Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, 30 septembrie 2004.

Conducerea lucr„rilor va fi asigurat„ de subsemnatul, asistat de cei doi colegi, domnul senator Mihai Ungheanu ∫i domnul senator Paul P„curaru, secretari ai Senatului.

V„ anun˛ c„ din totalul de 139 de senatori ∫i-au anun˛at prezen˛a prin votul electronic un num„r de 107 colegi senatori.

Ave˛i Ón mapele dumneavoastr„ ordinea de zi.

Dac„ ave˛i observa˛ii la ordinea de zi?

Programul de lucru pentru ziua de ast„zi, cel obi∫nuit, p‚n„ la ora 13, 00.

Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

S-a aprobat, cu 84 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

Pentru s„pt„m‚na viitoare, stima˛i colegi, programul de lucru este cel obi∫nuit: luni ∫i joi, ∫edin˛„ Ón plen; mar˛i ∫i miercuri, lucr„ri Ón comisii; vineri ∫i s‚mb„t„, activit„˛i Ón circumscrip˛iile electorale.

Trecem la punctul urm„tor al ordinii de zi, Not„ pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale s-au

depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 55/2004 privind unele m„suri financiare Ón vederea acord„rii ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 16/2000 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Na˛ional al Persoanelor V‚rstnice;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 50/2004 pentru reglementarea unor m„suri cu privire la finalizarea privatiz„rii unor societ„˛i comerciale aflate Ón dificultate;

— Legea privind fondurile de pensii administrate privat;

— Legea privind Ordinul _B„rb„˛ie ∫i Credin˛„_ ;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 150/2004 privind siguran˛a alimentelor;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 62/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformit„˛ii produselor;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 85/2004 privind protec˛ia consumatorilor la Óncheierea ∫i executarea contractelor la distan˛„ privind serviciile financiare;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 54/2004 pentru modificarea art. 6 alin. (1) din Ordonan˛a Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea agen˛ilor economici care desf„∫oar„ activit„˛i de repara˛ii, de reglare, de modific„ri constructive, de reconstruc˛ie a vehiculelor rutiere, precum ∫i de dezmembrare a vehiculelor uzate;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 46/2004 pentru modificarea art. 37 din Ordonan˛a Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 46/2004 pentru completarea art. 22 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 123/2003 privind

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sigur, este foarte bine c„ pre∫edintele Ó∫i face datoria ∫i ne informeaz„ Ón leg„tur„ cu for˛ele pe care Rom‚nia le trimite Ón afara ˛„rii pentru a Óndeplini diverse misiuni Ón Balcani, Afganistan ∫i Ón Irak, sigur c„ lista pe care noi o avem este bine c„ este prezent„, pentru c„, de regul„, nici m„car at‚t nu ne spunea. Ceea ce cred eu c„ ar fi foarte important, ∫i poate Comisiile pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„ s-ar ocupa cu acest lucru ∫i ar informa Senatul, cred c„ ar fi extrem de important s„ ni se spun„ dou„ lucruri: care sunt costurile aferente trupelor trimise Ón str„in„tate, pentru c„ popula˛ia din Rom‚nia trebuie s„ ∫tie ce Ónseamn„, Ón materie de costuri, obliga˛iile pe care Rom‚nia ∫i le asum„ Ón str„in„tate, poate sunt sume derizorii, poate nu sunt extrem de importante, poate, Óns„, dimpotriv„, sunt sume foarte mari ∫i cred c„ ar trebui s„ primim informa˛ii din acest punct de vedere.

Deci, din acest punct de vedere, Ón numele Grupului parlamentar liberal, cer autorit„˛ilor s„ adauge la aceast„ informare ∫i prezentarea costurilor.

Œn fine, al doilea punct care mi se pare extrem de important, mai ales Ón contextul actual, mi se pare a fi cel privind riscurile. Zi de zi vedem, zi de zi citim ce se Ónt‚mpl„ peste tot Ón lume cu for˛ele ∫i cu str„inii angaja˛i Óndeosebi pe teatrele de opera˛iuni din Afganistan, Irak, Asia Central„ ∫i Oriental„.

Deci, din acest punct de vedere, cred c„ ar fi extrem de important s„ primim o evaluare pe care autorit„˛ile, ministerele de resort s„ o fac„ privind riscurile pe care noi le avem.

Vedem situa˛ii inimaginabile Ón care o ˛ar„ Óntreag„ st„ cu sufletul la gur„ privind soarta ostaticilor lua˛i de terori∫ti, vedem c„ zi de zi astfel de lucruri se Ónt‚mpl„, vedem c„ exist„ aproape o strategie care se construie∫te, trecerea de la ma∫ini capcan„ la luarea de ostatici ∫i pe urm„ executarea lor Ón condi˛ii dramatice.

Cred c„ ar trebui s„ cunoa∫tem pu˛in ∫i c‚teva aspecte legate de riscurile pe care le au militarii rom‚ni prezen˛i Ón afara ˛„rii, pentru c„ toate aceste lucruri cred c„ trebuie s„ fie asumate, sigur, Ómpreun„ cu informarea general„ privind participarea for˛elor militare Ón afara grani˛elor na˛ionale.

Mul˛umesc foarte mult. Domnul pre∫edinte Ion Solcanu, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Este firesc ∫i este Óndrept„˛it distinsul meu coleg, domnul senator Paul P„curaru, s„ fie Óngrijorat de soarta unui osta∫ rom‚n care se va afla dincolo de grani˛ele ˛„rii.

Cunoa∫tem cu to˛ii ce se Ónt‚mpl„ ∫i Ón Afganistan, ∫i Ón Irak, ∫i oriunde se afl„ for˛ele NATO sau For˛ele Na˛iunilor Unite. Sunt riscuri, Óns„, asumate.

Œn momentul Ón care am intrat Ón NATO ∫i suntem membri _de facto_ ∫i _de jure_ ai acestei Alian˛e Nord Atlantice, trebuie s„ ne asum„m riscurile, pentru c„ de aceea am intrat ∫i este greu s„ se fac„ acum o evaluare ∫i s„ fac„ Pre∫edin˛ia o asemenea evaluare a acestor riscuri. Este foarte greu, dar trebui s„ fim acolo. Trebuie s„ fim acolo Ón virtutea statutului pe care-l avem.

Pe de alt„ parte, Ón leg„tur„ cu dimensiunea fondurilor pe care le reclam„ prezen˛a acolo a armatei noastre, Ón Legea bugetului pe anul 2005, c‚nd va fi adoptat„, sumele vor fi cuprinse acolo, ∫i cu prilejul dezbaterii bugetului de stat pe 2005 vom avea ∫i prilejul s„ dezvolt„m acest subiect.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Mihai Ungheanu, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnilor colegi,

Sunt lucruri diferite, problema politic„ e clar„, am aderat la NATO, suntem prezen˛i, asta este cu totul altceva.

Œntrebarea care s-a pus ∫i pe care o sus˛in ∫i eu, vrem s„ ∫tim care sunt costurile financiare. Or, astea nu le d„ un coleg din Senat, ele trebuie s„ vin„ din alt„ parte ∫i le a∫tept„m pentru c„ are cine s„ fac„ acest lucru, ∫i s„ le prezinte Senatului.

Deci Óntrebarea este simpl„, Ón afar„ de costurile celelalte, printre care intr„ ∫i cele morale despre care s-a vorbit, Óntrebarea a privit costurile financiare propriu-zise. Asta este chestiunea care s-a pus aici destul de clar.

## Stima˛i colegi,

Nu este nimic secret ∫i, mai mult de-at‚t, toate aceste ac˛iuni au fost aprobate de c„tre Parlamentul Rom‚niei prin lege. Atunci am discutat ∫i riscurile, orice participare, fie c„ particip„ 10, 100 sau 1.000, exist„ acest risc pe care ni l-am asumat prin votul pe care l-am dat la lege.

Nu mai dau cuv‚ntul, domnule senator Mihail Lupoi, am Óncheiat subiectul, v„ rog.

Vreau s„ re˛ine˛i un singur lucru: Ón primul r‚nd, avem un regulament, nimeni nu opre∫te orice coleg senator s„ fac„ o interpelare, s„ pun„ o Óntrebare ∫i, bineÓn˛eles, c„

i se va da r„spunsul referitor la c‚t s-a cheltuit pentru 2004, spre exemplu. Anul 2005 este deja o cifr„ orientativ„, pentru c„ aici sunt prev„zute ac˛iunile la care particip„m. Œn discu˛iile cu OSCE ∫i cu NATO nu sunt detalii Ón ceea ce prive∫te perioada de participare, dac„ va fi pe Óntreaga perioad„ a anului, pe patru luni de zile, pe cinci luni de zile, mai depinde mult ∫i de modul Ón care se vor derula evenimentele, deci se poate da orientativ. Avem cifra sigur„ pentru 2004, ce s-a cheltuit p‚n„ la ora actual„. Da˛i-mi voie s„ o consider ca o interpelare. Luni s„ fie invitat ministrul ap„r„rii sau secretarul de stat care s„ vin„ cu datele necesare pentru a informa plenul Senatului.

De acord?

De acord.

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi,

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/2004 privind acordarea unor drepturi de protec˛ie social„, din bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj, salaria˛ilor concedia˛i colectiv de la S.C. VAGMAR — S.A. Craiova.

V„ ascult„m, doamna secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul.

**Doamna Marta Nora fi„rnea** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Actul normativ are ca obiect de reglementare acordarea unor drepturi de protec˛ie social„ pentru salaria˛ii S.C. VAGMAR S.A. — Craiova.

Sumele acordate Ón condi˛iile prezentului proiect de lege din bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj, cu titlul de pl„˛i compensatorii, vor fi recuperate de la lichidatorul judiciar pe m„sura valorific„rii activelor ∫i recuper„rii crean˛elor S.C. VAGMAR S.A. — Craiova.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei supune plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege.

## V„ mul˛umesc.

Doamna senator Rodica ™elaru ne prezint„ raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„. V„ ascult„m.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a examinat acest proiect de lege ∫i a hot„r‚t s„ elaboreze un raport favorabil, f„r„ amendamente.

Men˛ionez c„ acest proiect de lege are aviz favorabil at‚t de la Consiliul Legislativ, c‚t ∫i de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/7.X.2004

## V„ mul˛umesc.

Precizez c„ legea are caracter ordinar. Dezbateri generale. Domnul senator Paul P„curaru.

## Domnule pre∫edinte,

Sigur c„ ordonan˛a... valoarea care este angajat„ de ordonan˛„ este derizorie. Este vorba de 8 miliarde lei, dar, pe deasupra valorii, este o problem„ de principiu. Noi ∫tim c„, Óncep‚nd cu 1997, Rom‚nia a avut parte de un ∫ir destul de lung de ordonan˛e ∫i acte normative care au stipulat pl„˛ile compensatorii obligatorii cu ocazia restructur„rilor ∫i privatiz„rilor societ„˛ilor comerciale. ™i Ómi aduc extrem de bine aminte cum pe fiecare ramur„ Ón parte, c‚nd se f„cea c‚te o restructurare, opozi˛ia de atunci, P.S.D.-ul de ast„zi, ne ataca la baionet„ pentru sumele imense angajate Ón pl„˛i compensatorii. Cred c„ la vremea respectiv„ se vorbea, pe finalul mandatului 1997—2000, de peste 10.000 de miliarde lei, ∫i ministerul venea ordonan˛„ cu ordonan˛„, domeniu cu domeniu, ramur„ cu ramur„ s„ ne explice c„ acest lucru trebuie sistat imediat. Sigur c„ lucrurile nu s-au sistat imediat ∫i, din p„cate, s-a continuat aceea∫i politic„ a pl„˛ilor compensatorii, care nu ∫i-au ar„tat niciodat„ un efect benefic, a∫ spune chiar negativ.

Problema de principiu pe care noi o avem este c„ dac„ p‚n„ acum pl„˛ile compensatorii au fost utilizate Ón Rom‚nia Ón exclusivitate la restructur„ri ∫i privatiz„ri, adic„ atunci c‚nd erau disponibiliz„ri care veneau de la societ„˛ile comerciale cu capital majoritar de stat ∫i, urmare a restructur„rii, se disponibilizau foarte mul˛i oameni, acum avem o situa˛ie nou„, priva˛ilor, societ„˛ilor private, Óncepem s„ le d„m pl„˛i compensatorii. Sau atunci c‚nd obliga˛iile de pl„˛i compensatorii nu au fost onorate, urmare a privatiz„rii, statul preia asupra sa, prin bugetul fondului de ∫omaj, plata unor pl„˛i compensatorii, cu titlu de Ómprumut. Adic„ ni se spune: î™ti˛i, nu am reu∫it p‚n„ acum, de un an jum„tate, 2 ani, din valorificarea activelor societ„˛ii pe care o vindem n-am reu∫it s„ d„m pl„˛ile compensatorii — prima obliga˛ie financiar„ rezultat„ Ón urma pl„˛ilor —, dar noi, acum, venim Ón sprijinul salaria˛ilor care nu ∫i-au primit pl„˛ile compensatorii — facem un Ómprumut, nu? e cu titlu de Ómprumut. De fapt ea este fictiv o plat„ compensatorie, s-ar putea numi oricum — ∫i pl„tim noi pl„˛ile compensatorii la Craiova, c„ ∫i acolo e nevoie de ceva voturi, ∫i pe urm„ vedem noi c‚nd o s„ lu„m banii. Aceea∫i poveste o avem Ón momentul de fa˛„ la SIDEX.

V„ rog s„ v„ referi˛i la subiect, stimate coleg.

Da, da. Tot problema pl„˛ilor compensatorii...

Dac„ vre˛i s„ ne prelucra˛i presa de ast„zi... V„ rog, la declara˛ii politice.

Nu. Nu. Nu e nevoie s„ prelucrez presa. Eu vreau s„ spun, domnule pre∫edinte, c„ este inacceptabil ce se Ónt‚mpl„ Ón momentul de fa˛„, s„ facem o list„ Óntreag„ de cadouri electorale, cu Ónc„lcarea tuturor reglement„rilor ∫i acordurilor pe care Rom‚nia le-a avut, inclusiv cu Banca Mondial„. Acum, sigur, e o sum„ mic„. Mai vine una mai mare, de 75 de miliarde lei, cu SIDEX-ul. Dar, aten˛ie! O s„ vin„ toat„ Rom‚nia p‚n„ la urm„. To˛i cei disponibiliza˛i Ón Rom‚nia o s„ Ónceap„ s„ Ón˛eleag„ c„ au drepturi noi care p‚n„ acum nu au fost acordate. Deci, din acest punct de vedere, ordonan˛a e derizorie, ca sum„, dar, ca principiu, ea nu poate fi votat„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Este, Óntr-adev„r, ceea ce spune domnul P„curaru... S-a introdus, s-a creat un precedent, s-a introdus Ón 1997. Nu ai nici o solu˛ie, pentru c„ ar Ónsemna discriminare, trebuie s„ aplici formula Ón continuare. Avem marea ∫ans„ c„, probabil, anul acesta se vor Óncheia, sau p‚n„ la jum„tatea anului viitor, pentru c„ ne apropiem de final. Ne-a costat extrem de mult, dar trebuie s„ ˛inem... Nu e vorba de campanie electoral„. Dar, m„ rog. Œn afar„ de asta prevederea este Ón acordul ∫i cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i cu Banca Mondial„.

Stima˛i colegi... La dezbateri generale sau amendamente, ave˛i?

Stimate coleg, am anun˛at, am Óntrebat... Ave˛i cuv‚ntul, nu am nimic Ómpotriv„. Dar am anun˛at, am Óntrebat, probabil nu a˛i fost atent.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Totu∫i, sunt senator de Dolj, exact unde e ∫i VAGMAR, la Craiova, ∫i e de datoria mea.

V„ rog frumos.

Haide˛i s„ ne Ón˛elegem asupra unui lucru. E adev„rat c„ e cel pu˛in suspect c„ apar asemenea pl„˛i Ón preajma campaniei electorale. Aici sunt de acord cu colegul P„curaru. Pe de alt„ parte, Óns„, nu putem s„ facem vinovat„ o ˛ar„ Óntreag„ c„ vine campania electoral„. Adic„, nu voteaz„ numai partidul de guvern„m‚nt, vot„m ∫i noi cei din jude˛, iar dac„ legea e lege, trebuie s„ o aplic„m. Acum, oamenii „ia nu sunt vinova˛i c„ a fost de... Sau, m„ rog, sunt vinova˛i dar poate nu o s„ mai fie c„ e P.D.S.R.-ul la putere. ™i, Ón final ∫i la urma urmei ei trebuie s„-∫i ia banii. Œi intereseaz„ mai pu˛in cine conduce ˛ara. Deci eu revin ∫i spun. D‚nsul are dreptate, e suspect acest _timing,_ ca s„ spun a∫a. Dar, pe de alt„ parte, vine iarna, oamenii au nevoie de banii „∫tia, li se cuvin, pentru c„ tot noi, Parlamentul „sta, format ∫i din putere ∫i din opozi˛ie, am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/7.X.2004 votat legea, ∫i altora li s-a dat. Ca atare, nu v„d de ce ne-am opune la aceast„ plat„ compensatorie.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, are dreptate. Dac„ toate grupurile sunt de acord, ce campanie electoral„? A, de abia c‚nd nu voteaz„ un grup, atunci st„m de vorb„, pentru c„ lu„m liste ∫i spunem îStima˛i colegi de la Craiova, grupul...“

- Stima˛i colegi,

- ∫i dou„ ab˛ineri.

- V„ mul˛umesc.

## List„!

Liste pentru grupurile parlamentare la votul final.

Trecem la propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

Domnul secretar de stat Giurescu, v„ rog s„ face˛i o scurt„ prezentare. A, e o propunere legislativ„. V„ rog s„ m„ scuza˛i.

Domnule senator Németh Csaba, v„ rog, v„ ascult„m.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Propunerea legislativ„ are ca obiect introducerea unei noi categorii de pensii, a pensiei complementare de v„duvie, al„turi de pensia pentru limit„ de v‚rst„, anticipat„, anticipat„ par˛ial, de invaliditate ∫i de urma∫.

Propunerea ∫i aceste modific„ri la Legea pensiilor Ó∫i au ra˛iunea pentru c„, practic, so˛ul pensionar supravie˛uitor trebuie s„ fac„ fa˛„ dintr-un venit Ónjum„t„˛it la aproape acelea∫i cheltuieli pe care le suportau ambii so˛i din dou„ pensii.

Propunerea este Ón concordan˛„ cu trei principii de baz„ ale sistemului public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale: cu principiul solidarit„˛ii sociale, principiul contributivit„˛ii ∫i principiul reparti˛iei. Din punctul de vedere al Guvernului, numai la un singur lucru vreau s„ m„ refer, ∫i anume, Guvernul precizeaz„ c„ de prevederile Legii venitului minim garantat pot beneficia ∫i pensionarii al c„ror venit se situeaz„ sub plafonul minim prev„zut de lege, Óns„, Ón multe cazuri, dac„ se acord„ aceast„ pensie, veniturile mai multor pensionari dep„∫esc plafonul minim prev„zut de lege ∫i nu mai beneficiaz„ de ajutorul social de la venitul minim garantat, ci de pensia complementar„ de v„duvie. Deci cheltuieli la bugetul asigur„rilor sociale de stat ∫i economii la bugetul de stat. Mul˛umesc.

S„ ascult„m raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„. Dau cuv‚ntul doamnei senator Rodica ™elaru.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Cu majoritate de voturi, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a hot„r‚t adoptarea unui raport de respingere. De ce? Pentru c„ aceast„ propunere vine Ón contradic˛ie cu principiul contributivit„˛ii, instituite de art. 2 lit. (e) din Legea nr. 19/2000. Potrivit acestei legi de baz„ a asigur„rilor sociale toate drepturile de asigur„ri sociale se cuvin ∫i se acord„ numai corelativ achit„rii unei contribu˛ii. Dintr-un simplu calcul elaborat de Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, efortul financiar suplimentar suportat din bugetul de stat numai pe anul Ón curs ar fi 742,24 miliarde lei pentru un num„r de 100.000 beneficiari. Chiar dac„ prin amendamentele aduse efortul bugetar ar fi nesemnificativ mai mic, aceast„ reglementare excede sistemului de principiu pe care se bazeaz„ asigur„rile sociale din Rom‚nia. Amendamentele aduse propunerii legislative au fost respinse ∫i se reg„sesc Ón anexa nr. 1.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale. Sunt lu„ri de cuv‚nt, sunt Óntreb„ri?

Domnul senator Liviu-Doru Bindea. V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Acest proiect de lege se refer„ la o nou„ categorie de pensii ∫i cred c„ el vine s„ completeze nevoile acelor cet„˛eni care r„m‚n singuri ∫i, mai ales, vine Ón Ónt‚mpinarea principiului contributivit„˛ii. A∫ putea s„ dau exemplu un proiect de lege care se afl„ Ón grad de rudenie cu acesta, ∫i anume acela al familiilor monoparentale, care are o arie mult mai larg„ de aplicare ∫i care, Ón plus, a Ónsemnat…, ∫i s-a g„sit, ∫i bine s-a f„cut c„ s-au g„sit resurse financiare.

Referitor la cazul Ón spe˛„, problema contributivit„˛ii sau problema Ónc„lc„rii principiului contributivit„˛ii, prev„zut de Legea nr. 19/2000, care este de fapt suportul argumenta˛ional al punctului de vedere al Guvernului, este fals. F„r„ Óndoial„, ∫i nici nu cred c„ este cazul s„ mai dau exemple sau s„ facem socoteli, marea majoritate a cet„˛enilor care au contribuit pentru pensie nu ajung s„ consume prin pensie contribu˛ia pe care au dat-o.

Pe de alt„ parte, v-a∫ ruga s„ observa˛i care este procentul pentru care se propune aceast„ pensie complementar„, ∫i anume 10 %. Deci este limpede c„ nu este vorba de un efort suplimentar financiar din partea statului ∫i c„ aceast„ lege poate s„ fie aplicat„ Ón limitele contribu˛iei pe care so˛ul decedat a f„cut-o ∫i de care nu a beneficiat datorit„ faptului s„ a intervenit moartea. Ce este anormal, ce este nelegal sau nejustificat Ón a acorda o parte din contribu˛ia pe care nu a folosit-o, datorit„ interven˛iei decesului, de c„tre so˛ul supravie˛uitor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/7.X.2004 Aceasta este referitor la resursa financiar„ ∫i referitor la principiul contributivit„˛ii.

Apoi, ar trebui s„ se observe c„ un alt argument pe care Ól aduce Guvernul Ón fundamentarea punctului de vedere negativ este acela c„, de fapt, cheltuielile pe care le are so˛ul supravie˛uitor se Ónjum„t„˛esc ∫i nu ar fi justificat„ acordarea acestei pensii. Trecem peste faptul c„ o asemenea pensie, chiar dac„ aceste cheltuieli ar fi a∫a am putea considera c„ se cuvine ca o parte din contribu˛ie s„ r„m‚n„ so˛ului supravie˛uitor, nimeni nu revine cu sumele care nu au fost cheltuite pentru familia, pentru so˛ul supravie˛uitor ∫i r„m‚n la fondul de pensii, urm‚nd s„ se foloseasc„, sigur, legal, tot pentru a acoperi nevoile acestui fond, dar argumentul nu este real nici Ón plan practic, pentru c„ a∫a cum a ar„tat colegul meu, ini˛iatorul, de fapt nu se diminueaz„. Este de neimaginat c„ so˛ul supravie˛uitor Ó∫i va vinde apartamentul de dou„ camere ∫i se va muta Óntr-o garsonier„, ca s„-i fie diminuate cheltuielile cu Óntre˛inerea ∫i celelalte. Asta este o anume categorie de cheltuieli. Iat„, deci, eu m-am referit, Ón argumenta˛ia mea, strict la argumentele aduse de c„tre Guvern, la cele dou„ argumente, al contributivit„˛ii ∫i al cheltuielilor.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

## Domnule pre∫edinte,

Este evident c„ avem de-a face cu o lacun„ a reglement„rii actuale. Exist„ un num„r important de oameni care ar putea beneficia, Ón situa˛ii critice acum, care ar putea beneficia de acest îajutor“ nesemnificativ, 10%. Œn ˛„rile civilizate, Ón toate ˛„rile civilizate cu care dorim noi s„ ne compar„m, inclusiv Ón materie de economie, exist„ o asemenea prevedere. Deci nu trebuie s„ ocolim ∫i problema aceasta, dac„ vrem, Óntr-adev„r, o real„ integrare...

Domnul senator, da˛i-ne exemplu de o ˛ar„, v„ rog eu foarte mult. Eu am studiat mult subiectul acesta. O singur„ ˛ar„.

Germania.

Unde?

Germania.

Nu-i adev„rat.

Eh, atunci spune˛i dumneavoastr„ ∫i spun ∫i eu înu-i adev„rat“, domnule pre∫edinte.

V„ rog eu s„ argumenta˛i.

™i ne batem Ón dovezi.

V„ rog eu s„ argumenta˛i.

P„i, eu v-am spus.

V„ prezint scuze. V„ rog s„ continua˛i. Afirma˛i Ón general...

## Domnule pre∫edinte,

Argumenta˛ia Guvernului este cinic„. A∫ putea spune ∫i mai mult. Se arunc„ mii de miliarde Ón fiecare diminea˛„, suntem supu∫i noi, cet„˛enii corec˛i ai ˛„rii acesteia, suntem supu∫i unui adev„rat bombardament de cadouri. Ieri-alalt„ieri, am auzit de banii de liceu, de∫i exist„ burs„ social„, un lucru care este pur electoral, pentru c„ se poate, ast„zi, f„r„ a fi bani de liceu, ob˛ine exact acelea∫i resurse, dar pentru ca s„ se aud„ ∫i pentru ca s„ existe Ón mintea oamenilor ideea c„ buzunarul sau, mai bine zis, banul e la N„stase, Ón buzunarul lui N„stase, se fac asemenea promisiuni, dar nu avem bani pentru ni∫te am„r‚te sau am„r‚˛i, Ón situa˛ia cealalt„, care, Óntr-adev„r, au nevoie de un ajutor Ón plus. Uita˛i-v„ la ce segment ˛inte∫te aceast„ prevedere, aceast„ ini˛iativ„.

Noi sus˛inem ini˛iativa.

V„ rog foarte mult. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Petre Roman.

## Domnule pre∫edinte,

## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œn argumentul adus de comisia noastr„ de specialitate, ∫i am Ón˛eles c„ acestea sunt argumente reluate din punctul de vedere exprimat de Guvern, se spune c„ nu este corect s„ adopt„m aceast„ ini˛iativ„, pentru c„ ea Ónfr‚nge ni∫te principii pe care este construit sistemul de acordare a acestor contribu˛ii legate de pensii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/7.X.2004 Din acest punct de vedere, personal, am sim˛it nevoia ca s„ Ón˛eleg mai bine, pentru c„ dac„ a∫a este, dac„, Óntr-adev„r, Ónfr‚ngem ni∫te principii, atunci este corect s„ nu aprob„m aceast„ ini˛iativ„, dac„, Óntr-adev„r, e vorba de ni∫te principii care Ónfr‚ng Óntregul sistem care exist„ la ora actual„ Ón Rom‚nia.

Pe de alt„ parte, nu pot s„ nu observ c„ uneori sunt acuza˛i cei de la guvernare c„ arunc„ Ón st‚nga ∫i Ón dreapta pentru motive electorale. Acum, vin ∫i spun: îDomnilor, a∫a ceva nu se poate!“ ™i reac˛ia este invers„, e un pic de, ca s„ spun a∫a, inconsecven˛„, ca s„ nu zic mai mult.

Eu, Óns„, Ónc„ o dat„, a∫ sus˛ine, ca s„ Ón˛elegem bine de ce se Ónfr‚ng ni∫te principii, pentru c„ asta ar fi, Óntr-adev„r, o chestiune serioas„, vrem s„-i ajut„m pe oamenii ace∫tia, s„ facem Ón a∫a fel Ónc‚t ini˛iativa s„ corespund„ cu principiile.

Evident, eu cred c„ nimeni de aici nu se opune ideii c„ acest supliment — domnul senator Bindea a adus ni∫te argumente care p„reau destul de conving„toare —, cred c„ nimeni nu se opune acestei idei de a sprijini, de a da o contribu˛ie suplimentar„, care se pare c„ provine din ceea ce oamenii au contribuit de-a lungul vie˛ii lor.

Deci, aici, cred c„, ca ∫i principiu moral, este corect, dar, pe de alt„ parte, vreau s„ Ón˛eleg bine de ce fisur„m un sistem, pentru c„ asta n-ar fi bine.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Cred c„ a˛i pus extraordinar de corect aceast„ problem„. Aici are dreptate. Aici nu este vorba de sume, ci de Ónc„lcarea principiilor de baz„ ale sistemului de asigur„ri de pensii. Nu exist„ nic„ieri Ón lume a∫a ceva.

A, c„ ar trebui s„ g‚ndim, poate s„ reformul„m, s„ d„m de la buget ni∫te bani, o subven˛ie, pentru c„...

## **Domnul Petre Roman**

**:**

S„ facem Ón a∫a fel Ónc‚t s„ corespund„ principiilor.

Corect. A˛i avut dreptate. Domnul senator Ion Solcanu.

## Domnule pre∫edinte,

## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Este impresionant cum colegi, se apleac„, cu mare aten˛ie, asupra unor propuneri legislative, ∫i argumentele aduse Ón discu˛ie ast„zi, ∫i de o parte, ∫i de alta, sunt absolut de luat Ón seam„, fapt pentru care eu a∫ propune ca propunerea legislativ„ a domnului senator Németh Csaba s„ fie returnat„ la comisie. Tot s-a Ónceput, de altminteri, ∫i un program al Guvernului Ón leg„tur„ cu recalcularea pensiilor. Poate g„sim, totu∫i, alte formule ∫i s„ vedem ∫i principiile la care f„cea trimitere domnul senator Petre Roman, ∫i s„ mai fie analizat„ de c„tre comisie.

Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Ionel Alexandru.

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.

Am luat cuv‚ntul la aceast„ lege deoarece am avut dou„ ini˛iative, tot pentru modificarea Legii nr. 19/2000 a pensiilor, ∫i ambele au fost respinse. Constat c„ toate ini˛iativele opozi˛iei pe aceast„ problem„ sunt respinse ∫i v„d c„ aceast„ Comisie pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ are o misiune ingrat„, s„ vin„ cu tot felul de argumente pentru a g„si motiva˛iile respective.

Ideea domnului senator Ion Solcanu e corect„, s„ o retrimitem la comisie, s„ g„seasc„ comisia, totu∫i, sursele ∫i o variant„ favorabil„ pentru Ómbun„t„˛irea acestei categorii a pensionarilor, mai ales c„ — a∫a cum a spus ∫i domnul pre∫edinte — se are Ón vedere un program de recalculare a pensiilor.

Haide˛i s„ facem ca Ón acest proces de recalculare s„ introducem ∫i aceast„ pensie de v„duvie. Nu v„d de ce ar fi r„u ∫i ar fi o m„sur„ deosebit„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul secretar de stat Ion Giurescu.

## **Domnul Ion Giurescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sistemul de pensii, Ón fond, reprezint„ o plat„ a activit„˛ii individului de-a lungul vie˛ii, Ón func˛ie de contribu˛ia lui. Dac„ vrem s„ venim cu anumite supliment„ri la diverse tipuri de pensii, care nu reprezint„ contribu˛ia individului — pentru c„ „sta este principiul, p‚n„ la urm„ —, trebuie s„ mergem pe partea protec˛iei sociale, pe asisten˛a social„, nu pe pensii. Pensiile reprezint„ altceva. Vrem s„ ajut„m ni∫te indivizi, venim cu 416, venim...

G‚ndi˛i-v„ c„ noi, de la... — ∫i ∫ti˛i, c„ dumneavoastr„ a˛i votat acest lucru —, agricultorii au ie∫it de la bugetul de stat, tocmai pentru c„ nu au contribuit de-a lungul vremii. Deci nu mai sunt Ón bugetul de pensii. Nu trebuie s„ gref„m pe bugetul de pensii alte tipuri de drepturi. Eu nu zic c„ nu sunt Óndrept„˛ite ∫i c„ n-ar trebui s„ vin„, dar trebuie s„ cre„m Ón a∫a fel sistemele Ónc‚t fiecare s„ fie la locul lui.

Deci din cauza asta s-au respins anumite proiecte de acte normative, de legi pentru modificarea Legii nr. 19/2000, pentru c„ trebuie s„ facem o clar„ distinc˛ie Óntre asisten˛a social„, protec˛ia social„ ∫i pensii, pentru c„, altfel, niciodat„ nu vom ajunge ca, Ón Rom‚nia, s„ avem ni∫te pensii la o valoare bun„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Németh Csaba.

Numai o precizare fac, ca surs„, deja s-a spus aici, am indicat contribu˛ia la asigur„rile sociale a so˛ului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/7.X.2004 decedat, pensia acestuia. ™i Ónc„ o precizare: nu cred c„, Ón mod sim˛itor, num„rul divor˛urilor vor sc„dea Ón urma introducerii acestei noi categorii de pensii, dar, totu∫i, aceasta va ac˛iona Ón direc˛ia Ónt„ririi institu˛iei c„s„toriei ∫i a familiei, Ón general.

S-a Óntrebat: sunt ˛„ri unde aceast„ categorie de pensii exist„.

Mar˛i, am aflat de la domnul deputat Dorel Dorian c„ Ón Israel pensia complementar„ de v„duvie este de 50% din pensia so˛ului decedat, ∫i dac„ durata c„s„toriei a fost mai mare de 50 de ani, so˛ul supravie˛uitor are dreptul la Óntreaga pensie a so˛ului decedat. Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

S-a f„cut o propunere. O

Am rug„mintea la to˛i colegii care au de f„cut amendamente s„ vin„ cu argumente Ón favoare, s„ le dea la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, astfel Ónc‚t s„ reu∫im s„ facem un raport complet, prin care s„ inform„m corect plenul.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Trecem la propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de c„tre regimurile instaurate Ón Rom‚nia cu Óncepere de la 6 septembrie 1940 p‚n„ la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 189/2000.

refugiere, expulzare, str„mutare ∫i pentru so˛ul sau so˛ia persoanei asasinate sau executate din acelea∫i motive, dac„, ulterior, nu s-a rec„s„torit, are o indemniza˛ie lunar„ de peste 483.000 de lei, iar pentru fiecare an Ón care a f„cut parte din deta∫amente de munc„ for˛at„ sau au fost Ón trenul mor˛ii, numai 241.000 de lei. Este inechitabil ∫i nedrept ca persoanele care au f„cut parte din deta∫amente de munc„ for˛at„, deci evrei ∫i rom‚ni din Transilvania de Nord ∫i evrei, unguri ∫i al˛i etnici din Transilvania de Sud ∫i vechiul regat, sau au fost Ón trenul mor˛ii s„ beneficieze de o indemniza˛ie lunar„ mai mic„ dec‚t cea cuvenit„ persoanelor refugiate, expulzate sau str„mutate Ón alte localit„˛i.

™i apare o inechitate ∫i mai mare.

So˛ul supravie˛uitor al unei persoane decedate care s-a aflat Óntr-una dintre situa˛iile enumerate, a fost deportat„, de˛inut„, refugiat„, expulzat„, str„mutat„ Ón alt„ localitate, a f„cut parte din deta∫amente de munc„ for˛at„ sau a fost Ón trenul mor˛ii, beneficiaz„ de o indemniza˛ie lunar„ de 483.000 de lei.

Dac„ cineva a f„cut un an parte din deta∫amentul de munc„ pe frontul de est, beneficiaz„ de numai 241.000 lei lunar, iar, Ón urma decesului acestei persoane, so˛ul supravie˛uitor ob˛ine de dou„ ori mai mult, adic„ 483.000 lei lunar, ceea ce, bineÓn˛eles, nu este Ón concordan˛„ cu prevederile Legii pensiilor privind pensia de urma∫, cea care acord„ 50% din pensia so˛ului decedat. Cred c„ aceste lucruri trebuie reg‚ndite, pentru c„ mereu vor ap„rea alte propuneri legislative la aceast„ lege.

Dau cuv‚ntul doamnei senator ™elaru Rodica pentru a prezenta raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

V„ rog.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ este aici.

Domnule pre∫edinte, cu majoritatea...

Numai o secund„, nu v-am dat cuv‚ntul. Am zis c„ sunte˛i acolo, la locul dumneavoastr„.

Da, sunt aici, la datorie. M„ scuza˛i.

Domnul senator Németh Csaba, v„ ascult„m.

La aceast„ lege s-au f„cut foarte multe propuneri legislative pentru modificarea ei. Totu∫i, Ón lege au r„mas multe inechit„˛i care genereaz„ nedreptate.

Despre ce este vorba?

Persoanele care au avut de suferit persecu˛ii din motive etnice Ón perioada 6 septembrie 1940 p‚n„ la 6 martie 1945, pentru fiecare an de deportare, deten˛ie,

## Domnule pre∫edinte,

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a hot„r‚t adoptarea unui raport de respingere ∫i am s„ argumentez, pe scurt, de ce. Ini˛iatorul propunerii legislative dore∫te modificarea cuantumului indemniza˛iilor acordate persoanelor persecutate, Ón sensul acord„rii unei indemniza˛ii egale pentru toate persoanele Ón cauz„, indiferent de m„sura de persecu˛ie etnic„ suferit„. Comisia noastr„ a considerat c„ o astfel de norm„ ar fi inechitabil„ ∫i ar modifica esen˛ial principiul de baz„ care a dus la instituirea prin lege a repara˛iilor materiale ∫i morale acordate persoanelor care au fost supuse persecu˛iilor etnice. Totodat„, ini˛iatorul a propus eliminarea termenului pentru depunerea cererilor privind acordarea drepturilor conferite de Ordonan˛a Guvernului nr. 115/1999, ∫i aceasta a fost o m„sur„ pe care comisia noastr„ nu a acceptat-o, deoarece prin modific„rile aduse de Legea nr. 323/2004 termenul-limit„ p‚n„ la care se pot depune cererile pentru stabilirea drepturilor a fost de 31 decembrie 2006. Acest termen nu afecteaz„ persoanele persecutate din motive etnice ∫i care mai au la dispozi˛ie 16 luni pentru solicitarea drepturilor. Mai mult, cererile depuse de so˛ul supravie˛uitor al titularului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/7.X.2004 dreptului nu au un termen-limit„ de depunere. Deci nici cu amendamentele aduse Ón timpul dezbaterilor propunerea legislativ„ nu Ó∫i justific„ oportunitatea, motiv pentru care s-a decis, prin vot, respingerea ei. Efortul bugetar este estimat la 64,3 miliarde lei.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

O singur„ precizare, dac„-mi permite˛i...

V„ rog.

Nu mai sus˛in punctele 2 ∫i 3. Œl sus˛in numai pe 1.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale.

Domnul senator Ila∫cu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Œn principiu, eu sunt de acord cu acest program de ajutorare al celor care au avut de suferit Ón timpul persecu˛iilor comuniste. Problema este de o alt„ natur„: se ia Ón considera˛ie perioada de la 6 septembrie 1940, se specific„: pentru o anumit„ etnie ori alta. Dac„ ar fi fost pentru to˛i rom‚nii care au avut de suferit, pentru c„, fiind basarabean, nu pot s„ nu amintesc c„ la 28 iunie 1940 Basarabia a fost ocupat„ de c„tre Rusia ∫i au fost at‚tea deport„ri.

Cred c„ domnul pre∫edinte cunoa∫te aceste lucruri, la acea vreme fiind Ón Basarabia. De aceea, noi sus˛inem principiul ca atare, Óns„, lu‚nd Ón considera˛ie c„ nu sunt inclu∫i to˛i cei care au avut de suferit, grupul nostru parlamentar va respinge acest proiect de lege, p‚n„ se va modifica ∫i vor fi ajuta˛i to˛i cei care au nevoie de acest lucru.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Radu F. Alexandru.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Cred c„ departajarea care se face Ón formularea actual„ a corpului de lege este cu totul de neÓn˛eles, este cu totul de neadmis. Este ca ∫i cum ai acorda o desp„gubire cuiva care a fost de˛inut la Canal, ∫i o alt„ desp„gubire pentru altcineva care a fost la Sighet, o desp„gubire pentru cineva care a fost la Pite∫ti, ∫i o alt„ desp„gubire pentru cineva care a fost Ón alt„ temni˛„ a regimului sau oricare alt„ temni˛„. Tot ce a Ónsemnat persecu˛ie Ón perioada la care se refer„ ini˛iativa legislativ„, ∫i-mi permit s„-i atrag aten˛ia, cu tot respectul,

domnului senator Ila∫cu c„ chestiunea pe care o aduce Ón discu˛ie ∫i care este de maxim„ importan˛„ nu este cuprins„ Ón aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, deci tot ceea ce a Ónsemnat persecu˛ie Ón perioada la care se refer„ ini˛iativa legislativ„ ˛ine de domeniul groz„viilor, ˛ine de domeniul lucrurilor care intr„ Ón zona abominabilului. ™i atunci, aceast„ propunere pe care o facem mi se pare c„ este o repara˛ie absolut fireasc„, cu un efort bugetar cu totul ∫i cu totul nesemnificativ. Pentru bugetul ˛„rii, 64 de miliarde lei, la c‚t se estimeaz„, este o chestiune f„r„ nici un fel de relevan˛„. ™i a∫ mai spune ceva, legat de termenul de depunere a acestor cereri de repara˛ii. Mie mi se pare c„ ideea domnului senator, de a nu mai insista asupra termenului p‚n„ la care pot fi depuse cererile, este de luat Ón considera˛ie ∫i prin faptul c„, p‚n„ la data respectiv„, este foarte posibil chiar s„ nu mai fie oameni care s„ solicite repara˛ii, pentru c„ nu vor mai fi Ón via˛„. Num„rul supravie˛uitorilor acelei perioade este absolut derizoriu, ∫i atunci repara˛ia care se face are prin excelen˛„ o valoare simbolic„, o valoare moral„ ∫i mult mai pu˛in, o semnifica˛ie financiar„. A∫a c„ Ómi permit s„ supun aten˛iei plenului, cu toat„ considera˛ia, ideea de a respinge raportul de respingere ∫i a da un vot de sus˛inere a ini˛iativei legislative.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Poate face˛i un efort s„ opri˛i acel telefon mobil... V„ reamintesc c„ avem o hot„r‚re Ón acest sens.

V„ rog, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Mai dore∫te s„ vorbeasc„ cineva?

- Ini˛iatorul?

Nu mai sunt lu„ri de cuv‚nt.

V„ rog, ini˛iatorul.

Am precizat c„ punctele 2 ∫i 3 nu le mai sus˛in, Óns„ am preg„tit Ón comisie un amendament, dar, Ón urma discu˛iilor, n-a fost Ónaintat ∫i n-a fost Ónsu∫it de nimeni. A fost vorba despre perioada 6 septembrie 1940— 6 martie 1945, de la instaurarea regimului Antonescu, p‚n„ la formarea Guvernului Groza. Este adev„rat c„ perioada refugiului, pentru unii refugia˛i rom‚ni din Basarabia, Bucovina de Nord ∫i f nutul Her˛ei, a Ónceput Ón 28, 29, 30 iunie 1940, ∫i nu Ón septembrie 1940. Eventual, prin modificarea titlului legii, se poate include ∫i aceast„ perioad„.

Mul˛umesc.

V„ rog. Œn˛eleg c„ ave˛i amendament la propria dumneavoastr„ lege.

Nu, nu. N-a fost discutat amendamentul Ón comisie, numai, eventual, am fost preg„tit pentru a∫a ceva, dar nu era cazul.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Am Ón˛eles.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/7.X.2004 Stima˛i colegi, nu mai sunt lu„ri de cuv‚nt.

V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 59/2004 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

List„!

V„ rog, liste pentru liderii de grup.

Domnule secretar de stat Giurescu, v„ rog. V„ ascult„m.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 80 ∫i 81 din Legea nr. 19/2000, av‚nd drept obiectiv asigurarea cadrului legal pentru majorarea punctului mediu anual cuvenit pensionarilor din sistemul public. Œn fond, prin acest proiect s-au modificat dou„ lucruri: se poate da indexarea la Ónceputul fiec„rui an, pentru c„, infla˛ia fiind mai mic„, n-o mai d„m trimestrial ∫i, deci, o d„m Ón avans, la Ónceput de an, ∫i, de asemenea, s-a creat posibilitatea major„rii pensiilor, pentru c„, p‚n„ acum, Ón Legea pensiilor era trecut„ numai posibilitatea recorel„rii pensiilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Rog s„ se prezinte raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Dau cuv‚ntul doamnei senator Rodica ™elaru.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a examinat proiectul de lege ∫i, cu majoritate de voturi, a hot„r‚t s„ elaboreze un raport favorabil, f„r„ amendamente.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale? Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt. Domnul senator Paul P„curaru.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Dac„ am fi un observator exterior nou„ ∫i ne-am uita la ce se Ónt‚mpl„ ∫i Ón ordinea de zi, ∫i Ón sal„, Ón

general Ón agenda legislativ„, vom constata c„ cu c‚t ne apropiem mai mult de alegeri, cu at‚t ponderea legisla˛iei drepturilor sociale este mai ridicat„. P‚n„ ∫i ast„zi, Ón ordinea de zi, din 12 proiecte de lege aflate pe ordinea de zi, avem 7. Deci preocuparea este intensiv„, este din ce Ón ce mai intensiv„ ∫i rog o medalie pentru Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, pentru c„ este Óntr-un regim intensiv de activitate.

Mul˛umim.

Sigur c„ exist„ ∫i o explica˛ie. Domnul secretar de stat a precizat c„, din punct de vedere tehnic, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 59/2004 face dou„ opera˛ii: Ón primul r‚nd, acord„ indexarea o singur„ dat„ pe an, la Ónceput de an — p‚n„ acum se opera trimestrial, av‚nd Ón vedere c„ rata infla˛iei, av‚nd o tendin˛„ evident„ de sc„dere, se poate prognoza mai bine care va fi evolu˛ia anual„ a ratei infla˛iei. Sc„dem cu dou„ cifre, ∫i atunci putem s„ facem Ón proiectul de buget o evaluare ∫i o singur„ opera˛iune — ∫i a doua, sigur, prevederea privind majorarea valorii punctului de pensie. La primul aspect tehnic..., ce ne facem, totu∫i, dac„ apar situa˛ii Ón care infla˛ia scap„ de sub control? Deci controlul trimestrial al infla˛iei era mai u∫or de f„cut, spre deosebire de cel anual. Hai, s„ ne uit„m chiar Ón ziua de ast„zi sau chiar Ón aceast„ lun„, izbucnirea brusc„ a pre˛ului petrolului, ascendentul s„u p‚n„ peste 50 de dolari barilul, poate s„ induc„, evident, Ón costuri, ∫i, Ón consecin˛„, Ón pre˛uri o evolu˛ie necontrolat„ ∫i neanticipat„ la Ónceputul anului.

Poate ne r„spunde domnul ministru ce se are Ón vedere.

Sigur c„ a∫ vrea s„ vorbesc pu˛in ∫i despre componenta politic„ a acestei ordonan˛e.

V„ pot spune, domnule ministru, c„ Ón urm„ cu mai bine de un an, Ón anul 2003, v-am invitat ∫i pe dumneavoastr„ la un seminar organizat de noi pe tema reformei pensiilor, pentru c„ acesta este un capitol al reformei pensiilor, ∫i acolo v„ vorbeam de patru pivo˛i ai reformei pensiilor: primul era cel privind recalcularea pensiilor, ca solu˛ie de eliminare a inegalit„˛ilor din sistem ∫i care nu era realizat„ nici prin index„ri ∫i nici prin recorel„ri; a doua solu˛ie era transferul la bugetul de stat a pensiilor agricole, scoaterea lor din fondul public de pensii; a treia solu˛ie era modificarea art. 80, adic„ prevederea pe care ast„zi o avem Ón fa˛„, Ón sensul major„rii pensiilor ∫i, Ón fine, a patra, singura care n-a˛i realizat-o p‚n„ ast„zi, era externalizarea pre˛urilor noncontributive: concedii de maternitate, Óngrijirea copilului ∫i alte ajutoare de deces, care ast„zi sunt suportate din fondul public de pensii. Ele sunt necontributive ∫i eu am spus: îDomnule, externaliza˛i-le, dac„ vre˛i s„ cre„m un buget echilibrat.“ ™i ca s„-i dau mai mult„ satisfac˛ie colegului meu, domnului senator Solcanu, ca s„ se bucure Óntr-adev„r c„ opozi˛ia este atent„ ∫i grijulie la proiectele Guvernului, vreau s„ felicit oficial P.S.D.-ul, pentru c„ 3 din cele 4 puncte de reform„ a sistemului public de pensii le-a aplicat ∫i le aplic„ corect.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Observa˛i c„ acum nu ia cuv‚ntul domnul Solcanu s„

v„ mul˛umeasc„ pentru a∫a ceva.

V„ rog, dac„ mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt. Domnule senator Bindea, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫ vrea s„ fac c‚teva observa˛ii pe marginea acestui proiectul de lege. Poate c„ aceste observa˛ii ale mele sunt cu at‚t mai justificat s„ fie f„cute Ón plenul Senatului, cu c‚t domnul secretar de stat a folosit o sintagm„ neadecvat„ ∫i Ón discordan˛„ cu legea, ∫i anume aceea de majorare a pensiilor. V-a∫ ruga s„ observa˛i c„ din textul legii, de altfel a∫a a ∫i fost sus˛inut de domnul secretar de stat, rezult„ c„ de fapt se vorbe∫te de o indexare, nu de o majorare. Ceea ce s-a spus aici c„ se va da, ceea ce rezult„ din infla˛ie, o singur„ dat„, ∫i nu trimestrial, are f„r„ Óndoial„ un caracter politic. Adic„ s„ dai 9%, c‚t se prefigureaz„ c„ va fi Ón anul viitor prognoza, Ómp„r˛it Ón 4, este f„r„ Óndoial„ invizibil ∫i nesesizabil. ™i atunci s-a hot„r‚t, ∫i bine s-a f„cut, s„ se dea Ón avans tot ceea ce se prognozeaz„ c„ ar constitui infla˛ie.

A∫a se ajunge la acel 9% din care mul˛i dintre componen˛ii actualului Guvern fac o mare groz„vie, Ón sensul c„ se majoreaz„ pensiile cu 9%. Nu este vorba de majorarea pensiilor, este vorba, repet, de indexare.

A doua chestiune Ón leg„tur„ cu stabilirea punctului de pensie este, de asemenea, acela∫i lucru, nu se majoreaz„, ci se indexeaz„ acel punct de pensii ∫i aduc Ón sus˛inerea mea exact textul art. 80 punctul 1 care spune: îAnual, prin Legea bugetului asigur„rilor sociale de stat, se stabile∫te valoarea unui punct de pensie. Aceasta se determin„ prin actualizarea valorii punctului de pensie din luna decembrie a fiec„rui an cu rata infla˛iei“. Deci este vorba de o indexare, ∫i la prima situa˛ie, ∫i la a doua, care ˛ine de valoarea punctului de pensie care se stabile∫te.

De aceea am vrut s„ eviden˛iez aceast„ chestiune politic„, care devine din ce Ón ce mai mult un fals instrument de sus˛inere c„ pensiile s-au majorat. De fapt, ele s-au indexat Ón conformitate cu previziunile infla˛iei. V„ mul˛umesc.

Deci Ón˛eleg c„ sunte˛i de acord cu proiectul de lege, dar nu sunte˛i de acord cu sintagma.

Suntem de acord, dar trebuia f„cut„ aceast„ precizare politic„, c„ nu este vorba de un instrument politic de majorare, ci este unul administrativ, care rezult„ din infla˛ie, de indexare Ón func˛ie de rata infla˛iei.

Domnul senator Paul P„curaru. V„ dau cuv‚ntul.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Ca membru al comisiei s„ spun, nu ca om de specialitate. Sunt obligat totu∫i s„ spun c„ este vorba ∫i de majorare, domnule senator, pentru c„ fa˛„ de un procent fix, care este alocat prin Legea bugetului, acum Guvernul Ó∫i rezerv„ dreptul unui prag, adic„ lucreaz„ cu valoarea punctului de pensie Óntre 30-50% din valoarea salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului. Da?

Asta Ónseamn„ c„ Guvernul Ó∫i rezerv„ dreptul ca atunci c‚nd va avea resurse — s„ sper„m c„ le va ∫i avea, este vorba de viitorul nostru Guvern — va putea majora valoarea punctului de pensii.

V„ mul˛umesc. Mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul secretar de stat Giurescu.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La prima Óntrebare a domnului P„curaru, referitoare la ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón cazul Ón care infla˛ia poate derapa Ón timpul unui an, la art. 80 alin. 2 spune:

îValoarea punctului de pensie, stabilit conform prevederilor art. 1 din indexare, poate fi majorat„ prin Legea de rectificare a bugetului asigur„rilor sociale de stat.“ Deci dac„ s-a derapat cumva Ón ceea ce Ónseamn„ infla˛ia, se poate interveni.

C‚t prive∫te acum indexarea ∫i majorarea, a∫a cum am spus ∫i la Ónceput — nu sunt cel mai mare specialist Ón pensii, dar totu∫i ∫tiu s„ sus˛in un proiect de act normativ —, prin acest proiect de act normativ se stabilesc dou„ lucruri: indexarea, cap de an, deci se d„ indexarea Ón avans pe tot anul, ∫i posibilitatea major„rii pensiilor Ón timpul anului.

Pentru c„ p‚n„ acum, a∫a cum v-am zis, pensiile nu puteau fi dec‚t recorelate, cel pu˛in a∫a spunea Legea nr. 19/2000 p‚n„ Ón momentul mai. Majorarea a ∫i fost dat„, domnilor senatori, prin acel 5,5% plus indexarea 4%. Despre indexarea pe anul viitor vom vorbi c‚nd stabilim punctul cu 1 ianuarie 2005, c‚nd va fi diferit, valoarea lui va fi mai mare cu rata infla˛iei fa˛„ de actuala valoare a punctului care este Ón octombrie 2004. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Œn˛eleg c„ este o sus˛inere a tuturor grupurilor pe problema de fond.

Trecem la proiectul de Lege privind statutul asistentului social.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna secretar de stat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/7.X.2004

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Iat„ o lege din domeniul social care nu are nici un fel de conota˛ie electoral„, dimpotriv„, continuarea reformei pe care am pornit-o Ón domeniul protec˛iei sociale, ∫i anume separarea foarte clar„ a domeniului securit„˛ii sociale ∫i a asisten˛ei sociale. Reclam„ o meserie, o profesie, aceea a asistentului social, cel care este de fapt ∫i de fapt coordonatorul Óntregului sistem de protec˛ie social„. Prin actul normativ definim statutul asisten˛ilor sociali, principalele atribu˛ii ale acestuia Ón domeniul asisten˛ei sociale ∫i Ón special al serviciilor sociale. Sunt prev„zute toate atribu˛iile Colegiului Na˛ional al Asisten˛ilor Sociali ∫i, bineÓn˛eles, principalele principii etice ale profesiei de asistent social.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei supune plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul doamna senator Rodica ™elaru, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„.

Domnule pre∫edinte,

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a examinat acest proiect de lege ∫i, cu majoritate de voturi, a hot„r‚t s„ elaboreze un raport favorabil.

Un singur amendament, al domnului senator Bindea, care a fost respins de comisie. V„ mul˛umesc. Alte amendamente nu sunt.

V„ mul˛umesc, doamn„ vicepre∫edinte.

V„ rog, sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu suntem pe amendamente. Dezbateri generale.

Domnule senator Paul P„curaru, ave˛i cuv‚ntul.

Vede˛i dac„ ponderea legilor sociale este at‚t de mare, sunt obligat s„ intervin mai des. Ce a∫ dori s„ spun Ón foarte pu˛ine cuvinte?

Sigur c„ ∫tiin˛ele sociale Ón Rom‚nia, care p‚n„ Ón 1989 au fost aneantizate, disp„rute, retrase ∫i a∫a mai departe, au evoluat dup„ 1990 ascendent, benefic ∫i tot ceea ce se desfiin˛ase anterior a fost recreat ulterior, ∫i Rom‚nia, din acest punct de vedere, face un important pas Ónainte pentru c„ reabiliteaz„ social statute profesionale disp„rute, ∫i m„ refer la meserii precum: psiholog, antropolog, sociolog, psihopedagog, pedagog ∫i a∫a mai departe, un pachet Óntreg de profesii care reapar ast„zi ∫i Óncep s„-∫i dovedeasc„ viabilitatea.

Œn plan practic, noi nu am ajuns Ónc„ Ón situa˛ia Ón care ∫colile, dau un exemplu de maxim„ generalitate, s„ beneficieze de o asisten˛„ psihologic„ curent„ sau obligatorie. Ar fi obligatoriu, de exemplu, Ón opinia mea,

ca Ón fiecare ∫coal„, av‚nd Ón vedere multiplele probleme pe care le au copiii, adolescen˛ii, s„ ai un consultant psiholog care tot timpul s„ fie la dispozi˛ie, ∫i nu m„ refer la componenta medical„ a consultan˛ei, probabil c„ nu este cazul, ci la cea de adolescen˛„, de pubertate ∫i a∫a mai departe. Din p„cate Ón Rom‚nia a∫a ceva nu exist„. Vom face noi ∫i statutul ∫i poate vom rezolva.

Sunt extrem de multe alte exemple care se pot da, c„ Ón domenii vitale sau Ón puncte nodale consultan˛a de specialitate Ón momentul de fa˛„ lipse∫te.

Ca s„ dau un exemplu mai aproape de zona politicului, voi ar„ta cum, de exemplu, Ón administra˛iile locale, Ón opinia mea, ar trebui obligatoriu s„ existe un centru de specialitate care s„ fac„ analiza tuturor problemelor sociale, Óncep‚nd, dac„ vre˛i, cu cele demografice ∫i termin‚nd cu cele de integrare valoric„ ∫i a∫a mai departe.

Din p„cate, nu exist„ a∫a ceva ∫i a∫a se face c„ autorit„˛ile Ón func˛ie, prin simplul fapt c„ au un mandat numit sau ales, pre∫edin˛i de consilii jude˛ene, prefec˛i ∫i a∫a mai departe, le ∫tiu ei pe toate cum trebuie f„cute, cum trebuie rezolvate.

Sper c„ timpul va face ca Óncet, Óncet, s„ se institu˛ionalizeze o asisten˛„ profesional„ de specialitate, Ón a∫a fel Ónc‚t orice decizie care vizeaz„ socialul s„ fie luat„ numai ∫i numai cu consultarea oamenilor de specialitate.

Domnule pre∫edinte... a fost respins...

Stimat„ coleg„... Numai o secund„, c„ nu pentru domnul Bindea spun asta. Spun pentru comisie.

Da. Este o gre∫eal„ de redactare.

Vreau s„ ∫ti˛i c„ amendamentele sunt amendamente admise ∫i amendamente respinse.

Am Ón˛eles. Este o gre∫eal„ de redactare.

Deci nu spune˛i f„r„ amendamente, ci spune˛i: îAm avut un amendament respins.“

Da. Domnul senator Bindea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ m„ refer la amendamentul pe care... dac„-mi permite˛i.

Nu am nici un amendament. Dac„ colegii au vreun amendament...

Domnule pre∫edinte, figureaz„.

## **Doamna Rodica ™elaru:**

Este amendament respins, domnule pre∫edinte.

Unde?

Figureaz„ ∫i Ón raport c„ este un amendament respins.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Vreau s„ v„ citesc raportul comisiei...

Da, domnule pre∫edinte.

...care a examinat proiectul, cu majoritatea de voturi, s-a hot„r‚t s„ elaboreze raport favorabil f„r„ amendamente.

## **Doamna Rodica ™elaru:**

™i mai departe...

Am ∫i specificat, domnule pre∫edinte.

Pentru asta am intervenit.

Dau cuv‚ntul domnului senator Bindea pentru a sus˛ine amendamentul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ m„ raliez ∫i eu punctului de vedere expus aici de domnul senator Paul P„curaru ∫i s„ eviden˛iez faptul c„, f„r„ Óndoial„, aceast„ lege este una necesar„, cu toate lacunele pe care le are.

Nu inten˛ionam prin acest amendament sau prin alte instrumente parlamentare s„ aducem acum, Ón acest moment, ni∫te clarific„ri Ón termeni sau Ón principii, ci voiam s„ pun de acord prin amendament con˛inutul legii cu titlul.

F„r„ Óndoial„, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor senatori, conceptul de îstatut“ este unul care Ónseamn„ reglementarea unei categorii profesionale deja instituite ∫i reglementate printr-un act existent anterior.

Or, v-a∫ ruga s„ observa˛i c„ Ón acest statut nu se face doar at‚t, ci se face ∫i instituirea ∫i definirea profesiei de asistent social.

De aceea, mi-a∫ permite s„ citez doar titlul din capitolul II, sec˛iunea 1, care spune: îFormarea ini˛ial„ a asistentului social ∫i condi˛iile de exercitare a profesiei“.

Este Ón regul„ c„ exist„ acest capitol, dar este Ón contradic˛ie cu titlul, care spune numai îStatutul asistentului social“.

De aceea am venit cu acest amendament, s„ pun de acord con˛inutul legii cu titlul, ∫i propun, f„r„ a Óncerca s„ repudiez titlul de îstatut“, completarea titlului legii: îLege privind formarea, condi˛iile de exercitare a profesiei ∫i“, apoi, îStatutul asistentului social“.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/7.X.2004

Aceasta cred c„ este o chestiune care vine s„ coreleze con˛inutul legii cu titlul.

Eu v„ mul˛umesc.

Dac„ sunt interven˛ii legate de acest amendament, care a fost respins de comisie?

Domnul senator Paul P„curaru.

Amendamentul trebuie acceptat, pentru c„ e logic. E at‚t de simplu ∫i at‚t de clar! Nu po˛i s„ nu ai Ón vedere faptul c„ un statut este precedat de formarea ∫i instituirea unei categorii profesionale aparte. E o chestie logic„, nu Ónseamn„ nici politic„, nici nimic, dec‚t o ordine Ón g‚ndire.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Nu mai sunt lu„ri de cuv‚nt. Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ secretar de stat.

negociat cu mediul universitar, cu Asocia˛ia Asisten˛ilor Sociali din Rom‚nia, fie c„ sunt din Cluj, din Ia∫i, din Oradea, din T‚rgu-Mure∫, din Bucure∫ti, din Timi∫oara, pas cu pas, fiecare r‚nd din aceast„ lege a fost negociat al„turi de ei.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Pe fond, toat„ lumea este de acord. Acesta este lucrul cel mai important.

Stima˛i colegi, este un amendament respins de comisie. A˛i auzit explica˛iile necesare.

## **Doamna Marta Nora fi„rnea:**

Voi r„spunde invers, Ónt‚i amendamentului.

A∫a cum am spus ∫i Ón comisie, voi reveni ∫i voi spune c„ exist„ o mul˛ime de alte legi. Haide˛i s„ lu„m Legea privind Statutul func˛ionarului public, care reglementeaz„ ce fel de studii trebuie s„ aib„, cum este premiat, cum este salarizat, toate drepturile, ∫i, totu∫i, titlul este generic, pentru c„ Legea nr. 24/2000 precizeaz„ c„ Ón titlu se spune generic ce este cel mai important din ce se reglementeaz„ Óntr-o lege. Nu putem Ón∫ira toate capitolele. De aceea am Ómp„r˛it legea pe capitole, pentru c„ are mai multe capitole, dar cel mai important este statutul. Statutul func˛ionarului public, Legea nr. 188/2000, este o lege cu zeci, p‚n„ la peste 100 de articole, ∫i, totu∫i, titlul este numai îStatutul func˛ionarului public“. ™i aici am spus îStatutul asistentului social“, reglement‚nd ∫i alte c‚teva lucruri care au leg„tur„ direct„ cu statutul.

Œn ceea ce prive∫te interven˛ia domnului senator Paul P„curaru, a∫ vrea s„ spun c„ este aproape cu duritate definit Ón lege... Am avut runde Óntregi de negocieri cu cei de la Ministerul Integr„rii Europene pentru a stabili cine poate fi asistent social. Deci nu e c„... oricine, c„ nu se ∫tie ce..., spune clar: îpersoana care a ob˛inut diplom„ de licen˛„ Ón cadrul unei institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior cu durata de 4 ani sau persoana care de˛ine diplom„ de absolvire a unei institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt cu specializare Ón domeniu cu durata de 3 ani.“

Este c‚t se poate de clar ∫i este o specializare... Nimeni altcineva nu poate fi asistent social, dec‚t persoana care termin„ aceast„ facultate. Nimeni altcineva nu poate fi. Asta Ón ceea ce prive∫te observa˛ia c„ nu este destul de clar.

Œn ceea ce prive∫te conlucrarea cu mediile universitare ∫i cu Asocia˛ia Asisten˛ilor Sociali din Rom‚nia, aceast„ lege a fost lucrat„ timp de 11 luni, fiecare pas a fost

Raportul este adoptat cu 82 de voturi pentru, 21 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Supun acum votului dumneavoastr„ proiectul de lege. V„ rog s„ vota˛i.

Proiectul de lege este adoptat, cu 85 de voturi pentru, 16 voturi Ómpotriv„, 10 ab˛ineri.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/7.X.2004

V„ rog foarte mult!

V„ rog s„ continua˛i, doamna deputat.

Fa˛„ de raportul prezentat ∫i amendamentul propus de c„tre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, ne manifest„m totalul acord ∫i, dac„-mi permite˛i, a∫ cita o fraz„ dintr-o scrisoare trimis„ Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor de c„tre organiza˛iile de pensionari: îOrganiza˛iile de pensionari fac preg„tiri pentru s„rb„torirea, la 1 octombrie, a Zilei interna˛ionale a persoanelor v‚rstnice. Am dori ∫i ar fi frumos s„ putem asocia la aceast„ zi aprobarea de c„tre Parlament a Legii asocia˛iilor de pensionari.“

M„car dac„ ar putea s„ treac„ de Senat, Ón rest, e o problem„ de o s„pt„m‚n„, dou„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului senator Emilian Prichici, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œntruc‚t prin prezenta propunere legislativ„ se urm„re∫te s„ se asigure o implicare activ„ a pensionarilor Ón via˛a social„, printr-o colaborare cu autorit„˛ile administra˛iei publice centrale ∫i locale, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ón ∫edin˛a din 22 septembrie 2004, a hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ adopte raport de admitere, cu un singur amendament, redat Ón cuprinsul raportului. Este vorba de art. 26 din propunerea legislativ„.

De asemenea, propunerea a fost avizat„ favorabil de Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i de Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului.

V„ mul˛umim.

V„ mul˛umesc foarte mult. V„ rog, dezbateri generale. Domnul senator Paul P„curaru.

## Domnule pre∫edinte,

Nu voi interveni mult. Sigur, putem face cadouri gratuite pensionarilor. Œntrebarea pe care o pun este o Óntrebare simpl„. Colegul doamnei Dobrescu, domnul Ion Giurescu, prezent p‚n„ acum Ón sal„ — era bine dac„ era ∫i acum aici —, d„ un aviz negativ la proiect, spun‚nd clar Ón textul avizului c„ ini˛iativa este gratuit„, c„ nu serve∫te la nimic, pentru c„ reglementarea exist„ sub forma Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2000.

O rog pe doamna Dobrescu s„ ne spun„ dac„ e gratuit„ sau dac„ nu este gratuit„, sau este un cadou gratuit sau un cadou valoros.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Doamna senator Maria Petre.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Aveam o interven˛ie aproape cu acela∫i con˛inut ca ∫i a colegului Paul P„curaru. Mie mi se pare foarte curios c„ cele mai multe legi cu impact Ón domeniul social — ∫i m„ refer ∫i la legea care abia a trecut de votul nostru, cea privind Statutul asistentului social —, ∫i aceasta, care este chiar lipsit„ de obiect, pe fond, e lipsit„ de obiect, trece mai departe, f„r„ nici un fel de aten˛ie din partea noastr„, cu aviz negativ al Consiliului Economic ∫i Social.

Dac„ nici aceast„ institu˛ie, p‚n„ la urm„, de dialog social, nu mai are nici un rol Ón a se pronun˛a asupra uneia sau alteia dintre ini˛iativele cu impact, s„ spunem… Asta nu are, efectiv, nici un impact, pentru c„ eu cred c„ pensionarilor din Rom‚nia nu dreptul de asociere le lipsea, el este garantat de Constitu˛ie, era asigurat Ón suficient„ m„sur„ de Ordonan˛a Guvernului nr. 26/2000... Deci, practic, mi se pare foarte curios c„ tocmai avizele negative ale C.E.S. nu mai au nici un fel de valoare Ón ceea ce ˛ine de justificarea unuia sau altuia dintre actele normative cu relevan˛„ Ón domeniul social.

V„ mul˛umesc.

V„ amintesc c„ avizul este consultativ. Dreptul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este s„ elaboreze raport, pe toat„ procedura pe care o cunoa∫te˛i.

Are cuv‚ntul domnul senator Ionel Alexandru.

M„ scuza˛i, domnule Lupoi, a ridicat m‚na Ónaintea dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, Ordonan˛a Guvernului nr. 26/2000 stabile∫te un cadru legislativ pentru asocia˛ii ∫i funda˛ii, Óns„ noi putem face, a∫a cum subliniaz„ ∫i ini˛iatorul, o derogare de la aceast„ ordonan˛„, deoarece ideea principal„ este s„ se dea o satisfac˛ie pensionarilor, care, Ón situa˛ia pe care o cunoa∫te˛i, nu ar fi r„u s„ se organizeze cum doresc ei, ˛in‚nd cont de faptul c„ ∫i alte categorii — m„ refer la revolu˛ionari — sunt organiza˛i Ón at‚tea ligi ∫i funda˛ii, sau militarii, sau veteranii de r„zboi, sau — eu ∫tiu? — sindicatele ∫i a∫a mai departe.

Deci eu sus˛in ini˛iativa legislativ„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Lupoi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/7.X.2004

## Domnule pre∫edinte,

O chestiune de principiu. Eu nu Ón˛eleg, ne v„it„m c„ avem un pachet de legi stufos, de mii de legi, ∫i nu mai ∫tim s„ ne descurc„m Ón ele, ∫i acum, la orice chestie de-asta... Asta mi se pare un moft. Adic„, din moment ce exist„ at‚tea posibilit„˛i de asociere, ce aduce nou treaba asta, ce facilit„˛i le d„ pensionarilor?

Eu nu sunt Ómpotriv„, dar nici nu sunt pentru, adic„ nu v„d utilitatea practic„ a acestei ini˛iative. Doar s„ mai avem o lege, s„ avem tomuri de legi, a∫a, s„ p„rem inteligen˛i, c‚nd... Nu ∫tiu, am tr„it ∫i eu c‚˛iva ani de zile Óntr-o ˛ar„ ca Elve˛ia, Ón care toate legile erau dou„ c„rticele. Facem legi peste legi, m‚ine vor vrea medicii O.R.L.-i∫ti s„ aib„ asocia˛ia lor ∫i fac o lege pentru asta, care s„ fie cumva mai altfel dec‚t a medicilor denti∫ti, ∫i a∫a mai departe, p„durarii veseli, dec‚t p„durarii tri∫ti...

Nu... chiar nu Ón˛eleg, adic„, ce aduce pensionarilor aceast„ ini˛iativ„, cu ce Ómbun„t„˛e∫te existen˛a lor.

Mai sunt lu„ri de cuv‚nt?

Dau cuv‚ntul doamnei deputat Dobrescu, pentru a r„spunde.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dup„ cum am Óncercat s„ explic la Ónceput, aceast„, propunere legislativ„ faciliteaz„ demersul de asociere, de Ónregistrare a asocia˛iilor de pensionari ∫i a federa˛iilor de pensionari, prin derogare de la prevederile Legii-cadru privind organizarea ∫i func˛ionarea organiza˛iilor ∫i funda˛iilor.

Organiza˛iile de pensionari nu mai doresc s„ aib„ un anumit num„r care s„ le condi˛ioneze Ónscrierea, ci mult mai mic. Sunt localit„˛i Ón care sunt c‚˛iva pensionari. Ei doresc s„ aib„ acolo o asocia˛ie, o filial„ local„, ∫i nu mai doresc s„ umble pe la ministere s„ ob˛in„ avize pentru Ónfiin˛are.

Deci aceasta este derogarea, ∫i prin aceast„ derogare ∫i debirocratizare — s„-i spunem — facilit„m posibilitatea ∫i dorin˛a de asociere a pensionarilor.

Mai mult, s-a dorit ca acea men˛iune prin care sindicatele s„ poat„ sprijini organiza˛iile de pensionari, tot prin derogare de la Legea nr. 24/000 ∫i prin derogare de la Legea privind organizarea ∫i func˛ionarea sindicatelor, s„ poat„ fi permis„ Ón cadrul organiza˛iilor de pensionari.

Dac„ Ómi permite˛i un r„spuns fa˛„ de domnul senator P„curaru, punctul de vedere al Guvernului este pozitiv.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Am epuizat lu„rile de cuv‚nt.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

S-a creat o precizare nou„, domnule pre∫edinte, care schimb„ datele problemei...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

P„i, a∫a continu„m... la orice cuv‚nt se poate da o replic„...

Are cuv‚ntul reprezentantul Guvernului...

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

O luare de cuv‚nt nu Ónseamn„ o derogare...

Scuza˛i-m„, ave˛i cuv‚ntul. Pofti˛i.

V„ mul˛umesc pentru Óng„duin˛„, domnule pre∫edinte. Nu sunt genul de om care de regul„ tulbur„ aceste ∫edin˛e, dar precizarea doamnei Dobrescu m„ duce cu g‚ndul c„ suntem Ón situa˛ia de a Ónc„rca activul legislativ cu legi care modific„ alte legi. Or, din acest punct de vedere trebuie s„ fim aten˛i, pentru c„ dac„ Ón aceast„ lege vom spune c„ se face derogare pe motiv c„ legea pensionarilor prevede dreptul de asociere, neÓndeplinind condi˛iile legii-cadru, a∫a cum spunea distinsul meu coleg, vor veni tot felul de — cre„m un precedent — oameni care vor s„ se asocieze dup„ alte legi ∫i, repet, grev„m activul legislativ. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul doamna deputat Dobrescu pentru a r„spunde.

Aceast„ propunere legislativ„ nu contrazice legea-cadru. Face derogare, cum spuneam, Ón privin˛a num„rului de pensionari care se pot asocia, exist„ posibilitatea ca anumite filiale s„ aib„ 20 de pensionari ∫i, Ón continuare, se merge pe birocra˛ia existent„ deja la Ónscrierea oric„rei organiza˛ii neguvernamentale ∫i funda˛ii, adic„ se folose∫te acel registru al asocia˛iei pensionarilor ∫i registrul federa˛iilor pensionarilor care sunt instituite prin legea-cadru.

Œn plus, s-a dorit men˛iunea aceasta special„ a sprijinului organiza˛iilor sindicale, ceea ce nu Ónseamn„ afiliere, ci Ónseamn„ un sprijin, o colaborare, un parteneriat.

Dup„ p„rerea mea ∫i a celor cu care m-am consultat din domeniul juridic, nu exist„ o anulare, o contrazicere a legii-cadru.

Da. Dac„ dori˛i s„ mai interveni˛i?

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat.

## **Doamna Marta Nora fi„rnea:**

Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, Guvernul Rom‚niei, sus˛ine Óntru totul aceast„ propunere legislativ„ din c‚teva considerente foarte clare.

Œn primul r‚nd, participarea social„ este o problem„ Ónc„ nerezolvat„ Ón Rom‚nia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/7.X.2004 Mobilitatea ∫i participarea societ„˛ii civile este Ónc„ o problem„, or, persoanele v‚rstnice sunt persoanele care au cea mai mic„ mobilitate, din dou„ motive: una, cea adus„ de v‚rst„ ∫i, cea adus„ de condi˛iile financiare.

Este absolut normal ca Óntr-o mic„ localitate, dac„ num„rul de pensionari nu Óndepline∫te num„rul general stabilit, s„ facem o derogare ∫i s„ le d„m voie s„ se asocieze pensionarilor dintr-o comun„ unde sunt 20 de pensionari...

## **Domnul Mihail Lupoi**

**:**

C‚te doi ca la gr„dini˛„...

## **Doamna Marta Nora fi„rnea:**

Nu c‚te doi. Este vorba, pur ∫i simplu, de un respect dat anumitei v‚rste, s„ le mic∫or„m birocra˛ia cu care pot s„ vin„ participativ, cu care vin ∫i sun„ la administra˛ia local„. Una este s„ vin„ o persoan„ fizic„, alta s„ vin„ asocia˛ia pensionarilor din comuna respectiv„ s„ discute. Deci, dac„ vre˛i, este un impuls dat asociativit„˛ii unei categorii care, prin natura lucrurilor, se mi∫c„ mai greu, are dificult„˛i Ón a se deplasa dintr-o localitate Ón alta ∫i, pe de alt„ parte, dac„ vre˛i, este o problem„ de respect, s„ avem grij„ de b„tr‚nii no∫tri. Spunem de ani de zile c„ nu se face nimic pentru b„tr‚ni...

## **Din sal„**

**:**

Da˛i-le pensii mai mari...

organiza˛ii, asocieri, deja existente, care, zicem, consider„m c„ sunt legale din moment ce nu au fost desfiin˛ate.

Potrivit Constitu˛iei exist„ un drept fundamental, un drept serios, dreptul la asociere liber„. ™i atunci orice imixtiune din partea statului Ón cadrul exercit„rii acestui drept, zicem noi, este neconstitu˛ional„.

V„ mul˛umesc.

Doamna deputat Dobrescu, dac„ vre˛i s„ da˛i un r„spuns.

Conform acestei propuneri legislative, nu consider c„ este o imixtiune a pune de acord un statut care prevede modul de organizare, care este forul conduc„tor, cotiza˛iile, veniturile ∫i a∫a mai departe, a-l pune de acord cu prevederile acestei legi, nu Ónseamn„ o imixtiune, mai ales nu Ónseamn„ o reÓnscriere ∫i, mai ales, o complica˛ie pentru aceste organiza˛ii de pensionari deja existente. Œn plus, asociativitatea de care vorbea ∫i doamna secretar de stat Marta fi„rnea este Óncurajat„. Acest lucru s-a dorit prin aceast„ propunere legislativ„, Óncurajarea asociativit„˛ii Ón vederea dialogului ∫i parteneriatului cu administra˛ia public„ local„ ∫i central„.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt?

Dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine c„ pensiile mari vin din alt„ parte. Exist„ ∫i alte instrumente prin care po˛i s„ sprijini anumite categorii dec‚t... Pe de alt„ parte ne spune˛i c„ de ce facem legi electorale...

Deci eu nu vreau s„ discut... Eu spun numai c„ este o m„sur„ de cre∫tere a particip„rii sociale, m„sur„ care se practic„, de fapt, Ón toate ˛„rile europene, Ón special, pentru persoanele v‚rstnice.

## V„ mul˛umesc.

S„ fi˛i de acord s„-i d„m cuv‚ntul, totu∫i, domnului Tiberiu Buza, de∫i mai are nevoie de ceva timp pentru a asimila regulamentul.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Eu cred c„ nu putem accepta argumentele care ni s-au formulat de c„tre ini˛iator ∫i v-a∫ invita s„ citim art. 42, care prevede c„ Ón termen de 90 de zile de la data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi organiza˛iile de pensionari, deci organiza˛ii care func˛ioneaz„, indiferent de modalitatea Ón care func˛ioneaz„ sau au dob‚ndit personalitate juridic„, vor pune de acord statutele proprii cu prevederile prezentei legi.

Deci, dac„ noi citim ∫i interpret„m acest text, rezult„ c„ va interveni, va apare o imixtiune Ón cadrul unor

Nu mai sunt...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Supun acum votului dumneavoastr„ proiectul de lege Ón care vom introduce acest amendament.

V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi,

Adoptat, cu 60 de voturi pentru, 52 voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Trecem mai departe la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedur„ civil„.

V„ rog, domnul secretar de stat.

## **Domnul Claudiu ™tefan Seucan** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

## V„ mul˛umesc.

De∫i, potrivit Legii nr. 195/2004, Ón anumite categorii de cauze, recursurile au fost trecute din competen˛a Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie Ón competen˛a tribunalelor ∫i cur˛ilor de apel, num„rul de cauze aflate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/7.X.2004 pe rolul Œnaltei Cur˛i nu a sc„zut semnificativ, impun‚ndu-se o nou„ rea∫ezare a competen˛ei instan˛elor judec„tore∫ti.

Num„rul mare al cauzelor aflate pe rolul Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie determin„ Ónt‚rzieri Ón activitatea de judecat„, de natur„ s„ aduc„ atingere dreptului la judecarea cauzelor Óntr-un termen rezonabil ∫i dreptului la un proces echitabil, impun‚ndu-se modificarea neÓnt‚rziat„ prin ordonan˛„ de urgen˛„ a Codului de procedur„ civil„.

Prin modific„rile propuse se asigur„ celeritatea Ón judecarea cauzelor civile ∫i implicit eficien˛a sistemului judiciar, precum ∫i liberul acces la justi˛ie, care presupune apropierea cet„˛eanului de instan˛„.

Œn acest sens, prezentul proiect de act normativ prevede modific„ri ale competen˛ei instan˛elor judec„tore∫ti Ón scopul degrev„rii Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie de judecare a recursurilor declarate Ómpotriva hot„r‚rilor judec„tore∫ti pronun˛ate Ón materia Ómp„r˛elii judiciare ∫i a raporturilor de familie, av‚nd Ón vedere faptul c„ aceste cauze ridic„ de regul„ probleme de apreciere a probelor, activitate ce nu caracterizeaz„ atribu˛ia de casa˛ie.

V„ rug„m s„ aproba˛i proiectul.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului secretar Prichici pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Necesitatea degrev„rii Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie de num„rul de cauze aflate pe rolul acesteia s-a impus ca o necesitate practic„, prezentul proiect de lege r„spunz‚nd ∫i solu˛ion‚nd aceast„ nevoie a justi˛iei.

Pentru acest motiv, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anex„, la care a achiesat ∫i ini˛iatorul proiectului.

V„ mul˛umim.

Are cuv‚ntul domnul senator Emil Bindea. Scuz„-m„, Liviule c„ te-am botezat!

M„ a∫teptam ∫i la confuzii mai grave, domnule pre∫edinte.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

F„r„ nici o Óndoial„, aprobarea acestei ordonan˛e se impune, dar nu mi-am putut reprima nevoia de a eviden˛ia faptul c„ toate argumentele care au fost aduse ast„zi de domnul secretar de stat au fost argumente pe care parlamentarii, dar ∫i speciali∫tii, cei care lucreaz„ Ón domeniul justi˛iei, le-au adus doamnei ministru St„noiu ∫i

care au fost neglijate la acea dat„, f„c‚nd una dintre cele mai mari bulvers„ri din justi˛ia rom‚n„.

Sigur, al„turi de art. 8 din Legea gra˛ierii, Ón care din nou am fost pu∫i Óntr-o situa˛ie penibil„, noi, cei care spunem c„ suntem speciali∫ti Ón justi˛ie. Argumentele care au fost aduse, apropierea de justi˛ie, celeritatea, cheltuielile diminuate, toate au fost nu repudiate, cuv‚ntul este prea u∫or, de c„tre doamna ministru, de aceea vreau s„ sus˛in transformarea ordonan˛ei de urgen˛„ Ón lege, s„ rog pe colegi s„ voteze, dar vreau totodat„ s„ subliniez faptul c„ a trebuit s„ plece aceast„ femeie din fruntea Ministerului Justi˛iei... _(Rumoare Ón sal„)._ .. pentru ca toate aceste argumente s„ fie Ónsu∫ite de actualul minister, s„ transforme cet„˛enii, justi˛iabilii, Ón oameni care s„-∫i caute justi˛ia la cel mai apropiat loc de domiciliu. Se spunea la acea dat„, ca argumente, de doamna ministru, ∫i-i rog pe unii colegi care au fost de fa˛„ la discu˛ii s„-∫i aduc„ aminte, orice justi˛iabil Ó∫i dore∫te s„ fie judecat de Curtea Suprem„ de Justi˛ie. √sta era argumentul. Iat„ c„, actualmente, actualul Minister al Justi˛iei a Ón˛eles de fapt ce s-a Ónt‚mplat cu acest act normativ, ce bulversare a f„cut. Este bine venit. Oamenii se vor judeca la instan˛a cea mai apropiat„ de domiciliul lor, respectiv Ón recurs la cur˛ile de apel, ∫i astfel se vor l„muri ∫i se vor rezolva toate inconvenientele care s-au creat de c„tre aceast„ m„sur„ luat„, absurd„ ∫i Ómpotriva tuturor, nu numai Ómpotriva justi˛iabililor, ci ∫i Ómpotriva speciali∫tilor, ∫i a parlamentarilor care s-au pronun˛at, ∫i a fost o ostenta˛ie total„ Ón acest domeniu.

De aceea, salut aceast„ ini˛iativ„ a ministerului ∫i v„ rog, doamnelor ∫i domnilor colegi, s„ vota˛i pentru.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Popa.

## Domnule pre∫edinte,

O s„ descifrez colegilor no∫tri mai departe, chiar dac„ domnii aceia nu doresc, o s„ descifrez rostul acestor modific„ri.

Atunci, trebuia blocat Tribunalul Suprem pentru c„ era Florea. Acum este Popa ∫i putem debloca Œnalta Curte de Justi˛ie. Popa Nicolae, da.

## **Mai multe voci din sal„:**

Popa Vlad?...

Mai g‚ndi˛i-v„ mai Óncolo ∫i trage˛i concluzii.

V„ rog!

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„ nu m„ Óntrerupe˛i.

Putem scoate copiile stenogramelor de la vremea respectiv„, c‚nd c‚˛iva dintre noi ne-am b„tut cu morile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/7.X.2004 de v‚nt Ómpotriva ma∫inii de vot — z‚mbi˛i sau, m„ rog, unii r‚njesc Ónspre noi

—, dar noi ne-am luptat s„ v„ deschidem ochii c„ nu putem muta procese simple de 200—300 de mii lei, un recurs de 200—300 de mii lei, un apel s„-l mut„m la curtea de apel ∫i un recurs s„-l mut„m la Bucure∫ti.

Stimate coleg,

Scuz„-m„ un moment, dar dumneata crezi, acum, c„ f„r„ votul P.S.D.-ului po˛i s„ faci acest lucru?

Dac„ m„ l„sa˛i s„ ajung la concluzie... Nu-l vota˛i!

Nu jigni˛i.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Dar nu vota˛i. Ce jignire?

## Domnule pre∫edinte,

Nu jignesc pe nimeni, eu vreau s„ v„d aici c„ se ajunge la ceea ce trebuia s„ spun„ reprezentatul Guvernului ast„zi, s„-∫i cear„ scuze, dumneavoastr„ s„ prelua˛i responsabilitatea politic„, ∫i d‚n∫ii, responsabilitatea efectiv„ a acestei mari erori care a dus la prejudicii pe care noi ast„zi nu le putem cuantifica.

Domnule pre∫edinte,

Pute˛i dumneavoastr„ cuantifica c‚t efort, c‚˛i bani, ce sume s-au pierdut pentru ca to˛i din S„laj, din Suceava sau din Banat s„ vin„ s„ se judece la Bucure∫ti, s„ angajeze avoca˛i din Bucure∫ti, s„ se fac„ transportul probelor, m„ rog, a martorilor la instan˛ele superioare, vezi cur˛ile de apel, care sunt pe unul dou„ trei jude˛e organizate.

Deci aceasta este problema!

Dumneavoastr„ Ón loc s„ recunoa∫te˛i aici c„ a˛i gre∫it ∫i c„ este a∫a cum am spus noi atunci, ave˛i pur ∫i simplu obiceiul „sta s„ pune˛i gunoiul sub covor ∫i nici s„ nu mai aminti˛i de...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc, domnule senator! Nu se filmeaz„ ast„zi, v„ rog s„ Óncheia˛i.

Nu este vorba de filmat, eu vreau s„ v„ spun adev„rul Ón fa˛„, asta este toat„ problema, iar dumneavoastr„ nu recunoa∫te˛i.

Dumneavoastr„ veni˛i aici s„ spune˛i c„ face˛i un bine...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

V„ rog s„ Óncheia˛i..

Domnule pre∫edinte,

V„ rog frumos s„-mi permite˛i... ∫ti˛i pilda aceea cu rabinul care-l sf„tuie∫te pe I˛ic s„ aduc„ animalele Ón cas„ ca s„-i fie mai r„u, dup„ care Ól sf„tuie∫te s„ le scoat„ afar„.

P„i, nu se poate s„ face˛i experien˛e cu justi˛iabilii din Rom‚nia.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog.

Dac„ dore∫te vreun grup s„ ia cuv‚ntul?

Dovede∫te c„ nu v„ convine aceast„ situa˛ie.

V„ rog s„ lua˛i loc.

Dac„ din partea celorlalte grupuri dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul?

Daca comisia dore∫te s„ mai intervin„?

Este un proiect de lege necesar ∫i oportun, de altfel toat„ lumea este de acord.

Din partea Guvernului, mai este cazul?

Nu.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Poate o singur„ precizare, vreau s„ Ón˛elege˛i c„ nu este vorba despre o ini˛iativ„ legislativ„ a Grupului na˛ional liberal, ci despre o ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului, pe care o aprob„m ast„zi.

List„, v„ rog!

List„ pentru domnul senator Nicolae-Vlad Popa ∫i pentru grupuri.

Propunerea legislativ„ privind controlul averii unor persoane fizice, care nu au fost dob‚ndite Ón mod licit. Ini˛iatorul, v„ rog.

V„ rog s„ se prezinte raportul Comisiei juridice pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri

Domnul secretar Emilian Prichici, ave˛i cuv‚ntul.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/7.X.2004

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Propunerea legislativ„ reglementeaz„ instituirea obliga˛iei persoanelor fizice a justifica provenien˛a veniturilor ∫i valorilor proprii.

Mul˛umesc foarte mult. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt?

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Sigur c„ dumneavoastr„ reprezenta˛i un Guvern care doar se laud„ c„ lupt„ Ómpotriva corup˛iei, dar numai prin declara˛ii ∫i prin gesturi politice...

V„ aten˛ionez c„ nu avem nici post de televiziune prezent... m„car veni˛i la tribun„ s„ v„ vad„ presa.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

## Domnule pre∫edinte,

Senatul Rom‚niei este format din membrii partidelor politice, eu sunt ales ca membru al unui partid politic, ∫i v„ rog frumos s„ nu m„ mai Óntrerupe˛i.

Sunte˛i nervos?

Eu nu sunt nervos, nu m„ cunoa∫te˛i.

V„ rog s„ fi˛i calm, ave˛i cuv‚ntul.

## Altcineva este nervos!

## Domnule pre∫edinte,

Altfel nu reu∫eam s„-l conving pe domnul pre∫edinte s„ nu m„ mai Óntrerup„...

Deci, domnule pre∫edinte, Ón lupta asta Ómpotriva corup˛iei — ∫i citez din expunerea de motive — trebuie s„ ne uit„m la cei Ómbog„˛i˛i peste noapte care au profitat de marile privatiz„ri, de marea ∫i mica privatizare din Rom‚nia, care ∫i-au construit palate ∫i pagode Ón Rom‚nia, care, domnule pre∫edinte, nu pot justifica sub nici o form„ averi imense, milioane ∫i milioane de dolari pe care cu non∫alan˛„ le arat„ opiniei publice.

Ace∫ti oameni nu sunt demnitari, ace∫ti oameni sunt ori ter˛i, ori rude, ori persoane interpuse care au fost folosi˛i nu numai Ón fraude deosebite Ón privin˛a privatiz„rii, dar au fost folosi˛i Ón acea sp„lare de bani care se mai practic„ Ón Rom‚nia, zi de zi.

Ce face statul ∫i Guvernul Rom‚niei Ón leg„tur„ cu aceste averi uria∫e?

Sigur c„ asist„ la diferite topuri de oameni superboga˛i, dintre care, sigur, o mare parte sunt averi

corecte, dar o mare parte dintre ele sunt totalmente incorect ob˛inute.

Eu nu spun aici c„ aceast„ lege este perfect„, este perfectibil„, eu vorbesc de un principiu, ∫i anume c„ lupta Ómpotriva corup˛iei nu trebuie dus„ numai Ómpotriva demnitarilor, nu trebuie dus„ exclusiv, a∫a cum spune aici Guvernul, avem Legea nr. 115/1996, Ón rest nu ne mai intereseaz„ persoana celor care, Ónc„ o dat„ spun, sfideaz„ ast„zi pe omul cinstit, chiar ∫i pe omul politic...

Stimate coleg, nu suntem la declara˛i politice. Legat de proiectul de lege, ce propune˛i? Nu vede˛i c„ este o treab„ care nu este la locul ei?

A nu ∫tiu c‚ta oar„...

Referi˛i-v„ la lege, v„ rog!

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Dac„ nu m„ l„sa˛i s„ concluzionez....

P„i, dac„ v„ referi˛i la altceva, ˛ine˛i o prelegere aici...

## Domnule pre∫edinte,

Rezolva˛i dumneavoastr„ problema corup˛iei Ón Rom‚nia, pentru c„ sunte˛i atot∫tiutor. Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult. Deocamdat„ asta am f„cut. V-am invitat s„ v„ referi˛i la lege, nu ce face Guvernul. Aici este vorba de o ini˛iativ„ legislativ„.

Pe care Guvernul o trimite la plimbare...

Nu o trimite...

P„i cum nu o trimite? Ce spune aici?

Stimate coleg, Ónc„ o dat„. Am preten˛ia, ∫i v„ respect, dar am preten˛ia c„ sunte˛i un mare jurist. Dac„ v„ uita˛i la avizul Consiliului Legislativ, sunt patru articole de Constitu˛ie care se Óncalc„, dac„ voia˛i s„ citi˛i ∫i nu s„ facem aici politic„...

Œn al treilea r‚nd, nu se refer„ la averile... sunt exclu∫i demnitarii, mini∫trii, se refer„ numai la personale fizice altele dec‚t demnitarii, mini∫trii, ∫i aici sunt ni∫te lucruri...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/7.X.2004 Dar nu vre˛i s„ le interpreta˛i juridic. L„sa˛i-o Óncolo de treab„, chiar a∫a? Au ni∫te limite ∫i ele toate!

V„ rog, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt?

Domnul senator Mihail Lupoi, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Mihail Lupoi:**

Domnule pre∫edinte, Mul˛umesc.

Mi se pare cel pu˛in straniu, acum c„ tot vorbim de campania electoral„, c„ am r„mas at‚˛ia Ón sal„ la o lege de o asemenea importan˛„.

Legea este necesar„, este clar c„ argumenta˛ia Guvernului e c„ mai exist„ ∫i alte legi, dar c„ realitatea ne contrazice. Este foarte clar c„ se utilizeaz„ tot felul de metode de cei care dob‚ndesc bunuri pe c„i ilicite pentru a le masca. Simpla declara˛ie a averilor nu este suficient„ ∫i, chiar dac„ Ón Constitu˛ie se pleac„ de la prezum˛ia de dob‚ndire licit„ a averilor, cunoa∫tem nenum„rate cazuri, at‚t din pres„, c‚t ∫i din practica judiciar„ f„cut„ public„ de c„tre mas-media, Ón care s-au acumulat averi fabuloase, ∫i, dac„-mi aduc aminte bine, chiar unul dintre…, s„ nu-i spun numele, s„ nu spune˛i c„ am ceva cu el pentru c„ o s„ candideze Ón acela∫i jude˛ cu mine, personaj de seam„ dintr-un anumit partid, care nu a fost Ón stare s„-∫i justifice banii din conturi...

Iat„, deci, c„ o asemenea lege este mai mult dec‚t necesar„, ∫i eu nu spun c„ propunerea legislativ„ este perfect„, dar putea fi prin dezbateri generale Ómbun„t„˛it„.

De aceea, p„rerea mea este c„ nu este cazul c„ o respingem p‚n„ c‚nd...

Asta o decidem prin vot, stimate coleg.

BineÓn˛eles, am spus c„ asta este p„rerea mea.

Care o fi p„rerea Senatului, o s„ vedem, dar atrag aten˛ia c„ o asemenea lege este cu at‚t mai necesar„, cu c‚t probabil c„ Ón raportul de ˛ar„ vom fi critica˛i ∫i pentru anumite aspecte de corup˛ie, ∫i atunci trebuie s„ o trat„m cu mai mult„ aten˛ie dec‚t pe cea cu asocia˛iile de pensionari.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc, stima˛i colegi. O s„

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ ascult„m, domnule secretar de stat.

**Domnul Teodor Bobi∫** _— secretar de stat Ón Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am impresia totu∫i c„ nu s-a Ón˛eles motivul pentru care Guvernul a dat punct negativ acestei ini˛iative legislative.

Guvernul a dat punct negativ acestei ini˛iative legislative, pe de-o parte, pentru argumentele pe care le-a expus aici ∫i domnul pre∫edinte, pentru c„ se Óncalc„ un principiu foarte important, cel Ónscris Ón art. 44 din Constitu˛ie, potrivit c„ruia îCaracterul licit al dob‚ndirii averii se prezum„“. Or, ini˛iativa legislativ„ nu ˛ine seama de acest principiu, ci, dimpotriv„, Ól oblig„ pe cel chemat Ón fa˛a organului s„ Ó∫i justifice averea, dar, pe de alt„ parte, se pierde din vedere c„ Legea nr. 115/1996 este o lege special„, care se justific„ prin aceea c„ persoana care d„ declara˛ia o d„ pe proprie r„spundere, organele chemate s„ verifice acea declara˛ie pot s„ trag„ persoana la r„spundere pe baza declara˛iei lor, pe c‚nd celelalte persoane fizice la care ar urma s„ se extind„ aceast„ reglementare sunt supuse controlului averilor pe calea Codului fiscal, prin procedurile de drept comun, Deci nu putem ca s„ accept„m extinderea unor reguli de la o lege special„ la o categorie de persoane care se supune altor reglement„ri, cel din Codul fiscal ∫i procedurile prev„zute Ón Codul fiscal. Dac„, Óntr-adev„r, controlul averilor la aceast„ categorie de persoane nu func˛ioneaz„ normal, atunci ini˛iativa legislativ„ trebuia s„ vin„ ∫i s„ Ómbun„t„˛easc„ procedurile de drept comun. Pentru c„ nu putem s„ includem Ón categoria unor persoane care sunt supuse principiului transparen˛ei Ón dob‚ndirea averilor toate persoanele fizice din Rom‚nia. V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, de la microfonul Senatului...

Nu vi s-a pomenit numele.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 129/7.X.2004

Procedur„!

Procedur„? V„ rog, v„ ascult„m.

## Domnule pre∫edinte,

La microfonul Senatului nu poate vorbi oricine. E vorba de calitatea pe care o are persoana respectiv„ Ón momentul Ón care cere cuv‚ntul. Sigur, dumneavoastr„ nu l-a˛i Óntrerupt... dar, dup„ c‚te ∫tiu eu, de la acel microfon vorbesc mini∫trii ∫i secretarii de stat.

V„ mul˛umesc.

Nu numai. S„ nu crede˛i c„ numai mini∫tri ∫i secretari de stat sunt mai... Atunci c‚nd avem nevoie de argumente ∫i justific„ri poate s„ vorbeasc„ ∫i un muritor mai mic, a∫a.

Liste pentru toat„ lumea.

Propunerea legislativ„ pentru restituirea sumei depuse prin unit„˛ile CEC pentru achizi˛ionarea de autoturisme Dacia.

V„ rog, domnule secretar Emilian Prichici s„ prezenta˛i raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Pentru un Óntreg set de argumente expus pe larg Ón cuprinsul raportului care a fost difuzat la casete, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a apreciat c„ prezenta propunere legislativ„ nu poate fi primit„ ca atare, astfel Ónc‚t a hot„r‚t s„ Óntocmeasc„ raport de respingere, fiind Ón acest sens de acord cu avizul negativ al Consiliului Legislativ ∫i cu avizul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Nu mai am calitatea de secretar de stat?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ rog foarte mult.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Dezbateri generale. dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt?

Œnchei ∫edin˛a. V„ mul˛umesc foarte mult pentru prezen˛„. V„ rog s„ lua˛i din casete rapoartele ∫i materialele pentru s„pt„m‚na viitoare.

V„ doresc un week-end bun, prezen˛„ Ón circumscrip˛iile electorale.

## **Din sal„:**

List„!

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 129/7.X.2004 con˛ine 24 de pagini.**

Pre˛ul 45.600 lei