Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·12 februarie 2004
Senatul · MO 2/2004 · 2004-02-12
Alocu˛iuunea domnului Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului, cu ocazia primei sesiuni ordinare din anul
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Probleme organizatorice: — demisia domnului senator Liviu-Doru Bindea din Partidul Social Democrat; — demisia domnului senator Aurel Pan„ din Partidul Democrat
Alegerea Biroului permanent al Senatului
Constituirea comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 117/2003 privind preluarea activit„˛ii jurisdic˛ionale ∫i a personalului Cur˛ii de Conturi de c„tre instan˛ele judec„tore∫ti
· other · adoptat
· procedural
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
111 de discursuri
## **Domnul Liviu-Doru Bindea:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Fiind prima Ónt‚lnire cu majoritatea dintre dumneavoastr„, permite˛i-mi de la aceast„ tribun„ s„ v„ spun Ón primul r‚nd îLa mul˛i ani!“ ∫i un an nou bun, plin de succese, at‚t dumneavoastr„, c‚t ∫i celor care v„ sunt apropia˛i.
Permite˛i-mi s„ v„ prezint scopul interven˛iei mele, ∫i anume acela de a v„ anun˛a c„ Ón data de 24 ianuarie 2004 am hot„r‚t s„ Ómi dau demisia din Partidul Social Democrat. Œn consecin˛„, de la acea dat„, am devenit senator independent. Œn continuare, Ómi voi desf„∫ura activitatea politic„ Ón cadrul Partidului Rom‚nia Mare.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Da, mul˛umesc. Domnul senator Pan„ Aurel.
## **Domnul Aurel Pan„:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn leg„tur„ cu faptul c„ Óncep‚nd cu data de 30 ianuarie acest an nu mai sunt membru al Partidului Democrat, devenind membru al Partidului Rom‚nia Mare, v„ rog s„ lua˛i act de demisia mea din Grupul parlamentar al Partidului Democrat.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ mul˛umesc din suflet ∫i foarte sincer acelui partid democrat care m-a propulsat Ón func˛ii de Ónalt„ demnitate public„ — ministru, respectiv senator — ∫i, totodat„, s„ mul˛umesc Partidului Rom‚nia Mare c„ Ómi ofer„ prilejul s„ r„m‚n eu Ónsumi, cu atitudinea mea politic„ de p‚n„ acum.
Desigur c„ Óntrebarea pe care o pune˛i dumneavoastr„ este ∫i o Óntrebare a mea, care r„m‚ne retoric„: dac„ p‚n„ Ón acest moment am fost considerat un politician cu alur„, s„ zic, de tip european, din acest moment, c‚nd sunt membru al Partidului Rom‚nia Mare, sunt oare extremist?
V„ mul˛umesc. ( _Aplauze_ .)
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
_**:**_
V„ rog s„-mi permite˛i o remarc„: sezonul de transfer„ri e deschis.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi, mai exist„ vreo interven˛ie legat„ de aceast„ problem„? Nu.
Nu o replic„...
Stima˛i colegi, trecem la punctul urm„tor: alegerea Biroului permanent al Senatului, Ón conformitate cu prevederile art. 26 din regulamentul nostru de organizare ∫i func˛ionare.
Nu trebuie s„ mai insist, dup„ cum ∫ti˛i, la Ónceputul fiec„rei sesiuni se realeg vicepre∫edin˛ii, secretarii ∫i chestorii.
Legat de num„rul de locuri Ón Biroul, permanent ˛in s„ v„ anun˛, stima˛i colegi, c„ nu sunt modific„ri fa˛„ de sesiunea anterioar„, Ón sensul c„ Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat are Ón continuare 4 locuri Ón Biroul permanent: dou„ de vicepre∫edin˛i, un loc de secretar ∫i unul de chestor.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare are 3 locuri Ón Biroul permanent: unul de vicepre∫edinte, unul de secretar ∫i un loc de chestor.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat are un post de vicepre∫edinte Ón Biroul permanent.
Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia are un post de secretar.
Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, de asemenea, un loc de secretar Ón Biroul permanent.
Rog liderii de grup s„ face˛i aceste propuneri. De asemenea, fiind la microfon, s„ ne informa˛i dac„ sunt modific„ri Ón ceea ce prive∫te conducerea grupului — pre∫edinte ∫i vicepre∫edin˛i.
Domnul Ion Solcanu, pre∫edintele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Ion Solcanu
#13400## Stima˛i colegi,
Structura de conducere a Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat este urm„toarea: vicelideri domnul Victor Apostolache ∫i doamna Maria-Antoaneta Dobrescu, lider cel care v„ vorbe∫te.
Œn urma deciziei grupului nostru, propunerile pentru membrii Biroului permanent al Senatului sunt urm„toarele: — pentru func˛ia de vicepre∫edinte, domnii senatori Doru Ioan T„r„cil„ ∫i Dan-Mircea Popescu;
— pentru func˛ia de secretar, domnul senator Ion Predescu;
— pentru func˛ia de chestor, domnul senator Sorin Adrian Vornicu.
Mul˛umesc foarte mult.
Domnule pre∫edinte, Corneliu Vadim Tudor, v„ ascult„m.
## Domnule pre∫edinte, Onora˛i colegi.
A∫a cum am spus ∫i la deschiderea precedentelor sesiuni, echipa c‚∫tig„toare nu se schimb„. R„m‚nem Ón aceea∫i formul„ a reprezentan˛ilor no∫tri Ón Biroul permanent al Senatului, ∫i anume propunem pe mai departe Ón func˛ia de vicepre∫edinte al Senatului pe domnul profesor universitar Gheorghe Buzatu, Ón func˛ia de secretar al Senatului, pe domnul profesor universitar
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 2/12.II.2004 Mihai Ungheanu, ∫i Ón func˛ia de chestor al Senatului, pe domnul colonel Ón rezerv„ Dumitru Badea.
Œn privin˛a componen˛ei conducerii grupului nostru parlamentar r„m‚ne, de asemenea, neschimbat„. Eu voi r„m‚ne, prin bun„voin˛a ∫i generozitatea colegilor mei, liderul grupului, iar vicepre∫edin˛i vor fi domnii senatori Mihail Lupoi ∫i Dumitru Badea.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal?
Scuza˛i, nu am v„zut c„ v-a˛i ridicat. V„ dau cuv‚ntul imediat, doamna senator Maria Petre.
Pentru func˛ia ce o de˛inem de secretar al Senatului, domnul Paul P„curaru.
Pentru func˛ia de lider de grup, domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
Vicelideri, doamna senator Norica Nicolai ∫i domnul senator Gheorghe Flutur.
Secretar, domnul senator Corin Penciuc.
V„ mul˛umesc.
Doamna senator Maria Petre, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat. V„ ascult„m.
## **Doamna Maria Petre:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Grupul parlamentar al Partidului Democrat din Senatul Rom‚niei, Ón ∫edin˛a de ast„zi, a decis urm„toarele:
Structura de conducere a grupului este format„ din subsemnata, Ón calitate de lider al grupului, domnul senator Iuliu P„curariu, Ón calitate de vicepre∫edinte, ∫i domnul senator Ion Vela, desemnat pentru func˛ia de secretar al grupului parlamentar.
Pentru func˛ia de vicepre∫edinte al Biroului permanent al Senatului, grupul parlamentar al Partidului Democrat l-a desemnat pe domnul senator Radu Vasile.
V„ mul˛umesc.
num„rul de locuri Ón comisii, pe grupuri parlamentare, nu exist„ schimb„ri fa˛„ de sesiunea anterioar„. Totu∫i, dac„ vor exista unele modific„ri pe care grupurile parlamentare le vor face, v„ rog s„ le anun˛a˛i joi, pentru a le aduce la cuno∫tin˛a colegilor Ón plenul Senatului.
Aceste propuneri au fost consemnate.
V„ rog s„ preg„ti˛i buletinele de vot, s„ le ∫tampila˛i. A∫a cum proced„m de fiecare dat„, trecem la constituirea comisiei de num„rare a voturilor, format„ din 5 senatori.
Grupul social democrat, o propunere.
Ion Solcanu
#16814Domnule pre∫edinte,
Œn primul r‚nd, doresc s„ fac o completare — secretarul grupului nostru este domnul profesor Dinu Marin.
Pentru comisia de num„rare a voturilor, pentru continuitate, Ól propunem pe domnul senator Florin Hri˛cu.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc. Grupul Rom‚nia Mare?
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Grupul Rom‚nia Mare propune pe domnul senator Vasile Horga.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc. Grupul democrat, o propunere.
## **Doamna Maria Petre**
**:**
Domnul Iuliu P„curariu.
Domnul senator Iuliu P„curariu. Grupul na˛ional liberal?!
Domnul senator Dan Avram.
## U.D.M.R.?!
V„ mul˛umesc.
Grupul U.D.M.R., domnul senator Verestóy Attila.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, Ón urma ∫edin˛ei de ast„zi, a decis, prin vot secret, c„, Ón continuare, propunem pe domnul senator Puskás Valentin-Zoltán pentru func˛ia de secretar al Senatului.
Conducerea grupului a r„mas aceea∫i — subsemnatul, lider, domnul senator Szabó Károly-Ferenc, vicepre∫edinte, ∫i domnul senator Kereskényi, secretar al grupului. Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi,
Œnainte de a continua procedura, doresc s„ v„ anun˛ c„ nici Ón ceea ce prive∫te componen˛a comisiilor ∫i
**Domnul Verestóy Attila**
**:**
Domnul senator Németh Csaba.
Œi rog pe cei 5 colegi care fac parte din comisia pentru num„rarea voturilor s„ fie preg„ti˛i.
Stima˛i colegi,
Buletinele de vot vor fi Ómp„r˛ite de domnii secretari Mihai Ungheanu ∫i Ion Predescu.
Pentru a nu gre∫i, v„ reamintesc procedura de vot. Propunerile sunt fixe. Œn aceste condi˛ii, ve˛i primi cele trei buletine — vicepre∫edin˛i, secretari ∫i chestori. Dac„ l„sa˛i buletinul neatins, Ónseamn„ c„ sunte˛i de acord cu toate propunerile pentru membrii Biroului permanent. Dac„ dori˛i s„ t„ia˛i pe cineva, atunci se taie cu pixul numele ∫i prenumele persoanei respective. Numai Ón aceast„ situa˛ie buletinul este valabil. De asemenea, v„ rog s„ verifica˛i ca buletinul s„ fie ∫tampilat.
Lu„m o pauz„ de c‚teva minute pentru a fi ∫tampilate buletinele.
PAUZ√
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 2/12.II.2004 DUP√ PAUZ√
Domnul secretar Mihai Ungheanu va citi lista.
Domnilor colegi,
Œncep citirea listei senatorilor pentru a distribui buletinele de vot:
Acatrinei Gheorghe absent Alexa Constantin prezent Alexandru Ionel prezent Apostolache Victor prezent Athanasiu Alexandru prezent Avram Dan prezent Badea Dumitru prezent Balcan Viorel prezent B„dulescu Doru-Laurian absent B„lan Angela Mihaela prezent„ B„l„l„u Constantin prezent Bela∫cu Aron prezent Belu Ioan absent Bichine˛ Corneliu prezent Bindea Liviu-Doru prezent BÓciu Constantin prezent Br„di∫teanu ™erban Alexandru absent Bucur Dionisie prezent Bunduc Gheorghe prezent Buzatu Gheorghe prezent C‚rciumaru Ion prezent Ciocan Maria prezent„ Cioc‚rlie Alin Teodor prezent Codreanu Dumitru prezent Constantinescu Eugen Marius prezent Cozm‚nc„ Octav prezent Cr„ciun Avram prezent Cristolovean Ioan prezent Dina Carol prezent Dinescu Valentin prezent Dinu Marin prezent Dobrescu Maria Antoaneta prezent„ Dumitrescu Viorel prezent Du˛„ Vasile prezent Eckstein-Kovács Péter prezent Fabini Hermann Armeniu prezent F„ni˛„ Tri˛„ prezent Feldman Radu Alexandru prezent Filipa∫ Avram prezent Filipescu Cornel prezent Florescu Eugeniu Constantin prezent Flutur Gheorghe prezent Frunda György prezent G„ucan Constantin prezent Gogoi Ion prezent Guga Ioan prezent Hanganu Romeo Octavian prezent H‚r∫u Ion prezent Hoha Gheorghe prezent Honcescu Ion prezent Horga Vasile prezent Hri˛cu Florin prezent Ila∫cu Ilie prezent Iliescu Ion prezent Ionescu-Quintus Mircea prezent Iorga Nicolae Marian prezent Iorgovan Antonie prezent Iustian Mircea Teodor prezent Kereskényi Alexandru prezent
Leca Aureliu prezent Lupoi Mihail prezent Maghiar Teodor prezent Marcu Ion absent Marinescu Simona absent„ Markó Béla prezent Matei Vintil„ prezent Matei Viorel prezent M„rgineanu ™tefan Gheorghe prezent Mihordea Mircea absent Mocanu Vasile prezent Munteanu Tudor-Marius prezent Nedelcu Mircea prezent Németh Csaba prezent Nicolaescu Ioan prezent Nicolaescu Sergiu prezent Nicolai Norica absent„ Nicolescu Constantin prezent Novolan Traian prezent Onaca Dorel-Constantin prezent Oprescu Sorin Mircea absent Opri∫ Octavian prezent Otiman P„un-Ion prezent Paleologu Alexandru absent Pan„ Aurel prezent Pan„ Viorel Marian prezent Pa∫tiu Ioan prezent P„curariu Iuliu prezent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent P„tru Nicolae prezent P„unescu Adrian prezent Penciuc Corin prezent Pete ™tefan prezent Petre Maria prezent„ Petrescu Ilie prezent Pl„tic„-Vidovici Ilie prezent Pop Dumitru Petru prezent Pop de Popa Ioan prezent Popa Nicolae-Vlad prezent Popescu Dan-Mircea prezent Popescu Lauren˛iu-Mircea prezent Predescu Ion prezent Prichici Emilian prezent Pricop Mihai-Radu prezent Pris„caru Ghiorghi absent Pruteanu George Mihail prezent Pujina Nelu prezent Puskás Valentin-Zoltán prezent Radu Constantin prezent Rah„u Dan Nicolae prezent Rebreanu Nora Cecilia prezent„ Rece Traian prezent Roibu Aristide prezent Roman Petre prezent Rus Ioan Aurel absent S‚rbulescu Ion prezent Seche Ion prezent Sere∫ Déne∫ prezent Sin Niculae prezent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Sporea Elena prezent„ St„noiu Rodica Mihaela absent„ Stoica Fevronia prezent„ Szabó Károly-Ferenc prezent ™elaru Rodica prezent„ ™tefan Viorel prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, lu„m o pauz„ de 20 de minute!
## DUP√ PAUZ√
Œl rog pe domnul senator Hri˛cu Florin s„ prezinte procesele verbale cu rezultatele alegerilor.
## **Domnul Florin Hri˛cu:**
## îProces-verbal
referitor la rezultatul votului privind alegerea vicepre∫edin˛ilor Senatului
Proced‚ndu-se la num„rarea voturilor din primul tur de scrutin cu privire la alegerea vicepre∫edin˛ilor, s-au constatat urm„toarele: num„rul total al senatorilor, 140; num„rul total al votan˛ilor, 128; voturi valabil exprimate, 128.
Domnul Popescu Dan-Mircea, reprezentant al Grupului parlamentar P.S.D., are 128 de voturi pentru.
Domnul T„r„cil„ Doru Ioan, de la acela∫i partid, are 128 de voturi pentru.
Domnul Buzatu Gheorghe, reprezentant al Grupului parlamentar al P.R.M., are 125 de voturi pentru ∫i 3 voturi Ómpotriv„.
De asemenea, domnul Radu Vasile, care reprezint„ Partidul Democrat, are 127 voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„.
Ca urmare a faptului c„ au Óntrunit la primul tur de scrutin votul majorit„˛ii senatorilor, sunt declara˛i ale∫i ca vicepre∫edin˛i ai Senatului, Ón conformitate cu art. 26, 27 ∫i 28 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, domnii senatori: Popescu Dan-Mircea, T„r„cil„ Doru Ioan, Buzatu Gheorghe ∫i Radu Vasile.
Œncheiat ast„zi, 2 februarie 2004.“
îProces-verbal
referitor la rezultatul votului privind alegerea secretarilor Senatului
Proced‚ndu-se la num„rarea voturilor din primul tur de scrutin cu privire la alegerea secretarilor Senatului s-au constatat urm„toarele: num„rul total al senatorilor, 40; num„rul total al votan˛ilor, 128; voturi valabil exprimate, 128.
Domnul Predescu Ion, membru P.S.D. ob˛ine voturi pentru, 125, voturi Ómpotriv„, 3; domnul Ungheanu Mihai, membru P.R.M., ob˛ine voturi pentru, 126, voturi Ómpotriv„, 2; domnul Puskás Valentin-Zoltán, membru U.D.M.R: ob˛ine voturi pentru, 117, ∫i voturi Ómpotriv„, 11.
Domnul P„curaru Paul, membru P.N.L. ob˛ine voturi pentru, 125, ∫i voturi Ómpotriv„, 3.
Ca urmare a faptului c„ au Óntrunit la primul tur de scrutin votul majorit„˛ii senatorilor, sunt declara˛i ale∫i ca secretari ai Senatului, Ón conformitate cu art. 26, 27 ∫i 28 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, domnii senatori: Predescu Ion, Ungheanu Mihai, Puskás Valentin-Zoltán ∫i P„curaru Paul.
Œncheiat ast„zi, 2 februarie 2004.“
Proces-verbal
referitor la rezultatul votului privind alegerea chestorilor Senatului
Proced‚ndu-se la num„rarea voturilor din primul tur de scrutin cu privire la alegerea chestorilor Senatului, s-au constatat urm„toarele: num„rul total al senatorilor, 140, num„rul total al votan˛ilor, 128, voturi valabil exprimate, 128.
Domnul Vornicu Sorin Adrian, membru P.S.D., are 114 voturi pentru ∫i 14 voturi Ómpotriv„.
Domnul Badea Dumitru, membru P.R.M., are 126 de voturi pentru ∫i dou„ voturi Ómpotriv„.
Ca urmare a faptului c„ au Óntrunit la primul tur de scrutin votul majorit„˛ii senatorilor, sunt declara˛i ale∫i chestori ai Senatului, Ón conformitate cu art. 26, 27 ∫i 28 din Regulamentul Senatului, republicat, ∫i cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, domnii senatori: Vornicu Sorin Adrian ∫i Badea Dumitru.
## Mul˛umim.
Stima˛i colegi, cred c„ sunt Ón asentimentul dumneavoastr„ s„-i felicit„m pe colegii no∫tri, care de ast„zi fac parte din Biroul permanent, s„ le dorim succes Ón activitate ∫i, bineÓn˛eles, succes Ón general, nu numai Ón activitatea pe care o au Ón func˛ia din Biroul permanent, ci ∫i Ón cea de senator ∫i ca oameni de partid.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ anun˛ c„ lu„m o pauz„ de 10 minute.
Rog Biroul permanent nou ales s„ pofteasc„ aici, Ón sal„, pentru a discuta programul pe aceast„ s„pt„m‚n„. Deci 10 minute, stima˛i colegi.
A avut loc prima ∫edin˛„ a Biroului permanent. Œntruc‚t s-a lucrat s„pt„m‚na trecut„ ∫i sunt vreo 7—8 rapoarte, care acum se finalizeaz„ ∫i se vor semna, se vor introduce Ón casetele dumneavoastr„.
Constituim rapid ni∫te comisii de mediere.
La proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 117/2003 privind preluarea activit„˛ii jurisdic˛ionale ∫i a personalului Cur˛ii de Conturi de c„tre instan˛ele judec„tore∫ti.
Grupul social democrat, 3 propuneri.
Doamna Dobrescu, 3 propuneri, v„ rog, de la Comisia juridic„.
Domnii senatori Predescu Ion, Opri∫ Octavian ∫i Antonie Iorgovan.
Grupul parlamentar Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 2/12.II.2004
Domnii senatori Dumitru Petru Pop ∫i Aron Bela∫cu.
Mul˛umesc foarte mult. Grupul na˛ional liberal, o propunere.
Nicolae-Vlad Popa.
V„ mul˛umesc. Grupul U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.
V„ mul˛umesc.
Sunt obiec˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota˛i comisia de mediere.
Comisia de mediere a fost aprobat„ cu 81 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere.
La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 90/2003 pentru modificarea Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al Rom‚niei ∫i a art. 16 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice. Grupul social democrat, 3 propuneri.
Domnii senatori Novolan Traian, Dinu Marin ∫i Seche Ion.
V„ mul˛umesc. Grupul parlamentar Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Domnii senatori Zl„vog Gheorghe ∫i Ionel Alexandru.
V„ mul˛umesc. Grupul parlamentar al P.D., o propunere.
Domnul senator Iuliu P„curariu.
Grupul U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Seres Dénes.
V„ mul˛umesc.
Sunt observa˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota˛i constituirea comisiei de mediere.
Comisia de mediere a fost aprobat„ cu 77 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 89/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 360/2003 privind Statutul poli˛istului.
Grupul social democrat, 3 propuneri.
Domnii senatori Sergiu Nicolaescu, Munteanu Marius ∫i Vornicu Sorin Adrian.
Mul˛umesc foarte mult.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Domnii senatori Ioan Pa∫tiu ∫i ™tefan M„rgineanu.
V„ mul˛umesc. Grupul democrat, o propunere.
Domnul senator Radu Vasile.
V„ mul˛umesc. Grupul na˛ional liberal, o propunere.
Doamna senator Norica Nicolai.
## V„ mul˛umesc.
Sunt obiec˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota˛i constituirea acestei comisii.
Comisia de mediere a fost votat„ cu 78 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.
Proiectul de Lege pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.
Grupul social democrat, 3 propuneri.
Domnii senatori ™elaru Rodica, Bucur Dionisie ∫i Alin Theodor Cioc‚rlie.
## V„ mul˛umesc.
Grupul parlamentar Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Domnii senatori Mircea Mihordea ∫i Corneliu Bichine˛.
Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, o propunere.
Domnul senator Paul P„curaru.
U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Németh Csaba.
## V„ mul˛umesc.
Obiec˛ii sunt? Nu sunt? V„ rog s„ vota˛i constituirea comisiei de mediere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 2/12.II.2004 Comisia de mediere a fost aprobat„ cu 86 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere.
La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2003 pentru desfiin˛area Ónchisorii contraven˛ionale.
Grupul social democrat, 4 propuneri.
Domnii senatori Ion Predescu, Antonie Iorgovan, Opri∫ Octavian ∫i Prichici Emilian.
V„ mul˛umesc. Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, o propunere.
Domnul senator Viorel Dumitrescu.
V„ mul˛umesc. Grupul democrat, o propunere.
Domnul senator Petre Roman.
V„ mul˛umesc. U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.
Sunt observa˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota˛i. Comisia de mediere a fost aprobat„ cu 89 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2003 pentru modificarea Legii Ónv„˛„m‚ntului.
Grupul social democrat, 3 propuneri.
Œi propunem pe domnii senatori: Nicolaescu Ioan, Filipescu Cornel, Hoha Gheorghe.
V„ mul˛umesc. Grupul Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Domnii senatori Mihai Ungheanu ∫i Gheorghe Bunduc.
Grupul democrat, o propunere.
Ioan Vela.
Grupul na˛ional liberal, o propunere.
Domnul senator P„un-Ion Otiman.
Sunt observa˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota˛i.
Cu 92 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, s-a aprobat.
Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area comunei Be∫tepe prin reorganizarea comunei Mahmudia, jude˛ul Tulcea. Grupul social democrat, 3 propuneri.
Œi propunem pe domnii senatori: Hri˛cu Florin, Sin Nicolae ∫i Pricop Mihai-Radu.
V„ mul˛umesc. Grupul Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Domnii senatori: Ionel Alexandru ∫i Gheorghe Bunduc.
Grupul na˛ional liberal, o propunere.
Domnul Hermann Fabini.
U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Seres Déne∫.
Sunt observa˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota˛i aceast„ comisie de mediere.
Cu 89 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost aprobat„.
Trecem la urm„torul punct de pe ordinea de zi, declara˛ii politice.
Din partea Grupului social democrat dau cuv‚ntul doamnei senator Elena Sporea.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi, nu a∫ fi f„cut aceast„ declara˛ie politic„ dac„ Ón emisiunea Antenei 1 nu s-ar fi f„cut referire la Legea Ómbun„t„˛irilor funciare, care, Ón declara˛iile Domniilor lor, a sta˛ionat Ón Senat, este Ómpotriva principiilor Uniunii Europene, ∫i Rom‚nia ar pierde 80 milioane dolari, ceea ce este total fals.
Am s„ v„ fac un mic istoric ∫i am s„ v„ ar„t c„ aceast„ emisiune de ∫tiri a fost o total„ dezinformare.
Domeniul Ómbun„t„˛irilor funciare este reglementat de Legea nr. 84/1996, care are un Regulament de aplicare prin Hot‚r‚rea Guvernului nr. 611/1997, modificat de Ordonan˛a Guvernului nr. 23/2000 privind reorganizarea Regiei Autonome a Œmbun„t„˛irilor Funciare, ∫i s-a Ónfiin˛at Societatea Na˛ional„ îŒmbun„t„˛iri Funciare“, care a fost aprobat„ prin Legea nr. 440/2001.
Potrivit acestui cadru legislativ, r„spunderea Ón domeniu revine statului, prin Ministerul Agriculturii, Apelor, P„durilor ∫i Mediului, ∫i Societ„˛ii Na˛ionale îŒmbun„t„˛iri Funciare“ S.A.
Schimbarea structurii de proprietate asupra terenurilor prin efectul legilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate privat„ a impus necesitatea implic„rii proprietarilor de teren Ón activit„˛ile proprii sectorului de Ómbun„t„˛iri funciare.
Prin Legea Ómbun„t„˛irilor funciare s-a dat dreptul de constituire a asocia˛iilor de Ómbun„t„˛iri funciare, iar,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 2/12.II.2004 ulterior, prin Ordonan˛a Guvernului nr. 147/1999 au luat fiin˛„ asocia˛iile utilizatorilor de ap„ pentru irigat, aprobat„ ∫i modificat„ prin Legea nr. 573/2001.
Guvernul Rom‚niei a considerat necesar s„ elaboreze un proiect de lege care s„ cuprind„ toate aceste reglement„ri legislative, ∫i anume proiectul de Lege privind Ómbun„t„˛irile funciare, Ónregistrat la Senat cu nr. 488/2003, care este Ón concordan˛„ cu practica legislativ„ a statelor membre ale Uniunii Europene ∫i cu unele acte normative ale acesteia, precum Directiva Parlamentului ∫i Consiliului Europei nr. 2000/1960 privind stabilirea unui cadru de ac˛iune comunitar Ón domeniul politicii apei, Óndrum„rile Comunitare 2000/C2802 privind ajutorul de stat Ón sectorul agricol, Directiva Consiliului Europei nr. 92/50 privind coordonarea procedurilor privind acordarea contractelor de servicii publice, Rezolu˛ia 1972/19 a Comitetului Mini∫trilor Europei privind Carta European„ a Solurilor ∫i Conven˛ia privind cooptarea pentru protec˛ia ∫i utilizarea durabil„ a fluviului Dun„rii, semnat„ la Sofia Ón 1994 ∫i ratificat„ de Parlamentul Rom‚niei Ón 1995.
## V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul din partea Grupului Rom‚nia Mare, domnul senator Valentin Dinescu.
Se preg„te∫te doamna senator Maria Petre.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Doresc s„ v„ atrag aten˛ia asupra gradului de periculozitate pe care Ól reprezint„ pentru viitorul Rom‚niei ∫i al Uniunii Europene dou„ dintre jongleriile practicate de colegii no∫tri de la partidul care nu exist„, U.D.M.R., ∫i de la replica sa Ón oglind„, U.C.M.R., aceea cu termenii nonechivalen˛i de ungur ∫i maghiar ∫i aceea cu minoritatea secuiasc„, care ba exist„, ba nu exist„, Ón func˛ie de interesele Domniilor lor, jonglerii ce amintesc de scenariile ale c„ror roade le vedem ast„zi puse Ón practic„ Ón 1990 de c„tre nici g‚nd decedatul KGB, cu pseudoidentit„˛ile g„g„uz„ ∫i nistrean„, pe seama rom‚nilor estici pe care i-am abandonat cu o inexplicabil„ incon∫tien˛„ Ón bra˛ele primitoare ale diversioni∫tilor ru∫i, ucraineni ∫i unguri.
Invoc Ón sprijin art. 6 din proiectul Legii statutului legitima˛iei de maghiar, pe care Gyula Kestely o definea la BBC la 28 mai 2002, ora 8, ora Rom‚niei, drept un soi de îlegitima˛ie etnic„“, articol care precizeaz„ c„ scopul acesteia este îasigurarea apartenen˛ei maghiarilor de dincolo de hotare la na˛iunea ungar„ pentru prop„∫irea lor pe p„m‚ntul natal, precum ∫i pentru asigurarea con∫tiin˛ei lor identitare“.
De unde se poate Ón˛elege c„ ungurii din Ungaria dau unora din afara cet„˛ii numele de maghiar ∫i con∫tiin˛„ identitar„ condi˛ionat de r„m‚nerea pe p„m‚ntul str„in respectiv care devine ∫i el, ca natal, parte a na˛iunii ∫i patriei ungare ∫i o fac numai pentru militan˛i, Ón semn de recunoa∫tere a activit„˛ilor exemplare, deosebite, Ón slujba maghiarimii, Ón sporirea valorilor umane maghiare.
Œntruc‚t nu poate fi vorba de existen˛a a dou„ umanit„˛i, una planetar„ ∫i alta maghiar„, presupunem c„ Óndemnul se refer„ la acel procedeu semnalat de unii observatori de la Simon de Kézai, Ón sec.XIII, la Fabricius, Ón 1940, de fabricare de unguri prin maghiarizare, dovada const‚nd Ón Óns„∫i existen˛a criteriilor complementare care Ó˛i permit s„ te declari maghiar, chiar dac„ e∫ti japonez.
Pornind de la aceast„ lege antieuropean„ care promoveaz„ asimilarea ∫i nu sprijinirea entit„˛ilor etnolingvistice, lege fa˛„ de care, de dragul voturilor, U.D.M.R., partidul nostru stat, s-a f„cut doar c„ reac˛ioneaz„, ∫i Ón spatele diversiunii cu monumentul Hungaria, menit doar s„ ne abat„ aten˛ia Ón ultimul an, s-au putut Ónregistra urm„toarele fapte penale.
Din partea Grupului democrat, are cuv‚ntul doamna senator Maria Petre.
Se preg„te∫te domnul senator Szabó Károly.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
O s„ v„ rog s„-mi permite˛i s„ prezint, de la microfonul Senatului, Declara˛ia de la Bra∫ov a liderilor Partidului Democrat, adoptat„ pe data de 31 ianuarie, zilele trecute.
îLu‚nd Ón considerare c„ de la evenimentele din decembrie 1989 ∫i p‚n„ Ón prezent institu˛iile statului de drept au fost subordonate persoanelor din e∫alonul doi al Partidului Comunist, care nu ∫i-au schimbat mentalitatea totalitar„, iar prin incompeten˛„ ∫i rea-credin˛„ au z„d„rnicit reformarea democratic„ a ˛„rii, c„ o mare parte a rom‚nilor nu mai au Óncredere Ón aceste institu˛ii politice ∫i administrative, transformate Ón instrumente de represiune ∫i Ómbog„˛ire necinstit„, c„ Partidul Social Democrat — partidul-stat — urm„re∫te ca prin blocarea Ónnoirii societ„˛ii rom‚ne∫ti s„ p„streze privilegiile economice ale liderilor ∫i ale clientelei sale, c„ Rom‚nia a fost marginalizat„ pe plan european din cauza imobilismului politic, a corup˛iei ∫i a neprofesionalismului, cauze ale s„r„cirii extreme a popula˛iei, pun‚ndu-se Ón discu˛ie chiar suspendarea negocierilor de aderare la Uniunea European„, liderii Partidului Democrat, reuni˛i la Bra∫ov, decid c„ una dintre ac˛iunile esen˛iale pentru schimbarea climatului social ∫i economic este primenirea clasei politice, prin atragerea Ón partid ∫i promovarea Ón func˛ii de coordonare importante a unor politicieni profesioni∫ti ∫i tineri care s„ se al„ture celor care au confirmat deja Ón politic„.
Ace∫ti noi oameni politici, selecta˛i pe criteriile competen˛ei ∫i ale aptitudinilor politice, vor avea acces la responsabilit„˛i concrete ∫i importante Ón cadrul partidului, pentru a putea participa direct la confruntarea politic„ ∫i la deciziile administrative menite s„ schimbe Ón bine Rom‚nia.
Decizia Partidului Democrat este Ón acord cu dorin˛ele rom‚nilor, care au Ón˛eles c„ nu sunt dec‚t victime ale neprofesionalismului unor reprezentan˛i ai statului totalitar.
Absenteismul, votul negativ, boicotarea vie˛ii civice sunt r„spunsuri concrete ale cet„˛enilor la practicile desuete ale gerontocra˛iei administrative reprezentate ∫i coordonate de majoritatea liderilor P.S.D.
Are cuv‚ntul domnul senator Szabó Károly, din partea U.D.M.R.
Se preg„te∫te domnul senator Adrian P„unescu.
## **Domnul Szabó Károly-Ferenc:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn mai multe r‚nduri, de la acest microfon, am Óncercat s„-mi exprim opiniile Ón leg„tur„ cu func˛ionarea sau, dup„ caz, nefunc˛ionarea a ceea ce numim Óndeob∫te îstatul de drept“.
™i ast„zi o voi face cu referire la o tem„ despre care sper c„ va trezi nu numai interesul Domniilor voastre, dar ∫i interesul celor care transmit mai departe, c„tre public, cele ce se Ónt‚mpl„ aici, dar mai ales interesul ∫i, probabil, dup„ caz, ∫i responsabilitatea celor care sunt viza˛i ca f„c‚nd parte din institu˛iile statului.
Este cunoscut faptul c„ la nivelul jude˛elor func˛ioneaz„ a∫a-numita Comisie jude˛ean„ pentru aplicarea Legii fondului funciar.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 2/12.II.2004 Œn general, dup„ lege, de fapt, aceast„ entitate, Ónglob‚nd mai multe segmente ale societ„˛ii, func˛ioneaz„ pe l‚ng„ prefecturi ∫i chiar reprezentantul prefecturii are un rol deosebit de important, a∫ spune, chiar determinant Ón adoptarea hot„r‚rilor acestui for, Ón leg„tur„ cu punerea Ón aplicare a Legii fondului funciar.
Vreau s„ m„ refer la un caz foarte curios, care dep„∫e∫te, Ón opinia mea, con˛inutul no˛iunii de îanomalie“. Atunci c‚nd comisiile despre care vorbim, prin hot„r‚re, Ón aplicarea Legii fondului funciar, atribuie suprafe˛e Ómp„durite, deci p„duri unor persoane juridice, Ón care amintesc consilii locale, deci comunit„˛ile locale, reprezentate prin consilii locale, prin prim„rii, Óndeob∫te, precum ∫i composesorate, Direc˛ia Silvic„, de Óndat„ ce ia cuno∫tin˛„ de con˛inutul unei atare hot„r‚ri, se gr„be∫te s-o atace Ón justi˛ie. Este stat de drept — nu-i a∫a? — ˛ara asta! Direc˛ia Silvic„ — fac o pauz„ mai lung„, pentru a evita cacofonia —, care este o entitate a statului.
Iat„, foarte interesant, o institu˛ie a statului — este Ón subordinea Guvernului ∫i respectiv a institu˛iilor care compun e∫afodajul acesta pe care Ól numim Executiv — atac„ o hot„r‚re la elaborarea c„reia a luat parte... a∫ spune, chiar a fost validat„ de c„tre o alt„ entitate a Guvernului, a statului, ∫i anume prefectura. Lucrurile ajung la judec„torie, acolo se judec„, de regul„, instan˛ele, atunci c‚nd nu sunt ilegalit„˛i v„dite, resping aceast„ ac˛iune Ón justi˛ie. Iar„∫i un elan foarte patriotic, pe bani publici — nota bene, toate taxele ∫i cheltuielile de judecat„ sunt pl„tite de c„tre onorata Direc˛ie Silvic„ —, Direc˛ia Silvic„ atac„ Ón recurs. D„ de lucru reprezentan˛ilor juridici. De o parte este reprezentantul legal al Direc˛iei Silvice, de alt„ parte, reprezentantul p‚r‚tei, care, de obicei, este acela∫i cu omul prefecturii, care se ocup„, Ón cadrul Departamentului juridic, chiar cu aceste m„suri legale.
Are cuv‚ntul, din partea Grupului social democrat, domnul senator Adrian P„unescu.
Se preg„te∫te domnul Constantin G„ucan.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Ast„zi, voi Óncerca s„ pun Ón relief ceea ce mi se pare a fi obi∫nuin˛a noastr„ cu absurdul, Ón multe planuri, inclusiv Ón planul vie˛ii noastre senatoriale (unde se petrec lucruri care nu ar sta bine statutului de senator, statut care este pus c‚teodat„ Ón condi˛ii de umilin˛„ — despre asta Óns„ voi vorbi cu alt„ ocazie), dar, mai ales, Ón plan mai general, dincolo de primul nostru orizont de cunoa∫tere.
Iat„, Ón lume — mai ales Ón cercurile culturale europene, dar ∫i Ón cele rom‚ne∫ti — are loc o opera˛ie, pe care mult„ vreme nu am ∫tiut s„ mi-o explic, dar pe care cu c‚t pun lucrurile unul l‚ng„ altul ∫i constat c„ ele se Ónseriaz„, ca ∫i c‚nd ar fi buc„˛i ale aceluia∫i monom, cu at‚t Ómi dau seama c„ este vorba cu adev„rat de un proces de golire a memoriei ∫i de ∫tergere a identit„˛ii. Un proces programat.
Suntem Óntr-o pozi˛ie ingrat„, prin tot felul de atacuri la adresa valorilor rom‚ne∫ti, inclusiv la adresa valorilor ∫tiin˛ifice care sunt degradate, care sunt l„sate Ón paragin„ ∫i care pierd premii Nobel, cum e cazul profesorului Gheorghe Benga de la Cluj-Napoca, om de ∫tiin˛„ c„ruia i s-a luat ceea ce descoperise, conform declara˛iilor pre∫edintelui Filialei academice Cluj, profesorul Haiduc, iar toate aceste descoperiri ale profesorului Benga au fost premiate recent cu Nobel, dar nu pe numele lui Benga, ci pe numele unui american.
Fire∫te c„ eu nu am nimic cu americanii, pe care Ói consider beneficiarii unor legi de stat care permit, ba chiar cheam„ imigran˛ii, Ón a∫a fel Ónc‚t ceea ce se Ónt‚mpl„ nedrept la adresa oamenilor de valoare, Ón anumite ˛„ri — din p„cate, multe —, s„ fie reparat prin asumarea de c„tre statul american, de c„tre statele americane, a acelor valori. ™i m„ refer ∫i la oameni de ∫tiin˛„ rom‚ni.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 2/12.II.2004 Dup„ umilin˛a pe care a suportat-o Paulescu, dup„ umilin˛a pe care a suportat-o Odobleja, suntem iar„∫i contemporani cu asemenea acte de umilin˛„ ∫i de Ónstr„inare a valorilor rom‚ne∫ti. Aceast„ Ónstr„inare se va citi p‚n„ Ón ultimul buzunar, se va reflecta, se va resim˛i p‚n„ Ón ultimul buzunar al cet„˛eanului rom‚n anonim, pentru c„ tot ceea ce nu reu∫im s„ punem noi Ón valoare pun al˛ii, de unde trebuie s„ import„m, apoi, pe bani mult mai scumpi, mult mai cuprinz„tori, mai arogan˛i, ceea ce era al nostru.
... Nu am Ón˛eles. Ce dori˛i dumneavoastr„?! M„ rog, nici dreptul de a fi critic cu propriul meu guvern nu-l am? Pentru c„ toate acestea — domnule Radu Vasile, care vorbi˛i Ón sal„ —, toate acestea trec Ón contul partidului de guvern„m‚nt ∫i al Guvernului! ™i Ón contul meu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 2/12.II.2004 Acesta este adev„rul. Oric‚t ar fi Banca Na˛ional„ de independent„, pe vremea c‚nd era P.S.D. la guvernare (se va spune peste ani), s-a luat m„sura de c„tre B.N.R. de a se bloca v‚nzarea Ón rate. M„ rog, sigur, sunt anumite condi˛ii obiective, dar mi se pare c„ este o provocare absolut penibil„ ∫i c„ trebuie s„ se pretind„ guvernatorului B„ncii Na˛ionale s„ vin„ Ón Parlament ∫i s„ explice de ce a f„cut aceste legi aspre.
Tot at‚t de absurd„ este — domnule Radu Vasile, v„d c„, de c‚nd sunte˛i vicepre∫edinte, vorbi˛i mai mult —, tot la fel de absurd„ este ∫i...
uite, o s„ fie vorba ∫i de ceva care v„ e drag, despre editurile care nu mai pot face dona˛ii bibliotecilor, pentru c„, prin Codul fiscal nou, este, de fapt, omor‚t„ produc˛ia de carte, sunt, de fapt, distruse editurile, sunt, de fapt, destinate paraginii bibliotecile.
A ap„rut un nou impozit, ca un adev„rat nou Ralu Filip pentru c„r˛i.
Scutirile de impozit pentru dona˛ii au disp„rut. Ele reprezentau 25% plus 2%. Cine ajut„ o bibliotec„ va pl„ti 25% impozit pe profit. Trebuie sanc˛iuni penale, m„ g‚ndesc eu, dac„ tot s-a pornit pe drumul „sta, pentru carte. Cine umbl„ cu o carte s„ fie pedepsit. Cine t„inuie∫te pe cel ce cite∫te s„ fie pedepsit. M„suri mai aspre! Fermitate mai mare a autorit„˛ilor fa˛„ de infrac˛iunea de a citi. S„ devenim mai grabnic analfabe˛i! E curios c„ nu se trage asupra acestor adev„ra˛i droga˛i, care sunt iubitorii de c„r˛i. Bibliotecile trebuie, ca s„ zic a∫a, s„ fie puse, unde le era ∫i locul, la zid.
Doamnelor ∫i domnilor, exist„ un banc genial pe care l-am aflat mai demult, cu o pisic„ urm„rind un ∫oarece. ™oarecele a intrat Ón gaur„ ∫i, la un moment dat, a auzit un c‚ine ∫i a zis gata ies, pisica ∫i-a g„sit ∫i ea inamicul. ™i a ie∫it ∫i l-a m‚ncat pisica. ™i, Ón timp ce-l m‚nca, pisica zicea: îDomnule, ce bine e s„ mai ∫tie omul ∫i limbi str„ine“. Ea l„trase.
Aceast„ chestiune mi-a venit Ón cap c‚nd m-am v„zut Ón situa˛ia de a constata c„, dac„ noi aprofundam pu˛in mai mult fraza aceea din Declara˛ia mini∫trilor de externe rom‚n ∫i rus privitoare la vinov„˛ia Rom‚niei fa˛„ de alian˛a cu Germania, Ón Al Doilea R„zboi Mondial, constatam un lucru tare ciudat, tare h‚tru, tare nelalocul lui, ∫i anume c„ nu Rom‚nia a fost prietena Germaniei, ci Rusia, Uniunea Sovietic„ a fost prietena de n„dejde a Germaniei.
Cuv‚ntarea lui Molotov, pe care am publicat-o Ón num„rul trecut din îFlac„ra lui Adrian P„unescu“, cuv‚ntare ˛inut„ la 31 octombrie 1939, este perfect relevant„. Molotov atac„ S.U.A., Anglia ∫i Fran˛a ∫i ap„r„ Germania. Am aici citatele, dar Ómi permit s„ nu vi le spun, pentru c„ pute˛i fi curio∫i s„ citi˛i aceast„ cuv‚ntare.
Dac„ noi ∫tiam mai devreme c„, la 31 octombrie 1939, parc„ vr‚nd s„ dea un exemplu ∫i Rom‚niei, Uniunea Sovietic„ ap„ra dreptul Germaniei la rela˛ii cu Rusia, rela˛ii despre care se spune de c„tre Molotov, ministrul de externe sovietic, c„ s-au Ómbun„t„˛it radical. îPactul sovieto-german“, zice Molotov, îde prietenie ∫i de fixare a grani˛elor Óntre U.R.S.S. ∫i Germania, Óncheiat la sf‚r∫itul lui septembrie, a consolidat rela˛iile noastre cu statul german“.
Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare, domnul Constantin G„ucan ∫i se preg„te∫te domnul Aron Bela∫cu.
Cred c„ Ómi va fi dificil dup„ cuv‚ntarea domnului Adrian P„unescu s„ v„ mai impresionez cu ceva, dar voi Óncerca ∫i eu la o alt„ dimensiune.
Œntrebarea care mi-o pun ∫i v-o pun este dac„ mai exist„ la ora asta o autoritate a Guvernului rom‚n?
De la ce pleac„ aceast„ Óntrebare a mea, adresat„ ∫i Guvernului ∫i dumneavoastr„, de la un fapt aparent banal, dar nu este banal, nu este minor, este legat„ de cultur„, este legat„ de p„strarea Bisericii rom‚ne∫ti, a l„ca∫urilor de cultur„ rom‚neasc„ a∫a cum le-am primit de la Ónainta∫ii no∫tri.
Œn urm„ cu trei s„pt„m‚ni, Clubul istoricilor din Rom‚nia, prin 14 profesori ∫i 4 academicieni, a semnat o not„ de protest adresat„ ziarelor, dar ∫i Ministerului Culturii ∫i Cultelor, profesorului R„zvan Theodorescu, Ón care atr„gea aten˛ia c„ Sala de cursuri îNicolae Iorga“, Ónfiin˛at„ la 1908 de marele istoric, a fost profanat„, a fost transformat„ de un am„r‚t de negustor din V„lenii de Munte Ón discotec„ ∫i Ón bar.
Deci iat„ c„ un loc sf‚nt al rom‚nilor, dup„ p„rerea noastr„, era profanat Óntr-un mod ordinar.
Œn urma acestor interven˛ii, profesorul R„zvan Theodorescu, domnul ministru, a r„spuns imediat ziarului îCurierul Na˛ional“, mul˛umindu-i pentru atitudinea civic„.
M-a sunat ∫i pe mine ∫i mi-a spus c„ a f„cut o comisie de anchet„ la Prahova, care va analiza ce s-a Ónt‚mplat la V„lenii de Munte, recunosc‚nd c„, Óntr-adev„r, a∫a cum d‚nsul a protestat cu o scrisoare la Nicolae Ceau∫escu Ón leg„tur„ cu d„r‚marea Bisericii Sf‚nta Vineri, ∫i Domnia sa considera c„ transformarea unei biserici, de fapt, a neamului rom‚nesc, Sala de cursuri îNicolae Iorga“, Ón discotec„ era echivalent„ cu profanarea ∫i cu d„r‚marea Bisericii Sf‚nta Vineri.
Domnia sa m-a sunat ∫i m-a asigurat c„ Ón dou„ s„pt„m‚ni, sala — pentru c„ Prim„ria anun˛ase cu mare tevatur„ — va fi o sal„ multiplex.
M-am dus s„ v„d dac„ este, Óntr-adev„r, o sal„ modern„ de cinematograf, transformat„ din vechea Sal„ îNicolae Iorga“, c‚nd colo, era Óntr-adev„r o discotec„ de un kitsch Óngrozitor ∫i un bar nenorocit.
Ce s-a Ónt‚mplat cu ancheta de la Prahova?
Nici nu au intrat Ón bar, pentru c„ au fost du∫i imediat de acel c‚rciumar la un restaurant, au fost bine trata˛i cu ˛uic„ de V„leni ∫i cu fripturi ∫i au plecat.
V„ mul˛umesc.
Ultima luare de cuv‚nt, din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare, domnul senator Aron Bela∫cu.
## **Domnul Aron Bela∫cu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi, de c‚nd cu uraganul st‚rnit de aplicarea Legii îrestitutio in integrum“ a caselor, p„m‚nturilor ∫i fabricilor na˛ionalizate, au ap„rut ∫i apar Ón continuu peste noapte sute de mii de ipotetici îapropitari“, mai mult fal∫i dec‚t reali, care Óncearc„ uneori, folosindu-se de patalamale ori de m„rturii cump„rate, s„ pun„ m‚na pe un osu˛, dac„ nu pe un ciolan de la masa bogat„ a restituirilor.
Potrivit estim„rilor guvernamentale, valoarea desp„gubirilor cerute se ridic„ la peste 200 de mii de miliarde de lei, sum„ ce reprezint„ aproape veniturile bugetare ale ˛„rii pe anul Ón curs.
La aceste preten˛ii se adaug„, desigur, restituirile Ón natur„, generatoare de procese ∫i adev„rate drame, Ón foarte multe cazuri magistra˛i ∫i avoca˛i corup˛i f„c‚nd pact cu diavolul ∫i arunc‚nd Ón strad„ mii ∫i mii de familii.
O nedreptate este Ónlocuit„ cu alta.
Din datele oficiale existente ∫i prezente, apar unele cerin˛e de restituiri care ating cota absurdului.
Se revendic„ spitale, cl„diri de licee, sta˛ii de salvare, sedii de judec„torii, tribunale, parchete, sedii de Poli˛ie, unit„˛i militare, ∫coli, gr„dini˛e de copii, cimitire chiar ∫i palate, ∫i lista exemplific„rilor poate continua.
Vi se pare surprinz„tor c„ vine din nou Ón actualitate fostul rege Mihai? Acest personaj, la revenirea Ón ˛ar„, a declarat c„ nu are nici o preten˛ie asupra fostelor re∫edin˛e legale, ba, mai mult, a spus c„ dore∫te s„ revin„ ca un simplu cet„˛ean, dar nu a fost s„ fie a∫a.
Revendic„, ∫i de data aceasta, nimic mai mult dec‚t Castelul Pele∫, Ón completare pe l‚ng„ Castelele S„v‚r∫in, Peli∫or, Foi∫or, etc., cabanele de pe Valea Babei, St‚na regal„.
Am mai spus-o ∫i cu alt„ ocazie ∫i o afirm ∫i Ón prezent.
S„ ne reamintim c„ dup„ abdicare a plecat din ˛ar„ cu o bog„˛ie concentrat„ Ón bunuri ∫i valori ce au reclamat o capacitate de transport de o garnitur„ de tren pe calea ferat„, c„ timp de 42 de ani a primit o mare rent„ viager„ Ón dolari de la Gheorghiu-Dej ∫i Nicolae Ceau∫escu, c„ din prim„vara anului 2001 beneficiaz„ de prevederile acelei Legi speciale privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de ∫ef al statului rom‚n, de∫i nu el a avut aceast„ calitate, ∫ef al statului rom‚n a fost Ion Antonescu, cheltuindu-se cu acesta ∫i camarila sa, Palatul Elisabeta ∫i celelalte, peste 100 de miliarde lei anual, povar„ pe umerii poporului rom‚n. ™i o s„ pretind„ Ón continuare toat„ Rom‚nia probabil ∫i locul pe tron. Nu este Óndrept„˛it s„ primeasc„, nu are dreptul s„ cear„ ceva Ón Rom‚nia, nici din punct de vedere legal ∫i, mai ales, moral. Solicit„rile sale nu au nici un temei legal Ón concep˛ia ∫i filozofia Legii nr. 10/2001, iar dac„ avem Ón vedere doar c‚teva din multitudinea documentelor imbatabile cu privire la actele sale, f„r„delegile acestui personaj, pe care din lips„ de timp ∫i spa˛iu nu le enumer„m acum, conchidem c„ a primit deja prea mult, surprinz„tor de mult, totul necuvenit, iar guvernan˛ii care au acordat aceste a∫a-zise drepturi vor r„spunde c‚ndva Ón mod sigur Ón fa˛a poporului rom‚n. Toat„ admira˛ia noastr„ vizavi de pozi˛ia demn„ a prin˛ului Paul de Rom‚nia fa˛„ de preten˛iile aberante ale acestui fost rege Mihai.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, am parcurs Óntreaga ordine de zi. Oprim aici ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.
Conform programului aprobat, m‚ine ∫i poim‚ine vom lucra Ón comisii, joi, ∫edin˛„ de plen.
S„ fim s„n„to∫i!
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#83872Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 2/12.II.2004 con˛ine 16 pagini.**
Pre˛ul 30.400 lei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 2/12.II.2004 Theodorescu Emil R„zvan absent Toma Constantin prezent Tudor Corneliu Vadim prezent Ungheanu Mihai prezent Vajda Borbála prezent„ Vasile Radu prezent V„c„roiu Nicolae prezent Vela Ion prezent Verestóy Attila prezent Voinea Melu prezent Vornicu Sorin Adrian prezent Zanc Grigore prezent Zl„vog Gheorghe prezent
Prin proiectul Legii Ómbun„t„˛irilor funciare administrarea, exploatarea, Óntre˛inerea ∫i repara˛iile amenaj„rilor de Ómbun„t„˛iri funciare cad, Ón principal, Ón responsabilitatea proprietarilor de teren, statul intervenind prin amenaj„rile declarate de utilitate public„.
Spre deosebire de reglementarea Ón vigoare, proiectul de lege con˛ine prevederi exprese privind calitatea de membru, procedura de Ónfiin˛are, organizare ∫i func˛ionare a organiza˛iilor de Ómbun„t„˛iri funciare, precum ∫i a federa˛iilor care coordoneaz„ organiza˛iile membre ∫i presteaz„ servicii c„tre acestea.
Proiectul de lege con˛ine prevederi clare privind delimitarea propriet„˛ii ∫i de folosin˛„ a infrastructurii de Ómbun„t„˛iri funciare, aflate at‚t Ón proprietatea sau administrarea actualelor societ„˛i ale utilizatorilor de ap„ pentru iriga˛ii, c‚t ∫i Ón administrarea viitoarei Agen˛ii Na˛ionale îŒmbun„t„˛iri Funciare“ ∫i a altor agen˛i economici ∫i institu˛ii publice.
Se reglementeaz„ modalitatea de transmitere a acesteia Ón proprietatea organiza˛iilor de Ómbun„t„˛iri funciare sau Ón administrarea federa˛iilor sau organiza˛iilor, precum ∫i Ón regimul concesion„rii acestor infrastructuri.
Œn cadrul Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ din Senat, Ón urma dezbaterii pe articole, s-a stabilit, cu majoritate de voturi, Óntocmirea raportului de admitere pentru acest proiect de lege, fiind supus plenului Senatului Ón data de 15 decembrie 2003 ∫i adoptat cu 101 voturi pentru, dou„ Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, acest proiect de lege care f„cea referire la Ómbun„t„˛irile funciare.
Pentru aceste motive am f„cut aceast„ declara˛ie. Nicidecum acest proiect de lege nu st„ Óntr-un sertar Ón Senat, ci a fost aprobat conform Constitu˛iei ∫i Ó∫i urmeaz„ cursul, ∫i toate aceste declara˛ii Ón cele dou„ programe de ∫tiri nu au fost dec‚t dezinform„ri.
V„ mul˛umesc.
La 14—15 martie 2003 la Cluj-Napoca, la sediul Bisericii Reformate din strada — sinistr„ ironie! — Kog„lniceanu, din ini˛iativa a∫a-zi∫ilor iubitori de pace ∫i de Dumnezeu episcopii László Tökés ∫i Papp Geza, s-au desf„∫urat, sub lozinca îDe∫teapt„-te, maghiare“, lucr„rile forumului din martie, care a decis crearea ilegal„ a Grupului de ini˛iativ„ ∫i a Grupului de consultan˛„ pentru Consiliul Na˛ional Maghiar, ca for executiv fictiv al autoguvern„rii maghiare din Transilvania ∫i a Serviciului de Monitorizare Na˛ional„ Maghiar„ ∫i Bisericeasc„ Ardelean„, declan∫‚ndu-se campania de constituire a consiliilor locale secuie∫ti, sub deviza îjusti˛ie, administra˛ie, Ónv„˛„m‚nt Ón limba maghiar„, banc„, armat„, poli˛ie etc. na˛ionale, adic„ maghiare, Ón vederea proclam„rii autonomiei f nutului Secuiesc, conform unui statut redactat de Csapo Iosef Ón 1996.
De dragul p„str„rii cu orice pre˛ a puterii prin alian˛a cu U.D.M.R. P.S.D. nu numai c„ nu a intervenit pentru sanc˛ionarea conform legii a proclamatei submin„ri a tuturor organelor ∫i simbolurilor suveranit„˛ii de stat rom‚ne∫ti, ci chiar a cedat Ón problema dubl„rii limbii oficiale Ón administra˛ie ∫i justi˛ie, pentru c„ aceasta o sfida, a schimbat Legea fundamental„ a ˛„rii, promov‚nd prin fraud„, f„r„ s„ cear„ cineva, constitu˛ia antina˛ional„ ∫i antieuropean„ din 19—20 octombrie 2003.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 2/12.II.2004 Ceea ce face partidul-stat ne revolt„, dar nu ne mir„. Ne uime∫te, Ón schimb, faptul c„ nimeni nu a sesizat c„ se opera cu un concept inventat de ideologii epocii dualiste, na˛iunea maghiar„, ∫i se utilizau termeni care nu mai existau de la 1 decembrie 1918 Óntr-o Rom‚nie Ómp„r˛it„ pe jude˛e, f nutul Secuiesc sau secuime, ca fic˛iune medieval„, ∫i se solicitau consilii locale ∫i na˛ionale pentru o minoritate care, de asemenea, potrivit ultimului recens„m‚nt, nu exist„, secuii. Ce sunt acelea consilii secuie∫ti c‚nd nu exist„ secui declara˛i ca atare, ci maghiari? ™i de unde p‚n„ unde fiara Secuilor Óntr-o zon„ populat„ de rom‚ni ∫i maghiari?
De atunci Óncoace, sfid‚ndu-se nu numai adev„rul, bunul-sim˛ ∫i obiectivele Uniunii Europene, dar ∫i orice norm„ juridic„ ∫i moral„, milenarii au tot Óntemeiat Ón numele poporului care nu exist„ ilegale ∫i aberante consilii na˛ionale locale. Dac„ ˛ine ∫i Uniunea European„ se destram„, bine, dac„ nu, tot bine.
Pentru ca acum dou„ s„pt„m‚ni s„ se proclame public existen˛a — probabil la domnul Tökés Ón curte — a Consiliului Na˛ional Secuiesc ∫i a f nutului Secuiesc. Tot atunci, la 16 ianuarie 2004, la Timi∫oara, Ón timp ce Ón ora∫ se r„sp‚ndeau manifeste solicit‚nd autonomia Ardealului, deputatul Toró Tibor promitea legi cu privire la autonomia Banatului. Vezi Ón acest sens agenda zilei din 17.01.2004.
™i pentru c„ cedarea Ón fa˛a absurdului ∫i a paranoiei na∫te noi ced„ri, maghiarom‚nii, secui sau nu, au Ónceput s„-∫i extind„ preten˛iile de bantustanizare Ón cadrul f nutului Secuiesc ∫i asupra jude˛elor Cluj ∫i Bistri˛a. A∫a rezult„ cel pu˛in din articolul îAm„nunte despre Tratatul de pace de la Paris ∫i nerealiz„rile planului de extindere a proiectului autonomiei secuie∫ti din anul 1946“, publicat Ón num„rul din 10—23 ianuarie 2003 de bilunarul din Sf‚ntu Gheorghe îEuropai Yedo“, Ónso˛it de dou„ h„r˛i imaginate de bolnavii de ieri, ∫i intitulate îScaunele secuie∫ti la sf‚r∫itul perioadei de mijloc“ ∫i îScaunele secuie∫ti dup„ a doua decizie vienez„“, cu precizarea c„ respectivele h„r˛i pot fi consultate la Arhivele Statului din Budapesta, Departamentul Ministerului de Interne, indicativ 19B-1C, cutia 15, subiec˛ii 85-70-127/1946.
Œn scopul refacerii operei staliniste numit„ Regiunea Autonom„ Maghiar„, cominterni∫tii milenari, deghiza˛i Ón europeni∫ti ∫i care se numesc, dup„ necesitate, ba unguri, ba maghiari, ba secui, nu mai neag„, a∫adar, numai Trianonul, ci ∫i Tratatul de pace de la 10 februarie 1947.
Œntr-o Europ„ unit„ ei vor bandustane pe criterii etnice ∫i imperii medievale de preten˛ie universal„, acuz‚ndu-∫i — culmea tupeului ∫i a ipocriziei! — victimele de na˛ionalism.
Am s„ Ónchei, doamnelor ∫i domnilor, spun‚ndu-v„ c„ pentru fapte mai pu˛in grave Partidul Comunist Rom‚n a fost scos, Ón 1924, Ón afara legii.
V„ mul˛umesc.
Dinamismul ∫i profesionalismul noilor politicieni pot fi garan˛ii pentru coeren˛a reformelor pe care le vor promova.
Organiza˛iile Partidului Democrat din ˛ar„ vor pune Ón aplicare con˛inutul acestei declara˛ii Ón ac˛iunile politice din anul 2004.
Bra∫ov, 31 ianuarie 2004.“
V„ mul˛umesc foarte mult.
O s„ spune˛i c„ este o ciud„˛enie. Nu este o ciud„˛enie. Acest lucru face parte din categoria acelor elemente nu de ambiguitate, ci ar trebui s„ folosim o expresie mult mai dur„, care ar caracteriza aceast„ situa˛ie, Ón care ne facem c„ aplic„m legea. Mai mult, repet, onorabilii reprezentan˛i ai Direc˛iei Silvice, care sunt persoane numite de autoritatea statal„ aflat„ la putere, invoc„, f„r„ s„ arate — bineÓn˛eles c„ nu exist„ o asemenea dispozi˛ie Ón scris — vreun ordin, cel pu˛in al ministrului.
Acum, onora˛i colegi, s„ vedem cum se face treaba asta. Cu alte cuvinte, dac„ citim cu aten˛ie Constitu˛ia, unde scrie îGuvernul ia hot„r‚ri Ón aplicarea legilor“, dezvolt‚nd aceast„ idee, este de la sine Ón˛eles c„ o autoritate a Guvernului n-ar trebui —moralmente vorbind — s„ atace un demers al aceluia∫i Guvern, sigur, pu˛in extins, a∫a cum este o astfel de comisie jude˛ean„ de fond funciar, care nu este o autoritate guvernamental„, dar, repet, ea include ∫i prefectura. Deci ne juc„m de-a justi˛ia. Ne juc„m de-a justi˛ia, achit„m taxe de judecat„, achit„m timbre... Noroc c„ exist„ Ónc„ timbre de 3.000 de lei!
Bun! S„ vedem care sunt efectele ∫i care sunt scopurile, mai ales. De fapt, ele coincid: Ónt‚rzierea punerii Ón aplicare a unei dispozi˛ii legale care a luat na∫tere Ón cursul aplic„rii — m„ rog, cu respectarea legalit„˛ii — a prevederilor Legii fondului funciar. Œn aceast„ perioad„, beneficiarii de drept nu pot intra Ón posesia terenurilor care li se cuvin prin lege, nota bene, datorit„ demersului unei autorit„˛i c„reia, oricum, Ói g„sim originea la Guvern — la stat, cu alte cuvinte —, p„durile sunt, bineÓn˛eles, t„iate cu prioritate, pentru ca, dup„ ce
ac˛iunea judec„toreasc„, la nivelele cunoscute, va fi fost respins„, atunci respectivii beneficiari vor primi ceea ce a mai r„mas.
Dac„ acest lucru este o directiv„, atunci trebuie foarte serios umblat acolo unde este originea ei. De Óndat„ ar trebui contabilizate ∫i trecute Ón diminuarea contului personal al celor de la care a pornit aceast„ ini˛iativ„, pentru c„ nu-mi pot permite s„ cred c„ noi avem dreptul s„ finan˛„m cu bani publici ac˛iuni Ón justi˛ie Ómpotriva aplic„rii legilor.
C‚t prive∫te vreo sanc˛iune care ar trebui s„ fie aplicat„ celui mai Ónalt dreg„tor care ar fi putut dispune o astfel de m„sur„, dar a c„rei dovad„ scris„, material„, nu exist„, eu cred c„ nu trebuie organizate v‚n„tori care s„ ias„ cu accidente, ca cele care s-au cunoscut Ón ultima vreme. Eu personal doresc Óns„n„to∫ire grabnic„ ∫i reluarea c‚t mai grabnic„ a tuturor func˛iilor vitale ∫i intelectuale. Nu cred c„ la Domnia sa este aceast„ origine. Este mult mai grav subiectul ∫i a∫ Óndr„zni s„ cred c„ cele spuse de aici se recep˛ioneaz„ la toate nivelurile la care trebuie.
Œndr„znesc s„ cred c„ aceast„ tribun„ este un subiect al aten˛iei publice ∫i c„ aceast„ anomalie va fi extirpat„ c‚t mai grabnic.
V„ mul˛umesc.
Asta se Ónt‚mpl„ ∫i Ón sport ∫i se Ónt‚mpl„, vai, ∫i Ón cultur„.
Exist„ acum un atac concertat la adresa lui Mircea Eliade. Parc„ ar fi singurul vinovat de apartenen˛a la extrema dreapt„, pentru o perioad„ a tinere˛ii lui, ∫i parc„ genera˛ia lui ar trebui compromis„, parc„ am rejudeca mormintele ∫i urnele de cenu∫„, parc„ am perchezi˛iona cimitirele, parc„ am fi cuprin∫i de indecenta pl„cere de a scormoni Ón cenu∫a celor ce ne-au premers sau Ón huma lor. Se relanseaz„, pe dreapta sau pe st‚nga, nenorocitele ∫i retroactivele dosare de cadre care au f„cut at‚ta r„u genera˛iilor mele. Sunt victima, Ón anii tinere˛ii, a unui dosar de cadre, pentru c„ tata era de˛inut politic anticomunist, ∫i protestez Ómpotriva acestui mod de a face dosare de cadre, indiferent cui, de la st‚nga sau de la dreapta, dac„ este o valoare pe care ˛ara aceasta ∫i-a Ónsu∫it-o, pe care limba rom‚n„ ∫i-a Ónsu∫it-o. Dar chestiunea aceasta se Ónt‚mpl„ ∫i la noi Ón cultur„, Ón plan intern. ™i se Ónt‚mpl„ Ón Óntreaga societate.
Iat„, s-au f„cut reforme Ón Ónv„˛„m‚nt, reforme explicabile, unele dintre ele bune. Din cauz„ c„ trecerea la Ónv„˛„m‚ntul obligatoriu de zece clase nu a fost Ónso˛it„ de schimbarea corespunz„toare a programelor ∫i manualelor, exist„ riscul ca absolven˛ii de zece clase s„ nu mai Ónve˛e nimic despre marii no∫tri scriitori. Prin restructurarea liceului, o bun„ parte din elevi r„m‚n doar cu 10 clase. ™i, astfel, din cultura lor general„ vor lipsi marii scriitori, marile momente ale literaturii, marile repere. S„ nu ne mir„m c„ fiin˛a dislocuit„ de cultur„ va fi locuit„ de crim„, c„ va fi locuit„ de viciu, c„ va fi locuit„ de primitivism. Oamenii de m‚ine ai Rom‚niei nu vor ∫ti cine este Caragiale, cine este Blaga, cine este Rebreanu, cine este C„linescu, cine este Arghezi, cine este Nichita St„nescu, cine este Ion Barbu, cine este Camil Petrescu, cine-i Marin Preda, cine-i Eugen Barbu, chiar ∫i cine este Rom‚nia. Lucruri inadmisibile. Nu mai conteaz„ opera, de fapt, vedem cu ochii no∫tri, ci via˛a, falsificat„ ∫i aceea. Nu mai conteaz„ ceea ce oamenii au f„cut cu adev„rat, ci conteaz„ erorile de o clip„ sau de alta sau convingerile de o clip„ sau de alta. Am convingerea c„ eu nu am dreptul s„ judec ast„zi pe cineva care acum 70 de ani a Ómbr„cat c„ma∫a verde. Este totu∫i treaba lui ∫i a morm‚ntului lui. Problema mea este ce r„m‚ne dup„ aceast„ valoare care s-a exprimat.
Trec la un alt aspect (pe stilul contrapunctului, m„ rog, care a f„cut carier„ Ón scrisul meu), trec la o chestiune absurd„ care se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia cu Ministerul Finan˛elor. Spun public, pentru c„ simt c„ nu mai pot. Sigur, ∫tiu, sunt membru al partidului care d„ acest Guvern ∫i care d„ acest ministru ∫i acest Minister al Finan˛elor. Tocmai de aceea insist. Iat„ ce afl„m noi de la domnul Cornel Mondea, directorul general al S.C. îElectroputere“ S.A.: îMetrorex“ Bucure∫ti a semnat cu firma îBombardier“ din Suedia un contract care prevedea ca îElectroputere“ Craiova s„ asambleze 16 rame de metrou, lucru care s-a ∫i f„cut.
Œn anul 2004, îMetrorex“ a cerut Ministerului de Finan˛e semnarea unei scrisori de garan˛ie pentru achizi˛ionarea a Ónc„ 6 rame de metrou, asamblate la Craiova.
Iat„ c„ lucrul acesta nu se poate face. Iat„ c„ Ónc„ ni∫te oameni, mul˛i, mii, sunt obliga˛i s„ intre Ón ∫omaj, sunt obliga˛i s„ intre Ón lipsa de Óntrebuin˛are, sunt obliga˛i s„ devin„ inamici ai reformei. ™i asta pentru c„ Ministerul Finan˛elor se comport„ reac˛ionar, pentru c„ Ministerul Finan˛elor nu caut„ solu˛ii, ci a∫teapt„ solu˛ii lini∫tite, solu˛ii c„ldu˛e, solu˛ii pe care s„ le poat„ Ómbr„˛i∫a, dac„ ele prezint„ maximul de siguran˛„.
Or, noi nu suntem Óntr-o situa˛ie Ón care siguran˛a s„ fie dat„ de cei de jos, siguran˛a trebuie descoperit„ Ón resursele mentale ale celor care conduc Ministerul Finan˛elor. Existen˛a marii uzine craiovene este de aceast„ dat„ pus„ sub semnul definitiv al Óndoielii.
Cer, din perspectiva acestei declara˛ii politice, dreptate pentru îElectroputere“.
Nu am s„ insist asupra noilor provoc„ri de la Odorheiul Secuiesc ∫i nici asupra primului Congres al Uniunii Civice Maghiare din Rom‚nia. Trebuie s„ spun Óns„ c„ e prea mult ceea ce se Ónt‚mpl„. C„ este nepermis ∫i, din p„cate, se Óng„duie tot acest joc cinic cu interesele acestei ˛„ri, cu interesele unit„˛ii na˛ionale ∫i cu interesele maghiarilor one∫ti din Rom‚nia.
Totu∫i, un vicepre∫edinte al FIDESZ, din Ungaria, dup„ ce a cerut folosirea armelor ∫i, probabil, a gloan˛elor de care e nevoie, se comport„ ∫i acum completamente antieuropean.
El Óncurajeaz„ (din perspectiva c„rei legitimit„˛i?) competi˛ia politic„ Ón r‚ndul maghiarimii din Transilvania. Fire∫te c„ eu nu am nimic Ómpotriv„ ca ∫i maghiarii, ca ∫i rom‚nii, ∫i slavii, ∫i to˛i ceilal˛i s„ participe direct la pluripartitism. Dar o astfel de Óncurajare a pluripartitismului de c„tre un vicepre∫edinte al unui partid din alt„ ˛ar„ mi se pare o provocare ordinar„. O provocare care trebuie s„-∫i g„seasc„ replica, a∫a cum trebuie s„-∫i g„seasc„ replica legal„ ∫i ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón cuprinsul Transilvaniei Ón aceste zile: provoc„ri iredentiste, separatiste, antirom‚ne∫ti.
Iat„, doamnelor ∫i domnilor, c„ s-a petrecut ∫i un alt fapt la fel de absurd. Banca Na˛ional„ a Rom‚niei a lansat noile norme de creditare. ™tiu c„ decizia, Ón„sprirea acestor norme, a fost luat„ dup„ o cre∫tere real„ a deficitului de cont curent pus„ pe seama amplific„rii cererilor de credit pentru consum. Ni se explic„ Ón goana calului c„ la sf‚r∫itul anului trecut b„ncile aveau Ón sold Ómprumuturi pentru popula˛ie Ón sum„ de 75.000 miliarde lei, cu 10% mai mult fa˛„ de luna noiembrie. Afl„m c„ mai mult de jum„tate din finan˛„ri au fost contractate pentru consum, Ón timp ce creditele ipotecare au totalizat 19.000 miliarde lei.
Numai Ón luna decembrie soldul a crescut cu 4.000 miliarde lei. Dar cine este de vin„ de toate acestea? ™i ce s„ facem noi? Ce s„ facem noi cu acest popor pe care Ól vom condamna din nou s„ fie nerentabil, pe care Ól vom condamna s„ fie un popor excedentar, ce vom face cu acest popor care nu mai are nici m„car dreptul de a-∫i cump„ra, la nivelul s„r„cimii generale, un frigider sau un aspirator? Asta este o chestiune, iar„∫i, inadmisibil„. O chestiune pe care mi-a∫ permite s„ o calific...
De asemenea, Molotov laud„ tendin˛a Germaniei de a rupe mrejele Tratatului de la Versailles, chestiune care nu a disp„rut nici acum din preocup„rile unor politicieni, inclusiv ale unor senatori etnici, colegi de-ai no∫tri îS„ distrugem Trianon-ul ∫i Versailles-ul, pentru c„“, zice Molotov, îcreatorii Tratatului de la Versailles au fost Anglia ∫i Fran˛a, cu participarea activ„ a Statelor Unite ale Americii. Aceasta a dus“, zice Molotov, îla r„zboiul actual din Europa“. Interesant„ logic„!
Sigur c„, peste c‚teva luni, pe baza nebuniei lui Hitler, Germania a atacat Uniunea Sovietic„, dar nu poate fi acuzat„ Rom‚nia de c„tre Uniunea Sovietic„, de c„tre Rusia Sovietic„, de c„tre Rusia, de ceva ce Óns„∫i Rusia a f„cut, cu asupra de m„sur„, pentru c„ tot Ón acest text apare ceva absolut sinistru, acest paragraf, ca s„ vede˛i c‚t de cinic vorbea ministrul de externe rus Ón fa˛a deputa˛ilor din 1939 ai Uniunii Sovietice, despre Polonia, despre zdrobirea militar„ a Poloniei ∫i destr„marea statului polonez, Ón condi˛iile Ón care cercurile conduc„toare ale Poloniei se f„leau mult de tr„inicia statului lor ∫i de puterea armatei lor, a fost destul o scurt„ lovitur„ — asculta˛i ∫i re˛ine˛i! — dat„ Poloniei mai Ónt‚i de armata german„ ∫i apoi de Armata Ro∫ie, pentru ca s„ nu r„m‚n„ nimic din acest avorton — avortonul e Polonia — ie∫it din Tratatul de la Versailles! ™i Molotov continu„ s„ peroreze despre politica tradi˛ional„ de manevrare ∫i de joc Óntre Germania ∫i U.R.S.S., care s-a dovedit a fi inconsistent„ ∫i a dat un faliment complet.
Trebuia ca ∫oricelul s„ ∫tie aceast„ cuv‚ntare cinic„ ∫i care explic„, Ón fond, situa˛ia din Europa de R„s„rit a momentului.
Vreau s„ Ónchei cu un fapt mai absurd ∫i mai dureros dec‚t toate, ∫i anume desfiin˛area de c„tre Tiraspol a ∫colilor rom‚ne∫ti din Transnistria. RADOR ne informeaz„ c„ îSovietul suprem de la Tiraspol a cerut ca, p‚n„ la Ónceputul viitorului an de studii, s„ fie lichidate“ — da, lichidate! — îtoate ∫colile cu predare Ón limba rom‚n„ din Transnistria. Decizia a fost motivat„ prin faptul c„ singurele opt ∫coli rom‚ne∫ti din provincia separatist„ activeaz„ f„r„ licen˛„ ∫i acreditare. Acolo Ónva˛„ 6.000 de elevi. La ∫edin˛„ a participat ∫i pre∫edintele Voronin“.
Ei bine, MEDIAFAX transmite de la Chi∫in„u c„ îTiraspolul dore∫te lichidarea acestor ∫coli, administra˛ia transnistrean„ inten˛ion‚nd s„ desfiin˛eze Ónc„ de la 1 septembrie toate cele opt ∫coli subordonate Chi∫in„ului. Deputa˛ii acestei autoproclamate Republici Transnistrene“ — ∫i eu cred c„ acesta este limbajul pe care trebuie s„-l p„str„m, îautoproclamat ∫i autonumit“ — îau aprobat acest gest, nici una dintre ∫colile de stat cu predare Ón limba rom‚n„ nerespect‚nd Legea educa˛iei ∫i nede˛in‚nd autoriza˛ie de func˛ionare sau acreditare“.
Ei bine, ∫i RADIO FRANCE (Óntr-o coresponden˛„ de la Chi∫in„u a Lumini˛ei Dumbr„veanu) vorbe∫te despre a∫a-numitul îParlament de la Tiraspol care a decis Ónchiderea ∫colilor cu predare Ón limba rom‚n„“. ™i reafirm„ c„ OSCE nu s-a exprimat Ónc„.
Este momentul, cred eu, ca ∫i Senatul Rom‚niei s„ ia atitudine Ómpotriva acestei grave Ónc„lc„ri a drepturilor omului ∫i Ómpotriva acestui atac la na˛ia rom‚n„.
O republic„ inexistent„, ilegitim„, nerecunoscut„ de nimeni vrea s„ lichideze pu˛inele ∫coli de limb„ rom‚n„ din Transnistria. Cred c„ Bucure∫tii trebuie s„ reac˛ioneze cu fermitate fa˛„ de aceast„ tic„lo∫ie. C‚nd Ón Rom‚nia Constitu˛ia impune protejarea minorit„˛ilor, iat„ c„ pe
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 2/12.II.2004 teritoriul Republicii Moldova, Ón a∫a-zisa Republic„ Nistrean„, condus„ cu arma, cu cizma ∫i cu votca, fra˛i ai no∫tri se afl„ Ón pericolul de a-∫i pierde, prin silnicie, dreptul la limba rom‚n„ pentru ei ∫i pentru copiii lor.
Nu ar fi exclus ca, similar situa˛iei din Transilvania secolelor trecute ∫i situa˛iei din Basarabia secolelor trecute, s„ se derom‚nizeze nemilos sate ∫i ora∫e, pentru ca agresorii, dup„ ce vor reu∫i acest sacrilegiu, s„ proclame ideea c„ rom‚nii sunt obraznici, nu dau drepturi celor l‚ng„ care tr„iesc, ∫i, Ón general, trebuie dus„ o politic„ de separare ∫i de autonomie Ómpotriva lor.
Cred c„ este momentul cel mai bun s„ rostesc un mai vechi vers al meu: îDoamne, ocrote∫te-i pe rom‚ni!“
Ce au l„sat Ón urm„, ceva de un cinism Óngrozitor, pentru c„ s‚mb„t„ am fost s„ v„d, s„ verific, dup„ invita˛ia domnului ministru de a m„ duce ∫i a urm„ri dac„ dispozi˛ia Domniei sale a fost Óndeplinit„, am g„sit exact pe partea Ón care erau ferestruicile de la sala de proiectare pus„ o zdrean˛„, care se dorea a fi un ecran, plicaturat„, str‚mb„, jegoas„... ∫i l-am Óntrebat pe t‚n„r — era devreme Ónc„ de discotec„ — era ora opt seara. I-am spus: eu am venit s„ v„d un film la Multiplexul din V„lenii de Munte, de o elegan˛„…, pentru c„ ∫i primarul ora∫ului Ploie∫ti a anun˛at c„ acolo s-a f„cut o mare institu˛ie de cultur„ Ón beneficiul tinerilor din V„lenii de Munte ∫i c„ se vor da filme gratuit.
T‚n„rul spune: numai duminica se dau. Evident, nu a fost duminic„ nici un film.
Ce vreau s„ spun cu acest lucru?
Domnul ministru mi-a dat, de asemenea, dezlegare ca dac„, Ón dou„ s„pt„m‚ni—trei, nu se Ónt‚mpl„ nimic, s„ fac o declara˛ie public„ Ón Senatul Rom‚niei ∫i o interpelare. Nu a fost loc de interpelare, pentru c„ nu sunt interpel„ri ast„zi, dar ce-mi spune acest lucru?
Dac„ la un nivel at‚t de mic, un am„r‚t de c‚rciumar Óndr„zne∫te s„ se opun„ unei dispozi˛ii ∫i-∫i bate joc de dispozi˛ia unui ministru, m„ Óntreb ce fac al˛i mari oameni de afaceri, îbaronii“, a∫a numi˛i de ziare, Ón fa˛a dispozi˛iilor unui Guvern? Dac„ acest am„r‚t Ó∫i permite s„ r‚d„ de un ministru, de un om al culturii, de un om care a f„cut bine pentru V„lenii de Munte — pentru c„ m-a ajutat foarte mult d‚ndu-mi ni∫te bani Ón ultimii doi ani pentru restaurarea unei biserici, monument istoric — ce se Ónt‚mpl„ atunci?
Ce autoritate poate s„ aib„ Guvernul Ón fa˛a unor mari oameni de afaceri care fac afaceri cu foarte multe zerouri?
Totu∫i, ca s„ trimit Óntr-o zon„ u∫or umoristic„, dar care serve∫te afirma˛iilor f„cute de domnul senator Adrian P„unescu, o s„ citez ceva dintr-un ziar care se nume∫te îCa˛avencu“, dar care a turnat un acid clorhidric Óntr-un foarte frumos pamflet pe care Ómi permit s„-l citez, se nume∫te îPamfletul de la Nicolae Iorga la Bebe Moac„“.
Evident c„ acest am„r‚t de c‚rciumar ∫i un mic jefuitor de cadavre, Ól numesc eu de foarte mult„ vreme, se nume∫te Bebe Constantin, porecla, îMoac„“. Este un nume foarte frumos pentru un personaj a∫a de exotic ca Domnia sa.
Ce spune ziaristul respectiv? C„ ∫tirea care a ap„rut Ón pres„ nu a f„cut v‚lv„ Ón media, c„ la V„lenii de Munte, Óntr-o sal„ unde Nicolae Iorga a f„cut ∫i a ˛inut cursurile, Ónc„ din 1908, func˛iona o discotec„.
El spune: îPe noi ne intereseaz„, fra˛i rom‚ni, doar soarta ˛„ri∫oarei ∫i mersul ei Ónainte. De la universitate la bodeg„, de la bibliotec„ la discotec„, de la lectur„ la dat capete Ón gur„“.
Mai departe face o referire ∫i el spune despre Carol I, de schimbarea comportamentului rom‚nului Ón timp. Carol I d„dea un deget c‚nd vorbea, ∫i c‚nd ajunsese rege, cu mini∫trii lui, Ón schimb, Carol al II-lea c‚nd se ducea Ón vizit„ la amanta sa, femeia de serviciu spunea: îDuduie, a venit cona∫ul!“ O schimbare total„, de la un aer regesc la îA venit cona∫ul la duduia! Duduie, a venit cona∫ul!“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 2/12.II.2004 ™i mai dr„gu˛, spune Ón continuare autorul —eu vreau s„ ar„t spre ce se Óndreapt„ pericolul pe care l-a semnalizat ∫i maestrul Adrian P„unescu, ierta˛i-m„, domnul senator Adrian P„unescu, aici vorbim despre cultur„ ∫i despre carte — îMembrii Casei Regale au avut nevoie de un secol ∫i ceva s„ parcurg„ drumul de la condi˛ia de figur„ istoric„ la cea de figur„ Ón scenariile postcomuniste. ™mecherilor de tranzi˛ie le-a trebuit mult mai pu˛in ca s„ repete itinerarul, dar Ón sens invers. Alt„ istorie, al˛i eroi. Alte figuri legendare, alte moace domnitoare!“ La Bac„u, un fost mecanic auto, pe nume Sechelariu, se compar„ cu ™tefan cel Mare. La Gorj, baronul local cump„r„ cavoul ilustrului frunta∫ ˛„r„nist Grigore Iunian.
C‚ndva, Ón anii interbelici, îNoua Genera˛ie“ reunea o sumedenie de str„luci˛i tineri intelectuali, Ól amintim numai pe Mircea Eliade.
Ast„zi, Partidul Noua Genera˛ie este condus de mult mai celebrul ∫i impun„torul Gigi Becali, cel care se crede acum un Mihai Viteazul.
Œn compara˛ie cu domnul Bebe Moac„ de la V„lenii de Munte, Bebe Moac„ este un exemplu de reu∫it„ Óntr-o ˛ar„ care-∫i g„se∫te, iat„, valorile.
Nu, pe bune, care este treaba? Ce, nu mai e Iorga Ón Casa Universit„˛ii de var„? O fi av‚nd datorii, dar i-au luat casa? Cum, a murit? L-au omor‚t? P„i, l-or fi omor‚t de fraier! ™mecherul de ∫mecher se scoate, b„! Hai la Blu — a∫a se nume∫te discoteca — s„ ne matolim! Unde e acum discoteca pe vremuri era un cinema ∫i ei d„deau toate filmele lui Sergiu Nicolaescu.
Am spus s„ termin Ón acest aer voios, de fapt nu este chiar voios, s„ continui ideea riscului, c„ dac„ se merge a∫a Ón cultur„, Ón literatur„ ∫i Ón Ónv„˛„m‚nt, va trebui s„ ne Ónchin„m cu to˛ii Ón fa˛a unui Bebe Moac„, care ne va scuipa Ón ochi fiind protejat de autorit„˛ile care-i permit s„ fac„ acest lucru cu intelectualii din Rom‚nia.
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi.
A fost Óndeajuns s„ se creeze precedentul, un precedent deosebit de periculos, pentru a intra Ón scen„ un tr„d„tor de ˛ar„ deosebit de feroce, care revendic„ nu numai propriet„˛i ∫i bunuri Ón valoare de 3 milioane euro, dar ∫i gradul de general.
Ion Mihai Pacepa a fost ∫i r„m‚ne un tr„d„tor de ˛ar„, indiferent ce a hot„r‚t justi˛ia Ón anul 1999. Bunuri Ón valoare de 3 milioane euro, de unde avea el at‚˛ia bani? Zice Pacepa c„ avea salariul mai mare dec‚t primul-ministru. Oare a∫a s„ fie? Desigur, interesant ar fi s„ avem statele de plat„, dar mai exist„ acestea? Da, bani negri sigur a avut, dar ace∫tia nu-i poate revendica, iar din salariul avut a putut agonisi o asemenea avere?
Œn ceea ce prive∫te salariul de prim-ministru, s„ ne fie cu iertare, to˛i ∫tim c„ cei care mai sunt Ón via˛„ tr„iesc Ón cea mai crunt„ s„r„cie. Prin urmare, ce salarii grozave ar fi avut ace∫tia dac„ pensia derivat„ din acestea nu le permite un trai c‚t de c‚t decent?
16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 2/12.II.2004
Alternan˛a la putere ∫i schimbarea guvernelor nu pot ∫terge faptele deosebit de grave ale acestui personaj, care se reg„sesc Ón orice Cod penal al lumii. Intotdeauna tr„darea de patrie a fost pedepsit„ cu maxim„ severitate. Œn zilele noastre majoritatea legisla˛iilor o sanc˛ioneaz„ cu pedeapsa capital„.
Prin urmare, aten˛ie guvernan˛i, aten˛ie justi˛ie a∫a-zis independent„, aten˛ie magistra˛i inamovibili! Dac„ s-ar da, prin absurd, curs acestor preten˛ii, ar Ónsemna c„ am mai avea nevoie de Ónc„ o ˛ar„.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.