina I Ón ADEV√RUL — uite-l aici! — Ón care iese bine, Ón raport cu domnul B„sescu, adic„ B„sescu Ói propune Ómp„carea, dar Roman nu vrea, pentru c„ se Óntoarce ea, roata Istoriei, ∫i va mai candida el o dat„ ∫i va avea nu 2%, va avea 0,2%...

Imediat cum i se d„ azi poza, pe pagina I, Ón fi ˛ uica asta obscur„, numit„ ADEV√RUL, care tr„ie∫te din ∫antaj ∫i din tax„ de protec ˛ ie — ∫i o spun asta ca senator rom‚n, s„ m„ dea Ón judecat„ ∫i voi aduce ∫i dovezi — el laud„ un editorial Ón care ∫i el e f„cut prost, probabil. Din moment ce este Ón îParlamentul pro∫tilor“?

Acum îprostul“ Vadim Tudor v„ spune c„ a ˛ i Óncurcat-o cu mine, pentru c„ ambasadorul Rom‚niei la Madrid — de c‚ ˛ iva ani nu mai e acolo, dar este un mare om de cultur„ — e cel care i-a tradus pe Gabriel Garcia Marquez, Gongora, Borges ∫i al ˛ i scriitori de limb„ spaniol„ — m„ refer la Darie Nov„ceanu — a Ónceput un serial Ón revista mea, Ón îRom‚nia Mare“, despre privatizarea frauduloas„ a patrimoniului colosal al ziarului SC¬NTEIA. Dumnezeu s„-l ierte pe Dumitru Tinu, nu ne r„fuim cu oameni care au trecut Ón ve∫nicie, dar nu avem ce s„ facem. S-au furat zeci de milioane de dolari din patrimoniul extraordinar al celui mai important ziar al regimului comunist. Nu are nimeni curajul s„ le-o spun„? Le-o spun eu! S„ se r„fuiasc„ ei cu mine. Tot sunt ˛ int„ vie pentru ei ∫i, de c‚te ori m„ Ónjur„, m„ g‚ndesc la piesa lui Feydeau — îPuricele Ón ureche“, dac„ ˛ ine ˛ i minte. Uite a∫a fac c‚nd m„ Ónjur„, m„ scarpin Ón ureche!

Ziarul ADEV√RUL apar ˛ ine mafiotului arab Fathi Taher, agent al mai multor servicii secrete str„ine, care face un foarte periculos joc ar„besc, aici, sub nasul americanilor ∫i israelienilor. Ar fi bine s„ se termine cu cuibul „la pestilen ˛ ial de la îMarriott“, unde sunt duse toate delega ˛ iile str„ine importante care vin Ón ˛ ar„. Acolo ele sunt filmate

∫i imprimate de c„tre agentura arab„ a lui Fathi Taher. Nu ∫tiu astea serviciile secrete rom‚ne∫ti? Sau poate c„ ∫tiu ∫i beneficiaz„ ∫i ele de acest circuit interior?

Realitatea este c„ printre cei mai mari corup ˛ i din ˛ ara asta sunt unii ∫efi de publica ˛ ii ∫i de posturi de televiziune. Aduce ˛ i-v„ aminte ce-i spunea, Ón urm„ cu vreo 10 zile, domnul Dan Matei Agathon unei ziariste de la aceea∫i SC¬NTEIA, intitulat„ abuziv ADEV√RUL. El zicea: îDac„ te mai iei de mine — sau ceva de genul „sta — v„ tai publicitatea!“ ™i ∫ti ˛ i bine c„ sunt pagini Óntregi de reclame ale Ministerului Turismului. C‚te milioane de dolari a Óncasat ADEV√RUL numai de la Ministerul Turismului, Ón ani ∫i ani de zile? C‚te zeci sau sute de mii de dolari a Óncasat ADEV√RUL nu mai departe dec‚t s‚mb„t„, zi Ón care, pe pagina I eram to ˛ i f„cu ˛ i îParlamentul pro∫tilor“? Œn ziua de s‚mb„t„ a fost publicat un supliment de 8 pagini mari, 8 cear∫afuri despre PETROM, ROMPETROL, Dinu Patriciu ∫i despre tot ce ˛ ine de benzin„, Ón general. Dup„ calculele mele ∫i ale economi∫tilor funda ˛ iei mele, acolo sunt peste 100.000 dolari.

™i atunci cum o s„ mai apar„ ceva Ón ADEV√RUL Ómpotriva PETROM-ului sau ROMPETROL-ului, din moment ce ziari∫tii de acolo iau tax„ de protec ˛ ie? ™i v„ comunic ∫i reciproca, dac„ v„ intereseaz„ s„ ∫ti ˛ i cum e cu corup ˛ ia Ón ˛ ara asta. Ce Dumnezeu?! Dac„ noi t„cem, chiar c„ au tot dreptul unii s„ ne considere a∫a cum ne consider„!

Œn urm„ cu c‚ ˛ iva ani a Ónceput o canonad„ insuportabil„ Ón ADEV√RUL Ómpotriva unui om de afaceri, pe nume Dumitru Puzdrea. Aveam s„ aflu ce s-a Ónt‚mplat, de fapt. Un june de la ADEV√RUL, pe nume Bogdan Chirieac, s-a dus, trimis de echipa Tinu – Popescu, s„-i cear„ reclame ∫i publicitate Ón valoare de 40.000 de dolari pe lun„. Tax„ de protec ˛ ie, bineÓn ˛ eles. Mai r„u ca Ón Vestul s„lbatic. Omul, ne prea dus la biseric„ ∫i ∫tiindu-se curat Ón afacerea lui — d„dea de munc„ la peste 3.000 de ∫omeri — a zis: îDar de ce s„ v„ dau eu vou„ bani? Cine sunte ˛ i voi s„ v„ dau eu 40.000 de dolari pe lun„?“ ™i i-a dat afar„. A doua zi au Ónceput cele mai scelerate acuza ˛ ii. C„ are un angro care trece peste o ˛ eav„ sau o ˛ eav„ care trece peste un angro, ori o f‚nt‚n„ artezian„ care intoxic„ apa bucure∫enilor... Numai prostii de genul „sta. Vreo 2 ani de zile a ˛ inut bombardamentul acesta.

Œntotdeauna Partidul Rom‚nia Mare e boicotat de TVR. Ca dovad„ ∫i acum. Cine era prezent aici, Ón sal„, a disp„rut. Ne filmeaz„ vineri, la conferin ˛ a de pres„, iar dup„-amiaz„ d„ domnul Cozmin Gu∫„ telefon ∫i-l Óntreab„ pe fostul lui coleg de liceu din Turda sau din Cluj, Lucian S‚rb: îCe sumar ave ˛ i? E Vadim pe acolo? E P.R.M.? Afar„ cu ei!“ Fetele care vin fac reportajele, 15-20 de secunde, dar la Telejurnalul de sear„ noi nu exist„m. De ce? Pentru c„ nu vrea domnul Cozmin Gu∫„, cel care face campanie negativ„ Ón favoarea P.S.D.-ului.

Asta nu mai e libertatea presei, v„ rog s„ m„ crede ˛ i. Este terorism de pres„! M„ voi bate p‚n„ la ultima pic„tur„ de energie pentru adev„rata libertate a presei. Fraza celebr„ a lui Voltaire — pentru c„ a lui Voltaire este —: îNu sunt de acord cu opinia ta, dar am s„ m„ lupt ca s„ ai dreptul s„ ˛ i-o exprimi!“ Sunt de acord cu asta, dar s„-∫i fac„ publice averile ∫i capii publica ˛ iilor ∫i ai posturilor radio-tv. S„ ∫tim ∫i noi cine ne judec„ pe noi, cine ne d„ poza pe pagina Ónt‚i ∫i ne pune la st‚lpul infamiei.

Un om de spirit spunea c„ politicianul care se pl‚nge de pres„ e ca marinarul care se pl‚nge de valurile m„rii. A∫a este. Noi nu ne pl‚ngem de pres„, dar cerem m„car un regim egal. S„ ∫tim ∫i noi de unde au plecat unii ∫efi din pres„ ∫i cum au ajuns la averile de mai multe milioane de dolari pe care le au.

Eu sunt pentru libertatea presei, repet, cu o singur„ condi ˛ ie: ca aceast„ libertate s„ nu ne aduc„ aminte de ceea ce spunea Suetonius Ón îVie ˛ ile celor doisprezece Cezari“, ∫i anume despre canalul colector al mizeriilor din Roma antic„, un canal care se numea îCloaca Maxima“. Asta este, pentru mine, ziarul ADEV√RUL.

V„ mul ˛ umesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Are cuv‚ntul domnul senator Radu Constantin.

## **Domnul Radu Constantin:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn perioada 5-12 mai 2003 am participat, Ómpreun„ cu o delega ˛ ie economic„ reprezent‚nd 15 companii ∫i firme de prestigiu din Rom‚nia, la un important forum economic ce a avut loc Ón ora∫ul New York din Statele Unite ale Americii.

Œn aceast„ perioad„, Rom‚nia s-a bucurat de o s„pt„m‚n„ special„ la New York, unde a fost organizat forumul economic de c„tre firma **Anxies** , al c„rei pre∫edinte este un cet„ ˛ ean american de origine rom‚n„, pe numele s„u ™tefan Minovici.

Organizarea acestui forum economic a avut drept scop promovarea schimburilor comerciale dintre Rom‚nia ∫i Statele Unite ale Americii, crearea de oportunit„ ˛ i de investi ˛ ii pentru companiile americane Ón Rom‚nia ∫i g„sirea de noi parteneri pe pia ˛ a american„ pentru companiile ∫i firmele rom‚ne∫ti.

Œn acest an, forumul s-a bucurat de participarea ministrului de externe, domnul Mircea Geoan„, care, pe data de 7 mai 2003, Ón prezen ˛ a oficialit„ ˛ ilor rom‚ne ∫i a oamenilor de afaceri rom‚ni ∫i americani, a ˛ inut un important discurs privind climatul politic ∫i economic din Rom‚nia, precum ∫i rela ˛ iile Rom‚niei cu Statele Unite ∫i cu celelalte state membre NATO, discurs care s-a bucurat de o aten ˛ ie ∫i o apreciere deosebite din partea celor prezen ˛ i.

Œn cadrul aceluia∫i forum, din partea Pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, a fost transmis un mesaj, prin intermediul consilierului pe probleme de politic„ extern„, doamna Simona Miculescu. De asemenea, o aten ˛ ie deosebit„ a fost acordat„ acestor lucr„ri de ambasadorul Rom‚niei la Washington, domnul Sorin Ducaru, de consulul general al Rom‚niei la New York, domnul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003 Dimitrescu Gheorghe, precum ∫i de noul ambasador al Rom‚niei la Na ˛ iunile Unite, domnul Mihnea Motoc.

Din partea american„, pe tot parcursul ∫ederii noastre la New York, v„ informez c„ ne-am bucurat de o aten ˛ ie deosebit„ din partea pre∫edintelui Camerei de Comer ˛ Rom‚no-Americane, domnul Mark Meyer, ∫i a unui reprezentant, director din Departamentul de Comer ˛ al Statelor Unite, pe nume Cristina Marine.

Trecem la urm„torul punct din ordinea de zi, aduc‚ndu-v„ la cuno∫tin ˛ „ proiectele de lege pentru care, Ón virtutea Legii nr. 47/1992...

Este o m‚n„ ridicat„ acolo...

Da, v„ rog, pofti ˛ i!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003

## **Domnul Dan Constantinescu:**

## Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

At‚ta vreme c‚t unele acuze la adresa mea au Ómbr„cat haina unor c‚rcoteli, sau a unor m‚r‚ieli, sau a unor alte expresii care aduc mai cur‚nd cu onomatopeele dec‚t cu ceea ce Ónseamn„ ˛ inuta discu ˛ iilor din Senat, am preferat s„ nu r„spund.

Ast„zi, Óns„, c‚nd, un distins, sau speram p‚n„ ast„zi, un distins coleg vorbe∫te despre un subiect f„r„ s„-l cunoasc„, sunt dator s„ v„ fac c‚teva preciz„ri.

Nu am a ascunde faptul c„ am de ˛ inut func ˛ ia de pre∫edinte al Societ„ ˛ ii SAFI INVEST care a administrat pe atunci Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri. Am preluat aceast„ func ˛ ie la data de 1 aprilie 1996. Data este foarte important„ pentru c„ ea survine la c‚teva zile dup„ ce Óntreaga industrie a fondurilor mutuale intrase Ón criz„. Am de ˛ inut aceast„ func ˛ ie timp de o lun„ ∫i jum„tate, timp Ón care societatea a fost sub supravegherea C.N.V.M.-ului, timp Ón care societatea nu a acordat nici un fel de Ómprumut, timp Ón care singurele probleme care s-au hot„r‚t la nivelul managementului societ„ ˛ ii au fost acelea de a g„si solu ˛ ii pentru ie∫irea din criz„.

Mi-am dat demisia o lun„ mai t‚rziu, o lun„ ∫i jum„tate mai precis, la 14 mai 1996, av‚nd Ón vedere c„ disensiunile Óntre conducerea firmei ∫i C.N.V.M.-ul de atunci nu erau de natur„ s„ Ómbun„t„ ˛ easc„ activitatea societ„ ˛ ii.

Œn toate anchetele care au urmat de atunci ∫i p‚n„ acum, ∫i nu au fost pu ˛ ine, numele meu nu a fost niciodat„ legat de un fapt, de un act care s„ m„ descalifice ca om sau ca specialist.

Œn asemenea condi ˛ ii, cred c„ tot ce era de spus despre acest lucru s-a spus, ∫i sunt dispus s„ accept scuzele domnului senator pentru lips„ de informare, dac„ va avea elegan ˛ a s„ le aduc„ aici, public.

V„ mul ˛ umesc.

V„ aduc la cuno∫tin ˛ „ proiectele de lege pentru care, Ón baza Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func ˛ ionarea Cur ˛ ii Constitu ˛ ionale se poate exercita controlul parlamentar privind constitu ˛ ionalitatea textelor din aceste proiecte de lege:

— Legea privind aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 21/2003 pentru completarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 95/1998 privind Ónfiin ˛ area unor institu ˛ ii publice Ón subordinea Ministerului Transporturilor;

— Legea pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 34/2003 privind m„suri Ón domeniul disciplinei financiar- valutare a agen ˛ ilor economici;

— Legea privind aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 11/2003 pentru modificarea Legii nr. 36/1993 privind finan ˛ area unor ac ˛ iuni de integrare economic„ ∫i cultural„ dintre Rom‚nia ∫i Republica Moldova;

— Legea privind aprobarea prelu„rii de c„tre Ministerul Dezvolt„rii ∫i Prognozei a drepturilor ∫i obliga ˛ iilor, inclusiv a obliga ˛ iilor de plat„ a cotiza ˛ iei anuale, ce decurg din calitatea Rom‚niei de membru al Biroului Interna ˛ ional al Expozi ˛ iilor;

— Legea privind organizarea pie ˛ ei tutunului brut Ón Rom‚nia.

La urm„torul punct de pe agenda de lucru a plenului Senatului avem constituirea c‚torva comisii de mediere la care grupurile parlamentare urmeaz„ s„ fac„ propuneri privind reprezentan ˛ ii Senatului Ón aceste comisii.

Prima comisie de mediere constituit„ pentru solu ˛ ionarea divergen ˛ elor ap„rute la proiectul de Lege privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ∫i protec ˛ ia persoanelor.

Din partea Grupului parlamentar social-democrat ∫i umanist — 3 propuneri.

Domnii senatori Sergiu Nicolaescu, Munteanu Tudor ∫i Opri∫ Octavian.

## V„ mul ˛ umesc.

Din partea grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare — 2 propuneri.

Domnii senatori Ioan Pa∫tiu ∫i M„rgineanu ™tefan.

## V„ mul ˛ umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na ˛ ional Liberal — o propunere.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. — o propunere, p‚n„ g„si ˛ i persoana...

Domnul senator Szabó Károly.

Da, v„ mul ˛ umesc.

Revenim la Grupul parlamentar P.N.L.

Doamna senator Norica Nicolai.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## V„ mul ˛ umesc.

Propuneri pentru constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Din partea Grupului parlamentar social-democrat ∫i umanist — 3 propuneri.

Domnii senatori Sergiu Nicolaescu, Munteanu Tudor ∫i Pl„tic„ Vidovici-Ilie.

## V„ mul ˛ umesc.

Din partea grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare — 2 propuneri.

Domnii senatori Ioan Pa∫tiu ∫i ™tefan M„rgineanu.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003

V„ mul ˛ umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat — o propunere.

Domnul senator Radu Vasile.

V„ mul ˛ umesc.

™i din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. — o propunere.

Propuneri pentru constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 197/2002 pentru modificarea ∫i completarea articolului 25 din Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospod„rie comunal„.

Din partea Grupului parlamentar social-democrat ∫i umanist — 4 propuneri.

Domnii senatori Hri ˛ cu Florin, Balcan Viorel, Bucur Dionisie ∫i Sin Nicolae.

Domnul senator Szabó Károly.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul ˛ umesc.

V„

Propuneri pentru constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 15/1999 privind Ónfiin ˛ area Academiei Rom‚ne de Avia ˛ ie.

Din partea Grupului parlamentar social-democrat ∫i umanist — 3 propuneri.

Domnii senatori Novolan Traian, Nicolaescu Ioan ∫i Filipescu Cornel.

## V„ mul ˛ umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare — 2 propuneri.

Domnii senatori Mircea Nedelcu ∫i Gheorghe Bunduc.

## V„ mul ˛ umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat — o propunere.

Domnul senator Viorel Marian Pan„.

## V„ mul ˛ umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na ˛ ional Liberal — o propunere.

## V„ mul ˛ umesc.

Din partea grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare — o propunere.

Domnul senator Ionel Alexandru.

## V„ mul ˛ umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na ˛ ional Liberal — o propunere.

Domnul senator Hermann Fabini.

## V„ mul ˛ umesc.

Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. — o propunere.

Domnul senator Séres Denes.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## V„ mul ˛ umesc.

V„

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 28/1998 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 59/1997 cu privire la finan ˛ area, Ón sistemul descentralizat, Ón domeniul ∫tiin ˛ ei, tehnologiei ∫i al inov„rii ∫i proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 59/1997 cu privire la finan ˛ area, Ón sistem descentralizat, Ón domeniul ∫tiin ˛ ei, tehnologiei ∫i inov„rii.

Grupul parlamentar P.S.D. (social — democrat ∫i umanist) — 3 propuneri.

Doamna senator Norica Nicolai.

V„ mul ˛ umesc.

V„ rog s„ v„ exprima ˛ i votul!

Adoptat cu 91 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, o ab ˛ inere.

Domnii senatori Nicolaescu Ioan, Filipescu Cornel ∫i Hoha Gheorghe.

V„ mul ˛ umesc.

Grupul parlamentar P.R.M. — 2 propuneri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003

Doamna senator Angela Mihaela B„lan ∫i domnul senator Gheorghe Bunduc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul ˛ umesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D. — o propunere.

**Domnul Iuliu P„curariu**

**:**

Domnul senator Ion Vela.

V„ mul ˛ umesc. Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. — o propunere.

Domnul senator Sógor Csaba.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul ˛ umesc.

V„

Propuneri pentru constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 68/1992 privind alegerea Camerei Deputa ˛ ilor ∫i a Senatului.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist) — 3 propuneri.

Domnii senatori Ion Predescu, Opri∫ Octavian ∫i domnul senator Iorgovan Antonie.

Mul ˛ umesc. Grupul parlamentar P.R.M. — 2 propuneri.

Domnii senatori Aron Bela∫cu ∫i Dumitru Petru Pop.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul ˛ umesc. Grupul parlamentar P.D. — o propunere.

**Domnul Iuliu P„curariu**

**:**

Propuneri pentru comisia de mediere la proiectul de Lege privind energia electric„ ∫i termic„.

- Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist)

- — 3 propuneri.

Domnii senatori Dan Mircea Popescu, Seche Ioan ∫i domnul senator Leca Aureliu.

V„ mul ˛ umesc. Grupul parlamentar P.R.M. — 2 propuneri.

Domnii senatori Constantin BÓciu ∫i Mircea Nedelcu.

V„ mul ˛ umesc. Grupul parlamentar P.N.L. — o propunere.

Domnul senator Ion S‚rbulescu.

V„ mul ˛ umesc.

Grupul parlamentar U.D.M.R. — o propunere.

Domnul senator Pete ™tefan.

V„ rog s„ vota ˛ i propunerile f„cute. Comisia de mediere adoptat„ cu 91 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, 3 ab ˛ ineri.

Ultima comisie de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 91/2002 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 137/1995 privind protec ˛ ia mediului.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist) — 3 propuneri.

Domnul senator Ion Iliescu, domnul senator Pop de Popa ∫i domnul senator Popescu Lauren ˛ iu.

V„ mul ˛ umesc. Grupul parlamentar P.R.M. — 2 propuneri.

Domnul senator Petre Roman.

V„ mul ˛ umesc. Grupul parlamentar P.N.L. — o propunere.

Domnul senator Popa Nicolae.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul ˛ umesc.

V„

Domnii senatori Ion C‚rciumaru ∫i Constantin G„ucan.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul ˛ umesc.

Grupul parlamentar P.D. — o propunere.

**Domnul Iuliu P„curariu**

**:**

Domnul senator Ion Vela.

Mul ˛ umesc. Grupul parlamentar U.D.M.R. — o propunere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003

Doamna senator Vajda Borbala.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## V„ mul ˛ umesc.

V„

## Distin∫i colegi,

Trecem la urm„torul punct din agenda de lucru a sesiunii plenare a Senatului, dup„ o perioad„ mai lung„ de fr„m‚nt„ri, niciodat„, Óns„, ignorate, problematica constituirii unei comisii noi privind egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba ˛ i a c„p„tat, prin raportul f„cut de c„tre Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri, un proiect de Hot„r‚re pentru modificarea Regulamentului Senatului.

Aceast„ propunere a fost validat„ Ón Biroul permanent al Senatului, a∫a Ónc‚t am ajuns la ultimul pas procedural pe care urma s„-l facem Ón vederea constituirii unei noi comisii pe care am socotit important s„ o realiz„m la nivelul Senatului, ca o comisie de lucru ∫i a Senatului, nu ca o comisie comun„.

Dac„ exist„ lu„ri de pozi ˛ ii la dezbateri generale privind aceast„ Hot„r‚re de modificare a regulamentului, const‚nd Ón constituirea acestei comisii, v„ invit la cuv‚nt.

Da.

## V„ rog!

Doamna senator Nora Cecilia Rebreanu.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Doar o chestiune de formulare.

Spunem îegalitate de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba ˛ i“, cred c„ este corect s„ spunem îegalitate de ∫anse pentru femei ∫i b„rba ˛ i“.

Œn momentul Ón care spunem îÓntre“, avem deja imaginea a dou„ tabere antagoniste ∫i nu cred c„ este cazul.

De altfel, Ón legisla ˛ ia interna ˛ ional„ Ón domeniu, Ón acest sens se utilizeaz„ îpour“, îfor“, îfür“ ∫i nu îentre“, îbetween“, îswischen“ ∫i exemplele pot continua.

De aceea, v„ rog s„ fi ˛ i de acord cu propunerea mea, ∫i v„ mul ˛ umesc.

Domnul pre∫edinte al Comisiei juridice, pentru numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri, domnul senator Aristide Roibu.

Œn leg„tur„ cu acest amendament de formulare care a fost f„cut, el intr„ Ón tiparul nostru regulamentar.

Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Sigur c„ formularea poate fi discutat„, eu Óns„ v„ spun ce am aprobat noi.

Œn ∫edin ˛ a din 6 mai 2003, Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri a luat Ón dezbatere proiectul de hot„r‚re ∫i a hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte cu aviz favorabil, cu urm„torul amendament.

Art. 1 se modific„ ∫i va avea urm„torul cuprins: art. 56 alin. (2) din Regulamentul Senatului, republicat, se completeaz„ cu un nou punct XV cu urm„torul con ˛ inut: îComisia pentru egalitatea de ∫anse“, noi am spus, îÓntre femei ∫i b„rba ˛ i“.

Acum, sigur c„ din punct de vedere gramatical ∫i al sensului, ca s„-l lu„m dup„ cele spuse de doamna senator, urmeaz„ ca speciali∫tii s„-∫i spun„ cuv‚ntul.

Deci, noi am adoptat Ón aceast„ form„.

Celelalte subpuncte, Óntruc‚t art. 56 alin. (3) din Regulamentul Senatului stabile∫te ca odat„ aprobate comisiile permanente, s„-∫i realizeze propriul regulament, au fost eliminate.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de hot„r‚re va fi adoptat potrivit art. 74 alin. (1) din Constitu ˛ ia Rom‚niei: îLegile organice ∫i hot„r‚rile privind regulamentele Camerelor se adopt„ cu votul majorit„ ˛ ii membrilor fiec„rei Camere.“

Stima ˛ i colegi,

Domnule pre∫edinte,

Aceasta este ceea ce a votat Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri; ∫i-a dat avizul favorabil Ón forma aceasta.

Sus ˛ in avizul Comisiei juridice, pentru numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri.

V„ mul ˛ umesc. Domnul senator Ion Predescu, Ave ˛ i cuv‚ntul!

Nu vreau s„ transform Óntr-o disput„ problema termenilor de folosire. Noi am ales expresia îÓntre“ apreciind c„ aceasta reprezint„ un raport ∫i raportul s„ fie de egalitate.

Expresia propus„, îpentru“, este o expresie declarativ„, care nu neap„rat reprezint„ ∫i exprim„ egalitatea.

Alege ˛ i ∫i dumneavoastr„ ∫i adopta ˛ i-o pe cea mai bun„.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

St„rui ˛ i Ón amendament, doamna senator?

**Doamna Nora Cecilia Rebreanu**

**:**

Da.

Comisia, Ón amendamentul dumneavoastr„ ar purta îComisia pentru egalitatea de ∫anse...“; dac„ vre ˛ i s„ mai repeta ˛ i, v„ rog!

Comisia pentru egalitatea de ∫anse...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu, nu! Este un îpentru“ de dou„ ori.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003 ## **Doamna Nora Cecilia Rebreanu**

**:**

Comisia pentru egalitatea ∫anselor pentru femei ∫i b„rba ˛ i.

V„ dau dreptate din punct de vedere semantic, a∫a este Ón multe legisla ˛ ii. Din p„cate, Ón formula rom‚neasc„, acest îpentru“ repetat sun„ r„u ∫i, pe de alt„ parte, exist„ ∫i un argument care nu a fost adus aici, dar care st„ruie pentru c„ e de ordine constitu ˛ ional„.

Acest principiu, Óntr-o alt„ form„, referitor la remunera ˛ ie, este cuprins Ón art. 38 din Constitu ˛ ie ∫i el este Ón aceea∫i redactare ca ∫i aici, c‚nd se vorbe∫te de salariu egal pentru femei ∫i b„rba ˛ i.

Cred c„ dat fiind c„ formularea dumneavoastr„ are acest impediment de form„, eu sunt dator, sigur, s„ supun acest amendament de formulare, care poate fi f„cut, Óntruc‚t el nu afecteaz„ fondul chestiunii ∫i nu excede regulamentului.

Acest amendament al doamnei senator Nora Cecilia Rebreanu Ól voi supune votului dumneavoastr„, care vizeaz„ exclusiv formularea.

Deci, reiau, Comisia pentru egalitate de ∫anse pentru femei ∫i b„rba ˛ i, ca s„ re ˛ ine ˛ i exact acest amendament de form„.

Domnule pre∫edinte,

Œnainte de vot, am omis, proiectul revizuirii Constitu ˛ iei folose∫te terminologia din textul propus de noi.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## S-au dat toate explica ˛ iile.

Eu v„

Œn consecin ˛ „, Óntruc‚t raportul v-a fost prezentat, ∫i el vizeaz„ doar constituirea celei de-a 15-a comisii de lucru a Senatului cu titulatura men ˛ inut„, potrivit raportului.

Cu men ˛ iunea c„ hot„r‚rile privind regulamentul trebuie adoptate Ón cvorumul aplicabil legilor organice, deschidem votul pentru constituirea acestei comisii ∫i aprobarea acestui proiect de hot„r‚re.

O larg„ ∫i consistent„ majoritate, 100 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, 6 ab ˛ ineri, au sanc ˛ ionat, Ón sens juridic, constituirea acestei comisii care urmeaz„ a se constitui, a-∫i elabora propriul regulament care urmeaz„ a fi apoi aprobat de c„tre Biroul permanent.

List„, Ón numele grupurilor!

Cere ˛ i list„ Ón numele grupurilor?

Da.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Pentru grupurile parlamentare care cer list„.

Trecem la urm„torul punct din agenda de lucru a Senatului, raportul comisiei de mediere pentru solu ˛ ionarea textelor Ón divergen ˛ „ la proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societ„ ˛ ilor comerciale ce de ˛ in Ón administrare terenuri proprietate public„ ∫i privat„ a statului cu destina ˛ ie agricol„ ∫i Ónfiin ˛ area Agen ˛ iei Domeniilor Statului.

Exist„ un singur text, textul propus de comisia de mediere Ón unanimitatea voturilor membrilor ei este al Camerei Deputa ˛ ilor.

Pentru celeritatea lucr„rilor noastre, v„ propun votul de ansamblu, dac„ nu exist„, evident, observa ˛ ii din partea reprezentan ˛ ilor no∫tri Ón comisia de mediere.

V„

La urm„torul punct din ordinea de zi este vorba de o cerere de reexaminare pe care a adresat-o Senatului Pre∫edintele Rom‚niei Ón leg„tur„ cu prorogarea unui termen din Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 121/2002 privind procedurile referitoare la adop ˛ iile interna ˛ ionale: Legea pentru aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 7/2003 privind prorogarea termenului prev„zut la art. 1 alin (1) din Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 121 pentru suspendarea temporar„ a tuturor procedurilor referitoare la adop ˛ iile interna ˛ ionale.

Cunoa∫te ˛ i din cererea de reexaminare temeiurile care au Óndrept„ ˛ it aceast„ cerere.

Rog pe domnul pre∫edinte Roibu Aristide s„ prezinte succint raportul Comisiei juridice, pentru numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri.

Biroul permanent a transmis Comisiei juridice, pentru numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri la data de 14 mai 2003, pentru analiza ∫i Óntocmirea raportului, cererea de reexaminare formulat„ de Pre∫edintele Rom‚niei, referitor la prevederile Legii privind aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 7/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 1 alin. (1) din Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 121/2002 pentru suspendarea temporar„ a tuturor procedurilor referitoare la adop ˛ iile interna ˛ ionale.

Œn ∫edin ˛ a din 15 mai 2003 Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri a analizat cererea de reexaminare ∫i consider„m c„ este Óntemeiat„. Fa ˛ „ de motivele invocate a hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raport de admitere.

Œn concluzie, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri propune modificarea articolului unic din legea de aprobare a Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 7/2003, astfel:

îArticol unic — Se aprob„ Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 7/27 februarie 2003 pentru prorogarea ter-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003 menului prev„zut la art. 1 alin. (1) din Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporar„ a tuturor procedurilor referitoare la adop ˛ iile interna ˛ ionale, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei — Partea I nr. 131 din 28 februarie 2002, cu urm„toarele modific„ri:

Termenul prev„zut la art. 1 alin. (1) din Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporar„ a tuturor procedurilor referitoare la adop ˛ iile interna ˛ ionale, aprobat„ cu complet„ri prin Legea nr. 347/2002, astfel cum a fost prorogat prin Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 121/2002, prin Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 151/2002 ∫i prin Ordonan ˛ a Guvernului nr. 16/2003 se prorog„ p‚n„ la data intr„rii Ón vigoare a noilor reglement„ri privind regimul juridic al adop ˛ iilor“.

Ca atare, propunem plenului Senatului dezbaterea ∫i adoptarea prezentului raport de admitere.

Œn raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat„ potrivit prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitu ˛ ia Rom‚niei.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, v„ mul ˛ umesc.

La dezbateri generale dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt din partea grupurilor parlamentare? Constat„m c„ nu sunt. Raportul nu con ˛ ine amendamente, proiectul de lege are caracter ordinar. A∫adar,

Urm„torul punct pe ordinea de zi, de asemenea o cerere de reexaminare formulat„ de Pre∫edintele Rom‚niei la Legea privind acordarea de desp„gubiri sau compensa ˛ ii cet„ ˛ enilor rom‚ni pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, re ˛ inute sau r„mase Ón Basarabia, Bucovina de Nord ∫i fi inutul Her ˛ a, ca urmare a st„rii de r„zboi ∫i a aplic„rii Tratatului de Pace dintre Rom‚nia ∫i Puterile Aliate ∫i Asociate, semnat la Paris, la 10 februarie 1947.

V„ rog, domnule pre∫edinte, pe scurt s„ expune ˛ i con ˛ inutul raportului.

## Da.

Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri, Ón unanimitate, a apreciat c„ cererea de reexaminare este Óntemeiat„ ∫i a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere, cu urm„torul amendament: art. 8 alin. (1) se modific„ ∫i va avea urm„torul cuprins: îŒn vederea solu ˛ ion„rii cererilor depuse de persoanele Óndrept„ ˛ ite, comisiile jude ˛ ene, respectiv a Municipiului Bucure∫ti, constituite Ón temeiul art. 6 din Legea nr. 9/1998, republicat„, se vor completa Ón termen de 15 zile de la intrarea Ón vigoare a prezentei legi, pentru aceste cazuri, cu c‚te un reprezentant ∫i al celorlalte ministere cu atribu ˛ ii Ón aplicarea prezentei legi. Reprezentantul Sec ˛ iei Cadrilater al Asocia ˛ iei rom‚ne a victimelor represiunilor staliniste nu

particip„ la solu ˛ ionarea cererilor depuse de persoanele Óndrept„ ˛ ite potrivit prezentei legi“.

Œn consecin ˛ „, supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului prezentul raport de admitere.

Œn raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ la dezbateri generale sunt Ónscrieri la cuv‚nt din partea grupurilor parlamentare? Constat„m c„ nu sunt. Constat„m, de asemenea, c„ raportul nu con ˛ ine amendamente, motiv pentru care v„

Trecem la urm„torul punct de pe agenda de lucru a sesiunii Senatului: proiectul de Lege pentru modificarea anexei la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public„ ∫i regimul juridic al acesteia.

V„ rog, din partea Executivului, s„ v„ prezenta ˛ i ∫i s„ prezenta ˛ i pe scurt expunerea de motive. **Domnul Iulian Iancu —** _secretar de stat Ón Ministerul Industriei ∫i Resurselor_ **:**

Œn fapt, proiectul de lege face referire la un singur lucru, respectiv eliminarea sintagmei, îre ˛ ea de distribu ˛ ie gaze“ din textul de lege, respectiv din anex„, Capitolul III, punctul 4.

Œn fapt, proiectul de lege este promovat pentru a se elimina din Capitolul III aceast„ sintagm„, respectiv prin propunerea de modificare a Legii nr. 213/1998 se stabilea Ón mod clar regimul juridic al re ˛ elelor de gaze naturale ∫i anume: re ˛ ele de gaze naturale care apar ˛ in societ„ ˛ ilor de distribu ˛ ie gaze naturale ∫i sunt eviden ˛ iate Ón patrimoniul acestora, r„m‚n ale acestora, urm‚nd ca statul rom‚n, ac ˛ ionar unic la aceste societ„ ˛ i, s„ dispun„ asupra regimului lor juridic. Œn acest sens, r„m‚ne posibil„ ∫i privatizarea acestor societ„ ˛ i, inclusiv prin atragere de capital. Œn m„sura Ón care aceste bunuri sunt incluse Ón domeniul public local, distribu ˛ iile de gaze nu pot constitui obiect al privatiz„rii.

Din acest punct de vedere trebuie ˛ inut seama c„, Ónc„ din anul 2001, a demarat proiectul PHARE — 005 pentru privatizarea distribu ˛ iei de gaze — conform Memorandumului de Œn ˛ elegere dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, iar termenii de referin ˛ „ ai proiectului, printre care ∫i capitolul celor dou„ societ„ ˛ i de distribu ˛ ie a gazelor naturale, au fost deja adopta ˛ i ∫i nu se mai poate opera modificarea lor. Re ˛ elele de gaze, Óns„, executate de investitori — persoane fizice, juridice —, r„m‚n Ón proprietatea acestora, urm‚nd a se decide forma Ón care acestea vor fi date Ón administrare, respectiv exploatare, operatorilor de distribu ˛ ie gaze naturale.

Subliniem faptul c„ modificarea Legii nr. 213/1998 va permite ca to ˛ i cei care au investit Ón construirea conductelor de alimentare cu gaze, persoane fizice ∫i juridice, s„ r„m‚n„ proprietari ale acestora, respect‚ndu-se astfel principiul constitu ˛ ional, îproprietatea este, Ón condi ˛ iile legii, inviolabil„“.

V„ mul ˛ umesc.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri, domnul pre∫edinte Aristide Roibu.

## Domnule pre∫edinte,

Œn ∫edin ˛ a din 13 mai a.c. Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri a luat Ón dezbatere proiectul de lege ∫i a hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente, Ón forma adoptat„ de Camera Deputa ˛ ilor.

Mai precizez c„ s-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic ∫i Social, precum ∫i de la Comisia pentru administra ˛ ia public„ ∫i organizarea teritoriului.

Œn concluzie, supunem plenului Senatului, spre dezbatere ∫i adoptare, proiectul de lege Ómpreun„ cu raportul de admitere.

Œn raport cu obiectul de reglementare proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, deoarece ∫i legea pe care o modific„, respectiv Legea nr. 213/1998, se Ónscrie Ón categoria legilor organice.

V„ mul ˛ umesc.

## V„ mul ˛ umesc.

La dezbateri generale dac„ sunt interven ˛ ii? Domnul senator P„curariu.

Am o Óntrebare pe care vreau s-o adresez reprezentan ˛ ilor Ministerului Industriei ∫i Resurselor. Dumneavoastr„ spune ˛ i c„ re ˛ elele de distribu ˛ ie care s-au construit la nivelul unit„ ˛ ilor administrative ∫i care au dou„ surse de finan ˛ are — ban privat, din buzunarul cet„ ˛ enilor, ∫i ban public ordonator de credit — prim„ria — bani veni ˛ i pe administra ˛ ie local„, prin consiliul jude ˛ ean —... Vreau s„ v„ Óntreb un lucru. A ˛ i spus c„ r„m‚n Ón administrarea consiliului local. Dar, pe de alt„ parte, printr-o hot„r‚re de Guvern din prim„vara acestui an, a ˛ i luat dreptul administrativ de concesionare asupra acestor re ˛ ele de gaze, iar, practic, aceasta blocheaz„ investi ˛ iile Ón finalizarea acestor re ˛ ele. Sunt operatori Ón Rom‚nia, firme serioase care au investit sute de miliarde de lei, de exemplu firma CONCORDIA CPL ∫i a ˛ i am‚nat _sine die_ licita ˛ iile ∫i v„ contrazice ˛ i ast„zi c‚nd spune ˛ i c„ aceste re ˛ ele r„m‚n Ón administra ˛ ia consiliului local, iar, pe de alt„ parte, acesta nu are dreptul s„ concesioneze. L„muri ˛ i-m„, domnule ministru!

V„ rog s„ r„spunde ˛ i, domnule ministru.

A∫a cum am men ˛ ionat, ele sunt ∫i r„m‚n Ón proprietatea consiliului local, Óns„, referirea se face la dreptul de exploatare a serviciului care se dob‚nde∫te prin concesionare de c„tre operatori licen ˛ ia ˛ i Ón aceast„ activitate. Deci, procedura respect„ Óntocmai directivele Uniunii Europene. Œn acest sens s-a realizat aceast„ autoritate de reglementare Ón gaze ∫i ministrul industriei a emis un ordin — exist„ o comisie de concesionare — prin care consiliul local — la care face ˛ i referire — r„m‚ne proprietar ∫i poate s„ decid„ cine anume Ói va concesiona, dintre autorii licen ˛ ia ˛ i, acest serviciu.

V„ mul ˛ umesc.

Dac„-mi da ˛ i voie?

Da, v„ rog!

## Domnule ministru,

™ti ˛ i foarte bine c„ nimeni nu vine s„ investeasc„ Óntr-o distribu ˛ ie din mediul rural, care luat la un calcul de rentabilitate este aproape o aventur„ s-o faci ast„zi, Ón situa ˛ ia Ón care ˛ „ranul, c‚nd pre ˛ ul Ói cre∫te, pune tabla pe arz„tor ∫i bag„ coceanul Ón sob„... ™i, cu toate astea, dumneavoastr„, Ón acest moment, a ˛ i blocat posibilitatea ca cineva s„ investeasc„. ™i ∫tiu mecanismul foarte bine. Firma care vrea s„ investeasc„ vine la Agen ˛ ia de reglementare gaze, ob ˛ ine h‚rtia de operator provizoriu, se prezint„ la licita ˛ ie, c‚∫tig„ licita ˛ ia, execut„ lucrarea ∫i trebuie s„ Ói da ˛ i licen ˛ a de operator cu drepturi depline pe pia ˛ a rom‚neasc„. Deci, Óntrebarea pe care v-o pun este: din moment ce consiliul local este administrator, ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003 fiind ordonatorul de credit, Ómpreun„ cu cet„ ˛ eanul de acolo, cu ce drept dumneavoastr„, ast„zi, bloca ˛ i, Ón virtutea legii de care a ˛ i vorbit, dreptul de a concesiona al consiliului local? Œn situa ˛ ia Ón care operatorul, omul care vine s„ liciteze investi ˛ ia, pentru c„ majoritatea acestor re ˛ ele sunt Ón situa ˛ ia c„ sunt par ˛ ial lucrate. Sunt 2-3 localit„ ˛ i din 5 la care nu sunt lucr„rile finalizate, nu avem de 10 ani de zile s„ le d„m bani pentru finalizare, lucr„rile se distrug Óntr-un ritm care ne pune semnul Óntreb„rii dac„ suntem s„n„to∫i la cap, noi, Rom‚nia, ∫i noi bloc„m ast„zi, a ˛ i blocat dumneavoastr„, continuarea acestor investi ˛ ii. Œn situa ˛ ia c‚nd sunt... V„ dau exemplu firma CPL CONCORDIA, investi ˛ ii Ón mediul rural 100 de miliarde de lei, a∫teapt„ de 3 luni de zile concesionarea unui num„r de localit„ ˛ i ∫i dumneavoastr„ a ˛ i blocat aceast„ concesionare. R„spunde ˛ i, v„ rog, de ce? Oricum, trebuie s„-mi da ˛ i r„spunsul la interpelare.

Bun. Acum s„ nu r„spund„ la interpelare cu ocazia dezbaterii acestui proiect de lege. Dar, v„ rog, foarte concret, explica ˛ i care este leg„tura Óntre dreptul de concesionare al consiliului local ∫i — dac„ am Ón ˛ eles eu exact — acele licen ˛ e de exploatare. V„ rog, ca s„ vedem dac„ are vreo leg„tur„ cu subiectul proiectului de lege.

Cu tot respectul, cred c„ s-a Ón ˛ eles un pic diferit punctul de vedere. Deci, consiliul local este ∫i r„m‚ne proprietar, iar dreptul lui de concesiune este suveran ∫i trebuie s„-l acorde unor operatori licen ˛ ia ˛ i, selecta ˛ i prin concesiune. Iar investi ˛ ia, dorin ˛ a investitorului, nu este obstruc ˛ ionat„ de faptul c„ dumneavoastr„, consiliul local, sunte ˛ i ∫i r„m‚ne ˛ i proprietar. Drept dovad„ este c„ noi avem, Ón momentul de fa ˛ „, 1.687 de solicit„ri. Dac„ noi le-am da drumul la cele 1.687, fizic, dac„ am putea s„ le d„m fizic, ceea ce este imposibil, ne-ar trebui 2,5 miliarde metri cubi. Toate gazele sunt din import.

Nu vreau s„ deviez, s„ ajung at‚t de departe. Vreau s„ fac o singur„ men ˛ iune — nimeni nu opre∫te investitorii s„ demareze. CONCORDIA este pe masa comisiei, prime∫te avizul.

3. Œn acest moment, Ónc„ 4 localit„ ˛ i din Rom‚nia ∫i grupuri de sate, deci, din domeniul rural, sunt promovate de c„tre comisie; este un volum uria∫ de lucru, iar ordinea este dat„ de priorit„ ˛ ile pentru localit„ ˛ ile care au deja 90% din sistem realizat. Eu nu a∫ vrea s„ suprapunem cele dou„ aspecte, respectiv viteza de lucru a comisiei cu ceea ce reglementeaz„ ast„zi legea, pentru c„, practic, Ói confer„ acest drept deplin consiliului local s„-∫i de ˛ in„ aceast„ proprietate ∫i s„ decid„ asupra ei.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul ˛ umesc.

Dac„ mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt?

Trecem la urm„torul punct pe ordinea de zi. Suntem anun ˛ a ˛ i c„ la radio va Óncepe transmisiunea Ón direct cu 10 minute mai t‚rziu, a∫a c„ vom continua programul legislativ.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 14/2003 privind Ónfiin ˛ area, organizarea ∫i func ˛ ionarea Autorit„ ˛ ii Na ˛ ionale pentru Persoanele cu Handicap.

V„ rog, doamna secretar de stat Gheorghiu, s„ prezenta ˛ i, pe scurt, proiectul.

**Doamna Lumini ˛ a Gheorghiu —** _vicepre∫edinte al Autorit„ ˛ ii Na ˛ ionale pentru Persoanele cu Handicap_ **:**

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin Ordonan ˛ a Guvernului nr. 14/2003, practic, a Ónceput reforma Ón ceea ce prive∫te rezolvarea problemelor persoanelor cu handicap. A devenit o unitate de sine st„t„toare, subordonat„ direct Guvernului, s-a trecut la descentralizarea serviciilor, plata drepturilor prev„zute Ón Legea nr. 519/2002 se face prin serviciile publice de asisten ˛ „ social„ Ónfiin ˛ ate la 1 aprilie 2003. De asemenea, s-au Ónfiin ˛ at, cu aceea∫i dat„, comisiile de expertiz„ medical„, comisia superioar„ de expertiz„, respectiv Ón cadrul jude ˛ elor ∫i a celor 6 sectoare ale Bucure∫tiului.

Dorim aprobarea, votul dumneavoastr„, Ón forma adoptat„ la Camera Deputa ˛ ilor, pe urm„toarea motiva ˛ ie — dac„ toate pl„ ˛ ile se fac de la 1 aprilie, pentru toate persoanele cu handicap, prin serviciile descentralizate din cadrul consiliilor jude ˛ ene, respectiv ale consiliilor locale, practic, pentru categoria nev„z„tori statul deci, fostul S.S.H. nu avea eviden ˛ a, pentru c„ din 1992 ∫i p‚n„ Ón prezent, pe baza unei adrese a unui director general, plata drepturilor acordate de stat se d„dea de c„tre un O.N.G. ∫i Ón mod condi ˛ ional. Noi am realizat un protocol cu Asocia ˛ ia Nev„z„torilor din Rom‚nia, protocol trecut ∫i agreat printr-un memorandum Ón Guvern, Ón a∫a fel Ónc‚t d‚n∫ii s„ ne dea situa ˛ ia p‚n„ la 30 iunie, c„tre autoritate, autoritatea s„ predea datele Ón urm„toarea lun„ c„tre jude ˛ e ∫i consiliile locale, astfel Ónc‚t ∫i plata persoanelor cu handicap — nev„z„tori — s„ se fac„ ca la toat„ lumea, pentru c„ legea este unic„, se aplic„ la fel pentru toat„ lumea.

V„ mul ˛ umesc.

Domnul pre∫edinte Ila∫cu, doamna senator ™elaru, v„ rog s„ prezenta ˛ i raportul comisiilor.

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Œn urma dezbaterilor, proiectul de lege a primit raport favorabil, at‚t de la Comisia pentru munc„ ∫i protec ˛ ie social„, c‚t ∫i de la Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport, Ón forma adoptat„ de Camera Deputa ˛ ilor. A fost un amendament al domnului senator B„l„l„u, care a fost respins.

V„ mul ˛ umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003

Œnscrieri la cuv‚nt la dezbateri generale? Domnul senator P„curaru.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi,

Voi Óncepe interven ˛ ia mea prin a solicita avizul Senatului pentru o reexaminare Ón cadrul comisiilor reunite, de s„n„tate ∫i de munc„, a acestei at‚t de importante ordonan ˛ e de urgen ˛ „.

Solicitarea mea are Ón vedere o situa ˛ ie care, practic, s-a desf„∫urat Ón cursul s„pt„m‚nii trecute. Œn cadrul Comisiei pentru munc„ ∫i protec ˛ ie social„, c‚nd a fost discutat„ ordonan ˛ a, nici pre∫edintele ∫i nici secretarul comisiei nu au fost prezen ˛ i. Au fost ∫i alte absen ˛ e ∫i, cumva, a fost o procedur„ foarte rapid„; de acord, am Óncercat s„ ajung la Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport, domnul pre∫edinte Ila∫cu ∫tie, dar ∫i acolo am prins pe final discu ˛ ia, iar doamna secretar de stat era extrem de gr„bit„ ∫i nu mai putea s„ r„m‚n„, ∫i am fost Óntr-o situa ˛ ie cumva complicat„ din acest punct de vedere. Œn afar„ de aceasta, dincolo de aceste elemente de procedur„, Óntre timp, at‚t Asocia ˛ ia Surzilor, c‚t ∫i Asocia ˛ ia Nev„z„torilor ni s-au adresat c„ ar vrea s„ fie audia ˛ i de comisie, ar dori s„ fie audia ˛ i, pentru c„ sunt prevederi Ón ordonan ˛ „ care Ói lezeaz„.

Dincolo de dezbaterea general„, a∫ face un demers c„tre colegii mei, nu este nimeni de vin„, nu repro∫ez nim„nui nimic, dar Ón planul dezbaterii pe fond, ∫i a discut„rii pe fond a Óntregii construc ˛ ii, sunt Ónc„ lucruri prin care comisia ∫i plenul Senatului ar fi ajutate, dac„ ar putea fi audiate at‚t Asocia ˛ ia Nev„z„torilor, c‚t ∫i Asocia ˛ ia Surzilor, care, din Ónt‚mplare, Óntre mar ˛ i, c‚nd s-a f„cut raportul comisiei, ∫i ziua de ast„zi, au ap„rut Ón aten ˛ ia noastr„.

V„ rog, domnule pre∫edinte, s„ supune ˛ i la vot aceast„ solicitare. Se poate discuta joi, nu este o Ónt‚rziere care s„ creeze probleme Senatului. Audierea acestor asocia ˛ ii mie mi se pare important„, pentru c„ sunt persoane implicate, care au dorit ∫i au solicitat audierea Ón cadrul comisiei, ceea ce mar ˛ i nu s-a putut Ónt‚mpla.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc.

Domnule pre∫edinte, Dac„-mi permite ˛ i?

Da, v„ rog, pentru c„ s-au pus ni∫te probleme legate de modul Ón care a lucrat ∫i a elaborat acest raport comisia.

Œmi pare foarte r„u, pentru c„ domnul senator P„curaru a Ónt‚rziat, at‚t la ∫edin ˛ a Comisiei pentru munc„ ∫i protec ˛ ie social„, c‚t ∫i la Comisia pentru

s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport. Nu puteam s„-l a∫tept„m. Noi am analizat proiectul de lege Ómpreun„ cu doamna Lumini ˛ a Gheorghiu ∫i am ajuns la concluzia pe care am exprimat-o aici.

Vreau s„ spun c„ nu a fost nici o problem„, nu s-a ridicat nici o problem„. Amendamentul a fost respins pentru c„ l-a retras domnul B„l„l„u. Domnul senator P„curaru nu a fost pentru c„ a Ónt‚rziat, a venit t‚rziu, c‚nd se terminase, la ora 11,00 ∫i ceva, comisia a Ónceput lucrul la ora 10,00. Cvorum a fost, erau 8 sau 7 senatori. Noi ne-am str‚ns ∫i am discutat. Nu s-a ivit nici o problem„, to ˛ i au votat pentru aceast„ solu ˛ ie. V„ rog s„ supune ˛ i la vot ∫i s„ mergem mai departe.

Am re ˛ inut.

Dac„ doamna secretar de stat, sub aspectul acelei consult„ri a Asocia ˛ iei Nev„z„torilor s„ ne spune ˛ i, pentru c„, din punct de vedere regulamentar cele dou„ comisii au func ˛ ionat potrivit regulii.

## Domnule pre∫edinte,

Dac„-mi permite ˛ i, este o conven ˛ ie realizat„ cu nev„z„torii, sunt de acord cu amendamentul, a∫a cum a trecut la Camera Deputa ˛ ilor. De altfel, au Ónceput s„ ne predea dosarele pe jude ˛ e privind situa ˛ ia nev„z„torilor, pe care nu o cunoa∫tem, ∫i dac„ nu s-ar face, practic, dac„ nu ar fi amendamentul propus la Camera Deputa ˛ ilor, banii de la Ministerul Finan ˛ elor Publice s-ar duce direct Ón jude ˛ ∫i acolo nu exist„ eviden ˛ „. Practic, s-ar crea tensiuni sociale.

V„ mul ˛ umesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

S-a re ˛ inut, doamna secretar de stat. Sunt dator, dup„ procedur„...

Domnule senator,

Am s„ v„ dau cuv‚ntul. Sunte ˛ i coautor la un amendament. ™tim bine dosarul proiectului de lege. V„ rog, lua ˛ i loc, c‚nd v„ vine r‚ndul, ve ˛ i avea cuv‚ntul.

S-a f„cut o cerere, de c„tre domnul senator Paul P„curaru ca, Ón conformitate, ca temei juridic, nu l-a indicat d‚nsul, dar acesta este singurul posibil, art. 100 din regulament, s„ se restituie la cele dou„ comisii sesizate Ón fond Óntruc‚t, spune d‚nsul, pe de o parte, cvorumul a fost nu chiar la nivelul maxim ∫i datorit„ lipsei d‚nsului, evident, iar pe de alt„ parte, Asocia ˛ ia Nev„z„torilor l-a solicitat pe domnul P„curaru, dac„ am Ón ˛ eles eu bine, pentru alte amendamente.

Continu„m dezbaterea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003 D„m cuv‚ntul domnului senator ... dac„ nu mai sunt ... La dezbateri generale dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Da, v„ rog, domnul senator Sorin Oprescu.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi,

Cunosc situa ˛ ia aceasta particular„ a O.N.G.-ului care s-a ocupat de orbi ∫i de Asocia ˛ ia Surzilor. Av‚nd Ón vedere c„ la cele dou„ spitale eu am o comunitate important„, orbii la Spitalul universitar ∫i surzii la **Elias** , vreau s„ v„ explic urm„torul lucru: O.N.G.-ul care s-a ocupat de ei, am senza ˛ ia c„ a dep„∫it tot cadrul legal ∫i toate limitele legale. Œmi aduc aminte, ∫i vorbesc pentru anul care a trecut, nu ∫tiu ce s-a Ónt‚mplat anul acesta. ™tiu un singur lucru, c„ veniturile O.N.G.-urilor se cifrau la suma de 11 miliarde din ...

16 miliarde pe 6 luni.

Probabil c„ anul acesta 16 miliarde, pentru c„ a crescut ∫i infla ˛ ia. Spun de anul trecut, 11 miliarde, care proveneau din cotiza ˛ iile acestor oameni am„r‚ ˛ i. Ceea ce se Ónt‚mpl„ acum, se Ónt‚mpl„, cred, cu just„ m„sur„, pentru ca autorit„ ˛ ile locale s„ se ocupe de distribuirea acestor bani care li se cuvin, pentru c„ acestor oameni Ón primul r‚nd li se re ˛ inea cotiza ˛ ia, nu mai ∫tiu c‚t era cotiza ˛ ia, ∫i dup„ aceea li se d„deau banii Ón m‚n„. Cred c„ ceea ce s-a propus aici de c„tre comisie ∫i avizul ... asta nu Ónseamn„, sigur, c„ dup„ aceea nu putem s„ st„m de vorb„, fie la nivelul Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport, fie la nivelul Comisiei pentru munc„ ∫i protec ˛ ie social„, pentru c„ ei au mult mai multe probleme.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator. Domnul senator P„curaru.

## Domnule pre∫edinte,

Sigur, Ordonan ˛ a Guvernului nr. 14/2003 este un act care Óncearc„ s„ modifice Óntreaga func ˛ ionare a sistemului asisten ˛ ei sociale pentru persoanele cu handicap Ón Rom‚nia. Œnt‚mplarea a f„cut s„ Óncerc s„ p„trund pu ˛ in Ón subiect ∫i s„ v„d, de fapt, care este fondul modific„rilor pe care le propune ordonan ˛ a. Una din primele modific„ri este trecerea acestei activit„ ˛ i din subordinea Ministerului S„n„t„ ˛ ii ∫i Familiei Ón subordinea direct„ a Guvernului ∫i, din acest punct de vedere voi Óncerca s„ o Óntreb pe doamna director care este ra ˛ iunea pentru care autoritatea trece Ón subordinea Guvernului, Ón condi ˛ iile Ón care, pe toate modelele europene analizate, asisten ˛ a persoanelor cu handicap este Ón organizarea, Ón structura ∫i Ón func ˛ ionarea Ministerului S„n„t„ ˛ ii. V„ pot demonstra cu documente.

Sigur, din 1990 p‚n„ ast„zi, activitatea a fost organizat„ prin secretariate de stat pentru persoanele cu handicap. Aceste secretariate au avut o structur„ de func ˛ ionare. Sigur, ordonan ˛ a conduce, printre altele, ∫i la o economie de 200 ∫i ceva de posturi, care s-a f„cut, aceast„ economie rezult„ Óns„, aten ˛ ie!, nu din reducerea structurii centrale, pentru c„ structura central„ a autorit„ ˛ ii cre∫te ca num„r de personal, ci prin reducerea num„rului de persoane din teritoriu, a inspectorilor teritoriali care func ˛ ionau Ón cadrul I.S.T.H.-urilor. Din acest punct de vedere, cred c„ este un deserviciu care se aduce Ón ceea ce prive∫te asisten ˛ a persoanelor cu handicap, pentru c„ nu sunt servi ˛ i cu nimic mai bine dac„ cre∫te num„rul de salaria ˛ i ai autorit„ ˛ ii la nivel central, Ón schimb, scade drastic num„rul de inspectori care sunt la nivel teritorial. A∫a se face c„, prin noua organziare, inspectorate regionale avem doar la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare. A doua Óntrebare pe care doresc s„ o pun doamnei secretar de stat este: care au fost criteriile pe baza c„rora s-au stabilit loca ˛ iile pentru inspectorate? Ce a fost avut Ón vedere de c„tre dumneavoastr„ atunci c‚nd a fost fixat„ loca ˛ ia, de exemplu, pentru regiunea nord-est, la Vaslui, pentru c„ Ón fiecare regiune de dezvoltare a ˛ i fixat o loca ˛ ie. Care au fost criteriile, pentru c„ Ón ordonan ˛ „, Ón text, Ón material nu sunt prezentate aceste criterii.

## V„ mul ˛ umesc.

Foarte pe scurt ∫i concret, doamna secretar de stat, s„ r„spunde ˛ i la fiecare Óntrebare.

Dac„ Ómi permite ˛ i, s„pt„m‚na trecut„, la al 2-lea Congres European al Persoanelor cu Handicap de la Malaga, Rom‚nia, prin Ordonan ˛ a Guvernului nr. 14/2003, a devenit exemplu pentru Europa Ón ceea ce prive∫te rezolvarea problemelor persoanelor cu handicap.

Œn ceea ce prive∫te sediul celor 8 inspec ˛ ii, a fost motivarea s„ nu coincid„ cu sediul regiunilor de dezvoltare regional„, deci s„ fie alt„ loca ˛ ie ∫i a∫a s-a ∫i Ónt‚mplat.

Œn ceea ce prive∫te inspectorii, deci fo∫tii salaria ˛ i ai inspectoratelor care au func ˛ ionat p‚n„ acum, au trecut la serviciul public, deci sunt oameni de specialitate ∫i prin ace∫tia, de fapt, se face plata serviciilor ∫i a drepturilor; exist„ la fiecare jude ˛ un inspector de jude ˛ , iar pe regiuni se coordoneaz„, iar„∫i, de c„tre 8 inspectori de regiune.

Se rezolv„, realmente, aceast„ problematic„, nu au existat sincope de la 1 aprilie p‚n„ Ón prezent, nu sunt disfunc ˛ ionalit„ ˛ i. De altfel, dialogul cu O.N.G.-urile exist„ permanent, avem deja acte normative adoptate Ón acest sens ∫i ne deplas„m Ón teritoriu pentru rezolvarea accesibilit„ ˛ ilor, pentru rezolvarea tuturor problemelor care anterior au creat tensiuni. Chiar ast„zi are loc o discu ˛ ie la C„ciulata pentru a se rezolva ∫i aplica Ón mod unitar normele de la comisiile de expertiz„.

De la 1 aprilie, deci, func ˛ ioneaz„ prin hot„r‚re de consilii jude ˛ ene, respectiv, prin hot„r‚ri ale consiliilor locale de sector, at‚t serviciile publice, c‚t ∫i comisiile de expertiz„, inclusiv plata drepturilor.

Practic, problematica este rezolvat„, am avut felicit„ri de la Comisia European„ privind modalitatea de rezolvare a problemelor persoanelor cu handicap, care au Ónceput din acest an.

V„ mul ˛ umesc.

## V„ mul ˛ umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Pete ™tefan, care a formulat, Ómpreun„ cu domnul senator Constantin B„l„l„u, absent ast„zi la lucr„rile plenului Senatului, un amendament respins de comisie, pe care Óns„ Ól rog s„ Ól reitereze Ón plenul Senatului.

## Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ dori s„ sus ˛ in amendamentul f„cut, care se refer„ la art.14 alin. 6, ∫i anume, la modul de plat„ al drepturilor cuvenite persoanelor cu handicap.

Din start, a∫ vrea s„ v„ spun c„ acest amendament nu este sau nu vizeaz„ conceptul legii Ón fond, deci nu este un amendament care s„ fie contra descentraliz„rii serviciului sau serviciilor, nu este un amendament care elimin„, care nu accept„ eliminarea acelor paralelisme Óntre structurile administrative, ∫i nici un amendament

care s„ nu fie pentru ca s„ se aduc„ mai aproape administra ˛ ia de cet„ ˛ eni.

Ceea ce vizeaz„ acest amendament este termenul...

Autor al acestor amendamente nu sunte ˛ i dumneavoastr„, ci domnul senator Constantin B„l„l„u.

V„ rog, domnul pre∫edinte, s„ interveni ˛ i c‚nd v„ dau eu cuv‚ntul.

Domnul pre∫edinte,

V„ rog s„ citi ˛ i raportul, da? V„ rog foarte mult s„ citi ˛ i raportul.

Deci, domnul senator sunte ˛ i coautor, de aceea v-am dat cuv‚ntul, dar a∫ vrea s„ fi ˛ i concis, am citit, nu-i vorba doar de o prorogare a termenului, nu e o filosofie, colegii au citit amendamentul, ne-a ˛ i explicat.

Exact! Totu∫i, 3 probleme a∫ vrea s„ sus ˛ in aici, ∫i anume, faptul c„ nev„z„torii sunt o categorie separat„ de handicapa ˛ i, ei se deplaseaz„ la locuri fixe, ei ∫tiu foarte bine unde trebuie s„ mearg„, ei trebuie s„ aib„ sprijin pentru deplasare, ei trebuie s„ cunoasc„ acele persoane, chiar dac„ numai din auzite, prin voce Ói cunosc.

Deci, pentru asta a∫ dori ca s„ fi ˛ i de acord ca acest termen s„ fie decalat la o perioad„ mai t‚rzie, ∫i anume, la 1 ianuarie 2005.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul ˛ umesc, domnul senator, s-a re ˛ inut.

Ab ˛ inerile se contabilizeaz„ la voturi Ómpotriv„, dup„ cum ∫ti ˛ i ∫i dup„ cum scrie ∫i regulamentul.

Solicit„m o list„ a votului, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

O list„, sigur c„ da, dac„ grupurile parlamentare cer. V„

Mai avem un minut.

V-a∫ ruga s„

Œncheiem acest punct de pe agenda de lucru a Senatului.

Deja am intrat Ón timpul dedicat prezent„rii, la radio, a interpel„rilor ∫i Óntreb„rilor.

Trecem la urm„torul punct din ordinea de zi a plenului ∫edin ˛ ei Senatului din 19 mai 2003 cu Óntreb„ri adresate de c„tre senatori Executivului.

Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Zl„vog, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

V„ rog, domnule senator, ave ˛ i cuv‚ntul!

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului Ioan Mircea Pa∫cu, ministrul ap„r„rii na ˛ ionale.

Domnule ministru,

Œnainte de 1989, Ministerul Ap„r„rii Na ˛ ionale de ˛ inea Ón patrimoniu spa ˛ ii de odihn„ ∫i tratament pentru personalul militar ∫i civil al ministerului.

Care este situa ˛ ia patrimoniului propriu, de ˛ inut Ón prezent de Ministerul Ap„r„rii Na ˛ ionale Ón sta ˛ iunile balneoclimaterice, ∫i Ón ce condi ˛ ii militarii de carier„ ∫i Ón rezerv„ mai au dreptul s„ beneficieze de bilete de odihn„ ∫i tratament Ón aceste spa ˛ ii?

Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umim, domnule senator.

Domnul senator Iuliu P„curariu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, o Óntrebare adresat„ Ministerului de Interne.

V„ rog, domnul senator P„curariu, ave ˛ i cuv‚ntul!

Vinerea, s‚mb„ta ∫i duminica Pa∫tilor am avut ocazia s„ Ónso ˛ esc o delega ˛ ie a Prim„riei din Gil„u Óntr-o vizit„ Ón Ungaria, Óntr-o comun„ Ónfr„ ˛ it„ de acolo. C‚nd ne-am apropiat, vineri seara, de vam„, Ón jurul orei 23,00, Ón autobuz s-a iscat o discu ˛ ie. S„ vedem ce not„ le d„m la cei din punctul de control, la unguri ∫i la rom‚ni. Situa ˛ ia a fost c„ ungurii au luat nota 9, iar rom‚nii nota 3.

Cele dou„ Óntreb„ri se refer„ la cele dou„ situa ˛ ii, de fapt. Deci, am picat Óntre schimburi, maghiarii ∫i-au cerut scuze c„ Ónt‚rzie 10 minute, s-au prezentat dup„ 5 minute; la punctul de frontier„ rom‚nesc s-a prezentat ofi ˛ erul, nu a venit schimbul, îpot, dac„ vreau, s„ v„ vizez pa∫apoartele, nu vi le vizez ∫i a∫tepta ˛ i p‚n„ vine schimbul“. Orice argumente, c„ sunt 20 de copii Ón

ma∫in„, c„ e ziua de Pa∫ti, l-au f„cut insensibil. Mai mult, s-a ∫i r„stit la noi. Este momentul Ón care mi-am declinat calitatea de senator.

O alt„ chestiune este c„ la vama maghiar„, fiind vorba de o delega ˛ ie ∫i de o prim„rie, vizarea pa∫apoartelor a durat 5 minute, la vama rom‚n„ a durat 40 de minute.

Acestea sunt cele dou„ Óntreb„ri. Sigur, lumea nu se face Ón 7 zile dec‚t Ón..., nu ∫i Ón Rom‚nia de ast„zi, dar pot s„ fac o afirma ˛ ie, c„ atitudinea ofi ˛ erilor de poli ˛ ie din vam„ este ca ∫i cum noi suntem subordona ˛ i lor, ∫i nu invers. Aceea∫i atitudine arogant„, lipsit„ de decen ˛ „ ∫i de respect fa ˛ „ de cet„ ˛ eanul rom‚n.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

V-a∫ ruga o precizare: dac„, fiind aici domnul ministru Ioan Rus, dori ˛ i un r„spuns Ón scris sau un r„spuns oral? ™i poate face ˛ i ∫i mai concret„ Óntrebarea.

Œi mul ˛ umesc domnului ministru c„ a dat dovad„ de rezerv„ fa ˛ „ de institu ˛ ia pe care o conduce, fa ˛ „ de Parlament ∫i fa ˛ „ de mine, personal, fiind concitadini din ora∫ul Cluj-Napoca. Am formulat aceast„ Óntrebare exact Ón ideea de a da o informa ˛ ie, care poate...

Deci, Ón ˛ eleg c„ mai mult Ól sesiza ˛ i pe domnul ministru.

Exact! ™i am g„sit calea parlamentar„.

Nu dori ˛ i un r„spuns ad-hoc, aici, Ón sal„. V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Radu F.Alexandru, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., cu o Óntrebare adresat„, de asemenea, ministrului de interne.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Stimate domnule ministru,

Œn s„pt„m‚na premerg„toare alegerilor locale par ˛ iale, a ˛ i participat la un num„r de Ónt‚lniri electorale Ón jude ˛ ul Bihor. Œntrebat fiind de ziari∫ti, Ón cadrul unei conferin ˛ e de pres„, dac„ pentru acest act de sus ˛ inere a candida ˛ ilor P.S.D. v-a ˛ i luat concediu sau sunte ˛ i pl„tit din banii statului, a ˛ i declarat, citez: îNu am chef s„ r„spund la o astfel de Óntrebare!“.

Domnule ministru,

Felul Ón care liderii P.S.D. trateaz„ presa nu mai surprinde pe nimeni. Œn calitate de membru al Senatului, reiau Óntrebarea, la care a ˛ i fi fost obligat s„ r„spunde ˛ i conform legii transparen ˛ ei, ∫i v„ rog s„ Ómi spune ˛ i dac„ campania electoral„, pe care a ˛ i desf„∫urat-o Ón sprijinul candida ˛ ilor P.S.D., a ˛ i suportat-o din banii dumneavoastr„ sau au fost sustrase fonduri din bugetul Ministerului de Interne pe care Ól conduce ˛ i?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003

## V„ mul ˛ umim.

Domnul ministru Rus, a ˛ i putea r„spunde acum oral ∫i, pentru o dat„ viitoare, Ón scris? Sau dori ˛ i, ca la o dat„ proxim„, c‚nd r„spunsul este dat ∫i Ón scris, s„ Ól prezenta ˛ i Ón plenul Senatului ∫i oral?

## **Domnul Ioan Rus** _– ministru de interne_ **:**

A∫ putea s„ r„spund oral acum ∫i s„ las scris tot acum.

## V„ mul ˛ umim.

Atunci a∫ propune colegilor s„-i d„m cuv‚ntul domnului ministru Rus pentru a r„spunde, Óntruc‚t au fost mai multe probleme care au vizat Ministerul de Interne.

V„ rog, domnule ministru!

Deci, Ón perioada aceasta, de c‚nd sunt ministru de interne, am fost Ón fiecare jude ˛ de cel pu ˛ in trei ori, dat fiind faptul c„ sunt ministru de interne, nu de externe. La data la care v„ referi ˛ i dumneavoastr„, domnule senator, diminea ˛ a am fost Ón Cluj, am avut discu ˛ ii cu comanda inspectoratului ∫i cu prefectura viz‚nd Ónfiin ˛ area unei ∫coli de agen ˛ i de poli ˛ ie Ón zon„, pentru c„ avem o structur„ pe origine sau pe domiciliu destul de neacoperitoare pentru toat„ ˛ ara. Dup„ aceea, la Oradea am avut, diminea ˛ a, discu ˛ ii cu prefectul, cu to ˛ i cei din conducerea jude ˛ ului Bihor privitor la probleme ce ˛ in de ordinea public„, securitatea intern„, Ón general. Nu extind. Apoi, cu Senatul universit„ ˛ ii Oradea, unde am discutat despre contribu ˛ ia pe care Ónv„ ˛ „m‚ntul ar putea-o avea Ón leg„tur„ cu consumul de droguri Ón aceste medii, unde am primit ∫i diploma de membru de onoare al Senatului universit„ ˛ ii. Dup„ aceea, am avut discu ˛ ii Óncep‚nd cu ora 17,00, Óntr-o anume comun„, cu locuitorii, Ón care am sus ˛ inut ∫i candidatul Miklós Moti, de acolo, din comuna respectiv„, comun„ cu 90% popula ˛ ie maghiar„, dup„ care, la ora 20,00, dup„ ce a plecat domnul Stolojan, bineÓn ˛ eles, ca s„ nu Ól Óncurc, din sala C„minului cultural din comuna Luga∫u de Jos, am avut ∫i discu ˛ ii cu s„tenii pe probleme de fond funciar, de fond forestier. Nic„ieri nu am ˛ inut eu discursuri, am ascultat problemele pe care oamenii le au. Œn consecin ˛ „, a fost o zi de munc„ pentru mine, domnule senator, ∫i deplasarea acolo am f„cut-o exact Ón condi ˛ iile Ón care o face un ministru de interne al Rom‚niei, nu altfel.

Am r„spuns la toate Óntreb„rile care mi s-au pus la conferin ˛ a de pres„, erau unii — domni, doamne — care ne urm„reau pe acolo, prin sat, o nefericit„ domni∫oar„ sau doamn„, nu ∫tiu ce era, Óntr-un col ˛ de ma∫in„, Óncerca s„-mi pun„ diverse Óntreb„ri. Nu r„spund la Óntreb„rile oricui, pentru c„ nu am nici un motiv.

A, r„spund Óntreb„rii unui senator, Ón Senatul Rom‚niei. dac„ Óntrebarea respectiv„ este la acela∫i nivel cu al nefericitei domni∫oare, este problema dumneavoastr„, nu a mea.

Da, v„ mul ˛ umesc.

™i, ca s„ Ón ˛ elege ˛ i mai bine, domnule senator, de acolo, Ón aceea∫i noapte, am sosit la Bucure∫ti, a doua zi diminea ˛ „ am plecat Ón Turcia, la Trilaterala mini∫trilor de interne (rom‚ni, bulgari ∫i turci), ∫i urm„toarea noapte am venit Ón Bucure∫ti, ca duminic„ s„ particip la ∫edin ˛ a de Guvern.

™i cred c„ popula ˛ ia Óncepe s„ vad„, totu∫i, cine este harnic ∫i cine nu este harnic. √sta o fi motivul pentru care din 24 sau 22 de comune Ón care s-au desf„∫urat alegeri, partidul, din care cu onoare face ˛ i parte, nu a ob ˛ inut nici un primar, probabil.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul ˛ umesc, domnule ministru. Mergem mai departe...

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Ce leg„tur„ are asta?

## **Domnul Ioan Rus:**

Exact leg„tura pe care o are ∫i Óntrebarea pus„ de domnul senator.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Domnule pre∫edinte,

Doar un minut, dac„ se poate.

Da.

## Domnule ministru,

Eu nu pot dec‚t s„ felicit partidul din care face ˛ i parte, pentru rezultatele pe care le-a ob ˛ inut, dar nu despre asta este vorba.

Este vorba de felul Ón care un membru al Executivului r„spunde unui om din pres„. Dac„ pentru dumneavoastr„ un om din pres„...

Cine era...

Un moment, domnule ministru!

Domnule ministru, eu v-am ascultat...

Nu era om din pres„.

## Domnule ministru,

V-am ascultat, face ˛ i acest exerci ˛ iu s„ m„ asculta ˛ i ∫i dumneavoastr„ pe mine!

Deci faptul c„ un om din pres„ care, Óntr-o conferin ˛ „ de pres„, v„ pune o Óntrebare, dumneavoastr„ Ól aprecia ˛ i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003 ca îo nenorocit„“, este o chestiune care pe mine m„ pune Óntr-o mare dificultate s„...

Nu a ˛ i Ón ˛ eles nimic, am spus înefericit„“, nu înenorocit„“, domnule senator.

A, vi se pare c„ e mult mai potrivit îo nefericit„“, da?!

Mult mai potrivit.

Bun. Mie mi se pare, conform legii transparen ˛ ei, c„ ave ˛ i datoria, domnule ministru, at‚ta vreme c‚t sunte ˛ i Ón teritoriu, s„ r„spunde ˛ i tuturor Óntreb„rilor care se pun legat de activitatea ∫i prezen ˛ a dumneavoastr„. Este un aspect.

Al doilea aspect: mi se pare, iar„∫i, nepotrivit s„ spune ˛ i unui senator c„, dac„ te plasezi pe aceea∫i pozi ˛ ie cu nefericita, îeste treaba dumneavoastr„“.

Corect!

Nu, domnule ministru, a ˛ i participat la aceast„ reuniune electoral„, a ˛ i refuzat s„ da ˛ i un r„spuns cu care era ˛ i dator.

A ˛ i fost acolo?

™i dreptul meu, at‚ta vreme c‚t nu apare o exprimare a unui punct de vedere al ministerului care s„ contrazic„ afirma ˛ ia din pres„, eu iau drept bun ce apare Ón ziar.

Dumneavoastr„ cunoa∫te ˛ i foarte bine, ave ˛ i o Óndelungat„ experien ˛ „, ori de c‚te ori adev„rul este modificat Ón felul Ón care apare Ón pres„, ministerul pe care Ól conduce ˛ i face cuvenita rectificare.

Nu a ˛ i f„cut aceast„ rectificare, am luat drept bun. Nu m-am referit la prezen ˛ a dumneavoastr„ acolo, dec‚t legat de aceast„ datorie pe care o ave ˛ i, de a r„spunde.

Nu am adus Ón discu ˛ ie ceea ce p„rea s„ fie momentul de enervare, precum: îdac„ vre ˛ i aduc acum 100 de zugravi ∫i refac c„minul cultural“, astea sunt lucruri de detaliu ∫i care nu mi se p„reau potrivite s„ le aduc Ón discu ˛ ie.

Domnule senator, Legat de r„spuns...

Dar v„ rog frumos s„ recunoa∫te ˛ i dreptul de a vi se pune Óntreb„ri ∫i v„ rog frumos s„ da ˛ i r„spunsurile, a∫a cum se cuvine, la aceste Óntreb„ri.

- R„spunsul pe care mi l-a ˛ i dat, oral, nu m„ satisface

- ∫i v„ rog s„ Ómi da ˛ i r„spuns ∫i Ón scris. V„ mul ˛ umesc.

Da, Ónchidem aici, mul ˛ umim. Mergem..., da!

Deci nu vreau s„ repet, am r„spuns tuturor Óntreb„rilor din conferin ˛ a de pres„, dar pe traseu erau diver∫i tineri care ne urm„reau ∫i Óntrebau diverse lucruri, f„r„ s„ Ó∫i decline statutul de ziarist sau de..., Ón sf‚r∫it...

Domnule ministru,

S-a Ón ˛ eles foarte exact, dumneavoastr„ nu a ˛ i considerat c„ v„ afla ˛ i Ón prezen ˛ a unui ziarist. A ˛ i avut conferin ˛ „ de pres„, a ˛ i dat...

Presa a fost acolo...

Sigur, fiecare, aici, poate s„ aib„ opinii diferite. Domnul senator a∫teapt„ ∫i un r„spuns Ón scris, Ón consecin ˛ „ Ól va primi.

Trecem mai departe.

Domnul senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „,

Œntrebarea mea se adreseaz„ Ministerului S„n„t„ ˛ ii ∫i Familiei, doamnei ministru Daniela Barto∫.

Obiectul Óntreb„rii prive∫te activitatea **Institutului Cantacuzino** , din Bucure∫ti, produc„tor de seruri ∫i vaccinuri, amenin ˛ at cu desfiin ˛ area produc ˛ iei, datorit„ concuren ˛ ei medicamentelor str„ine.

**Institutul Cantacuzino** din Bucure∫ti are o veche tradi ˛ ie de cercetare ∫i de produc ˛ ie de medicamente imunologice, cam de o 100 de ani, benefic„ pentru prevenirea ∫i combaterea epidemiilor Ón Rom‚nia.

Œn anul 2003, **Institutul Cantacuzino** a ajuns de la 300 de produse proprii, la 30, de∫i medicamentele institutului sunt competitive ∫i mai ieftine, de multe ori, dec‚t cele str„ine. Cazul celor doi copii, pentru care nu s-au g„sit injec ˛ ii antitetanos este alarmant ∫i edificator.

Introducerea prea lesnicioas„ a medicamentelor str„ine pe pia ˛ a rom‚neasc„ str‚mtoreaz„ activitatea **Institutului Cantacuzino** ∫i love∫te Ón capacitatea sistemului nostru de s„n„tate, pentru protejarea cet„ ˛ enilor Rom‚niei.

Œntrebarea noastr„ este urm„toarea: ce a Óntreprins Ministerul S„n„t„ ˛ ii ∫i Familiei pentru redresarea activit„ ˛ ii **Institutului Cantacuzino** ∫i protejarea produc ˛ iei de medicamente autohtone, ca obiectiv strategic major Ón activitatea Guvernului?

Solicit r„spuns oral ∫i Ón scris.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003

Da, v„ mul ˛ umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Ionel Alexandru:

## V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Ilie S‚rbu.

## Domnule ministru,

V„ rog s„ Ómi prezenta ˛ i cauzele care au dus la lipsa de gr‚u pe pia ˛ a intern„, ajung‚ndu-se la apelarea la rezerva de stat, Ón condi ˛ iile Ón care Ón toamna anului trecut s-au raportat 6.000.000 tone, iar necesarul pentru consumul popula ˛ iei este de numai 2.000.000 tone gr‚u.

De asemenea, din datele pe care le avem, constat„m c„ produc ˛ ia intern„ de p‚ine asigur„ doar 46% din consumul popula ˛ iei. Œn aceast„ situa ˛ ie, cine a produs ∫i v‚ndut restul de 54% din necesarul de p‚ine al popula ˛ iei? Cumva se urm„re∫te s„ se ajung„, iar„∫i, la o criz„ artificial„, pentru a se m„ri pre ˛ ul p‚inii Ón mod nejustificat?

Domnule pre∫edinte,

Precizez faptul c„ am primit r„spunsul scris din partea domnului ministru, r„spunsul este satisf„c„tor, Óns„ la cea de-a doua Óntrebare a mea, cu privire la cine a produs procentul de 54% din necesarul de p‚ine, nu m-a satisf„cut ∫i voi solicita date suplimentare.

V„ mul ˛ umesc.

## V„ mul ˛ umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Dumitru Codreanu, pentru a pune o Óntrebare adresat„ ministrului industriilor ∫i resurselor.

## V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Œn urma unei vizite pe care am efectuat-o, cu trei colegi de la P.S.D., Ón Slovenia, Ón urma discu ˛ iilor avute cu reprezentan ˛ ii Parlamentului sloven, cu ambasada noastr„ din Slovenia, cu agricultorii, Ón general, pun o Óntrebare domnului ministru Dan Ioan Popescu, Óntrebare ce are urm„torul con ˛ inut:

## Domnule ministru,

V„ rog s„ preciza ˛ i dac„ cunoa∫te ˛ i c‚te tractoare au fost solicitate la export Ón anul 2001-2002? Cu c‚te ˛ „ri s-au derulat aceste contracte? Care este valoarea exportului ∫i care este valoarea produc ˛ iei v‚ndute Ón Rom‚nia? Care este procentul din produc ˛ ia de tractoare v‚ndute Ón Rom‚nia, cu subven ˛ ii?

Solicit r„spuns scris ∫i oral la aceast„ Óntrebare, Óntruc‚t, Ón urma discu ˛ iilor purtate cu agricultorii din Slovenia, am Ón ˛ eles c„ de∫i au solicitat cump„rarea de tractoare rom‚ne∫ti, precum ∫i de piese de schimb, nu au reu∫it s„ Óncheie contracte cu Rom‚nia, Ón condi ˛ iile Ón care Uzina îTractorul“ Bra∫ov se pl‚nge c„ nu are unde vinde tractoarele.

V„ mul ˛ umesc.

## V„ mul ˛ umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Paul P„curaru.

O Óntrebare adresat„ ministrului educa ˛ iei ∫i cercet„rii.

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Œnv„ ˛ „m‚ntul particular preuniversitar reprezint„ o alternativ„ de instruire ∫i calificare pentru tinerii elevi, ∫colile postliceale fiind foarte solicitate, av‚nd specializ„ri diverse care Ó∫i g„sesc u∫or plasament pe pia ˛ a muncii.

Deoarece anul ∫colar este pe cale de a se termina Ón cur‚nd ∫i pentru c„ elevii trebuie s„ se orienteze profesional, v„ rug„m, doamna ministru, s„ ne r„spunde ˛ i la urm„toarele Óntreb„ri:

1. Care este situa ˛ ia evalu„rii ∫colilor postliceale de c„tre Consiliul Na ˛ ional de Evaluare a Œnv„ ˛ „m‚ntului Preuniversitar ∫i a celor 127 de specializ„ri?

2. Pentru c‚te ∫coli evaluate s-a emis un ordin al Ministerului Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii care s„ finalizeze procesul de acreditare?

3. V„ rug„m s„ ne transmite ˛ i lista ∫colilor postliceale Ón care s„ se men ˛ ioneze stadiul de acreditare. V„ mul ˛ umesc.

## V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

Ultimul Ónscris pe lista colegilor senatori care adreseaz„ Óntreb„ri Executivului, domnul senator Eugen Marius Constantinescu, care pune o Óntrebare, de asemenea, ministrului educa ˛ iei ∫i cercet„rii.

V„ rog!

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „. Stimat„ doamn„ ministru,

Prin aplicarea reformei Ón domeniul Ónv„ ˛ „m‚ntului, Ón jude ˛ ul Buz„u a fost desfiin ˛ at un num„r Ónsemnat de ∫coli. Ca urmare, multe sute de copii sunt obliga ˛ i s„ parcurg„ zilnic distan ˛ e Óntre 5 ∫i 20 de kilometri pentru a ajunge la ∫coal„.

Œntr-o asemenea situa ˛ ie sunt peste 50 de elevi din satele comunei Tis„u ∫i peste 30 de elevi din satul Monteoru, comuna Merei. Lista ar putea fi mult mai lung„, eu am avut solicit„ri directe de la aceste localit„ ˛ i.

De aceea m„ adresez dumneavoastr„ cu rug„mintea acestor copii, doamn„ ministru, s„ Ói ajuta ˛ i cu c‚te un mijloc de transport care s„ le u∫ureze drumul spre lumina c„r ˛ ii.

Œn speran ˛ a c„ ve ˛ i lua m„suri pentru rezolvarea acestor situa ˛ ii, Ón numele copiilor respectivi, v„ mul ˛ umesc ∫i vin cu Óntrebarea: c‚nd se va rezolva aceast„ problem„? V„ mul ˛ umesc.

## V„ mul ˛ umesc.

O invit„m pe doamna secretar de stat Tarcea, de la Ministerul Justi ˛ iei, s„ r„spund„ la Óntrebarea domnului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003 senator Gheorghe Acatrinei, Ón leg„tur„ cu numirea magistra ˛ ilor pentru Curtea Suprem„ de Justi ˛ ie.

## **Doamna Cristina Tarcea —** _secretar de stat Ón Ministerul Justi ˛ iei_ **:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Œn primul r‚nd, doresc s„ Ómi cer scuze domnului senator, pentru faptul c„ s„pt„m‚na trecut„ am ajuns dup„ terminarea ∫edin ˛ ei, dar la Camera Deputa ˛ ilor, Ón plen, s-a discutat proiectul Codului de procedur„ penal„ ∫i discu ˛ iile au fost Óndelungi, interesante ∫i obositoare, Ón acela∫i timp.

Cu privire la Óntrebarea dumneavoastr„, referitoare la neÓnvestirea unor judec„tori la Curtea Suprem„ de Justi ˛ ie, v„ comunic„m urm„toarele:

îŒn conformitate cu dispozi ˛ iile Legii nr. 56/1993 a Cur ˛ ii Supreme de Justi ˛ ie, la expirarea mandatului unui judec„tor la Curtea Suprem„ de Justi ˛ ie, mandat limitat — precum se ∫tie — la 6 ani, ministrul justi ˛ iei poate recomanda reÓnvestirea acestuia Ón func ˛ ie.

Œn etapa actual„, ministrul justi ˛ iei, Ministerul Justi ˛ iei este profund interesat Ón reformarea sistemului judec„toresc, inclusiv prin modificarea rolului ∫i atribu ˛ iilor viitoarei instan ˛ e supreme ce se preconizeaz„ a fi transformat„ Ón Œnalta Curte de Casa ˛ ie ∫i Justi ˛ ie. Va fi nu numai o schimbare a denumirilor, ci ∫i o schimbare a competen ˛ elor.

Aceste modific„ri de substan ˛ „, Ón prezent fac obiectul unor consult„ri ∫i dezbateri la care particip„ inclusiv magistra ˛ i ai Cur ˛ ii Supreme de Justi ˛ ie, ai Consiliului Superior al Magistraturii, magistra ˛ i de la Cur ˛ ile de Apel ∫i, Ón raport de competen ˛ ele ce vor fi stabilite Ón sarcina viitoarei instan ˛ e supreme, pot conduce la modificarea num„rului de magistra ˛ i de la nivelul instan ˛ ei superioare.

Œn vederea definitiv„rii acestor obiective care vor conduce la Ómbun„t„ ˛ irea activit„ ˛ ii de judecat„ Ón Rom‚nia, ministrul justi ˛ iei a apreciat asupra propunerilor de reÓnvestire Ón func ˛ ie a celor 5 judec„tori de la Curtea Suprem„ de Justi ˛ ie, al c„ror mandat a expirat Ón luna martie 2003, f„r„ a avea Ón vedere alte considerente.

Da, v„ mul ˛ umim.

Invit„m la tribun„ pe doamna secretar de stat Maria Manolescu.

Da, vre ˛ i s„ mai spune ˛ i ceva, domnule senator? Da, v„ rog!

Pofti ˛ i, doamna secretar de stat...

Œn primul r‚nd, domnule pre∫edinte, a∫ vrea s„-mi permite ˛ i s„ mul ˛ umesc doamnei secretar de stat pentru r„spunsul complet pe care mi l-a prezentat ∫i, de asemenea, s„ men ˛ ionez faptul c„ eu ˛ in foarte mult pentru stabilitatea judec„torilor ∫i magistra ˛ ilor Ón justi ˛ ie, pentru men ˛ inerea oamenilor competen ˛ i ∫i cu experien ˛ „, c„ singura credin ˛ „ pe care o mai au rom‚nii, nu este alta dec‚t Ón Dumnezeu ∫i Ón justi ˛ ie. V„ spun asta foarte cinstit. ™i eu ˛ in foarte mult la oamenii din justi ˛ ie ∫i din procuratur„.

V„ mul ˛ umesc.

Urm„rim un scop comun, Ón situa ˛ ia aceasta...

V„ mul ˛ umesc.

Doamna secretar de stat Maria Manolescu, v„ rog s„ prezenta ˛ i r„spunsul la interpelarea domnului senator Vasile Horga.

V„ rog!

**Doamna Maria Manolescu —** _secretar de stat Ón Ministerul Finan ˛ elor Publice_ **:**

## Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Cu privire la interpelarea formulat„ de domnul senator Vasile Horga, Ministerul Finan ˛ elor Publice comunic„ urm„toarele: prevederile art. 65 alin. 5 privind reducerea impozitului pe venit Ón cuantum de 20% din valoarea materialelor de construc ˛ ie folosite a fost introdus„ prin Legea nr. 493/2003 Ón procedura de aprobare a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003 Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, la ini ˛ iativa Comisiei pentru buget, finan ˛ e ∫i b„nci a Senatului. Reducerea este aplicabil„ persoanelor fizice care construiesc locuin ˛ e Ón alte condi ˛ ii dec‚t prin Agen ˛ ia Na ˛ ional„ pentru Locuin ˛ e sau beneficiaz„ de alte facilit„ ˛ i prev„zute de lege. Reglementarea respectiv„ va produce efecte o dat„ cu definitivarea impozitului pe veniturile realizate Ón perioada impozabil„ a anului 2003, pe baza declara ˛ iei de venit global, care are ca termen de depunere 15 mai 2004. Acest termen confer„ posibilitatea finaliz„rii procedurilor de aplicare a acestei reglement„ri Ón condi ˛ ii care s„ nu Óngreuneze administrarea acestui tip de impozit.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc. Da. Domnul senator Horga.

Vreau s„-i mul ˛ umesc doamnei secretar de stat Maria Manolescu pentru r„spunsul formulat, dar, totu∫i, a∫ vrea s„ fac o precizare pentru cet„ ˛ enii Rom‚niei, beneficiari ai acestui amendament introdus Ón Comisia noastr„ pentru buget, finan ˛ e ∫i b„nci, al c„rui coautor sunt ∫i eu, Ón sensul c„, doamna secretar de stat s„ precizeze dac„ p‚n„ Ón 15 mai 2004 acest amendament va r„m‚ne valabil ∫i, Óntr-adev„r, cei care vor construi case Ón aceast„ perioad„, deci Ón anul 2003, vor fi ferici ˛ ii beneficiari ai avantajelor pe care acest amendament Ól confer„, adic„ reducerea cu 20% a pre ˛ ului materialelor utilizate pentru construc ˛ ia respectiv„, ˛ in‚nd seama c„ noi am introdus acest amendament pentru ca s„ acceler„m construc ˛ ia de case Ón Rom‚nia Ón aceast„ perioad„.

V„ mul ˛ umesc.

Da, doamna secretar de stat pute ˛ i r„spunde acum? V„ rog!

Prevederea din lege este valabil„ pentru anul 2003. Nici o modificare Ón materie de impozitare privind venitul global nu se va mai produce dec‚t cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2004. Œn aceste condi ˛ ii, pentru tot anul 2003 facilitatea respectiv„ exist„, procedura este Ón stadiu de finalizare ∫i urmeaz„ s„ fie comunicat„. Œntr-adev„r, pentru anul 2004 exist„ o propunere a confedera ˛ iilor sindicale ca aceast„ reducere de 20% pentru toate materialele s„ fie Ónlocuit„ cu o reducere pentru tot ceea ce reprezint„ central„ termic„, fie c„ e vorba de apartament, scar„ de bloc sau chiar central„ de bloc, cheltuiala cu protec ˛ ia Ómpotriva frigului prin ferestre termopan sau alte tipuri de ferestre, anumite tipuri de protec ˛ ie a locuin ˛ ei Ómpotriva pierderii c„ldurii. Dar, deocamdat„, aceste lucruri sunt Ón faza de discu ˛ ie, deci nu pot s„ opereze pentru anul 2003, deci facilitatea r„m‚ne valabil„

∫i este vorba de o reducere a fiscalit„ ˛ ii prin recunoa∫terea ca deductibile a acestor cheltuieli.

Da, v„ mul ˛ umim.

Invit„m pe domnul secretar de stat Sorin Encu ˛ escu s„ prezinte r„spunsul la Óntrebarea adresat„ de domnul senator Gheorghe Zl„vog privind patrimoniul Ministerului Ap„r„rii Na ˛ ionale Ón sta ˛ iunile balneoclimaterice.

Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule secretar de stat!

**Domnul Sorin Encu ˛ escu —** _secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na ˛ ionale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ministerul Ap„r„rii Na ˛ ionale de ˛ ine Ón administrare, Ón prezent, un num„r de 5 centre de refacere ∫i tratament ∫i un sanatoriu de recuperare medical„ destinate caz„rii, at‚t a personalului militar Ón activitate ∫i Ón rezerv„, c‚t ∫i a personalului civil, Ón condi ˛ iile stabilite prin ordin al ministrului ap„r„rii na ˛ ionale. Astfel, centrele de recuperare ∫i tratament situate Ón garnizoanele Mangalia, Cap Aurora, Sinaia, Predeal ∫i Ol„ne∫ti totalizeaz„ un num„r de 996 de locuri de cazare Ón timpul sezonului cald ∫i 816 locuri Ón sezonul rece. Beneficiarii acestor facilit„ ˛ i de recuperare ∫i recreere sunt, conform reglement„rilor Ón vigoare, cadrele militare Ón activitate, cadrele militare Ón rezerv„ ∫i Ón retragere, pensionarii militari ∫i fo∫tii pensionari militari de invaliditate, ∫i familiile acestora, precum ∫i personalul civil angajat al ministerului, cu precizarea c„ au prioritate cadrele militare Ón activitate. Repartizarea locurilor de cazare se face pentru personalul militar Ón activitate ∫i pentru cel civil prin unit„ ˛ ile militare Ón care-∫i desf„∫oar„ activitatea, iar pentru personalul aflat Ón rezerv„ sau Ón retragere, prin centrele militare jude ˛ ene, Asocia ˛ ia Na ˛ ional„ a Veteranilor de R„zboi, alte asocia ˛ ii ale veteranilor, legal constituite, ∫i Uniunea Na ˛ ional„ a Cadrelor Militare Ón rezerv„ ∫i Ón retragere.

Œn ceea ce prive∫te Sanatoriul de Balneofizioterapie ∫i Recuperare Medical„, situat Ón localitatea B„l ˛ „te∫ti, jude ˛ ul Neam ˛ , cu o capacitate de cazare de 489 de paturi, acesta Ó∫i desf„∫oar„ activitatea pe baza contractelor Óncheiate cu Casa de Asigur„ri de S„n„tate a Ap„r„rii, Ordinii Publice, Siguran ˛ ei Na ˛ ionale ∫i Autorit„ ˛ ii Judec„tore∫ti ∫i cu Ministerul Muncii ∫i Protec ˛ iei Sociale. Œn aceast„ unitate militar„ reparti ˛ ia locurilor se face Ón conformitate cu prevederile dispozi ˛ iei Direc ˛ iei de Asisten ˛ „ Medical„, pe baza recomand„rilor medicale eliberate de spitalele militare. Persoanele Óndrept„ ˛ ite depun actele Ón condi ˛ iile deja men ˛ ionate, prioritate av‚nd, ∫i Ón acest caz, cadrele militare Ón activitate.

™i eu v„ mul ˛ umesc.

Domnul senator Zl„vog, dac„ ave ˛ i vreun comentariu?

Mul ˛ umesc, domnule ministru, pentru r„spuns. M„ declar mul ˛ umit.

Da. V„ mul ˛ umesc.

Invit pe domnul secretar de stat Radu Damian, pentru a r„spunde la o Óntrebare adresat„ de domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

V„ rog, domnule secretar de stat, s„ prezenta ˛ i r„spunsul ministerului.

## **Domnul Radu Damian —** _secretar de stat Ón Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii_ **:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte,

Domnilor senatori,

La Óntrebarea formulat„ de domnul senator Eugen Marius Constantinescu, r„spunsul Ministerului Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii este urm„torul:

îStimate domnule senator, dorim s„ preciz„m, Ón primul r‚nd, c„ Ón conformitate cu prevederile programului de guvernare referitoare la relansarea educa ˛ iei Ón mediul rural, Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii a elaborat ∫i implementat programul de ameliorare a activit„ ˛ ilor de Ónv„ ˛ „m‚nt, prin crearea de facilit„ ˛ i pentru transportul elevilor din mediul defavorizat, Óncep‚nd cu anul ∫colar 2001–2002. Programul prevede crearea de ∫coli-centre de zon„, arondarea la acestea a unor unit„ ˛ i ∫colare limitrofe ∫i constituirea Ón consecin ˛ „ a unei re ˛ ele de transport ∫colar dotat„ cu microbuze, av‚nd un impact deosebit de favorabil. Subliniem faptul c„ multe unit„ ˛ i de Ónv„ ˛ „m‚nt au fost comasate Ónainte de Ónceperea programului, astfel c„ nu au putut fi incluse Ón acesta, exist‚nd elevi care parcurg distan ˛ e mult mai mari dec‚t Ón situa ˛ ia prezentat„ Ón interpelarea dumneavoastr„.

™coala din satul Monteoru, din comuna Merei, a fost grav avariat„ la cutremurul din 1977 ∫i de atunci elevii claselor V-VIII Ónva ˛ „ la ∫coala din centrul comunei, situat„ la 4 km. Cei 54 de elevi afla ˛ i Ón aceast„ situa ˛ ie

fac naveta cu un autobuz al Societ„ ˛ ii Comerciale STAC S.A. cu 320.000 de lei pe abonament. La ™coala din Merei mai fac naveta 23 de elevi din satele Dealul Viei ∫i Gura S„r„∫tii, alt„ rut„ dec‚t Monteoru, situate la 3,5 km, respectiv 5 km.

Men ˛ ion„m faptul c„ Ón satele respective func ˛ ioneaz„ ∫coli pentru Ónv„ ˛ „m‚ntul primar. Œn satul Strezeni, situat la 5 km de centrul comunei Tis„u, nu au func ˛ ionat niciodat„ clase de Ónv„ ˛ „m‚nt gimnaziale, ∫coala din acest sat av‚nd doar trei s„li de clas„ folosite pentru Ónv„ ˛ „m‚ntul primar. Sunt 54 de elevi naveti∫ti Ón acest an ∫colar din Strezeni la Tis„u. Men ˛ ion„m faptul c„ ∫coala din Tis„u va intra Ón cur‚nd Ón reabilitare, pe perioada execut„rii lucr„rilor elevii din Tis„u vor merge la ∫coal„ la Strezeni.

V„ mul ˛ umim, domnule secretar de stat.

Dac„ ave ˛ i vreun comentariu, domnule senator Marius Constantinescu?

Mul ˛ umesc domnului secretar de stat.

Mul ˛ umesc ∫i doamnei ministru.

Sper c„ situa ˛ ia acelor copii va r„m‚ne Ón aten ˛ ia ministerului ∫i c„ se va rezolva problema transportului Óntr-un termen scurt, pentru c„, re ˛ in aten ˛ ia ministerului, problema treneaz„ de 2-3 ani de zile ∫i sunt copii care, efectiv, ajung bolnavi acas„ dup„ o zi de mers la ∫coal„.

Mul ˛ umesc.

™i eu v„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc, domnule secretar de stat.

Trecem la urm„torul punct pe agenda acestei ∫edin ˛ e plenare a Senatului ∫i anume interpel„ri adresate de senatori.

Domnul senator Gheorghe Zl„vog interpeleaz„ pe ministrul agriculturii.

V„ rog s„ prezenta ˛ i interpelarea, domnule senator.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Domnule ministru,

Complexul de cre∫tere ∫i Óngr„∫are a porcilor — ISCIP — Caracal, jude ˛ ul Olt, a fost p‚n„ Ón anul 1989 unul dintre cele mai importante obiective economice din jude ˛ . Anual peste 150.000 de capete porcine erau Óngr„∫ate, crescute ∫i valorificate pe pia ˛ a intern„ sau extern„. Dup„ anul 1990, declinul acestui complex s-a accentuat progresiv, Ón prezent acesta fiind Ón ruin„, dup„ ce a fost devastat f„r„ ca cineva din administra ˛ ia local„ s„ ia vreo m„sur„.

V„ rug„m, domnule ministru, s„ ne comunica ˛ i cine se face vinovat de starea dezastruoas„ a complexului SUINPROD Caracal ∫i cine este actualul proprietar al ruinelor fostei societ„ ˛ i de cre∫tere ∫i Óngr„∫are a porcilor.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Radu F. Alexandru, care adreseaz„ o interpelare ministrului administra ˛ iei publice. Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule senator!

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule ministru,

Limbajul suburban folosit de liderii P.S.D. nu mai constituie o surpriz„ pentru nimeni. Zilele trecute, Daniel Marian Vanghelie, primarul sectorului 5, Bucure∫ti, declara public, citez: îMi-e mi se rupe ∫i de pres„, ∫i de controale.“ — r„spuns pe care Ón ˛ elegea s„-l dea demersurilor ini ˛ iate de Prefectura Capitalei ∫i Curtea de Conturi referitoare la felul Ón care a cheltuit banii de la bugetul local.

Ultima realizare a primarului P.S.D. Vanghelie, ac ˛ iune socio-cultural„, s-a desf„∫urat pe parcursul a 4 zile Ón Pia ˛ a Constitu ˛ iei, c‚nd, pe focuri de artificii, l„utari ∫i c‚nt„re ˛ i, Daniel Marian Vanghelie a aruncat la canal sute de milioane de lei. Conform tuturor statisticilor, Ón sectorul p„storit de primarul Vanghelie locuiesc cei mai nevoia∫i bucure∫teni.

Domnule ministru,

Care sunt m„surile pe care Ón ˛ elege ˛ i s„ le lua ˛ i fa ˛ „ de asemenea acte de iresponsabilitate Ón cheltuirea banului public ∫i de flagrant„ sfidare a autorit„ ˛ ii prefecturii, reprezentant al Guvernului Ón teritoriu, ∫i al Cur ˛ ii de Conturi?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „.

Interpelarea mea se adreseaz„ domnului Ilie S‚rbu, ministrul agriculturii, alimenta ˛ iei ∫i p„durilor.

Domnule ministru,

Problema reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor are un dosar foarte Ónc„rcat. Œn acest dosar se afl„ numeroase probleme nerezolvate, de∫i de la apari ˛ ia primei legi Ón domeniu — Legea nr. 18/1991 — au trecut deja 12 ani. Prin interven ˛ ia aceasta, eu v„ solicit sprijinul pentru rezolvarea c‚torva situa ˛ ii privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole Ón jude ˛ ul Buz„u.

1. Nici p‚n„ azi locuitorii satului Lunca din comuna C.A. Rosetti nu au fost pu∫i Ón posesie, nu-∫i cunosc amplasamentele loturilor ce le revin. Unii au primit titlurile de proprietate, al ˛ ii nu. ™i cei cu titlu, ∫i cei f„r„ titlu nu ∫tiu unde este amplasat terenul asupra c„rora sunt proprietari.

2. Œn jude ˛ sunt sute de familii tinere — p‚n„ Ón 30 de ani — care nu au nici un metru p„trat de teren arabil. De∫i au depus cereri Ón termenul stabilit de lege, nici m„car nu au primit r„spuns la acele cereri. Situa ˛ ia se reg„se∫te Ón comunele Podgoria, Mih„ile∫ti, Col ˛ i, N„ieni, Luciu, Cilibia, Valea R‚mnicului ∫i altele.

3. Sunt localit„ ˛ i Ón care abuzul a devenit regul„ Ón aplicarea legilor ce reglementeaz„ dreptul de proprietate asupra p„m‚ntului. Astfel, Ón satul Fin ˛ e∫ti din comuna N„ieni, locuitorii: Vovec I. Pompiliu, Diaconescu Cristache, Vovec Maria, Negoi ˛ „ Grigore, Vovec Pascal.

Œn satul Lunca din comuna C.A. Rosetti, locuitorii: Tudor Stan, Tar„u Dumitrache, C‚nj„u D. Ioan, Baldovin Constantin, Iv„nu∫ Dragomir.

Œn comuna Siriu, locuitorul Durac Constantin ∫i al ˛ ii. Œn comuna C„ne∫ti, cet„ ˛ eana Alexandru Elena ∫i al ˛ ii.

Œn comuna Podgoria, locuitorii: Vr‚nceanu Ion, Cristea Floricica, ∫i lista aceasta ar putea avea sute de pozi ˛ ii din r‚ndul celor care ni se adreseaz„ s„pt„m‚nal.

To ˛ i cei aminti ˛ i, de ani de zile nu reu∫esc s„ intre Ón posesia p„m‚ntului ce li se cuvine ∫i au primit deja procese-verbale pentru terenurile respective.

## V„ mul ˛ umesc, domnule senator. Ave ˛ i cuv‚ntul!

Domnul senator Eugen Marius Constantinescu va prezenta o interpelare adresat„ ministrului agriculturii.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator. Ave ˛ i cuv‚ntul!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 60/29.V.2003 Domnul senator Paul P„curaru, care adreseaz„ o interpelare, de asemenea, ministrului agriculturii.

Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule senator!

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Dup„ cum se ∫tie, iarna aceasta a fost deosebit de aspr„, cu temperaturi foarte sc„zute, sub limita biologic„ de rezisten ˛ „ a plantelor, a planta ˛ iilor viticole, Ón special a soiurilor nobile ∫i chiar a pomilor fructiferi.

Œn toat„ ˛ ara, dar Ón special Ón jude ˛ ul Gala ˛ i, am constatat, pe arii extinse, culturile de toamn„ au fost distruse aproape Ón Óntregime, intr‚nd sub protec ˛ ia Legii nr. 381/2002 privind acordarea desp„gubirilor Ón caz de calamit„ ˛ i naturale Ón agricultur„, dup„ Óntocmirea documenta ˛ iei necesare pentru Direc ˛ ia General„ pentru Agricultur„ ∫i Industrie Alimentar„.

Din p„cate, se pare c„ prevederile legii mai sus citate nu se aplic„ ∫i planta ˛ iilor viticole. Din cele constatate anterior ∫i din declara ˛ iile proprietarilor de vii sau ale arenda∫ilor reiese c„ Ón anumite zone din jude ˛ ul Gala ˛ i planta ˛ iile de vi ˛ „ de vie nobil„ au fost distruse Ón propor ˛ ie de 90%, Ón podgoriile Ive∫ti ∫i Umbr„ve∫ti butucii trebuind s„ fie t„ia ˛ i la r„d„cin„ pentru c„ to ˛ i mugurii de pe coarde au murit. Acest lucru mai Ónseamn„ c„ via va mai rodi cel mai devreme peste 2-3 ani, deci exist‚nd Ón acest timp costisitoare lucr„ri de reabilitare.

Œn zonele din estul jude ˛ ului, cum ar fi T‚rgu Bujor, pierderile de recolt„ vor fi de 20-40%, Ón func ˛ ie de soi sau de teren.

Œn concluzie, pierderile viticultorilor din jude ˛ ul Gala ˛ i sunt de zeci de miliarde lei, foarte greu de recuperat f„r„ un sprijin din partea statului. Mul ˛ i dintre p„gubi ˛ i au asigur„ri pe culturile distruse, dar nu ∫i pentru Ónghe ˛ , fenomen neobi∫nuit Ón ultimii 10 ani Ón zon„.

Œn acest context, v„ rog, domnule ministru, s„ ne r„spunde ˛ i la urm„toarele Óntreb„ri.

1. Cum vor fi sprijini ˛ i de c„tre stat viticultorii, persoane fizice sau juridice, ale c„ror culturi au fost calamitate Ón iarna 2002-2003. Se ∫tie c„ aceste culturi sunt foarte costisitoare pentru a le Ónfiin ˛ a, a le Óntre ˛ ine, a le procesa ∫i a le ambala.

2. Care este motivul pentru care se afirm„ c„ Legea nr. 381/2002 nu se aplic„ pentru culturile viticole? Are Ón vedere Guvernul prevederi speciale pentru aceast„ categorie?

- Solicit r„spunsul Ón scris ∫i electronic. V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

Declar„m Ónchise lucr„rile ∫edin ˛ ei plenului Senatului din 19 mai 2003.

## _™edin ˛ a se Óncheie la ora 19,00._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTA fi ILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc ˛ ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela ˛ ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 60/29.V.2003 con ˛ ine 32 de pagini.**

Pre ˛ ul 39.552 lei