Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 31 octombrie 2005 · monitorul.ai

## **Domnul Frunda György:**

V„ mul˛umesc pentru Óncurajare.

Œntr-adev„r, voi vorbi scurt, domnule pre∫edinte, pe fondul problemei, dac„ Ómi permite˛i.

Este un prim element. Dup„ c‚te ∫ti˛i, vicepremierul Markó Béla a fost, s‚mb„t„, la Comisia de la Vene˛ia pentru Democra˛ie prin Drept a Consiliului Europei ∫i probabil dumnealui ne va spune ce s-a discutat acolo. Cert este c„ aceast„ comisie, care este cea care avizeaz„ toate conven˛iile europene ∫i, la cererea guvernelor na˛ionale, proiectele de lege, a avizat favorabil acest capitol V. Este capitolul care nu numai c„ nu a fost exceptat de c„tre Comisia de la Vene˛ia pentru Democra˛ie prin Drept a Consiliului Europei, ci, din contr„, Comisia de la Vene˛ia a ar„tat c„ este un punct foarte... un punct european al aceste legi, care permite acestor consilii de autonomie cultural„ s„ decid„ Ón problemele de autonomie cultural„.

Vreau s„-mi da˛i voie s„ citesc art. 57, pentru a Ón˛elege exact la ce se refer„ aceast„ autonomie. îŒn sensul prezentei legi, autonomia cultural„ Ónseamn„ capacitatea comunit„˛ii unei minorit„˛i na˛ionale de a avea competen˛e decizionale Ón problemele privind identitatea sa cultural„, lingvistic„ ∫i religioas„, prin consiliile alese de c„tre membrii s„i“. Œn articolele urm„toare, art. 58 arat„ care sunt categoriile de competen˛e, art. 59 arat„ cum se constituie acest Consiliu Na˛ional al Autorit„˛ii Culturale. Asta Ónseamn„ c„ fiecare comunitate na˛ional„, fiecare minoritate na˛ional„ din Rom‚nia va avea propriul s„u Consiliu Na˛ional al Autonomiei Culturale ∫i orice persoan„ care se declar„ membr„ a minorit„˛ii na˛ionale respective va participa la alegerile interne ale minorit„˛ii na˛ionale, care va alege Consiliul Autonomiei Culturale. Ea nu vrea nici mai mult, nici mai pu˛in dec‚t arat„ capitolul V, care este referitor exclusiv la autonomia cultural„ a minorit„˛ii na˛ionale respective.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 Cred eu c„ acest capitol este esen˛a, cvasiesen˛a acestei legi ∫i ar permite, Óntr-un spirit european, pe baza Conven˛iei europene a minorit„˛ilor na˛ionale, ar permite minorit„˛ilor s„ aib„ dreptul ca Ón problemele care le privesc direct, Ón problemele de cultur„, s„ decid„ ele. Cred eu c„ ar fi un pod construit Óntre institu˛iile statului ∫i minorit„˛ile na˛ionale, de colaborare, pentru c„, bineÓn˛eles, decizia final„ este a institu˛iilor statului, cu consultarea ∫i avizul minorit„˛ilor na˛ionale. ™i, ca s„ m„ fac foarte Ón˛eles, foarte simplu a∫ da ni∫te exemple: atunci c‚nd ar fi vorba despre o ∫coal„, o clas„ a comunit„˛ii germane, de pild„, ∫i comunitatea german„ ar spune c„ îAm nevoie, la Media∫, de Ónc„ o clasa Ónt‚i, cu toate c„ nu sunt 11 elevi, ci numai 5 elevi care s„ Ónceap„ clasa a V-a“, atunci ace∫tia ar putea Óncepe clasa a V-a tot a∫a ca oricare ∫coal„, clasa de limba rom‚n„ poate s„ func˛ioneze cu 5 elevi, ar fi consultat Consiliul minorit„˛ilor na˛ionale cu privire la numirea directorilor ∫colilor care sunt de limba respectiv„.

Vreau s„ subliniez, Ón mod clar, c„ acest Consiliu de Autonomie Cultural„ nu aduce atingere nici unui drept constitu˛ional, nu aduce atingere func˛ion„rii institu˛iei statului rom‚n. Este vorba despre o consultan˛„ Óntre Consiliul Autonomiei Culturale ∫i institu˛iile statului, pentru ca, Ón sf‚r∫it, Ón problemele culturale — care Ónseamn„ de la media la Ónv„˛„m‚nt ∫i de la radio la televiziune — minorit„˛ile s„ poat„ decide Ón problemele care le privesc Ón mod direct.

Aceasta este esen˛a, nimic mai mult, nimic mai pu˛in. Este european, este Ón interesul majorit„˛ii rom‚ne, este Ón interesul comunit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia.

Motiv pentru care, stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog s„ vota˛i acest capitol V, deci s„ respinge˛i amendamentul propus.

V„ mul˛umesc.

Corneliu Vadim Tudor

#19634

V„ trimit la ceea ce a zis adjunctul avocatului poporului, domnul Vasile Burtea, pe care nu-l poate suspecta nimeni de partizanat politic. A spus c„ aceast„ lege este o lege antieuropean„ ∫i a f„cut-o pulbere. Oare ∫i el o fi ∫ovin ∫i extremist? Toat„ lumea e ∫ovin„ ∫i extremist„ Ón Rom‚nia, numai U.D.M.R. este european„. Este cam mare tupeul pentru cineva care vine Ón Europa cu c‚teva mii de ani dup„ ce noi ne-am constituit ca popula˛ie sedentar„, aici.

Realitatea de zi ∫i noapte este c„ o parte a Ardealului este maghiarizat„, sunt zone Ón inima Transilvaniei rom‚ne∫ti unde nu se mai poate intra, se d„ jos denumirea str„zilor, 1 Decembrie cap„t„ numele nu ∫tiu c„rui criminal maghiar, Nicolae Iorga cap„t„ numele altcuiva. Un senator U.D.M.R. Ó∫i permite ca de Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei s„ vin„ cu brasard„ de doliu. Un primar din Sf‚ntu-Gheorghe arunc„ Ón mocirl„ tricolorul rom‚nesc. Peste tot unde te duci vezi steagul Ungariei, vezi inscrip˛ii ungure∫ti.

Dar cum e posibil„ at‚ta la∫itate? Chiar vre˛i s„ se apere rom‚nii singuri? O vor face. V„ promit c„ se va ajunge p‚n„ aici.

Da˛i-v„ jos denumirea de partide na˛ionale! Nu sunte˛i partidul Br„tienilor, dac„ merge˛i Ón c‚rd„∫ie cu ni∫te indivizi care scot cu˛itul de la tureaca cizmei ∫i ne Ónjunghie nu pe la spate, ci Ón fa˛„.

Ei, acum, vor s„ legifereze o politic„ iredentist„ ∫i revizionist„ de la 1918 ∫i p‚n„ acum. V„ spun asta ca istoric ∫i s„ le fie ru∫ine acelora care pretind c„ sunt istorici, dar calc„ pe morminte de rom‚ni. Joac„ cearda∫ul pe mormintele Br„tienilor, al lui Iuliu Maniu, al lui Octavian Goga. Ce zicea Octavian Goga? îMaghiarii url„ de dureri Ónchipuite!“ Uite durerile! Uita˛i-v„ la ei cum stau aici, am‚ndoi pe aceea∫i crac„, ∫i ne sfideaz„.

Este bine c„ Senatul Rom‚niei a ajuns la m‚na unor ∫ovini? Asta e realitatea. Nu am nevoie de colegialitate de genul acesta. Plec m‚ine din Parlamentul Rom‚niei pentru patria mea! Nu moare ideea de patrie, nu moare ideea de na˛iune! Pute˛i s„ r‚de˛i ∫i s„ face˛i b„∫c„lie c‚t vre˛i. Suntem campioni mondiali la b„∫c„lie istoric„, dar vine un moment al adev„rului c‚nd, dac„ v„ ve˛i duce Ón Ardeal, o s„ v„ scuipe lumea.

Trezi˛i-v„ la realitate! V-am l„sat s„ v„ face˛i de r‚s. Azi e 24 octombrie, m‚ine este o zi important„ Ón istoria neamului rom‚nesc: este Ziua Armatei Rom‚ne, este ziua c‚nd s-a eliberat ultima brazd„ de p„m‚nt, la Carei. Oare de sub cine am eliberat-o? De sub Frunda ∫i de sub Eckstein Kovács, ∫i de sub Verestóyi acelei epoci ∫i acum au venit c„lare pe umerii no∫tri, vorbindu-ne nou„ de Europa. Cum e posibil a∫a ceva?! De parc„ am fi ultimii troglodi˛i! S„ nu-mi vorbeasc„ mie nimeni de Europa.

Vreau s„ v„ spun c„, Ón timp ce Europa se Óndreapt„ c„tre unificare, exist„ o for˛„ anacronic„ ∫i medieval„ care vrea segrega˛ie, care Ói d„ afar„ pe elevii ∫i pe dasc„lii rom‚ni din licee, din Universitatea îBabe∫-Bolyai“,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 care nu permite v‚nz„toarelor din brut„rie s„-˛i dea p‚ine dac„ nu te umile∫ti ∫i nu ceri Ón ungure∫te.

Cum pute˛i s„ spune˛i de Europa c‚nd tendin˛a-i de unitate? De ce face˛i enclave, voi, cei de la U.D.M.R.? A˛i practicat politica pa∫ilor m„run˛i timp de 15 ani, p‚n„ c‚nd a˛i sim˛it momentul c„ trebuie s„ ne s„ri˛i Ón spate ∫i c„ trebuie s„ v„ impune˛i punctul de vedere.

Uite c„ mai suntem ∫i noi pe-aici! Ce suntem noi, ni∫te r„i cet„˛eni ai ˛„rii noastre? Nu v„ d„m drepturi? Dumneavoastr„ nu mai vre˛i drepturi, nu mai vre˛i nici privilegii, ci vre˛i s„ v„ bate˛i joc de noi! Pentru c„ nu ave˛i grani˛„ comun„ cu Ungaria, vre˛i s„ crea˛i un culoar. Ei, asta nu se va putea. Am Ón˛eles c„ falsifica˛i istoria. Nu v„ permit s„ falsifica˛i ∫i geografia!

Œn Óncheiere, domnule pre∫edinte ∫i stimate colege ∫i stima˛i colegi, cei care, Óntr-adev„r, merita˛i stima noastr„, vreau s„-l acuz pe domnul Frunda György c„ minte f„r„ ru∫ine. Varianta Comisiei de la Vene˛ia pentru Democra˛ie prin Drept a Consiliului Europei o ∫tim numai prin prisma ∫i prin traducerea lui Markó Béla. Ei, nu-i a∫a, noi ∫tim cum traduc ei textele, ∫tim cum au tradus ∫i Recomandarea 1201. Nici o Comisie de la Vene˛ia nu va Óncuraja separatismul teritorial, pentru c„, Ón clipa aceea, Liga Nordului, care are sediul chiar la Vene˛ia, s-ar desprinde din Italia unificat„ de Garibaldi. A∫a c„ nu ne crede˛i pro∫ti, ∫tim ∫i noi c‚teva limbi str„ine, domnule senator Markó Béla.

Am avut aceast„ r„bufnire, pentru c„ ∫i r„bdarea noastr„ are o limit„.

Pe vremea c‚nd nu se auzea piuit de monarhist Ón ˛ara asta, sau de liberal, sau de ˛„r„nist, Ón anii 1970— 1980, c‚nd nu mai erau la pu∫c„rie, scriam cu mult„ dragoste de familia Br„tienilor, de regele Ferdinand cel unificator.

Œn numele acestor simboluri cu care v„ poza˛i dumneavoastr„, Ón spate, pe pere˛i, v„ rog, nu v„ pr„bu∫i˛i sub 20%, ˛ine˛i-v„ rangul. Cine s-a aliat cu U.D.M.R.-ul la guvernare a pierdut matematic, dar at‚t de r„u Ónc‚t ˛„r„ni∫tii, care aveau un capital politic extraordinar Ón 1996, au ie∫it definitiv din Parlament! Nu Ón 1946 a murit P.N.fi.-ul...

Markó Béla

#26684

...argumentele pe care le-am auzit au fost foarte slabe.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este adev„rat, acum c‚teva zile, respectiv s‚mb„t„, am participat ca invitat la reuniunea Comisiei de la Vene˛ia, reuniune la care, Óntre alte puncte ale ordinii de zi, s-a discutat ∫i raportul privind proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor din Rom‚nia.

Eu mi-am Ónceput discursul Ón cadrul acestei reuniuni cu o relatare ∫i am spus c„, Ón aceast„ s„pt„m‚n„, respectiv s„pt„m‚na trecut„, participarea mea la reuniunea Comisiei de la Vene˛ia pentru mine este al doilea eveniment extrem de important din acea s„pt„m‚n„. Primul eveniment a fost ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Guverne, Guvernul rom‚n ∫i Guvernul ungar.

Œn cadrul acestei reuniuni am subliniat c„ schimbarea de mentalit„˛i, inclusiv privind problema minorit„˛ilor, problema rela˛iilor interetnice, a f„cut posibil„ participarea mea la aceast„ reuniune, Ón dubl„ calitate, fiindc„ am fost invitat ∫i ca reprezentant al Guvernului Rom‚niei, ca membru al Guvernului Rom‚niei ∫i, Ón acela∫i timp, ca pre∫edinte al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia.

Acest lucru nu Ónseamn„ c„ Ón leg„tur„ cu toate problemele suntem deja de acord, c„ am reu∫it deja s„ elimin„m toate divergen˛ele, dar a avut loc, totu∫i, Ón Rom‚nia, o schimbare de mentalitate extrem de important„ Ón acest sens.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 ™i am ajuns la un moment c‚nd, Ón urma modific„rii legisla˛iei noastre privind o serie de drepturi acordate persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor (drepturi Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului Ón limba matern„, drepturi Ón domeniul utiliz„rii limbii materne Ón administra˛ie, Ón institu˛iile de stat, Ón justi˛ie), am ajuns la un moment c‚nd, pe de o parte, Ónglob„m aceste drepturi Óntr-o Lege a minorit„˛ilor, pe de alt„ parte, reglement„m institu˛iile, posibilit„˛ile prin care minorit„˛ile vor putea s„ participe la luarea deciziilor privind institu˛iile educa˛ionale ∫i culturale Ón limba matern„.

Cu alte cuvinte, am g„sit o form„ extrem de important„ a autonomiei culturale, prin care minorit„˛ile nu se vor izola, fiindc„ nu am prev„zut dreptul de decizie separat, ci am prev„zut participarea lor Ón procesul de decizie privind unele institu˛ii. Altfel spus, pe l‚ng„ autorit„˛ile statului, ∫i reprezentan˛ii minorit„˛ilor vor avea posibilitatea s„ Ó∫i spun„ opinia, s„-∫i spun„ cuv‚ntul Ón leg„tur„ cu deciziile mai importante privind aceste institu˛ii.

Trebuie s„ v„ spun, stima˛i colegi, c„ membrii Comisiei de la Vene˛ia au apreciat Ón mod deosebit introducerea acestei posibilit„˛i, a acestei institu˛ii Ón corpul legii ∫i inten˛ia de a o introduce Ón legisla˛ia rom‚neasc„.

Au existat ∫i critici privind unele articole ale acestei legi, dar aceste critici nu s-au referit la ideea autonomiei culturale, s-au referit la lipsa de detaliere a unor dispozi˛ii, pentru c„ de foarte multe ori sau de prea multe ori trimitem la alte legi, deci facem trimitere la alte legi, prin formula bine cunoscut„: îÓn conformitate cu legea“ sau îpotrivit legii“. Dup„ unii membri ai Comisiei de la Vene˛ia, nu trebuie s„ fie exhaustiv„ acea Ón∫irare prin care nominaliz„m minorit„˛ile care beneficiaz„ de anumite drepturi ∫i, dup„ p„rerea mea, aceast„ Ón∫irare este, Óntr-adev„r, necesar„, dar nu trebuie s„ fie exhaustiv„. Mai t‚rziu, Ón mod firesc, poate s„ fie completat„.

Deci au existat ∫i critici, dar nu Ón leg„tur„ cu aceast„ institu˛ie extrem de important„ ∫i, repet, nu cu caracter de izolare, ci cu caracter de participare. Este o diferen˛„ extrem de important„ Ón Europa zilelor noastre, dup„ p„rerea mea.

Permite˛i-mi s„ v„ citez, totu∫i, din raportul sau opinia Comisiei de la Vene˛ia, fiindc„ s-a spus aici c„ ea se cunoa∫te numai prin intermediul nostru. Nu, exist„ deja un text al Comisiei de la Vene˛ia ∫i permite˛i-mi s„ citez.

Œn leg„tur„ cu aprecierea privind importan˛a acestei legi, la punctul 5, Comisia de la Vene˛ia enun˛„: îNu exist„, Ón prezent, o norm„ legislativ„ general„ care s„ trateze statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia, cu toate c„ aceast„ ˛ar„ este caracterizat„ de o bogat„ ∫i veche diversitate etnic„, lingvistic„ ∫i cultural„...“

Markó Béla

#32387

## **Domnul Markó Béla:**

îCapitolul V al proiectului de lege este dedicat exclusiv conceptului de autonomie cultural„, care ar constitui o premier„ Ón materie legislativ„, Ón Rom‚nia.

De∫i standardele ∫i principiile interna˛ionale Ón acest domeniu lipsesc, autonomiile culturale au fost recunoscute, Ón ciuda frecventelor deficien˛e, ca instrumente poten˛iale pentru implementarea art. 15 din Conven˛ia-cadru ∫i recomand„rile O.S.C.E.

Introducerea unui model de autonomie cultural„ pentru minorit„˛ile na˛ionale poate astfel s„ fie considerat„ un pas pozitiv ∫i folositor Ón consolidarea particip„rii lor Ón via˛a public„, Ón special Ón ˛„rile Ón care minorit„˛ile na˛ionale reprezint„ un procent Ónsemnat al popula˛iei“.

™i, Ón Óncheiere, o apreciere privind Óntreaga lege, punctul 76 — îProiectul de lege con˛ine prevederi care, de principiu, constituie factor pozitiv pentru protec˛ia drepturilor minorit„˛ilor na˛ionale Ón Rom‚nia. De aceea, se cuvine ca proiectul de lege s„ primeasc„ o apreciere pozitiv„“.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Eu am subliniat de mai multe ori: nu cred c„ noi trebuie s„ adopt„m o anumit„ lege sau o anumit„ dispozi˛ie legal„ fiindc„ a∫a se cuvine Ón Europa, eu cred c„ noi adopt„m legile pentru a face bine aici, Ón Rom‚nia. De data aceasta, dup„ p„rerea mea, este bine venit„ aceast„ lege, fiindc„ va Ómbun„t„˛i situa˛ia minorit„˛ilor na˛ionale ∫i astfel va contribui la rela˛ii egale ∫i echitabile Óntre majoritate ∫i minoritate. Dar, totu∫i, opinia exper˛ilor europeni — au dreptate colegii care s-au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 referit la aceast„ opinie — conteaz„, bineÓn˛eles, fiindc„ Ónt„re∫te inten˛ia noastr„ ini˛ial„ prin care ∫i Ón urma c„reia am elaborat acest proiect de lege ∫i l-am Ónaintat Senatului.

Deci v„ rog s„ respinge˛i amendamentul privind eliminarea capitolului V.

V„ mul˛umesc.

Ion Iliescu

#36289

## **Domnul Ion Iliescu:**

Nu doream s„ iau cuv‚ntul. A∫tept„m chiar s„ vot„m. Vreau s„ sus˛in Ón c‚teva cuvinte amendamentul, excluderea acestui capitol din lege. Nu-i nevoie s„ pledez

pentru politica pe care o promov„m consecvent Ón ce prive∫te asigurarea afirm„rii identit„˛ii tuturor minorit„˛ilor na˛ionale. Toat„ legisla˛ia noastr„ vorbe∫te despre acest lucru. Constitu˛ia, de asemenea. Eu nu cred c„ exist„ ˛ar„ Ón Europa care s„ fi acordat mai multe drepturi, posibilit„˛i de afirmare dec‚t am acordat noi, prin tot ceea ce facem. Œnsu∫i faptul prezen˛ei a 18 minorit„˛i na˛ionale Ón Parlamentul Rom‚niei este un caz unic. Nu-i nevoie s„ mai pled„m pentru a∫a ceva. Dar acest capitol vine ∫i deformeaz„ sensul legii. Chiar observa˛ia Comisiei de la Vene˛ia, eu nu am ultimul text, el con˛inea vreo 18 pagini de observa˛ii ∫i Guvernul Rom‚niei trebuia s„ reflecteze asupra introducerii lor Ón textul legii. Observa˛iile comisarului O.S.C.E. sunt ∫i mai riguroase din acest punct de vedere ∫i, referindu-se la acest capitol, vorbe∫te de pericolul introducerii unor elemente de segregare. Uita˛i-v„ ∫i la articolul citat de domnul senator Frunda. P„i, ce spune aici: îŒn sensul prezentei legi, autonomia cultural„ Ónseamn„ capacitatea...“ Fi˛i aten˛i! î...comunit„˛ii unei minorit„˛i na˛ionale de a avea competen˛e decizionale Ón problemele privind identitatea sa cultural„, lingvistic„, religioas„ prin consilii alese de c„tre membrii s„i“. ™i doi: îexecutarea deciziilor consiliilor astfel constituite este asigurat„ de structurile proprii sau, dup„ caz, de autorit„˛ile publice competente“. Este exact ceea ce semnala comisarul pentru minorit„˛i al O.S.C.E. despre introducerea unor elemente deformante, a unor structuri administrative paralele cu cele existente, deci structuri ale statului, pe de o parte, structuri ale minorit„˛ilor, pe de alt„ parte, organiza˛iile reprezentative ale acestora, care sunt reprezentate inclusiv Ón Parlament. De aceea, acest capitol nu sluje∫te legii ∫i spiritului ei.

V„ propun s„ vot„m Ómpotriv„ ∫i deci pentru aprobarea amendamentului de excludere a acestui capitol.

Adrian P„unescu

#38552

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Domnule pre∫edinte,

Nu voi spune dec‚t c‚teva fraze.

Œn general, adev„rurile s-au spus ∫i nu numai adev„rurile. Œn orice caz, este obliga˛ia noastr„ de con∫tiin˛„ s„ ∫tim p‚n„ la cap„t ce vot„m. Dac„ respectivele comisii acceptau s„ introduc„ Ón text ceea ce de la Vene˛ia venea ca un amendament, puteam Óncepe alt„ discu˛ie. Œn cazul de fa˛„, de fapt, nu este vorba de autonomie cultural„. Nu ˛in minte ca Ministerul Culturii din vreo ˛ar„ s„ ia decizii valabile pentru tot Guvernul sau pentru tot Parlamentul. E un pseudonim cu care se circul„ pentru a p„rea c„ e vorba de ceva acceptabil. E o autonomie pe criterii etnice. E o autonomie care ˛ine seama numai de aceste criterii. Este o contrapunere a unui nou stat statului existent. Este evident, ∫i am vrea ca bunii no∫tri colegi s„ ne considere intelectuali care pricep, a∫ vrea s„ spun c„ lucrurile merg p‚n„ acolo, Ónc‚t cuiva care nu este de p„rerea dumnealor,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 dumnealor le lanseaz„ porecle, lanseaz„ lucruri pe care nu le-au spus.

Am a∫teptat toate zilele acestea ca domnul senator s„ spun„ Ón Senat c„ a amintit, la o emisiune de televiziune, c‚nd mi-a atribuit faptul de a fi spus c„ dac„ maghiarilor nu le convine aici s„ plece Ón Asia. Stau m„rturie toate stenogramele. N-am spus a∫a ceva. Dar, din acel moment Óncolo, Ón toat„ presa maghiar„ de la Budapesta, Ón presa maghiar„ din Ardeal, Ón presa maghiar„ de peste Ocean, la Radio Kossuth sunt Ónvinuit nominal ∫i f„cut îm‚nc„tor de maghiari“, pentru c„ a∫ fi spus c„ maghiarii trebuie s„ plece Ón Asia. Eu n-am spus asta. Dimpotriv„, am spus s„ ne ferim s„ ajungem acolo unde nu ne e locul. ™i locul nostru este aici, g‚ndind, cooper‚nd, pentru ca lucrurile s„ mearg„ bine. Aceast„ lege este, Óntr-adev„r, o crim„. Nu este o simpl„ r„sturnare de situa˛ii. A∫a ceva nu se poate tolera. Este o provocare. Este lipsit„ de fundament normal cet„˛enesc. Este o batjocur„ la adresa majorit„˛ii ∫i, dac„ vre˛i, nici minorit„˛ile nu se pot reg„si Ón ea. Cum o s„ se reg„seasc„ minoritatea ˛iganilor, a romilor, Ón ideea c„ trebuie separatism, c‚nd ˛iganilor din Rom‚nia le trebuie tocmai socializare, le trebuie tocmai s„ intre Ón r‚ndul lumii, le trebuie civiliza˛ie?

A∫adar, Comisia de la Vene˛ia are mult„ pre˛uire pentru guverne. Dac„ de la Guvernul Rom‚niei a emanat o asemenea lege, n-are de unde s„ ∫tie Comisia de la Vene˛ia c„ acest proiect este o f„c„tur„ a U.D.M.R.

De aceea, cu toat„ revolta ∫i cu toat„ senza˛ia c„ via˛a trece ∫i vom fi vinova˛i, le cer tuturor colegilor s„-∫i scruteze con∫tiin˛a ∫i s„ voteze Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„. A∫a ceva nu trebuie Óng„duit Ón Rom‚nia niciodat„!

Gheorghe Flutur

#52424

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Tocmai din acest motiv am socotit c„ este o informare pe care trebuie s„ o fac Ón fa˛a dumneavoastr„, stima˛i colegi, ∫i tocmai asta voiam s„ v„ spun, c„ m„surile pe care le-am luat, dup„ cum ∫ti˛i, au avut anumite etape prev„zute Ón legisla˛ie. Sper„m ca s„pt„m‚na viitoare s„ finaliz„m acelea∫i m„suri ∫i Ón al doilea focar. Ceea ce facem, Ón momentul de fa˛„, stima˛i colegi, este Ónt„rirea m„surilor de monitorizare a migra˛iilor p„s„rilor venite din Asia ∫i din Caucaz.

De aceea, vreau s„ v„ asigur c„, la nivel na˛ional, avem o re˛ea de oameni care monitorizeaz„ zilnic migra˛ia ∫i, Ón special, mortalitatea la p„s„rile migratoare, pentru a informa corect popula˛ia ∫i a preveni unele focare Ón gospod„riile ˛„r„ne∫ti.

Dup„ cum ∫ti˛i, la p„s„rile migratoare este mai greu de comb„tut gripa aviar„, ∫i atunci, singura m„sur„ este cea legat„ de interzicerea l„s„rii Ón spa˛iu liber a p„s„rilor domestice, care s„ intre Ón leg„tur„ cu cele migratoare, la care se adaug„ o serie de analize clinice pentru p„s„rile domestice, analize pe care le facem Ón fiecare localitate din zonele vulnerabile.

De aceea, v„ spuneam c„ avem Ón jur de 2.000 de probe, de la 1 octombrie, pe care le-am luat de pe Óntreg teritoriul Rom‚niei, majoritatea dintre ele sunt negative, cu excep˛ia celor pe care vi le-am adus la cuno∫tin˛„. ™i vreau s„ v„ spun c„ ∫i Ón marile aglomera˛ii urbane lu„m probe mereu. Chiar ∫i Ón municipiul Bucure∫ti, popula˛ia ne sun„, este chiar, poate, o exagerare din partea unor oameni, care sunt foarte Óngrijora˛i, dac„ moare o vr„biu˛„ sau un porumbel, dar activitatea Comandamentului Central ∫i a Autorit„˛ii Na˛ionale Sanitare Veterinare este 24 de ore din 24, pentru monitorizarea acestei situa˛ii.

Voiam s„ v„ mai spun c„ avem exper˛i rom‚ni trimi∫i Ón Moldova, Ucraina ∫i Bulgaria, care lucreaz„ cu exper˛ii din ˛„rile respective, pentru a vedea care este situa˛ia la ei. O s„ avem, Ón zilele viitoare, informa˛ii ∫i de la colegii no∫tri de peste Prut, din Ucraina, pentru c„ una dintre p„s„rile g„site seropozitive a fost la circa 7 kilometri de grani˛a cu Ucraina ∫i a∫tept„m rezultatul virusologic. A∫tept„m ∫i de la colegii din Ucraina, s„ vedem dac„ nu sunt fenomene ∫i acolo, pentru c„ este o zon„ umed„, o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 zon„ greu de comb„tut Ón ceea ce prive∫te gripa aviar„, ∫i atunci am cerut s„ interna˛ionaliz„m aceast„ lupt„ Ómpotriva gripei aviare.

Œn ceea ce prive∫te sprijinul Uniunii Europene, vreau s„ v„ spun c„ ne-au trimis, Ónc„ din primele zile, grupuri de exper˛i. ™i acum avem exper˛i olandezi Ón zona Tulcea, care ne-au ajutat foarte mult Ón aceast„ perioad„, cu expertiza pe care o fac.

Œn rest, vreau s„ v„ asigur c„ v„ vom informa de fiecare dat„. Avem o singur„ rug„minte ∫i la dumneavoastr„: s„ Óncerc„m s„ transmitem un mesaj mai calm popula˛iei ∫i s„-i asigur„m c„ autorit„˛ile Ó∫i fac datoria, sunt la post ∫i c„ Ói vom informa de fiecare dat„. Important este ca oamenii s„ ia Ón seam„ avertismentele noastre. ™i v„ dau un singur exemplu. Din circa 100 de milioane de p„s„ri, c‚t cre∫tem ast„zi Ón Rom‚nia, 23 de milioane sunt p„s„ri Ón complexe, ∫i diferen˛a, 77 de milioane, sunt p„s„ri Ón gospod„riile popula˛iei. ™i atunci, foarte mult conteaz„ modul cum oamenii Ón˛eleg s„ ne ajute, s„ ˛in„ seama de recomand„rile veterinarilor ∫i ale noastre, ale speciali∫tilor Ón acest domeniu.

De aceea, v„ adresez rug„mintea s„ ne ajuta˛i ∫i dumneavoastr„ cu mesaje, cu l„muriri Ón aceast„ direc˛ie, pentru a lupta Ómpreun„ pentru combaterea gripei aviare. Eu v„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.

Silvia Adriana fi c„u

#56315

## **Doamna Silvia Adriana fi c„u:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œnceput la 22 iunie 1995, procesul de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„ s-a dovedit a fi un proces de durat„.

La 10 ani de la momentul demar„rii acestui proces, mai exact la 25 aprilie 2005, Rom‚nia a semnat, la Luxemburg, al„turi de cele 25 de state membre ∫i de Republica Bulgaria, Tratatul privind aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei la Uniunea European„.

Conform Tratatului de aderare, data integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ este 1 ianuarie 2007. La 1 noiembrie 2005 vom putea spune c„ ne mai despart de momentul integr„rii doar 14 luni de zile.

Ce are de f„cut Rom‚nia Ón aceste 14 luni de zile ∫i care este rolul Parlamentului Rom‚niei Ón etapele ce au r„mas de parcurs p‚n„ la momentul integr„rii?

Preg„tirea ader„rii presupune dou„ procese complementare extrem de importante. Pe de o parte, ne referim la procesul de implementare a acquis-ului comunitar, pe de alt„ parte, ne referim la procesul de ratificare a Tratatului privind aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Despre Ónchiderea procesului de negociere, Ónceput oficial Ón februarie 2000, ∫i rapoartele de ˛ar„ ce monitorizeaz„ periodic stadiul de Óndeplinire a angajamentelor asumate de ˛ara noastr„ Ón procesul de

negociere s-a scris mult ∫i toat„ lumea urm„re∫te cu un real interes evolu˛ia ˛„rii noastre.

M‚ine, 25 octombrie 2005, Comisia European„ va prezenta Parlamentului European Raportul de monitorizare pentru Rom‚nia. Actorii principali sunt: Guvernul Rom‚niei, pentru implementarea acquis-ului comunitar, Parlamentul Rom‚niei, pentru adoptarea legilor prioritare pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, cet„˛enii Rom‚niei, ca principali beneficiari ai democra˛iei europene.

Despre stadiul ratific„rii Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, Óns„, nu se cunosc prea multe date. Textul tratatului men˛ioneaz„, la art. 4 alin. 1, c„ îinstrumentele de ratificare se depun pe l‚ng„ Guvernul Republicii Italiene, cel t‚rziu la 31 decembrie 2006“, iar la alin. 2 al aceluia∫i articol se precizeaz„ c„ îTratatul intr„ Ón vigoare la 1 ianuarie 2007, cu condi˛ia ca toate instrumentele de ratificare s„ fi fost depuse Ónaintea acestei date“.

P‚n„ Ón prezent, din cele 25 de state membre, doar 3 au ratificat Tratatul de aderare a Rom‚niei ∫i a Bulgariei, ∫i anume: Ungaria, Slovenia ∫i Slovacia.

Deci Ón urm„toarele 14 luni, alte 22 de state membre ar trebui s„ ratifice acest tratat. Din cele 14 luni, elimin„m lunile ianuarie, iulie ∫i august 2006, care sunt luni de vacan˛e parlamentare Ón statele membre ale Uniunii Europene. Iat„ deci c„ un calcul simplu ne arat„ c„ mai avem doar 11 luni Ón care 22 de state membre trebuie s„ ratifice Tratatul privind aderarea Rom‚niei ∫i Republicii Bulgaria la Uniunea European„ ∫i s„ depun„ instrumentele de ratificare.

Integrarea Rom‚niei este un proces la care trebuie s„ particip„m Ón mod activ cu to˛ii, indiferent de apartenen˛a sau simpatia politic„.

Consider c„ Senatul ∫i Camera Deputa˛ilor, Ón ansamblul lor, to˛i colegii parlamentari, trebuie s„ aib„ un rol activ, prin grupurile de prietenie, pentru a face lobby pe l‚ng„ parlamentele europene, Ón scopul acceler„rii procesului de ratificare a Tratatului privind aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Cele 26 de grupuri de prietenie ale Rom‚niei cu statele membre ale Uniunii Europene au pre∫edin˛i apar˛in‚nd tuturor forma˛iunilor politice prezente Ón Parlament, dup„ cum urmeaz„: 11 grupuri au pre∫edin˛i apar˛in‚nd Alian˛ei P.N.L.—P.D.; 6 grupuri au pre∫edin˛i apar˛in‚nd Partidului Social Democrat; 4 grupuri au pre∫edin˛i apar˛in‚nd Partidului Rom‚nia Mare; dou„ grupuri au pre∫edin˛i apar˛in‚nd Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia; un grup are pre∫edinte apar˛in‚nd Partidului Conservator; un grup are pre∫edinte apar˛in‚nd Grupului parlamentar al minorit„rilor na˛ionale ∫i un grup are pre∫edinte un parlamentar independent.

Apreciem c„ Ón func˛ie de calendarul stabilit de parlamentele statelor membre pentru dezbaterea ∫i ratificarea Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, fiecare grup de prietenie trebuie s„-∫i stabileasc„ propriul calendar de ac˛iuni, pentru ob˛inerea unui vot favorabil Rom‚niei.

Stima˛i colegi, interesul na˛ional trebuie a∫ezat Ónaintea intereselor de grup. Suntem Óntr-un moment Ón care clasa politic„ rom‚neasc„ este chemat„ s„-∫i al„ture energia ∫i viziunea la marea construc˛ie european„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 Œnchei prin a v„ invita s„ medit„m Ómpreun„ la ceea ce Aristotel spunea Ón îPolitica“, acum mai bine de 2000 de ani: îO reu∫it„ depinde de doi factori, dintre care unul este formularea corect„ a scopului ∫i a ˛intei ac˛iunilor, iar cel„lalt este descoperirea mijloacelor folosite Ón vederea scopului“.

V„ mul˛umesc.

Aurel Ardelean

#61390

## **Domnul Aurel Ardelean:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin declara˛ia mea politic„ de ast„zi doresc s„ abordez un subiect care pentru mine personal este deosebit de important, at‚t din punct de vedere politic, dar ∫i din punct de vedere afectiv.

Œn anul 1957, c‚nd, proasp„t absolvent de liceu am p„∫it pentru prima dat„ Ón lumea academic„, fiind student Ón anul I al Facult„˛ii de Biologie, din cadrul acestei prestigioase institu˛ii, an Ón care numele celor doi ilu∫tri Ónainta∫i — Victor Babe∫ ∫i Janos Bolyai — se contopeau, rezult‚nd denumirea actual„ a universit„˛ii.

Œn perioada studiilor universitare am avut ca ilu∫tri profesori pe academician Eugen Pora, academician ™tefan Peterfi, academician Emil Pop, academician Brukovi˛ki, magi∫tri ai biologiei rom‚ne∫ti, at‚t rom‚ni, c‚t ∫i maghiari.

Victor Babe∫, medic rom‚n, a fost profesor de patologie ∫i bacteriologie la Facultatea de Medicin„ din Bucure∫ti ∫i este unul dintre fondatorii microbiologiei moderne mondiale. La fel, Janos Bolyai, matematician transilv„nean, a absolvit Colegiul Regal de Inginerie, cu o durat„ de 7 ani, Ón doar 4 ani, fiind apreciat de Óntregul corp academic ca Óntemeietor al geometriei moderne.

Ast„zi, din relat„rile mass-media, observ„m c„ aceast„ coabitare este afectat„ de tendin˛ele de segrega˛ie venite din partea unor persoane pe care le consider certate cu legea. Expresii de genul îelibera˛i universitatea noastr„“, îvrem totul Ónapoi“, îBolyai, universitate maghiar„“ nu Ó∫i reg„sesc logica Ón contextul european actual spre care Rom‚nia tinde ∫i reflect„ o frustrare a unei p„r˛i a minorit„˛ii maghiare din ˛ara noastr„.

Protestele organizate de aceste asocia˛ii ale tinerilor maghiari au fost concepute ca un mesaj care s„ reaminteasc„ at‚t autorit„˛ilor, c‚t ∫i comunit„˛ii maghiare c„ Ónc„ se dore∫te crearea unei institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior exclusiv Ón limba maghiar„, cu finan˛are integral„ de la bugetul de stat. Astfel de manifest„ri Ómi amintesc de vremuri triste de la Ónceputul anilor 1990.

Ac˛iunea de protest nu a vizat doar mediul central al universit„˛ii, ci ∫i filialele acesteia din ˛ar„. La MiercureaCiuc, revendicarea privind scindarea Universit„˛ii îBabe∫Bolyai“ din Cluj-Napoca ∫i retrocedarea ei ca universitate de stat exclusiv maghiar„ a scos Ón strad„ circa 300 de persoane, Ón majoritate studen˛i ai Universit„˛ii îSapientia“

sau elevi ai ∫colii de limb„ maghiar„ din municipiu ∫i cadre didactice ale acestora, preo˛i ai bisericilor maghiare din ora∫, chiar ∫i viceprimari.

A fost clar o ac˛iune care a fost din timp coordonat„. Nu pot s„ caracterizez asemenea ac˛iuni dec‚t ca fiind provocatoare, chiar ∫i pentru cei mai modera˛i. Œndemnul la mi∫c„ri de nesupunere civic„ este o jignire la adresa statului de drept ∫i o palm„ pe obrazul fragilei noastre democra˛ii.

Ce se dore∫te prin aceste Óndemnuri? Care este finalitatea unor astfel de acte provocatoare? Sunt convins c„ nu comunitatea maghiar„ Ón totalitatea ei, ci doar anumite elemente, care r„m‚n adeptele m„surilor radicale, pot s„ sus˛in„ astfel de manifest„ri de strad„.

Doamnelor ∫i domnilor,

Climatul universitar clujean nu trebuie s„ fie tensionat din punct de vedere etnic, ci, dimpotriv„, este necesar„ o orientare european„. Rom‚nia a f„cut recent un pas hot„r‚tor spre Europa, prin aderarea la principiile Declara˛iei de la Bologna.

Este primul an universitar c‚nd prevederile convenite la Bologna sunt aplicate ∫i Ón ˛ara noastr„. Tendin˛a este spre europenizarea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, a celui superior, Ón special.

La manifesta˛iile din Miercurea-Ciuc, oratorii au respins categoric ideea multiculturalit„˛ii, consider‚nd c„ este o form„ perfid„ de discriminare a maghiarimii din Rom‚nia.

Œn spa˛iul academic european, multiculturalitatea ocup„ un rol important ∫i este un principiu de baz„ al democra˛iei Ón ˛„rile Uniunii Europene.

Œn acest context, Ómi este greu s„ Ón˛eleg care este, de fapt, scopul acestor ac˛iuni ∫i nu pot fi de acord cu aceast„ scindare a universit„˛ii clujene.

Forma˛iunea care reprezint„ interesele maghiarilor are reprezentan˛i ale∫i Ón mod democratic Ón Parlamentul Rom‚niei, Ón Guvernul Rom‚niei. Este un proces democratic, care a fost apreciat la nivelul tuturor ˛„rilor europene, respectarea drepturilor minorit„˛ilor fiind o component„ important„ Ón aderarea la Uniunea European„.

La nivelul Universit„˛ii îBabe∫-Bolyai“ din Cluj-Napoca exist„ posibilitatea pentru tinerii maghiari de a studia exclusiv Ón limba maghiar„, de la licen˛„ ∫i p‚n„ la doctorat. Exist„ un corp academic distinct, cu proprie conducere — 50 de specializ„ri exclusiv Ón limba maghiar„, din totalul de 99 ale acestei institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior.

Corpul profesoral este impresionant: peste 230 de profesori maghiari, 28 de profesori maghiari conduc„tori de doctorate.

Doamnelor ∫i domnilor,

Anul 2007 se apropie ∫i, cu toate eforturile pe care le depunem, exist„ Ónc„ tendin˛e agresive din partea unor reprezentan˛i ai maghiarilor.

Cu to˛ii, rom‚ni, maghiari ∫i alte minorit„˛i, trebuie s„ Ón˛elegem c„ momentul european actual nu este favorabil unei astfel de dispute ∫i, mai ales, unor manifest„ri de strad„.

V„ mul˛umesc.

Nicolae Paul Anton P„curaru

#66832

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea de ast„zi este dedicat„ situa˛iei deosebite cu care se confrunt„ la Ónceput de an ∫colar Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc. Este cunoscut c„, pe 12 septembrie, au debutat ac˛iunile de protest organizate de cele trei mari centrale sindicale. Este cunoscut c„ miercuri, 5 octombrie, cu ocazia Zilei Mondiale a Educa˛iei, organizat„ de Federa˛ia Educa˛iei Na˛ionale, s-a organizat un miting ∫i un mar∫ Ón Pia˛a Revolu˛iei, Ón care s-au cerut lucruri punctuale, o nou„ Lege a salariz„rii Ón Ónv„˛„m‚nt, salariul minim Ón educa˛ie, 250 euro Ón 2006, buget pentru Ónv„˛„m‚nt, Ón 2006, minimum 6% din P.I.B., subven˛ie pentru carte, 200 euro, subven˛ie ˛inut„ vestimentar„, 250 euro an, subven˛ie pentru internet, 10 euro pe lun„.

Œn fine, pe 26 octombrie este prev„zut„ declan∫area unei greve de avertisment coordonate de cele trei federa˛ii reprezentative din Ónv„˛„m‚nt ∫i este ocazionat„ de faptul c„ nu s-au alocat Ónv„˛„m‚ntului 6% din P.I.B., prin proiectul de buget.

Pe acest fond, sigur c„, tot ca un element de sus˛inere a situa˛iei Óncordate, a venit ∫i demisia ministrului educa˛iei care, cumva, a alimentat revendic„rile sindicale, cu at‚t mai mult cu c‚t demisia a fost motivat„ pe nealocarea procentului de 6% din P.I.B., a∫a cum Alian˛a ∫i-a asumat prin Programul de guvernare.

Voi spune totu∫i c„, sigur, 4% este insuficient, dar 6% Ón Programul de guvernare al Alian˛ei este prev„zut pentru 2008.

Deci Ón Programul de guvernare al Alian˛ei nu este asumat„ cifra de 6% pentru 2006, pentru simplul motiv c„ se ∫tia c„ acest suport financiar nu exist„ Ón momentul de fa˛„.

De altfel, am v„zut ∫i un material al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, un raport asupra st„rii sistemului de Ónv„˛„m‚nt, prin care se cere ca Ón fa˛a Parlamentului s„ fie prezentat„ aceast„ analiz„, aceast„ radiografie a sistemului de Ónv„˛„m‚nt intern.

Sunt considerate drept probleme cruciale Ón acest raport, Ón primul r‚nd, subfinan˛area cronic„, Ón al doilea r‚nd, calitatea educa˛iei ∫i descentralizarea Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, toate aceste trei lucruri sunt direc˛ii mari ∫i sunt considerate drept probleme cruciale pentru care ministerul cere interven˛ie.

Cu toate acestea, pe fond, acest raport este o pledoarie pentru alocarea unui buget suplimentar educa˛iei ∫i Ónv„˛„m‚ntului. Cu siguran˛„, nimeni din Rom‚nia nu va g‚ndi dec‚t c„ Ónv„˛„m‚ntul trebuie s„ beneficieze de o finan˛are corespunz„toare. Din p„cate, dac„ judec„m, s„ spunem, din trecutul apropiat p‚n„ ast„zi, vom constata c„ Ón mod permanent, de∫i a fost declarat prioritate na˛ional„, Ónv„˛„m‚ntul nu a avut dec‚t 3—4 procente din P.I.B., iar cu ocazia rectific„rilor s-a mai ad„ugat c‚teva ceva.

M-am uitat totu∫i care este adev„rul privind bugetul pe 2006 ∫i am constatat c„, spre deosebire de alte ministere care chiar au primit mai pu˛in Ón raport cu 2005, deci au o aloca˛ie bugetar„ mai mic„ Ón 2006 fa˛„ de 2005, Ministerul Educa˛iei, totu∫i, are un plus de 10%, deci fa˛„ de 4.730.556 miliarde are 5.206.777 miliarde, deci are, totu∫i, un plus de 10%.

Din acest punct de vedere, cred c„ obliga˛iile care ne revin Ón momentul de fa˛„ sunt cele de a continua reforma ∫i de a continua proiectele Óncepute.

Spun c„ este evident Ón aten˛ia Parlamentului, cu sau f„r„ acest raport dezb„tut Ón Parlament, s„ avem Ón vedere ca la dezbatere at‚t Ón comisii, c‚t ∫i Ón Comisiile de buget, finan˛e s„ Óncerc„m s„ g„sim surse suplimentare pentru a finan˛a proiectul de buget, dar, cred c„, Ón egal„ m„sur„, obliga˛ia noastr„, a tuturor ∫i, Ón primul r‚nd, a celor care asigur„ managementul Ónv„˛„m‚ntului Ón Rom‚nia este s„ asigure continuitatea reformelor Óncepute, pentru c„ necazul Ón Rom‚nia este c„, de regul„, orice Ónlocuire sau orice schimbare de ministru, pe un motiv sau altul, Ónseamn„ alte proiecte, alte eforturi Óncepute ∫i neduse la termen.

Deci din acest punct de vedere al doilea apel al meu este ca, pe de o parte, dac„ se poate, s„ se revin„ asupra demisiei, iar, pe de alt„ parte, s„ se continue programele de reform„ ∫i proiectele de reform„, av‚nd Ón vedere c„ totu∫i avem o Ónt‚rziere care trebuie s„ fie recuperat„.

V„ mul˛umesc.

Angel TÓlv„r

#71194

## **Domnul Angel TÓlv„r:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ are ca obiect calitatea serviciilor sanitare Ón jude˛ul Vrancea.

Œn Programul de guvernare pentru perioada 2005— 2008, Guvernul Rom‚niei Ó∫i propunea ca obiective prioritare Ón domeniul s„n„t„˛ii urm„toarele: realizarea efectiv„ a accesului egal al cet„˛enilor la Óngrijirile sanitare de baz„, cre∫terea calit„˛ii vie˛ii prin Ómbun„t„˛irea calit„˛ii ∫i siguran˛ei actului medical, apropierea de indicatorii de s„n„tate ∫i demografici ai ˛„rilor civilizate, Ón acela∫i timp cu sc„derea patologiei specifice ˛„rilor subdezvoltate.

Œn vederea realiz„rii obiectivelor men˛ionate, Guvernul ∫i-a asumat o serie de responsabilit„˛i, dintre care vreau s„ men˛ionez: asigurarea egalit„˛ii de ∫anse a cet„˛enilor, garant‚nd astfel accesul nediscriminatoriu la Óngrijiri medicale de baz„, indiferent de veniturile realizate, ca drept fundamental al acestora; consolidarea descentraliz„rii decizionale — Ón acest scop, autorit„˛ilor locale li se vor crea, spunea Guvernul, mecanisme legale pentru ca, o dat„ cu finan˛area adecvat„ a unit„˛ilor sanitare spitalice∫ti, s„ poat„ lua decizii pentru Óngrijirea s„n„t„˛ii popula˛iei din zon„; asigurarea finan˛„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 adecvate pentru s„n„tate — Ómbun„t„˛irea finan˛„rii sistemului sanitar se va face pe alocarea prioritar„ a resurselor ob˛inute Ón urma cre∫terii economice, pe realocarea bugetelor Ón interiorul sistemului ∫i pe Ónl„turarea acelor cheltuieli ce nu apar˛in sistemului sanitar.

De asemenea, se specifica ∫i faptul c„ urmau s„ se achite, integral, p‚n„ Ón 2006, toate datoriile existente Ón sistemul sanitar c„tre furnizori, pentru a putea introduce respectarea ferm„ a contractelor Ón domeniul sanitar.

Acum, la aproape un an de la Ónceperea mandatului actualului Guvern, starea sistemului sanitar Ón jude˛ul Vrancea contrazice inten˛iile Cabinetului condus de domnul T„riceanu.

Astfel, asisten˛a medical„ primar„, medici de familie, este dezechilibrat„ ca acoperire Ón teritoriu, de regul„, zonele izolate ∫i/sau s„race fiind aproape complet lipsite de asisten˛„ medical„.

Multe cabinete, Ón special din mediul rural, sunt deservite de medici naveti∫ti, ele func˛ion‚nd una sau dou„ zile pe s„pt„m‚n„ cu un program de patru-cinci ore pe zi. Nu este asigurat„ o permanen˛„ a acestor tipuri de servicii, practic, Ón cursul nop˛ii, al week-end-ului ∫i al s„rb„torilor legale asisten˛a primar„ lipse∫te cu des„v‚r∫ire, toate urgen˛ele mici sau mari, adev„rate sau false, ajung, unele cu ambulan˛a, la unitatea de primire urgen˛e a spitalului jude˛ean.

Serviciul de ambulan˛„ func˛ioneaz„ Ón condi˛ii extrem de dificile din mai multe motive, din care a∫ dori s„ men˛ionez: subfinan˛area sever„ care face imposibil„ aprovizionarea cu medicamente ∫i materiale sanitare, cre‚nd totodat„ mari probleme ∫i Ón activitatea de Óntre˛inere ∫i repara˛ii pentru ma∫inile din dotarea serviciului de ambulan˛„.

Dotarea cu ambulan˛e este suficient„ scriptic, Óns„ precar„ Ón fapt, dat fiind c„ o bun„ parte dintre ma∫ini sunt epuizate fizic ∫i moral, ele fiind folosite Ón cel mai bun caz ca surs„ de piese de schimb pentru cele aflate Ónc„ Ón stare de func˛ionare.

Sta˛iile din teritoriu func˛ioneaz„ Ón spa˛ii care nu pot fi amenajate ∫i igienizate corespunz„tor tot din lipsa fondurilor, iar Óncadrarea cu personal medical superior este deficitar„, practic sta˛ia central„ fiind deservit„ de un singur medic pe tur„ care, evident, nu poate ajunge la toate solicit„rile, r„m‚n‚nd la sta˛ie pentru urgen˛ele majore sau accidente colective.

Œn acest fel, solicit„rile pacien˛ilor sunt îrezolvate“ de ambulan˛„, prin transportul acestora la unitatea de primire urgen˛e de unde, Ón majoritatea cazurilor, sunt transporta˛i Ónapoi la domiciliu, uneori la zeci de kilometri, dup„ aplicarea tratamentului de urgen˛„.

Rezultatul: combustibil consumat, un echipaj de ambulan˛„ pus pe drumuri ore Óntregi, serviciul de urgen˛„ din spital, suprasolicitat pentru cazuri de cele mai multe ori banale, care ar fi putut fi foarte bine rezolvate la domiciliu de medicul de familie sau medicul de pe ambulan˛„, dac„ ace∫tia ar fi fost disponibili.

Concluzia trist„, dar real„ este c„ serviciul de ambulan˛„ a devenit practic un serviciu de taximetrie finan˛at din Fondul na˛ional de asigur„ri de s„n„tate.

Un alt element pe care vreau s„-l aduc Ón discu˛ie se refer„ la unitatea de primire urgen˛e a spitalului jude˛ean,

care este, practic, singura de acest fel din jude˛, de∫i teoretic toate spitalele au Ón structur„ un compartiment sau o unitate de urgen˛„.

Lipsa unor dot„ri minimale ∫i lipsa personalului calificat fac Óns„ ca aceste structuri din teritoriu s„ fie practic nefunc˛ionale. Chiar ∫i Ón aceste condi˛ii, unitatea de primire nu a beneficiat de aparatur„ sau de tehnica medical„ din fonduri guvernamentale, toat„ dotarea fiind asigurat„ prin efortul financiar al spitalului, Ón perioada 2001—2004.

Suprasolicitarea unit„˛ii de primire urgen˛e reiese din num„rul mare de solicit„ri, 23.762 Ón 2004, Ón cre∫tere cu 2.040 fa˛„ de 2003, dar ∫i din propor˛ia redus„ a intern„rilor, circa 43% din totalul solicit„rilor.

Liniile de gard„ din spitalele teritoriale sunt complet ineficiente, num„rul lor insuficient, c‚t ∫i acoperirea g„rzilor Ón multe cazuri cu medici de medicin„ general„, ∫i nu cu speciali∫ti, f„c‚nd ca majoritatea urgen˛elor Ón teritoriu s„ ajung„ tot la spitalul jude˛ean.

Este clar c„ Guvernului nu-i pas„ Ón mod deosebit de prezent. Faptul c„ nu-i pas„ nici de viitor este evident ∫i atunci c‚nd vorbim despre activitatea de medicin„ ∫colar„, care este grevat„ de num„rul redus de medici.

Œn Foc∫ani, de exemplu, Ón acest moment, activeaz„ 9 medici Ón cabinetele de medicin„ general„ ∫i 13 medici Ón cabinetele stomatologice, la un num„r de 20 cabinete de medicin„ general„ ∫i 8 cabinete stomatologice, care asigur„ asisten˛a medical„ pentru, subliniez, 18.249 elevi ∫i 2.354 copii Ón gr„dini˛e.

Din discu˛iile pe care le-am avut cu al˛i colegi senatori a reie∫it c„ asisten˛a medical„ las„ mult de dorit Ón toate zonele ˛„rii, iar situa˛ia din jude˛ul Vrancea se poate reg„si, cu foarte mici deosebiri, oriunde Ón ˛ar„.

Sunt convins c„ ve˛i fi de acord cu mine c„ acestea sunt problemele care-i preocup„ cu adev„rat pe cet„˛eni, ∫i nu Regulamentul Senatului sau alegerile anticipate, iar noi avem obliga˛ia s„ ˛inem seama de acest lucru.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Valentin Dinescu

#77949

## **Domnul Valentin Dinescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îCOLTERM — megascandalul gigacaloriei“.

Inten˛ia Prim„riei din Timi∫oara de a cre∫te cu 45% tariful pentru energia termic„ livrat„ popula˛iei a generat un real scandal. Informa˛ii bine ascunse p‚n„ Ón acest moment au ie∫it la suprafa˛„, revolt‚nd un mare num„r de timi∫oreni. Este evident, pentru to˛i cei care cunosc situa˛ia din Timi∫oara, c„ o cre∫tere a tarifelor cu 45% pentru energia termic„ nu va putea fi suportat„ de timi∫oreni.

De ce a insistat totu∫i executivul prim„riei pe aceast„ cre∫tere este greu de explicat. Cu siguran˛„, exist„ mai multe motiva˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 Pe l‚ng„ lipsa de profesionalism, un motiv foarte puternic este dat de datoria extrem de mare pe care prim„ria o are fa˛„ de furnizorul local de energie termic„, adic„ fa˛„ de COLTERM. Este vorba despre o datorie de aproximativ 600 miliarde lei.

Œntr-adev„r, este o sum„ uria∫„ ∫i tocmai de aceea este interesant cum de s-a ajuns aici.

Informa˛ii existente Ón acest moment arat„ faptul c„, Ón ultimii ani, prim„ria nu ∫i-a acoperit obliga˛iile legale pe care le avea fa˛„ de COLTERM, mai exact an de an subven˛iile trebuiau suportate aproximativ Ón mod egal de c„tre bugetul de stat ∫i bugetul local.

Œn timp ce bugetul de stat a virat toate sumele ce-i reveneau, bugetul local nu a f„cut acest lucru, iar datoriile se acumulau.

De ce a preferat prim„ria s„ aloce bani Ón alte direc˛ii, de foarte multe ori total inoportune, dec‚t s„-∫i achite datoriile, nimeni nu poate preciza cu exactitate.

Mai mult, informa˛iile legate de aceast„ uria∫„ datorie sunt foarte confuze. Analiz‚nd situa˛ia prezentat„ de prim„rie, cu cea prezentat„ de COLTERM, frapeaz„ faptul c„ din 14 ani prezenta˛i, doar Ón patru informa˛iile coincid. Œn restul de 10 ani diferen˛ele sunt de ordinul zecilor de miliarde.

Nimeni nu reu∫e∫te s„ dea o explica˛ie logic„ prin care s„ l„mureasc„ acest aspect.

Urmare acestui fapt, Corpul de control al prefectului a ∫i Ónceput o anchet„.

Problema ∫i mai grav„ care a ap„rut tocmai datorit„ acestei datorii imense este Óns„ alta, COLTERM-ul pentru a func˛iona a luat un credit de c‚teva zeci de milioane de dolari, cu o dob‚nd„ de 9%, credit pe care acum trebuie s„-l ramburseze.

Prim„ria dore∫te acum s„ acopere aceste g„uri din banii timi∫orenilor. Acesta este probabil motivul real pentru care se inten˛iona cre∫terea spectaculoas„ a tarifelor.

Œmpotriva acestei propuneri a Executivului s-au ridicat c‚˛iva consilieri locali, inclusiv cei ai P.R.M.-ului, precum ∫i societatea civil„ din ora∫. Practic, pentru a Ómpiedica adoptarea rapid„ a acestei hot„r‚ri, Confedera˛ia Œntreprinz„torilor Particulari din Timi∫oara, Federa˛ia Asocia˛iilor de Locatari din Timi∫oara, cele trei mari confedera˛ii sindicale prezente Ón ora∫, Asocia˛ia îProDemocra˛ia“, precum ∫i alte organiza˛ii au cerut o dezbatere public„.

Obligat de lege primarul a acceptat acest lucru, dar Ón loc s„ participe la dezbatere a asistat c‚teva minute, dup„ care s-a retras, motiv‚nd cu o invita˛ie la un post local de radio.

Dezbaterea public„ a st‚rnit un interes f„r„ precedent, c‚teva sute de timi∫oreni umpl‚nd p‚n„ la refuz sala consiliului local.

Persoanele prezente au scos Ón eviden˛„ faptul c„ o familie cu un venit mediu nu are cum s„ pl„teasc„ facturi care pentru un apartament cu 3 camere pot ajunge la 6 milioane lei pe lun„ doar pentru Ónc„lzire.

Sigur c„, dintr-un birou c„ldu˛ pot face fel de fel de calcule, mai ales c„ edilii locali sunt Ón majoritate debran∫a˛i de sistem, primarul, directorul economic ∫i a∫a mai departe, ∫i nu sunt afecta˛i de aceste scumpiri. Œn schimb, familiile simple nu Ó∫i pot permite acest lux.

Practic, o scumpire at‚t de abrupt„ a energiei termice nu face dec‚t s„ falimenteze COLTERM-ul. ™i acum pre˛ul este destul de mare, dovad„ fiind num„rul mare de debran∫„ri din sistem: din 5.079 de asocia˛ii de proprietari, respectiv locatari, Ón 1.919 exist„ deja apartamente care au trecut pe centrale individuale.

Œn condi˛iile Ón care prim„ria nu are nici o strategie de viitor, nu a efectuat studii privind nivelul de suportabilitate al timi∫orenilor, nu putem vorbi dec‚t de amatorism sau de rea inten˛ie.

Toate informa˛iile de mai sus ne arat„ o ineficient„ ∫i proast„ strategie a executivului local.

Probleme serioase sunt Óns„ ∫i Ón curtea COLTERM-ului, societate care livreaz„ agentul termic ∫i este proprietate a consiliului local. Aici exist„ o alt„ datorie, la fel de mare, despre care nimeni nu vrea s„ vorbeasc„ nimic. COLTERM-ul are c„tre ter˛i datorii de 610 miliarde lei, este vorba de o alt„ datorie, nu de cea a prim„riei.

Œn 16 noiembrie 2004 apare o ordonan˛„ de urgen˛„, care ulterior devine lege, prin aceasta A.V.A.S.-ul se obliga s„ preia de la COLTERM datoria de 610 miliarde lei. Singurul lucru pe care trebuia s„-l fac„ COLTERM-ul era s„ elaboreze un plan de restructurare care s„ fie aprobat de Guvern p‚n„ Ón 30.06.2005.

Din p„cate, acest lucru nu s-a Ónt‚mplat.

Un control al organelor abilitate probabil c„ va scoate

la lumin„ ∫i alte informa˛ii bine ascunse p‚n„ acum. V„ mul˛umesc.

Gheorghe David

#83394

## **Domnul Gheorghe David:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Interven˛ia mea are ca titlu îPolitica agricol„ comun„“, un concept de care va trebui s„ se ˛in„ seama Ón perspectivele ader„rii.

P‚n„ la admiterea Rom‚niei, ca membru cu drepturi depline Ón structurile Uniunii Europene au mai r„mas aproximativ 14 luni, acest lucru Ól vom ∫ti mai sigur m‚ine, dup„ ce va fi dat publicit„˛ii Raportul de ˛ar„.

Desigur, unele frisoane cauzate de consecin˛e au Ónceput s„ se manifeste cu mai multe luni Ón urm„. Aceast„ realitate a existat ∫i va fi Ón continuare, cel pu˛in Ón agricultur„, un sector al economiei considerat, pe bun„ dreptate, a fi cel mai complex dintre toate cele 31 plus 1 capitole ale Tratatului de aderare.

Desigur, cu aceast„ problem„ s-au confruntat toate ˛„rile membre ale Uniunii Europene.

Except‚nd anul 2005, cu ∫anse reale de a fi unul de referin˛„ din punctul de vedere al excedentului precipita˛iilor comparativ cu mediile multianuale, produc„torii agricoli, indiferent de dimensiunea exploata˛iilor, se declar„ tot mai Óngrijora˛i de perspectivele, Ón mare parte necunoscute, care Ói a∫teapt„ Ón urm„torii ani.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 Cel mai important aspect Ól reprezint„ valorificarea produc˛iei. Excedentul consistent din anul agricol precedent, caracteristic tuturor statelor europene, a avut ca principal„ consecin˛„ o reducere dramatic„ a pre˛urilor de desfacere, pe fondul unei oferte abundente.

Pe aceast„ tem„ am stat de vorb„ cu mai mul˛i produc„tori agricoli, fie din categoria celor de subzisten˛„, dar ∫i comerciali, care ne-au m„rturisit c„ sunt sceptici Ón ce prive∫te perspectivele de a ob˛ine venituri c‚t de c‚t satisf„c„toare, capabile s„ le sus˛in„ interesul pentru a deveni adev„ra˛i fermieri.

Nu pu˛ini dintre ei ne-au declarat c„ inten˛ioneaz„ s„-∫i restr‚ng„ suprafe˛ele cultivate, merg‚nd p‚n„ la a renun˛a cu totul la a mai sem„na.

Desigur c„ am mai Óncercat ∫i continu„m s„ o facem, s„ le spunem, s„-i Óncuraj„m c„ acest mod de abordare nu este cel mai bun, ci trebuie f„cute eforturi Ón special Ón ceea ce prive∫te schimbarea structurii culturilor.

Nu vom insista asupra implica˛iilor de ordin social ∫i economic deosebit de delicate pe care le-ar putea avea o astfel de perspectiv„. Totu∫i, c‚teva lucruri trebuie spuse pentru a diminua c‚t de c‚t ∫ocul impactului.

Œn primul r‚nd c„, Ón compara˛ie cu ˛„rile deja membre, Óndeosebi cu cele cu state vechi Ón Europa Comunitar„, de∫i beneficiem de condi˛ii pedoclimatice net superioare multora dintre ele, produc˛iile medii ob˛inute de noi la hectar sunt de p‚n„ la dou„ ori, chiar mai mult Ón anumite cazuri, mai mici dec‚t cele Ónregistrate la vest de ˛ara noastr„.

Œn schimb, costurile sunt aproximativ egale, dac„ nu chiar mai mari, pe unitatea de suprafa˛„ cultivat„, iar dac„ le raport„m pe unitatea de produs, ele sunt mai mici.

Odat„ intra˛i Ón marea familie european„ vom intra automat ∫i Ón competi˛ie cu fermierii, Óncep‚nd cu cei din Marea Britanie ∫i Óncheind cu cei din Ungaria.

Bine ∫tiute fiind aceste decalaje este adev„rat c„ pe parcursul negocierilor de aderare s-a ˛inut seama de aceste aspecte concretizate prin prelungirea dincolo de 2007 a datei de aliniere la performan˛ele Ónregistrate la nivel comunitar.

Pentru accelerarea acestui proces, prin Programul SAPARD, aflat deja Ón curs de derulare, dar ∫i dup„ momentul ader„rii, Rom‚nia va beneficia de importante fonduri destinate sporirii performan˛elor din agricultur„.

Problema care se pune este s„ ne form„m deprinderile folosirii acestor bani cu maximum de eficien˛„.

Œn al doilea r‚nd, este vorba despre calitatea produselor vegetale ∫i animale pe care le destin„m pie˛ei.

Œnc„ de pe la Ónceputul anilor ’70 ˛„rile Pie˛ei Comune, denumire avut„ pe atunci, au izbutit s„-∫i acopere din produc˛ia intern„ necesarul de produse agroalimentare de baz„, aspect care a impus accentuarea preocup„rilor pentru ob˛inerea de produc˛ie de origine vegetal„ ∫i animal„ care s„ fie c‚t mai pu˛in d„un„toare s„n„t„˛ii oamenilor ∫i, Ón egal„ m„sur„, mediului Ónconjur„tor.

De la aceste considerente pornind, la sf‚r∫itul secolului trecut a fost elaborat pachetul de reglement„ri generic denumit îPolitica agricol„ comun„“. Respectarea

prevederilor acesteia este obligatorie pe Óntreg spa˛iul comunitar, deci vor fi obligatorii ∫i pentru ˛ara noastr„.

Œn esen˛„, ele se refer„ la volumul produc˛iilor ob˛inute, la calitatea ∫i circula˛ia acestora pe pia˛a comun„ de desfacere, la pre˛uri, la acordarea subven˛iilor etc.

De re˛inut este Óns„ c„ ele au fost Ón a∫a fel concepute Ónc‚t s„ afecteze c‚t mai pu˛in situa˛iile concrete existente Ón fiecare din ˛„rile membre, ˛in‚nd seama tocmai de nivelul diferit al dezvolt„rii lor ∫i de poten˛ialul natural ∫i uman de care dispun.

V„ mul˛umesc.

Ion V„rg„u

#88448

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ este legat„ de criza Ón care a intrat turismul tulcean, dup„ evenimentele din ultima perioad„.

Delta Dun„rii este una dintre cele mai valoroase ∫i complexe zone turistice din ˛ara noastr„, fiind unic„ Ón Europa prin bog„˛ia turistic„ ∫i faunistic„, dar ∫i prin aspectele multiculturale specifice.

Acest lucru a atras, an de an, un num„r Ónsemnat de turi∫ti rom‚ni ∫i str„ini, fapt ce a determinat operatorii de turism s„ efectueze investi˛ii care s„ ridice calitatea ofertei turistice la standarde europene.

De asemenea, Ón perioada 2001—2004 a existat o preocupare deosebit„ a localnicilor din Delt„ ∫i a autorit„˛ilor locale Ón vederea dezvolt„rii turismului ecologic ∫i agroturismului.

Astfel, Ón aceast„ perioad„ num„rul turi∫tilor a crescut la 160.000, fa˛„ de numai 5.000 c‚t era la nivelul anului 2000.

Œncep‚nd din prim„vara acestui an, care a debutat cu inunda˛ii ce au afectat Óntreg cuprinsul ˛„rii, ∫i continu‚nd cu tot felul de afirma˛ii cu privire la pseudoepidemiile de holer„ ∫i antrax din Delt„, polu„ri spectaculoase ale Dun„rii cu substan˛e toxice, iar acum a culminat cu o alt„ criz„ privind posibila extindere a virusului gripei aviare, agen˛ii economici din turism sunt amenin˛a˛i cu spectrul falimentului.

Consecin˛ele pentru economia rom‚neasc„ vor fi deosebit de grave, iar pentru jude˛ul Tulcea vor fi dezastruoase.

Interzicerea v‚n„torii ∫i a pescuitului sportiv Ón Delta Dun„rii au dus la apari˛ia primelor consecin˛e: anularea total„ a sosirilor de turi∫ti Ón jude˛, perspectiva nerealiz„rii sau anul„rii contractelor economice de aducere a turi∫tilor Ón ultimul trimestru al anului ∫i Ón anul 2006, afectarea imaginii turistice pe termen mediu ∫i lung, inducerea sentimentului de insecuritate a poten˛ialilor vizitatori ∫i a localnicilor din Delt„, precum ∫i disponibilizarea for˛ei de munc„.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005

Pentru jude˛ul Tulcea, ∫i a∫a unul dintre cele mai s„race din ˛ar„, turismul reprezint„ una din cele mai importate surse de venit.

Consider c„ Ón condi˛iile date trebuie acordat„ o aten˛ie deosebit„ ∫i agen˛ilor economici din turism, prin g„sirea unor solu˛ii imediate de ie∫ire din criz„, o evaluare obiectiv„ a pagubelor Ónregistrate de operatorii din turism din jude˛ul Tulcea ∫i acordarea unor desp„gubiri, conform legii, acordarea de salarii compensatorii personalului angajat Ón domeniul turismului, scutiri de la plata taxelor locale, specifice activit„˛ii de turism, organizarea unor ac˛iuni de promovare pentru refacerea imaginii turistice, garantarea de c„tre stat a creditelor de investi˛ii aflate Ón derulare.

Œn calitate de senator din Circumscrip˛ia electoral„ nr. 39 Tulcea doresc s„ fac un apel c„tre Guvernul Rom‚niei ∫i institu˛iile financiare interna˛ionale care s„ vin„ Ón sprijinul operatorilor din turism cu ajutoare materiale ∫i financiare, f„r„ de care economia jude˛ului se va pr„bu∫i, rata ∫omajului va cre∫te, iar veniturile popula˛iei Ón Delta Dun„rii vor sc„dea semnificativ.

Consider c„ aceast„ criz„ major„ constituie un examen de competen˛„ pentru autorit„˛ile locale ∫i centrale, care va eviden˛ia priceperea ∫i profesionalismul acestora Ón modul Ón care vor ∫ti s„ gestioneze situa˛ia. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie. _(Aplauze._ )

Marius Marinescu

#92024

Mul˛umesc domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are titlul îCorup˛ia, ca etalon al s„r„ciei“.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Raportul privind indicele de percep˛ie a corup˛iei arunc„ din nou Rom‚nia Ón afara valorilor europene moderne.

Eforturile noastre privind implementarea legisla˛iei comunitare sunt z„d„rnicite de flagelul corup˛iei generalizate. Este o tem„ pe care nu avem dreptul s„ o minimaliz„m, este o tem„ pe care to˛i politicienii trebuie s„ o atace cu responsabilitate ∫i spirit critic. Nu putem accepta acest deznod„m‚nt, locul 86 din 159 de ˛„ri monitorizate.

Vreau s„ subliniez c„ Ón perioada 2000—2004 indicele de percep˛ie a corup˛iei s-a situat Óntre 2,6 ∫i 2,9, sub palierul de 3 definit de raport ca prag al corup˛iei generalizate.

## Stima˛i colegi,

Datorit„ guvern„rii P.S.D., generalizarea corup˛iei, ∫i vorbim aici despre marea corup˛ie, a indus un nivel al s„r„ciei greu de suportat pentru societate.

Raportul pe 2005 arat„ o cre∫tere u∫oar„ a indicelui de percep˛ie a corup˛iei, ating‚nd cifra 3, ∫i acest lucru subliniaz„ o dat„ Ón plus c‚t de greu este procesul de reform„.

Consolidarea clasei de mijloc, apari˛ia unui mediu de afaceri curat, s„n„tos vor fi Ónt‚rziate din cauza r„m‚nerilor Ón urm„ Ón mod nepermis.

Actualul Guvern a atacat cu hot„r‚re marea corup˛ie, dup„ patru ani Ón care sistemul clientelar P.S.D. a perpetuat ∫i consolidat o adev„rat„ Óncreng„tur„ de tip mafiot.

Am convingerea c„ raportul privind indicele de percep˛ie a corup˛iei pe anul 2006 ne va situa Ón primele 50 de ˛„ri ale lumii, departe de nivelul ru∫inos al corup˛iei generalizate. R„m‚ne ca noi s„ sprijinim cu toat„ convingerea acest proiect politic cu implica˛ii majore Ón procesul de integrare Ón Uniunea European„.

Abordarea acestui domeniu poate fi structurat„ pe dou„ niveluri, urm„rirea ∫i pedepsirea corup˛ilor, dar ∫i prevenirea actelor de corup˛ie.

Sigur, pentru reu∫ita acestui demers trebuie reorganizate institu˛iile statului, pe de o parte, ∫i, pe de alt„ parte, avem obliga˛ia moral„ s„ reform„m clasa politic„.

Doamnelor ∫i domnilor,

Legat de declara˛ia politic„ prezentat„ de doamna senator Rodica St„noiu, doresc s„ protestez Ómpotriva vehemen˛ei cu care un parlamentar urm„rit penal aducea acuze grave ∫i nefondate pre∫edintelui Rom‚niei.

Fostul ministru al justi˛iei a uitat s„ precizeze c„ pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, a demisionat Ón 1996 din Camera Deputa˛ilor, dup„ ce cu doi ani Ón urm„ renun˛a la imunitate parlamentar„ tocmai pentru a sprijini cercetarea dosarului Ón cauz„.

V„ propun, stima˛i colegi parlamentari afla˛i Ón situa˛ie de urm„rire penal„, s„ ave˛i decen˛a unei demisii de onoare ∫i atunci ve˛i c„p„ta credibilitatea necesar„ ∫i ve˛i ie∫i din demagogia unor declara˛ii mai degrab„ autoacuzatoare dec‚t conving„toare.

V„ mul˛umesc. _(Aplauze._ )

03 · Dezbatere proiect de lege · respins

Aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea: — proiectului Legii pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 41/1998 privind taxele Ón domeniul protec˛iei propriet„˛ii industriale ∫i regimul de utilizare a acestora; — propunerii legislative pentru modificarea art. 148 alin. 1 lit. h) din Codul de procedur„ penal„

135 de discursuri

Nicolae V„c„roiu
#97522
Invit la microfon pe domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar social-democrat. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Ion Chelaru
#97688
## **Domnul Ion Chelaru:**
Mi-am intitulat declara˛ia politic„ îControlul parlamentar ∫i tautologia guvernamental„“.
La o privire de ansamblu, din marginea cercului, guvernan˛ii dau impresia c„ s-au dezmeticit, c„ Ónva˛„ Óncet-Óncet s„ ∫i conduc„ dup„ ce, luni Ón ∫ir, au tot c„utat s„ se adune ∫i s„ se organizeze. Mini∫trii, secretarii de stat, secretarii ∫i tot aparatul guvernamental s-au obi∫nuit cu atribu˛iunile, Óncep s„ pip„ie dimensiunile departamentelor, cunosc deja lungimea brazdei pe care trebuie s„ o are. Odat„ a∫eza˛i Ón algoritm, uit„ Óns„ esen˛ialul, anume c„ ac˛iunea lor concertat„ trebuie s„ reprezinte o sintax„ a preciziei, o construc˛ie bine propor˛ionat„ Ón executarea normativelor, un echilibru organic ∫i dinamic al implement„rilor. Iat„ contradic˛ia: sub aparenta a∫ezare, Guvernul lucreaz„ anamorfic ∫i p„gubos, de sub b„nuita coeziune r„zbat limbile Babilonului, Ónchipuind pe deasupra c„ astfel se conduce o ˛ar„.
Œn teritoriu, micul industria∫, comerciantul sau alte categorii de persoane sunt timora˛i de amenin˛area sanc˛iunii penale dac„ ocolesc cumva fiscalitatea, cu sau f„r„ voie.
Omul simplu nu prime∫te un act necesar de la administra˛iile publice dac„ nu ∫i-a achitat integral
impozitul sau amenda, studentul nu prime∫te adeverin˛„ de studii dac„ Ónt‚rzie Ón achitarea taxei de reexaminare. ™i c‚t„ tevatur„ pentru mica ilegalitate, pentru micul rabat de la regula imuabil„ a legalit„˛ii care constr‚nge, c‚t zel Ón aplicarea corect„ a literei de lege. Celebra sintagm„ _dura lex, sed lex_ este valabil„ pentru popula˛ie. Guvernan˛ii Ó∫i permit s„ stea deasupra legii, ∫i Ónc„ deasupra legii fundamentale, a Constitu˛iei.
Iat„, art. 112 din Constitu˛ie: îGuvernul ∫i fiecare dintre membrii s„i au obliga˛ia s„ r„spund„ la Óntreb„rile sau la interpel„rile formulate de deputa˛i sau senatori“. Astfel este instituit controlul parlamentar asupra activit„˛ii Guvernului, cel pu˛in Ón acele privin˛e sau chestiuni neclare ∫i discutabile. Cel mai adesea parlamentarul Óntreab„ sau interpeleaz„ asupra unor aspecte care i-au fost sesizate Ón teritoriu de c„tre cet„˛eni. Œn aproximare corect„ ∫i logic„, prin intermediul Parlamentului, controlul Ól are — sau ar trebui s„-l aib„ — ˛ara.
C‚nd se obose∫te s„ r„spund„, guvernantul chestionat sau interpelat nu l„mure∫te nimic din aspectele invocate sau r„spunde Ón tautologii dezvoltate: îEste a∫a pentru c„ este a∫a“. Interesele reale ∫i c‚teodat„ stringente ale cet„˛enilor r„m‚n Ón aceea∫i nel„murire, iar eu afirm c„ este posibil abuzul prin omisiune, Óntruc‚t un drept recunoscut trebuie s„-∫i afle rezolvare pozitiv„. Pot exemplifica Ón concret pentru cei interesa˛i aceast„ atitudine a Guvernului cu invocarea r„spunsurilor pe care eu Ónsumi le-am primit, dar nu ∫tiu Ón ce m„sur„ acest lucru are relevan˛„, de vreme ce maniera este aceea∫i Ón toate situa˛iile.
Œntre Parlament ∫i Guvern se poart„, cum s-ar zice, coresponden˛„ str‚ns„, ca s„ ne amintim unii de al˛ii ∫i s„ ne inoportun„m metodic unii pe al˛ii. Dar nici pe departe nu se poate spune c„ institu˛ia controlului parlamentar este func˛ional„ ∫i real„, Ón aceast„ schem„ a inadecv„rii cronice asem„n„toare dialogului Óntre surzi.
Nu am auzit nici un ministru care s„-∫i cear„ scuze public sau s„ dea un termen de rezolvare pentru acele situa˛ii Ón care a fost sesizat cu o nedreptate cauzat„ din culpa sau excesul departamentului s„u. S„ fie m„car o dat„ sinceri, fie chiar ∫i Ón maniera Ón care sinceritatea nu este dec‚t manevr„ viclean„ ∫i me∫te∫ugit„, chiar tic„loas„, de a ob˛ine capital politic. Faptul c„ nu r„spund sau r„spund tautologic face dovada c„ nu le pas„, c„ nu le pas„ de Parlament, de na˛iune, de consecin˛ele ac˛iunilor lor care sfideaz„ drepturi ale cet„˛enilor. Pur ∫i simplu r„m‚n imuni la sentimentul public pe care Ól creeaz„. Ei sunt acum pe val, ∫i asta le d„ dreptul s„ procedeze f„r„ sim˛ ∫i f„r„ m„sur„.
Œn tot ceea ce nu merge bine, nu merge din cauza noastr„, c‚nd, Ón realitate, dumneavoastr„, stima˛i guvernan˛i, sunte˛i cei care nu respecta˛i regula jocului putere—opozi˛ie. Œn toat„ ˛ara este instituit un model agresiv atitudinal ∫i lipsit de m„sur„. ™i tot dumneavoastr„ sunte˛i mereu prost dispu∫i, n„zuro∫i ∫i mizantropi, mereu sc‚rbi˛i, pu∫i pe g‚lceav„, plini de fiere ∫i b„nuitori, posomor‚˛i. Nu v„ explica˛i niciodat„ pe de-a-ntregul, nu abandona˛i tautologia ∫i egocentrismul ∫i, ceea ce este Ónc„ mai grav, sunte˛i tautologici Ón comportament.
Iat„ de ce afirmam la Ónceput c„ numai aparent Guvernul pare s„ se fi a∫ezat. Œn realitate, nu Óntrune∫te
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 calitatea necesar„ unui management de ˛ar„ corect ∫i eficient. Modul Ón care se r„spunde la controlul parlamentar este simptomatic ∫i revelator pentru procedeul Ón care ˛ara este, de fapt, guvernat„.
V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#102547
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi, am Óncheiat declara˛iile politice. Doresc s„ v„ anun˛...
## **Domnul Adrian P„unescu**
Nicolae V„c„roiu
#102696
**:**
Eram ∫i eu Ónscris...
Din sal„
#102727
La declara˛ii? Data viitoare!
Nicolae V„c„roiu
#102776
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Pofti˛i, domnule senator. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Adrian P„unescu**
Nicolae V„c„roiu
#102902
**:**
Numai...
## **Domnul Mihai Ungheanu**
Nicolae V„c„roiu
#102967
**:**
Erai t„iat...
Nicolae V„c„roiu
#102990
Pofti˛i, domnule senator. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. P‚n„ ajunge domnul senator la microfon, v„ prezint Nota pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.
Œn conformitate cu prevederile 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:
— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2005 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private;
— Lege pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea unit„˛ilor aparatului central al Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i a structurilor subordonate acestuia.
V„ mul˛umesc.
Ave˛i cuv‚ntul domnule senator.
Adrian P„unescu
#103951
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Am v„zut c„ eram aproape t„iat, acolo, pe list„!
Dou„ probleme mi se pare c„ ar merita aten˛ia. Prima problem„ este c„ Ón Rom‚nia cine ajunge primul la linia de sosire pune repede m‚na pe cheile pu∫c„riilor ∫i Óncepe s„ trimit„ Ón ele pe cei cu care a concurat. Cum vin „ia din urm„, locurile 2—3, cum li se fac repede actele pentru a se sim˛i bine Ón Gherlele momentului. A∫a s-a Ónt‚mplat ∫i Ón perioada 1996—2000, a∫a se Ónt‚mpl„ de 10 luni, din nou, Ón Rom‚nia.
E ur‚t, e nedemn, nu are nici o leg„tur„ cu democra˛ia faptul acesta, dar mai grav dec‚t at‚t este c„ Ónv„˛ul se ia ∫i Ón Basarabia. Voronin Ól urm„re∫te pe
Urecheanu, cu care a concurat Ón pre∫edin˛ie, s„-i lege m‚inile la spate. Sigur, la Bucure∫ti, puterea e mai democratic„, sunt mai mul˛i cei care leag„. Nu po˛i s„ spui c„ ar concura unul ∫i ar lua toat„ puterea.
Œn orice caz, eu a∫ vrea s„ spun de la tribuna Senatului, pentru c„, vr‚nd-nevr‚nd aici ∫i o respira˛ie r„m‚ne, c„ e cea mai mizerabil„ dintre toate ac˛iunile de care se poate Ónvrednici cineva care c‚∫tig„ puterea. Deci nu e destul c„ a luat puterea, c„ a luat institu˛iile, c„ schimb„ portarii, schimb„ cear∫afurile de la internate cu cear∫afuri de la alte internate. V-a˛i f„cut cumva iluzia c„ le schimb„ cu unele noi? Nu! Le schimb„ Óntre ele. Nu e destul ceea ce se ob˛ine prin putere, care este un fapt miraculos. Este obligatoriu ca, de fiecare dat„, s„ se creeze ∫i acest regim al boxelor Ón expansiune. Ceea ce nu se poate ob˛ine prin argumente se ob˛ine prin ∫antaj. Oamenii sunt tra∫i de-o parte ∫i li se spune: îB„, b„ie˛i, nu v„ st„ vou„ bine Ón libertate? Fi˛i cumin˛i, face˛i at‚ta opozi˛ie c‚t s„ par„ c„ exist„ opozi˛ie, dar potoli˛i-v„. Potoli˛i-v„, pentru c„ v„ a∫teapt„ pu∫c„ria.“
Evident, Óntr-o perioad„ istoric„ precum este cea pe care o parcurgem, mi-ar fi pl„cut s„ spun cea pe care o Óncheiem, este absolut obligatoriu s„ existe ni∫te reguli de circula˛ie. Rom‚nia nu este la ora de fa˛„ controlat„ de ni∫te reguli de circula˛ie a valorilor ∫i se inventeaz„ tot felul de lucruri cu ajutorul unei str„in„t„˛i care, ∫i ea, are interesul s„ scad„ corup˛ia, evident aici, nu acolo, acolo s„ creasc„ — ∫i avem nenum„rate exemple c„ mul˛i dintre cei care cer s„ scad„ corup˛ia Ón Rom‚nia vin din ˛„ri unde corup˛ia e Ón floare ∫i la nivel Ónalt —, ∫i vin din str„in„tate ∫i ne mai dau c‚te un sfat: îBravo, b„ie˛i, a˛i f„cut pa∫i importan˛i, a˛i legat procuraturile de Ministerul Public, face˛i ∫i pe mai departe aceast„ justi˛ie politic„ ∫i v„ va fi bine. Va fi bine. Œn 200, Ón 300 de ani ve˛i fi la punct ∫i cu justi˛ia, ∫i cu anticorup˛ia“.
Adrian P„unescu
#109778
Asta, 16% din cord, este mortal„!
Nicolae V„c„roiu
#109814
Poate v„ apropia˛i de Óncheiere.
Adrian P„unescu
#109881
Da, domnule pre∫edinte, dar s„ ne Ónchipuim c„ suntem Ón tren ∫i c„ mergem spre Siberia.
Nicolae V„c„roiu
#110003
Am Ón˛eles, am Ón˛eles.
Adrian P„unescu
#110061
C‚teva zeci de ani au a∫teptat oamenii s„ vin„ la putere regimul celor mai buni ∫i c‚nd a venit regimul celor mai buni au Ónceput s„-i omoare Óntre ei ∫i s„ fie tot cei nepricopsi˛i Ón fa˛„, to˛i fonfii ∫i ∫leamp„˛ii. A∫a! Bun! Da, hai s„ zicem c„ asta o vom mai observa.
Noi facem aici interpel„ri, punem Óntreb„ri, ne lu„m Ón serios, ne zbatem s„ venim cu problemele cele mai acute. ™i am avut ∫i eu, a∫a, o tres„rire de solidaritate cu primul-ministru — C„lin Popescu Anton Vasile Gheorghe Constantin T„riceanu ∫i Dumitru — ∫i am zis: îDomnule prim-ministru...“ Eu, ca prostul, a∫a, eu mi-am Ónchipuit c„ suntem Óntr-un regim democratic Ón care vorbim Óntre noi. M-am uitat ce este Ón Anglia. Strig„ unii la al˛ii, se zbat. Numai arbitrul Alexandru Tudor, de la meciul Rapid—Steaua, nu intervine Ón Anglia.
™i i-am adresat urm„toarea Óntrebare: îDomnule primministru, spune˛i-ne ∫i nou„: v-a˛i consultat cu ni∫te oameni de ∫tiin˛„ pentru a afla ce se Ónt‚mpl„ cu noi ∫i
cu lumea Ón condi˛iile acestor abdic„ri de la ceea ce era natural?“, eu cu g‚ndul c„-i pun o Óntrebare banal„, c„-i ridic mintea la plas„, chiar cu un capital de simpatie pentru d‚nsul. Œmi place cum nu face niciodat„ acordul cu acuzativul: îlucrurile care le-am f„cut“, îvremurile care le vedem“.
Din sal„
#111368
Era corigent la...
Adrian P„unescu
#111406
E∫ti corigent, dar n-ai voie c‚nd e∫ti prim-ministru s„ nu ∫tii limba ˛„rii c„reia-i e∫ti premier. Bun, hai s„ zicem c„...
Nicolae V„c„roiu
#111562
Domnule senator, v„ rog eu mult, am dep„∫it timpul cu 10 minute. Colegii m„ cronometreaz„, Ón spate, chiar dac„ sunt pu˛ini. V„ rog s„ Óncheia˛i.
Adrian P„unescu
#111742
Da, a∫a va fi.
Nicolae V„c„roiu
#111790
V„ rug„m!
Adrian P„unescu
#111834
Ei bine, ce-mi r„spunde domnul prim-ministru Óntr-o scrisoare absolut istoric„?
Din sal„
#111947
Lua˛i ∫i timpul U.D.M.R.-ului.
Adrian P„unescu
#111997
Hm, nu pot s„ iau timpul U.D.M.R.-ului, c„ ar trebui s„ mi-l traduc.
Œmi r„spunde — ∫i aici citez — îConstat cu regret c„, dincolo de incoeren˛a ∫i redundan˛a lingvistic„ ce caracterizeaz„ interpelarea dumneavoastr„, Ónsu∫i fondul acesteia este c‚t se poate de confuz.“
Deci dumnealui este ministru ∫i deputat — nu? —, eu sunt senator ∫i Adrian P„unescu. D‚nsul Ómi face mie analize stilistice, pun‚ndu-m„ Ón situa˛ia s„-i fac eu, de acum Óncolo.
Ce spune˛i?
Din sal„
#112492
Nu el.
Adrian P„unescu
#112518
Ei, bine, probabil c„ un puradel de acolo, de la Cabinet! Bine, dar d‚nsul semneaz„, prietene. E posibil s„ vorbeasc„ Ón felul acesta cu un om care nu i-a zis nimic r„u?! Eu am Óntrebat doar at‚t, dac„ s-a consultat cu oamenii de ∫tiin˛„ s„ vad„ de ce se Ónt‚mpl„ asta Ón cutare parte de ˛ar„, eu cu g‚ndul cel mai bun. Ei, nu, pentru d‚nsul sunt redundant, incoerent, confuz ∫i apocaliptic. Vede˛i, asta cu apocalipsa m„ ∫i sperie!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005
Nicolae V„c„roiu
#113053
Domnule senator, am marea rug„minte s„ Óncheia˛i, v„ rog eu.
Adrian P„unescu
#113148
Da, domnule pre∫edinte, dar uita˛i...
Nicolae V„c„roiu
#113219
V„ rog eu foarte mult. S-au dep„∫it 10 minute, v„ rog mult de tot.
Adrian P„unescu
#113320
## **Domnul Adrian P„unescu:**
S„-˛i spun„ primul-ministru c„ e∫ti Óntr-o eroare epistemologic„...
Nicolae V„c„roiu
#113440
Domnule senator!
Adrian P„unescu
#113491
Domnule pre∫edinte...
Nicolae V„c„roiu
#113546
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ respect„m mult. V„ rog eu s„ m„ Ón˛elege˛i. V„ rog eu s„ Óncheia˛i.
Adrian P„unescu
#113693
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Imediat.
C‚nd solicit s„ fac„ d‚nsul apel la oamenii de ∫tiin˛„ Óntr-o chestiune care ˛ine — zice d‚nsul — mai degrab„ de religie, respectiv sf‚r∫itul lumii.
Adrian P„unescu
#113902
D‚nsul num„r„ lumea de la sf‚r∫it Óncoace ∫i ∫tie c„ preo˛ii Ónmorm‚nteaz„ persoanele moarte.
Nicolae V„c„roiu
#113999
Mul˛umesc foarte mult, domnule senator.
Adrian P„unescu
#114073
Da, domnule pre∫edinte, ultima chestiune...
Nicolae V„c„roiu
#114150
V„ rog eu foarte mult s„ Ón˛elege˛i acest lucru, v„ rog mult de tot.
Adrian P„unescu
#114253
Œn orice caz, domnule pre∫edinte, d‚nsul ne promite c„ nu o s„ lanseze o asemenea dezbatere public„ ∫i nici nu-∫i propune s„ dezlege dileme ontologice. îMisiunea mea ∫i a Guvernului pe care-l conduc este una c‚t se poate de lumeasc„.“
Œmi pare r„u, domnule pre∫edinte, c„ nu m„ l„sa˛i...
Nicolae V„c„roiu
#114575
Mul˛umesc foarte mult.
Adrian P„unescu
#114632
C„ nu m„ l„sa˛i s„ produc...
Nicolae V„c„roiu
#114694
Œmi pare r„u.
Adrian P„unescu
#114742
## **Domnul Adrian P„unescu:**
...toate dovezile a ceea ce Ónseamn„ s„ fii prim-ministru la nevreme.
Nicolae V„c„roiu
#114858
Mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi, v„ anun˛ c„ Birourile permanente reunite — o s„ fac anun˛ul ∫i ulterior — au aprobat urm„torul program pentru bugetul de stat ∫i bugetul pentru asigur„ri sociale pe 2006 — probabil c„ liderii de grup v-au informat — deci: ast„zi a˛i primit sau primi˛i to˛i cele dou„ bugete.
De m‚ine p‚n„ luni, 31 octombrie, se pot face amendamente ale senatorilor, deputa˛ilor ∫i grupurilor parlamentare.
De miercuri, 26 octombrie, p‚n„ mar˛i, 1 noiembrie, ora 14,00, vor fi ∫edin˛e comune ale comisiilor de specialitate, Ón prezen˛a Ministerului Finan˛elor Publice ∫i a altor ministere.
De mar˛i, 1 noiembrie, p‚n„ vineri, 4 noiembrie, Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci vor elabora raportul. ™i de mar˛i, 8 noiembrie, va Óncepe dezbaterea Ón plenul celor dou„ Camere a bugetului de stat ∫i a bugetului pentru asigur„ri sociale de stat pe 2006.
Deci ave˛i la dispozi˛ie p‚n„ s„pt„m‚na viitoare, luni, 31 octombrie, ora 15,00, posibilitatea de a v„ consulta Ón teritoriu ∫i a veni cu amendamente la proiectul de buget de stat ∫i proiectul de Buget pentru asigur„ri sociale de stat.
Trecem direct la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Domnul senator Mihai Ungheanu nu este.
Stima˛i colegi, au fost discu˛ii nenum„rate Ón Biroul permanent ∫i am fost acuza˛i c„ dep„∫im timpul alocat.
Vreau s„ re˛ine˛i c„ Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. are la dispozi˛ie 10 minute pentru Óntreb„ri ∫i interpel„ri, 10 minute, nu mai mult; P.S.D. — 9 minute; P.R.M. — 5 minute; Partidul Conservator — 3 minute; U.D.M.R. — 3 minute ∫i Grupul independen˛ilor — dou„ minute.
V„ spun aceste lucruri pentru c„ — iat„! — avem 8 colegi de la P.S.D. care trebuie s„ pun„ Óntreb„ri, unii c‚te dou„, ∫i s„ mai fac„ ∫i interpel„ri Ónc„ 5 colegi, deci Ón total 14, Ón 9 minute. Vreau s„ Ón˛elege˛i c„ trebuie s„ v„ Óncadra˛i Ón cele 9 minute. Ce dep„∫e∫te, trece s„pt„m‚na viitoare.
Acela∫i lucru este valabil ∫i pentru P.R.M. Sunt 8 colegi Ónscri∫i, aproape to˛i cu c‚te dou„ Óntreb„ri ∫i interpel„ri ∫i mai sunt Ónc„ 3 Ónscri∫i la interpel„ri, Ón 5 minute. De ce? Pentru c„ a∫a au fost aproba˛i Ón Biroul permanent, de-a lungul celor 14 ani, timpii ∫i nu avem posibilitatea s„ d„m cuv‚ntul mini∫trilor pentru a r„spunde.
Mihai Ungheanu
#117290
## **Domnul Mihai Ungheanu:**
Da.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 ## **Domnul Nicolae V„c„roiu**
Mihai Ungheanu
#117438
**:**
V„ rog.
Mihai Ungheanu
#117455
Domnilor colegi,
Fac acest apel la dumneavoastr„, cei prezen˛i, care de obicei veni˛i ∫i la acest punct de pe ordinea de zi, Óntreb„ri ∫i interpel„ri, c„ trebuie s„ intr„m Óntr-un regim de disciplin„ cu aceast„ parte a activit„˛ii noastre.
Am constatat c„ se Ónt‚mpl„, de ambele p„r˛i, dep„∫iri elementare ale normelor. Se pot pune dou„ Óntreb„ri, dar Ón cuprinsul lor nu trebuie puse altele 5. Textele Óntreb„rilor nu trebuie s„ fie at‚t de lungi.
La interpel„ri, nu se fac dou„ interpel„ri, ci una singur„ ∫i textul lor trebuie s„ fie mult mai scurt. Mai sunt ∫i alte chestiuni.
Deci dac„ vrem s„ avem...
Nicolae V„c„roiu
#118098
™i Óncadrarea Ón timp, le-am spus eu...
Mihai Ungheanu
#118172
...un raport normal cu Guvernul, de la care s„ ob˛inem r„spunsuri cuvenite, este bine s„ intr„m Óntr-o normal„ conduit„ privind aceste Óntreb„ri ∫i interpel„ri, care s-au desf„∫urat foarte bine p‚n„ acum c‚teva luni, dar ies cu totul din ˛‚˛‚ni Ón ultimul timp, ajungem la ore Ónaintate, pentru c„ ambele p„r˛i — ∫i eu a∫ vrea ca Senatul s„ fie partea care lucreaz„ mai bine — nu intr„ Ón norm„.
C‚t despre Guvern, am s„ vorbesc Ón alt„ sear„, procedeaz„, Ón general, prin stratageme, dau r„spunsuri prea tehnice, pe c‚nd aici ar trebui s„ vorbeasc„ o limb„ comun„, o limb„ vorbit„ ∫i o limb„ literar„ normal„ ∫i s„ p„streze pentru textul scris acele trimiteri tehnice de lege.
Vreau s„ v„ spun c„ dac„ nu facem aceste lucruri nu ne vom Óncadra Ón minutele acordate ∫i va trebui, Ónc„ o dat„, s„ cerem liderilor de grup s„ vorbeasc„ cu grupurile parlamentare, pentru a pune pe f„ga∫ul normal aceste Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Deci spectacolul lor de acolo nu este at‚t de pozitiv pe c‚t crede˛i dumneavoastr„ c„ este, din stal.
V„ mul˛umesc.
™i v„ rog foarte mult s„ ne Óncadr„m Ón timp, s„ avem Óntreb„ri scurte ∫i interpel„ri foarte sintetice. Mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#119365
Mul˛umesc foarte mult.
Deci, stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ mai anun˛ c„ Óntreb„rile ∫i interpel„rile sunt radiodifuzate ast„zi, Óncep‚nd de la ora 18,15 p‚n„ la ora 19,00. Acesta este intervalul de transmisie Ón direct.
Doamna senator Verginia Vedina∫, o problem„ de procedur„, microfonul 2.
Verginia Vedina∫
#119700
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu Ómi preg„tisem o interpelare care privea proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia, mai exact doream o clarificare a pozi˛iei
primului-ministru Ón ceea ce prive∫te posibilitatea minorit„˛ilor de a avea Ónsemne na˛ionale proprii.
Dat fiind c„ ast„zi am repurtat o victorie extraordinar„ ∫i acest proiect de lege a fost respins, Ón˛eleg s„ renun˛ la aceast„ interpelare Ón a o sus˛ine oral, urm‚nd s„ a∫tept un r„spuns scris de la domnul prim-ministru. V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#120268
Doamna senator Paula Iv„nescu, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., pentru cele dou„ Óntreb„ri.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Paula Maria Iv„nescu
#120452
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Pentru c„ noi, senatorii, trebuie s„ fim din ce Ón ce mai des prezen˛i Ón mijlocul comunit„˛ilor ∫i s„ aducem problemele comunit„˛ilor pe care le reprezent„m Ón Senat, ast„zi voi adresa dou„ Óntreb„ri ministrului s„n„t„˛ii, domnul Eugen Nicol„escu.
Œn Prahova, un spital, Spitalul îPetrolul“, reamenajat ∫i dotat cu aparatur„ modern„, a fost — la hot„r‚rea Guvernului pesedist — transformat Ón spital jude˛ean de copii. Œn momentul de fa˛„, acest spital nu e dotat cu aparatura necesar„ analizelor de specialitate, cu servicii medicale dedicate pediatriei, nu are gard„ de radiologie, ecografie, anestezie, nu are spa˛ii pentru dot„ri corespunz„toare. Œn acest spital copiii fie mor, fie sunt trimi∫i la Bucure∫ti.
Œntrebarea este: ce-i de f„cut cu acest spital, care abuziv ∫i-a schimbat destina˛ia pentru interesele protipendadei pesediste din Ploie∫ti, care nu poate oferi servicii medicale calificate copiilor ∫i a privat ∫i municipiul ∫i jude˛ul de un centru renumit de chirurgie ∫i cardiologie, care prelua eficient din aglomera˛ia ce se semnaleaz„ acum la spitalul jude˛ean.
A doua Óntrebare, adresat„ tot domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii: la Spitalul de Boli Infec˛ioase din Ploie∫ti au mai r„mas numai doi medici de specialitate, care nu pot efectua serviciile medicale prompte ∫i, Ón nici un caz, g„rzile. Mai sunt necesari doi medici de specialitate, dar pentru aceasta ministerul dumneavoastr„, prin Direc˛ia de S„n„tate Public„ Prahova, trebuie s„ organizeze concurs.
Œntrebarea este urm„toarea: ave˛i de g‚nd, de urgen˛„, s„ argumenta˛i condi˛iile de excep˛ie care s„ motiveze realizarea unui concurs pentru acest spital Ónainte de 1 ianuarie 2006, c‚nd Ónceteaz„ efectele Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/2005? Mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#122286
Mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al P.S.D.
Aurel Gabriel Simionescu
#122414
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului ministru Gheorghe Barbu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 Care este pozi˛ia Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei cu referire la cuprinderea Ón rectificarea bugetar„ a sumelor necesare sus˛inerii sistemului de protec˛ie a copilului, a persoanelor cu handicap, c‚t ∫i a Ónso˛itorilor acestora?
V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#122887
Mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Ave˛i o Óntrebare, domnule senator.
Dan Claudiu T„n„sescu
#123100
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o Óntrebare scurt„ adresat„ primului-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, ∫i anume:
Œn campania electoral„ ∫i prin Programul de guvernare 2005—2008 v-a˛i angajat s„ ac˛iona˛i, cu fermitate ∫i eficien˛„, Ómpotriva corup˛iei. Œntr-un raport recent cu privire la indicele de percep˛ie a corup˛iei se apreciaz„ c„, Ón ˛ara noastr„, flagelul corup˛iei s-a generalizat.
V„ solicit„m, domnule prim-ministru, s„ ne comunica˛i dac„ Ón primul an de mandat al dumneavoastr„ flagelul corup˛iei s-a generalizat Ón Rom‚nia sau a fost stopat?
V„ mul˛umesc.
™i dumneavoastr„, domnule pre∫edinte.
Nicolae V„c„roiu
#123755
Mul˛umesc.
Invit pe domnul senator Viorel Arion, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., pentru dou„ Óntreb„ri, dac„ nu m„ Ón∫el.
Viorel Arion
#123946
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Ioan Codru˛ Sere∫.
V„ rog, domnule ministru, s„ preciza˛i care este mecanismul de acordare a sprijinului financiar de care pot beneficia agen˛ii economici a c„ror activitate principal„ se desf„∫oar„ Ón cadrul industriei prelucr„toare?
V„ rug„m, totodat„, s„ ne da˛i detalii asupra condi˛iilor de eligibilitate.
Solicit r„spuns Ón scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.
V„ rog, domnule ministru, s„ preciza˛i Ón ce const„ Programul îMarea alian˛„ rom‚n„ antidrog“ ∫i care sunt proiectele prev„zute a se derula Ón cadrul acestuia?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#124689
Mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Ion Toma, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Ion Toma
#124856
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur ∫i are ca obiect gripa aviar„.
Œn jude˛ul Olt, Ón ultimul an, din cauza unor subbaraje construite pe r‚ul Olt, Ón jurul lacurilor de acumulare s-au aclimatizat mii de p„s„ri s„lbatice care populeaz„, Ón mod obi∫nuit, ∫i zona Deltei Dun„rii. Acest lucru constituie un real pericol Ón ceea ce prive∫te apari˛ia gripei aviare Ón jude˛ul Olt.
Solicit s„ fiu informat dac„ s-au luat m„suri pentru a preveni apari˛ia gripei aviare ∫i Ón ce constau aceste m„suri.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#125481
Mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, pentru dou„ Óntreb„ri.
Urmeaz„ domnul senator Paul P„curaru, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Ilie Petrescu
#125739
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu am dou„ Óntreb„ri adresate Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Localitatea Stejari din jude˛ul Gorj are statut de comun„, cu o popula˛ie de peste 3.000 de locuitori.
V„ rog s„-mi r„spunde˛i la urm„toarele Óntreb„ri:
— De ce program a beneficiat localitatea Stejari pentru infrastructur„?
— Ce programe ∫i investitori autohtoni ∫i str„ini au venit Ón aceast„ zon„?
— Ce rat„ de ∫omaj are localitatea Stejar ∫i c‚˛i locuitori din popula˛ia activ„ sunt angaja˛i?
™i a doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.
Localit„˛ile Tismana, Pade∫, Schela, Mu∫ete∫ti, Crasna, Novaci, Baia de Fier, Polovragi, Pe∫ti∫ani, St„ne∫ti, Runcu din jude˛ul Gorj au un poten˛ial turistic deosebit.
V„ rog, domnule ministru, s„-mi r„spunde˛i la urm„toarele Óntreb„ri:
— Dac„ autorit„˛ile jude˛ene au Ónaintat c„tre minister programe pentru aceast„ zon„?
— Dac„ Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale are un program pentru localit„˛ile din zona mai sus men˛ionat„?
— ™i dac„ Alian˛a P.N.L.-P.D. ∫i P.C. are un program cu obiective Ón aceast„ zon„?
- V„ solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#127057
Mul˛umesc foarte mult.
Cu o precizare, Óns„: v„ rog s„ ave˛i Ón vedere c„ se pune nu o Óntrebare cu trei subÓntreb„ri, ci o singur„ Óntrebare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 Are cuv‚ntul domnul senator Paul P„curaru, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Nicolae Paul Anton P„curaru
#127413
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte, dac„ Ómi permite˛i, am o interpelare adresat„ domnului ministru Vasile Blaga...
Nicolae V„c„roiu
#127573
Œntrebare, nu interpelare.
Nicolae Paul Anton P„curaru
#127634
O interpelare ∫i dou„ Óntreb„ri, pe care le voi rezuma. Deci interpelarea este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga...
Nicolae V„c„roiu
#127801
Stimate coleg, Óntrebare, nu interpelare. Œntreb„ri. V„ chem pe urm„ la interpel„ri.
Nicolae Paul Anton P„curaru
#127920
Da, dou„ Óntreb„ri.
Prima, adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.
Œn conformitate cu prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 97/2005, pentru persoanele care nu mai au acte de identitate se poate elibera, Ón baza certificatului de na∫tere, carte de identitate provizorie.
Prin prezenta v„ rog s„-mi r„spunde˛i: cum vede˛i posibilitatea Ónl„tur„rii c„r˛ii provizorii, av‚nd Ón vedere c„, pentru anumite categorii de persoane, aceasta este calea destul de facil„ prin care se recurge la substituirea de persoane, cu toate efectele negative care decurg?
™i a doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu.
Œn conformitate cu Ordinul nr. 645/2005 au fost aprobate liniile prioritare pentru subven˛ionarea Ón anul 2006 de la bugetul de stat a asocia˛iilor ∫i funda˛iilor care activeaz„ Ón domeniul asisten˛ei sociale. Sunt mai multe categorii de persoane, persoane v‚rstnice, victime ale violen˛ei Ón familie, persoane toxicodependente, victimele traficului de persoane, emigrante ∫i refugiate, dar nu sunt inclu∫i copiii.
Œntrebarea este: care este strategia Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, pentru ca ∫i copiii s„ beneficieze de activitatea asocia˛iilor ∫i funda˛iilor care este concentrat„ pe domeniul serviciilor sociale?
V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#129245
Mul˛umesc foarte mult. Suntem tot la Óntreb„ri.
Invit pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al P.S.D.
Ave˛i de pus, de asemenea, dou„ Óntreb„ri.
V„ ascult„m.
Doina Silistru
#129455
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntreb„rile sunt adresate, am‚ndou„, domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii.
## Domnule ministru Gheorghe Flutur,
Av‚nd Ón vedere situa˛ia dificil„ Ón care se g„sesc cresc„torii de p„s„ri din Rom‚nia din cauza sc„derii drastice a consumului de carne de pas„re, ca urmare a depist„rii Ón ˛ar„ a virusului gripei aviare, v„ Óntreb: care este strategia pe care o va adopta Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale de sprijinire a acestor produc„tori pentru a-∫i putea continua activitatea ∫i a nu intra Óntr-un blocaj financiar total ∫i, Ón final, Ón loc de relansarea sectorului avicol, s„ se ajung„ la falimentul acestuia.
A doua Óntrebare.
Domnule ministru Gheorghe Flutur, v„ Óntreb: care sunt importurile de produse agroalimentare efectuate de la 1 ianuarie 2005 p‚n„ Ón prezent?
Doresc r„spunsul pe categorii de produse, ˛ara de origine, cantitate ∫i valoare.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#130456
Mul˛umesc foarte mult.
Œl invit pe domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. De asemenea, pentru dou„ Óntreb„ri adresate primului-ministru.
Gheorghe Viorel Dumitrescu
#130670
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
O prim„ Óntrebare adresat„ primului-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Prin Programul de guvernare 2005—2008 v-a˛i angajat s„ respecta˛i anumite principii ale guvern„rii. Din relat„rile mass-media rezult„ c„ domnul Sebastian Bodu, secretar de stat, pre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale de Administrare Fiscal„, a aplicat legea pe criterii politice, l„s‚ndu-i nesanc˛iona˛i prin punerea sechestrului asigur„tor pe unii cet„˛eni apropia˛i puterii.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i lista persoanelor fizice ∫i a persoanelor juridice pentru care domnul secretar de stat, pre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale de Administrare Fiscal„, Sebastian Bodu, a dispus s„ nu se aplice sechestrul asigur„tor, de∫i, din datele cunoscute, s-ar fi impus.
Solicit r„spuns scris. V„ mul˛umesc.
™i o a doua Óntrebare: Ón Programul de guvernare 2005—2008, Guvernul Rom‚niei a declarat toleran˛„ zero fa˛„ de fenomenul corup˛iei.
Fa˛„ de aceste obliga˛ii asumate Ón timpul campaniei electorale, v„ rog s„-mi comunica˛i care sunt m„surile concrete care au fost luate de Guvern pentru eradicarea corup˛iei?
Dac„ aceste aspecte sunt Ón centrul preocup„rilor organelor de resort, care este rezultatul acestora?
™i aceast„ Óntrebare este adresat„ domnului primministru C„lin Popescu T„riceanu.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris.
26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005
Nicolae V„c„roiu
#132138
Mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Angel TÓlv„r, din partea Grupului social-democrat. De asemenea, dou„ Óntreb„ri, una adresat„ ministrului finan˛elor publice, iar cea de-a doua, ministrului s„n„t„˛ii. V„ rog.
Angel TÓlv„r
#132407
V„ mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Sebastian Vl„descu, ministrul finan˛elor publice, ∫i se refer„ la protec˛ia social„ a persoanelor cu handicap, Ón jude˛ul Vrancea.
Protec˛ia social„ a persoanelor cu handicap reprezint„ un obiectiv deosebit de important...
Nicolae V„c„roiu
#132751
V„ rog, scurt, pentru c„ altfel nu mai r„m‚ne timp pentru colegi.
Angel TÓlv„r
#132851
...pentru administra˛ia public„ local„ din jude˛ul Vrancea, Ón vederea protej„rii celor care, din cauza unor motive de natur„ fizic„, psihic„ sau social„, nu au posibilitatea s„ Ó∫i dezvolte propriile capacit„˛i ∫i competen˛e.
Œndeplinirea acestui deziderat este extrem de greu de realizat, din cauza faptului c„ fondurile necesare unei bune func˛ion„ri a sistemului de protec˛ie a persoanelor cu dizabilit„˛i nu pot fi acoperite din bugetele locale, deoarece Vrancea este unul dintre jude˛ele care realizeaz„ venituri proprii foarte mici.
Vreau s„ men˛ionez c„ aceast„ lips„ cronic„ de fonduri pune multe prim„rii din jude˛ul meu Ón situa˛ia de a Ónceta contractele de munc„ ale asisten˛ilor personali ai persoanelor cu handicap grav, lipsindu-le pe acestea de posibilitatea de a fi supravegheate ∫i Óngrijite, fiindu-le Ónc„lcate, astfel, drepturile conferite de lege.
Am c‚teva exemple, cu permisiunea...
Nicolae V„c„roiu
#133792
Ve˛i epuiza timpul alocat tuturor colegilor, deci Óncheiem ∫i la Óntreb„ri, ∫i la interpel„ri. Œntrebarea este simpl„, la obiect, Ónseamn„ 40 de secunde.
Angel TÓlv„r
#133980
Imediat, domnule pre∫edinte. Este Ón regul„, trec la Óntrebare.
V„ Óntreb, domnule ministru, care sunt m„surile pe care le ave˛i Ón vedere pentru rezolvarea situa˛iei pe care v-am prezentat-o?
A doua Óntrebare este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.
Activitatea de medicin„ ∫colar„ este extrem de important„, pentru c„ de s„n„tatea copiilor no∫tri depinde, Ón cele din urm„, viitorul nostru.
De aceea, vreau s„ v„ semnalez c‚teva aspecte care produc o stare de nemul˛umire Ón r‚ndul p„rin˛ilor ∫i al elevilor din jude˛ul Vrancea, jude˛ pe care Ól reprezint.
Numai Ón Foc∫ani, la un num„r de 20 cabinete de medicin„ general„ ∫i 8 cabinete stomatologice, Ón
prezent, asigur„ asisten˛a medical„ de specialitate 9 medici de medicin„ general„ ∫i 13 medici Ón r‚ndul cabinetelor stomatologice.
Vreau s„ v„ Óntreb, domnule ministru, care sunt m„surile pe care le ve˛i lua pentru rezolvarea situa˛iei sus-men˛ionate ∫i dac„ ave˛i Ón vedere o Ómbun„t„˛ire a sistemului de medicin„ ∫colar„ Ón mediul rural, Ón jude˛ul Vrancea.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Nicolae V„c„roiu
#135083
Mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Ave˛i dou„ Óntreb„ri.
Gheorghe Funar
#135275
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Œn dezbaterea plenului Senatului s-a aflat, p‚n„ Ón urm„ cu c‚teva zeci de minute, proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia.
A∫a cum ∫ti˛i, Ón urma votului senatorilor P.R.M., P.S.D. ∫i ai Partidului Conservator, aceast„ lege a fost respins„.
V„ rog, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i dac„, Ón ansamblul s„u, acest proiect de lege Óncalc„ Constitu˛ia European„, respectiv care dintre articolele din proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia Óncalc„ prevederile din Constitu˛ia European„?
™i cea de-a doua Óntrebare, adresat„ ministrului finan˛elor publice, domnul ministru Sebastian Vl„descu.
Se ∫tie c„, p‚n„ Ón prezent, cu ocazia disponibiliz„rilor, s-au pl„tit sume compensatorii.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care este num„rul total al salaria˛ilor care au beneficiat de sume compensatorii ∫i care este suma total„ care le-a fost acordat„, Ón perioada 1990—2005, p‚n„ la 30 septembrie 2005.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Nicolae V„c„roiu
#136465
Mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Ion V„rg„u, din partea Grupului social-democrat. Microfonul nr. 3, v„ rog.
Ion V„rg„u
#136622
Domnule pre∫edinte,
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru al transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, Gheorghe Dobre.
Av‚nd Ón vedere consecin˛ele deosebit de grave, pentru economia rom‚neasc„ ∫i, Ón special, pentru jude˛ul Tulcea, datorate crizei majore cauzate de apari˛ia virusului gripei aviare ∫i care amenin˛„ activitatea de turism din jude˛ul Tulcea, care sunt m„surile pe care Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului le va
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 lua pentru a evita un eventual colaps al turismului Ón Delta Dun„rii?
A doua Óntrebare: Ón contextul Ón care trimestrul al IV-lea al acestui an ∫i anul turistic 2006 sunt amenin˛ate de anularea contractelor economice privind desf„∫urarea turismului Ón jude˛ul Tulcea, care este strategia Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului privind promovarea ∫i refacerea imaginii turistice Ón aceast„ zon„ a ˛„rii?
Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#137655
Mul˛umesc foarte mult. Avea˛i o singur„ Óntrebare, a˛i pus dou„. Alt„ dat„ v„ rog s„ respecta˛i disciplina.
Domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Aten˛ie, Grupul parlamentar Rom‚nia Mare, c„ epuiza˛i timpul. Foarte pe scurt. Microfonul nr. 1.
Aurel Ardelean
#137986
Œntrebare adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón ziua de 17 octombrie 2005, la Cluj-Napoca, a fost organizat„ ∫i s-a desf„∫urat o adunare public„, unde s-a solicitat separarea pe criterii etnice a Universit„˛ii îBabe∫-Bolyai“ ∫i reÓnfiin˛area Universit„˛ii îBolyai“, cu predarea numai Ón limba maghiar„.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care este punctul dumneavoastr„ de vedere Ón leg„tur„ cu aceast„ nou„ ac˛iune antieuropean„?
A doua Óntrebare: v„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care articol din Constitu˛ia Rom‚niei prevede c„ Guvernul Rom‚niei poate ˛ine ∫edin˛e comune cu Guvernul unui alt stat?
De asemenea, v„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care au fost problemele aduse Ón discu˛ie de c„tre Guvernul maghiar la ∫edin˛a comun„ de la Bucure∫ti ∫i care au fost r„spunsurile date de c„tre Guvernul rom‚n?
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#138989
Mul˛umesc.
Domnul senator Ilie S‚rbu, din partea Grupului socialdemocrat. Microfonul nr. 4, v„ rog.
Ilie S‚rbu
#139124
Domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.
Fa˛„ de aceast„ problem„, doresc s„ v„ adresez urm„toarea Óntrebare: culoarul european de autostrad„ va include ∫i Timi∫oara?
A∫tept r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#139403
Mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Microfonul nr. 1, v„ rog.
Valentin Dinescu
#139601
Œntrebarea mea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Domnule prim-ministru,
V„ solicit s„-mi comunica˛i, pe fiecare jude˛ Ón parte, ce ac˛iuni s-au Óntreprins ∫i ce rezultate s-au ob˛inut sub conducerea prefec˛ilor, ca ∫efi ai protec˛iei civile, Ón domeniul construirii de case pentru sinistra˛i, precum ∫i Ón ceea ce prive∫te repararea locuin˛elor afectate Ón urma inunda˛iilor.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Nicolae V„c„roiu
#140090
Mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator Cristian Georgescu. Dac„ v„ mi∫ca˛i mai repede reu∫im, deja a˛i dep„∫it timpul. V„ rog foarte mult. Microfonul nr. 3.
Radu Cristian Georgescu
#140281
Guvernului Rom‚niei, domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu,
Domnului ministru al transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, Gheorghe Dobre,
Domnului ministru al finan˛elor publice, Sebastian Vl„descu,
Care sunt strategiile legate de sus˛inerea ∫i dezvoltarea proiectelor privind autostr„zile Ón Rom‚nia? Prima Óntrebare.
A doua Óntrebare: dup„ 11 luni de guvernare a Alian˛ei D.A., Ón ce stadiu se afl„ renegocierile cu Firma Bechtel, privind construirea autostr„zii îTransilvania“, cine conduce ∫i cine r„spunde de aceste negocieri, care sunt termenele fixate pentru redeschiderea fronturilor de lucru la acest proiect?
™i trei: care sunt fondurile alocate Ón bugetul pe anul 2006 pentru proiectul privind construc˛ia autostr„zii îTransilvania“?
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#141130
Domnule ministru,
Œn urma semnalelor primite din partea unor reprezentan˛i ai administra˛iei locale Timi∫oara, am Ón˛eles c„ exist„ riscul ca Timi∫oara s„ fie exclus„ de pe traseul autostr„zilor europene, Ón condi˛iile Ón care, Ón Ungaria, lucr„rile sunt Óndreptate, acum, pe un tronson care face leg„tura cu Republica Serbia ∫i Muntenegru.
Deja avem de-a face cu o interpelare, ∫i nu o Óntrebare, vreau s„ re˛ine˛i acest lucru. Domnul senator Petru Stan.
Din sal„
#141622
Spune˛i-ne cine urmeaz„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005
Nicolae V„c„roiu
#141735
V„ aten˛ionez c„ este deja dep„∫it timpul alocat Partidului Rom‚nia Mare.
Petru Stan
#141843
Domnule pre∫edinte,
Am dou„ Óntreb„ri adresate domnului ministru...
Nicolae V„c„roiu
#141940
Una, nu dou„, stimate coleg, v„ rog foarte mult.
Petru Stan
#142023
Una: ce suprafe˛e de culturi de toamn„ s-au Óns„m‚n˛at p‚n„ la ora actual„: gr‚u, orz, orzoaic„, rapi˛„? Cu c‚teva exemplific„ri at‚t din jude˛ele care au suferit de pe urma inunda˛iilor, Buz„u, Ialomi˛a, Vrancea, c‚t ∫i din c‚teva jude˛e care nu au suferit de pe urma calamit„˛ilor naturale, S„laj, Satu Mare, Bihor, Vaslui. V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#142391
Mul˛umesc.
Doamna senator Adriana f c„u, o Óntrebare. Microfonul nr. 4, v„ rog.
Silvia Adriana fi c„u
#142506
Mul˛umesc.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Zsolt Nagy, ministrul comunica˛iilor ∫i tehnologiei informa˛iei.
Av‚nd Ón vedere c„ accesul la servicii de comunica˛ii ∫i la informa˛ii publice furnizate prin mijloace electronice reprezint„ un element important al procesului de aliniere a Rom‚niei la standardele europene, v„ solicit a ne prezenta care este stadiul implement„rii proiectului îEconomia bazat„ pe cunoa∫tere“, a c„rui etap„ ini˛ial„ a fost aprobat„ prin Legea nr. 367 din 15 septembrie 2004.
De asemenea, v„ rog a ne prezenta m„surile pe care ministerul dumneavoastr„ le-a Óntreprins ∫i cele pe care le va Óntreprinde pentru continuarea acestui proiect care va contribui la Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„ din comunit„˛ile rurale din Rom‚nia.
Solicit a ne prezenta etapele urm„toare ale acestui proiect, cu obiectivele ∫i finan˛area fiec„rei etape, precum ∫i calendarul implement„rii acestora. Mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#143477
Mul˛umesc foarte mult. Mul˛umesc.
Avem de-a face cu o interpelare, ∫i nu cu o Óntrebare. V„ rog s„ face˛i distinc˛ie Óntre cele dou„.
Domnul senator Ovidiu Cre˛u, Óntrebare.
Ovidiu Teodor Cre˛u
#143687
Adresat„ domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.
## Domnule ministru,
Doresc s„ v„ aduc Ón aten˛ie o problem„ pe care o consider important„, prin consecin˛ele negative care vor ap„rea, dac„ nu se rezolv„ la timp.
Este vorba despre îRegistrul fermelor“. Œn teritoriu se lucreaz„ la Óntocmirea acestui registru care va sta la baza aloc„rii subven˛iilor sau primelor Ón domeniul agriculturii. Alocarea este condi˛ionat„ de finalizarea registrului p‚n„ la 31 martie 2006.
Œn jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud sunt mai mult de 49.000 de˛in„tori de suprafe˛e de peste un hectar. Ar rezulta un minim de 2.000 cereri Ónregistrate s„pt„m‚nal, pentru a finaliza ac˛iunea Ón timp.
Ritmul Ón care se completeaz„ registrul este Óns„ mult prea lent ∫i dac„ nu interveni˛i ac˛iunea va fi compromis„.
Ce m„suri inten˛iona˛i s„ Óntreprinde˛i, pentru finalizarea, Ón timp, a ac˛iunii?
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#144673
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
La interpel„ri, Alian˛a mai are la dispozi˛ie cinci minute, P.S.D.-ul — dou„ minute, Grupul P.R.M. — timpul a expirat.
## **Domnul Adrian P„unescu**
Nicolae V„c„roiu
#144868
**:**
Am ∫i eu o Óntrebare.
Nicolae V„c„roiu
#144899
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Nu ave˛i, domnule senator. Œmi pare r„u, nu figureaz„. Œntrebare, domnul senator Petre Daea. Atunci nu mai face˛i interpel„ri. V„ rog.
## **Domnul Adrian P„unescu**
Nicolae V„c„roiu
#145110
**:**
™i eu am o Óntrebare.
Nicolae V„c„roiu
#145141
Nu sunte˛i, domnule P„unescu, Ónscris, ce s„ fac?! Œntreb„rile ∫i interpel„rile se depun la domnul Ungheanu p‚n„...
Petre Daea
#145291
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nicolae V„c„roiu
#145350
V„ rog.
Petre Daea
#145392
Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.
Care sunt realiz„rile, la zi, din Programul na˛ional de Ómbun„t„˛ire a paji∫tilor ∫i care sunt prevederile bugetare, pentru anul 2006, privind sus˛inerea acestuia?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#145752
Mul˛umesc foarte mult.
Interpelare, domnul senator Paul P„curaru. Microfonul nr. 2.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005
Nicolae Paul Anton P„curaru
#145940
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este cumva similar„ cu o Óntrebare pus„ de un coleg din P.S.D. Este adresat„ domnului ministru Gheorghe Dobre.
Problemele cauzate de existen˛a virusului gripei aviare Ón jude˛ul Tulcea ∫i Ón jude˛ele limitrofe au, cu siguran˛„, un efect dramatic ∫i de durat„ asupra turismului Ón zonele afectate.
Pentru a nu mai citi tot textul, voi spune c„, fa˛„ de aceast„ situa˛ie, v„ rug„m s„ ne informa˛i care este strategia Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, pentru limitarea efectelor nefavorabile at‚t Ón plan economic, c‚t ∫i social, ∫i respectiv ce a˛i Óntreprins p‚n„ acum ∫i ce ave˛i Ón vedere pentru perioada imediat urm„toare?
V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#146702
V„ mul˛umesc foarte mult.
V„ rog, interpelare, domnul senator Viorel Arca∫, din partea Grupului P.S.D.
Viorel Arca∫
#146840
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea se adreseaz„ domnului ministru Codru˛
- ™ere∫, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.
Domnule ministru,
Comunit„˛ile umane se dezvolt„ ∫i Ó∫i construiesc identitatea Ón str‚ns„ leg„tur„ cu habitatul Ón care tr„iesc. Zona din care provin ∫i pe care acum am cinstea s„ o reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei Ó∫i are destinul legat de industria gazului metan.
Industria gazului metan a facilitat dezvoltarea unor industrii pentru care gazul reprezint„ un element esen˛ial. Un exemplu Ól constituie industria sticlei.
Mai concret, Ón Media∫, ora∫ul Ón care locuiesc, existau dou„ Óntreprinderi cu c‚teva mii de angaja˛i, care producea Ón aceast„ zon„. Sunt convins c„ numele de îVitrometan“ ∫i îGeromed“ v„ sunt cunoscute.
Majorarea pre˛ului gazului metan a determinat func˛ionarea celor dou„ mari unit„˛i Óntr-un regim de avarie, cu c‚˛iva angaja˛i, restul fiind disponibiliza˛i.
Din discu˛iile pe care le-am purtat cu conducerile celor dou„ Óntreprinderi a reie∫it faptul c„ pre˛ul geamului din import, provenit din ˛„ri care nu dispun de rezerve de gaz, nu poate fi concurat de c„tre agen˛ii no∫tri.
Nicolae V„c„roiu
#148018
Poate restr‚nge˛i, pentru c„... V„ rog s„ restr‚nge˛i interpelarea dumneavoastr„.
Viorel Arca∫
#148134
## Domnule ministru,
Cum este posibil ca o ˛ar„ care nu dispune de rezerve de gaz, asemenea Rom‚niei, s„ Ó∫i permit„ s„ sprijine produc„torii indigeni, Ón timp ce noi reu∫im s„ punem Óntreprinderile autohtone Ón stare de faliment?!
Domnule ministru, exist„ o strategie pentru protec˛ia produc„torilor autohtoni? A˛i f„cut o estimare a evolu˛iei produc˛iei autohtone Ón perspectiva scumpirii energiei? V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#148581
Mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator Gheorghe Funar. Pentru ultima oar„, vom continua Óntreb„rile ∫i interpel„rile, de∫i s-au dep„∫it timpii. Atragem aten˛ia c„ la grupuri, dac„ nu lua˛i m„suri s„ v„ Óncadra˛i Ón timp, nu va mai fi posibil s„ proced„m altfel. Domnule senator Funar, ave˛i o interpelare.
Gheorghe Funar
#148921
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Se apropie de sf‚r∫it procesul de privatizare din Rom‚nia ∫i Ón acest context, v„ solicit, domnule primministru, s„-mi comunica˛i care au fost sumele Óncasate de statul rom‚n ca urmare a procesului de privatizare ∫i care dintre ramurile economiei na˛ionale au fost modernizate Ón ultimii 14 ani, prin utilizarea sumelor Óncasate Ón urma procesului de privatizare?
Mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#149454
Mul˛umesc.
Domnul senator Gabriel Simionescu, ave˛i o interpelare. V„ rog, o sintez„. O trimite˛i ∫i Ón scris, ca s„ ∫ti˛i...
Aurel Gabriel Simionescu
#149615
Da, da, da.
Nicolae V„c„roiu
#149669
O trimite˛i Ón scris respectivului ministru. V„ rog.
Aurel Gabriel Simionescu
#149756
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea se refer„ la Drumul Na˛ional 23, Br„ila—Foc∫ani, ∫i este o rug„minte adresat„ domnului ministru al transporturilor s„ fac„ o analiz„ tehnic„ pertinent„ a situa˛iei DN 23, astfel Ónc‚t s„ putem avea ∫i o strategie a Guvernului fa˛„ de acest drum din perspectiva aplic„rii Legii nr. 71/1996 ∫i a Hot„r‚rii Guvernului nr. 94/2003 privind o leg„tur„ c‚t mai scurt„ a Transilvaniei cu Dobrogea pe acest drum modernizat. V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#150279
Domnule Ilie Petrescu ave˛i o interpelare. V„ rog, foarte pe scurt. Microfonul 1. Domnule senator Petrescu, ave˛i o interpelare.
V„ rog frumos.
Ilie Petrescu
#150458
## Da, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, domnului ministru Gheorghe Dobre. Senator de Gorj, Ilie Petrescu, Partidul Rom‚nia Mare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 ## Domnule ministru,
Œncep‚nd cu anul 2000, m-am deplasat Ón localit„˛ile din jude˛ul Gorj, at‚t Ón mandatul trecut, c‚t ∫i Ón actualul mandat de senator. Fa˛„ de cele constatate, m-am adresat conducerii Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului cu Óntreb„ri ∫i interpel„ri care au r„mas nerezolvate. Este vorba despre drumul care leag„ localitatea Stoina de Craiova.
Nicolae V„c„roiu
#151149
Domnule senator Petrescu, foarte pe scurt... Mai ave˛i 20 de secunde. Pune˛i Óntrebarea ∫i tot ce ave˛i scris acolo depune˛i la minister.
Ilie Petrescu
#151321
De aproape 12 ani un pod nu este construit nici la ora aceasta ∫i, v„ rog, domnule ministru al transporturilor, s„ r„spunde˛i c‚nd va fi finalizat acest pod.
Nicolae V„c„roiu
#151510
Mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator Ilie S‚rbu, din partea Grupului P.S.D. Interpelare c„tre ministrul s„n„t„˛ii.
Ilie S‚rbu
#151661
Am s„ pun doar Óntrebarea, ca s„ simplific lucrurile: care este strategia Ministerului S„n„t„˛ii fa˛„ de re˛eaua de cabinete stomatologice ∫colare din Rom‚nia? Textul Ól are domnul ministru ∫i solicit r„spuns scris ∫i oral.
Nicolae V„c„roiu
#151913
Doamna senator Adriana f c„u. Ave˛i 30 de secunde, v„ rog.
Silvia Adriana fi c„u
#152006
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Mircea Miclea, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.
Œn perioada iulie—septembrie a acestui an, Ón ˛ara noastr„ au avut loc inunda˛ii care au afectat grav multe localit„˛i, Ón special din zona rural„. Consider„m c„ elevii de liceu provenind din familiile sinistrate, ca urmare a acestor inunda˛ii, nu au avut posibilitatea de a Óntocmi ∫i depune dosarul la unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt la care ace∫tia sunt Ónscri∫i p‚n„ la data de 1 octombrie pentru Programul îBani de liceu“. Ca urmare, solicit ministerului dumneavoastr„ inventarierea, Ón regim de urgen˛„, prin intermediul prim„riilor din localit„˛ile afectate ∫i al inspectoratelor jude˛ene a elevilor de liceu ce provin din zonele sinistrate, eligibili pentru a beneficia de Programul îBani de liceu“.
Solicit ca pe baza acestei inventarieri Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii s„ ini˛ieze o hot„r‚re de guvern care s„ stabileasc„ procedura prin care ace∫ti copii s„ beneficieze de Programul îBani pentru liceu“ pentru anul ∫colar 2005—2006.
Nicolae V„c„roiu
#153113
Mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator Ovidiu Cre˛u. Vreau s„ Ón˛elege˛i c„ este ultima oar„ c‚nd mai dep„∫i˛i timpii. Domnul senator Ovidiu Cre˛u.
Ovidiu Teodor Cre˛u
#153295
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur.
Doresc s„ readuc Ón aten˛ie o problem„ deosebit de important„, Ón special pentru locuitorii zonelor montane sau colinare, zone Ón care se Ónscrie ∫i jude˛ul Bistri˛aN„s„ud.
Subiectul este acea promisiune a Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ din campania electoral„ de a acorda credite nerambursabile de 15.000 euro pentru Ónfiin˛area de ferme zootehnice, promisiune reluat„ Óntr-o form„ mai diluat„ ∫i Ón Programul de guvernare. Œn condi˛iile Ón care popula˛ia din zona montan„ tr„ie∫te, Ón principal, din exploatarea resurselor forestiere, cu un orizont de timp limitat, crearea unei alternative durabile a devenit mai mult dec‚t necesar„.
V„ rog, domnule ministru, s„ preciza˛i, la aproape un an de la data prelu„rii puterii, ce s-a f„cut Ón aceast„ direc˛ie, c‚te ferme s-au Ónfiin˛at, Ón afara celor realizate prin Programul P.S.D., ce se va Óntreprinde Ón viitor...
Nicolae V„c„roiu
#154263
Mul˛umesc, domnule senator Cre˛u. Nu Ón˛elege˛i... Nu vre˛i s„ Ón˛elege˛i, stima˛i colegi. E posibil, c‚nd fac un apel la dumneavoastr„...
Domnul senator Adrian P„unescu. V„ rog, microfonul 4.
Adrian P„unescu
#154491
Nu era cine ∫tie ce filozofie, domnule pre∫edinte. Dou„ Óntreb„ri, ambele, scurt ∫i la obiect. Ambele c„tre premierul Rom‚niei. Prima: de ce? A doua: p‚n„ c‚nd?
Nicolae V„c„roiu
#154685
Mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator Petre Daea, ave˛i o interpelare. V„ rog.
Petre Daea
#154799
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Codru˛ ™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului.
Œn urma discu˛iilor pe care le-am purtat cu cet„˛enii ∫i primarul comunei mehedin˛ene Izvorul B‚rzei, v„ supun aten˛iei faptul c„ ma∫inile de transport al c„rbunelui pentru Termocentrala Hal‚nga trec invariabil prin chiar mijlocul localit„˛ii Hal‚nga. De∫i tocmai Ón sensul decongestion„rii traficului s-a construit un drum de ocolire, drum Ón care s-au investit, nici mai mult, nici mai pu˛in, dec‚t 8 miliarde lei, Ón 2002, transportatorii prefer„, Óns„, s„ treac„ mai departe prin mijlocul localit„˛ii, spre indignarea tot mai pronun˛at„ a cet„˛enilor. De∫i primarul comunei ∫i cet„˛enii s-au adresat prefectului jude˛ului, situa˛ia a r„mas neschimbat„.
V„ rog, domnule ministru, a dispune rezolvarea acestei situa˛ii.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nicolae V„c„roiu
#155716
Mul˛umesc foarte mult.
Œl invit la microfon pe domnul secretar de stat Adrian Cioc„nea, da? V„ rog, aici, la microfonul 8. Colegii care
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 ocup„ microfoanele 8 ∫i 10, v„ rog s„ le elibera˛i, ca s„ vin„ colegii la microfon, da?
V„ ascult„m, domnule secretar de stat. Ave˛i o Óntrebare a domnului Vasile D„nu˛ Ungureanu, de la P.S.D., legat„ de alimentarea cu gaz Ón Arad, ∫i o interpelare a domnului Iorga Nicolae. Este aici? Nu este. I-o trimite˛i Ón scris. V„ rog s„ r„spunde˛i la Óntrebare.
## **Domnul Adrian Cioc„nea** — _secretar de stat Ón Ministerul Integr„rii Europene_ **:**
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn leg„tur„ cu Óntrebarea domnului senator Vasile D„nu˛ Ungureanu, din 17 octombrie 2005, v„ supunem aten˛iei urm„toarele: cooperarea Óntre comunit„˛ile locale aflate Ón zone care se situeaz„ de o parte ∫i de alta a frontierei rom‚no-ungare se bucur„ de sprijin financiar din partea Comisiei Europene de peste 7 ani. Principiul de baz„ al acestor programe este formarea de parteneriate Óntre autorit„˛ile locale, institu˛ii sociale ∫i de Ónv„˛„m‚nt, O.N.G.-uri, Ón scopul rezolv„rii Ómpreun„ a unor probleme de interes comun. Œn prezent, Ministerul Integr„rii Europene implementeaz„ un program de cooperare transfrontalier„ multianual 2004—2006, finan˛at prin Programul PHARE C.B.C., adic„ cooperare transfrontalier„, care are ca priorit„˛i: 1. — asigurarea coeren˛ei infrastructurii fizice de transport ∫i de mediu, Ón zona frontierei ∫i 2. — promovarea cooper„rii, Ón scopul facilit„rii integr„rii pie˛elor ∫i consolid„rii coeren˛ei Óntre structurile locale. Aceste priorit„˛i, preciz„m, au fost stabilite de comun acord de c„tre cele dou„ ˛„ri, prin consultarea autorit„˛ilor din aria eligibil„ a programului.
Œn cadrul programului se pot propune proiecte, pe baze concuren˛iale, Ón vederea finan˛„rii.
Ce a∫ vrea s„ precizez Ón raport cu Óntrebarea domnului senator sunt urm„toarele: orice propunere de proiect trebuie s„ r„spund„ nevoilor zonei, exprimate Ón priorit„˛ile amintite, deci eligibilit„˛ile. Alimentarea cu gaz nu se Ónscrie Ón priorit„˛ile stabilite pentru actuala perioad„.

04 · other

Continuarea dezbaterilor ∫i respingerea proiectului Legii privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale

102 de discursuri

Nicolae V„c„roiu
#158857
V„ rog, r„spunsul s„ fie Ón sintez„, pentru c„, altfel, nu mai l„sa˛i colegilor posibilitatea s„ r„spund„. V„ rog eu foarte mult. La obiect, v„ rog.
Adrian Cioc„nea
#159040
Chiar Óncheiam.
Pentru fundamentarea strategiei acestui program de care vorbeam mai devreme a Ónceput consultarea factorilor din teritoriu. Propuneri de proiecte de tipul celor f„cute de domnul senator pot fi avute Ón vedere Ón structura con˛inutului viitorului program. Mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#159356
Mul˛umesc.
Domnul senator Ungureanu, v„ rog. Microfonul 3.
Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu
#159450
V„ mul˛umesc pentru r„spunsul pe care mi l-a˛i dat. Voi face o bucurie electoratului D.A. dac„-mi da˛i r„spunsul, pentru c„, prin ceea ce a˛i spus dumneavoastr„, Ónseamn„ c„ nu ˛ine˛i seama de votan˛i. V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#159711
Mul˛umesc, domnule senator Ungureanu.
Legat de interpelare, Ón˛eleg c„ domnului senator Iorga i-o trimite˛i Ón scris, nefiind prezent.
Domnul secretar de stat Anton Niculescu se poate retrage, deoarece a trimis r„spunsul scris doamnei senator Moisuc.
Invit la microfon pe domnul Ionel D„nil„, secretar de stat Ón Ministerul Muncii. Microfonul 9.
Ave˛i dou„ Óntreb„ri de la doamna senator Paula Iv„nescu ∫i a treia de la domnul senator Ion Florescu. V„ rog s„ r„spunde˛i.
Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.
Doamnei senator Paula Iv„nescu, la Óntrebarea referitoare la recalcularea pensiilor, Ói r„spundem urm„toarele: recalcularea pensiilor din sistemul public provenit din fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat se efectueaz„ Ón baza prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005. Anexa acestui act normativ con˛ine sporurile cu caracter permanent, indemniza˛iile ∫i major„rile de retribu˛ii tarifare care au f„cut parte din baza de calcul a pensiilor, stabilite conform legisla˛iei anterioare ∫i care se utilizeaz„ la determinarea punctajului mediu anual. La punctul 17 din anex„ este prev„zut sporul pentru munc„ Ón timpul nop˛ii, acordat Ón baza art. 72 ∫i 106 din Legea nr. 57/1994. De asemenea, la punctul 3 din anex„ este prev„zut sporul de ∫antier, acordat conform art. 69 din aceea∫i lege. Situa˛iile Ón care n-au fost valorificate adeverin˛ele sunt cele Ón care documentele nu con˛in elementele prev„zute
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 Ón anexa ordonan˛ei. Referitor la diurnele de deplasare, delegare, precum ∫i indemniza˛iile de deta∫are, transfer etc., aceste sume nu erau drepturi salariale, pentru ele nu s-a pl„tit contribu˛ia de asigur„ri sociale, nu au f„cut parte din baza de calcul a pensiilor ∫i, prin urmare, nu pot fi avute Ón vedere nici la recalculare.
Pe scurt, cam acesta ar fi r„spunsul.
Nicolae V„c„roiu
#161629
Acesta este r„spunsul pentru prima Óntrebare a doamnei senator Paula Iv„nescu, da?
C„t„lin Ionel D„nil„
#161746
Tot doamnei senator Paula Iv„nescu, la cea de-a doua Óntrebare, Ói r„spundem urm„toarele: conform prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, decizia de pensionare trebuie emis„ Ón termen de 30 de zile de la data depunerii cererii la Casa teritorial„ de Pensii. Se Ónregistreaz„, Óntr-adev„r, Ónt‚rzieri Ón emiterea deciziilor, cel pu˛in Ón acest an, din cauza unor factori obiectivi care nu pot fi Ónl„tura˛i, Ón ciuda tuturor eforturilor depuse. Dup„ cum este cunoscut, Ón cursul acestui an se desf„∫oar„ Ón cadrul tuturor Caselor teritoriale de pensii ac˛iunea de recalculare a pensiilor pentru persoanele pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001. Aceasta presupune un volum foarte mare de munc„, Óntruc‚t sunt evaluate peste 4 milioane de dosare, ∫i de∫i se lucreaz„ cu personal atras Ón dou„ sau trei schimburi, nu pot fi solu˛ionate Ón termen toate lucr„rile. Nu putem, desigur, nega faptul c„ exist„ ∫i unele Ónt‚rzieri nejustificate, iar pentru preÓnt‚mpinarea unor astfel de situa˛ii, conducerea Casei Na˛ionale de Pensii a luat m„suri de aten˛ionare ∫i chiar sanc˛ionare a unor angaja˛i ai unor Case teritoriale de pensii.
De asemenea, la a doua component„ a Óntreb„rii, conform prevederilor Codului muncii, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, a Legii nr. 118/1999 privind statutul func˛ionarilor publici, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, coroborate cu cele ale Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, continuarea activit„˛ii dup„ Óndeplinirea cumulativ„ a condi˛iilor de v‚rst„ standard ∫i stagiu minim de cotizare se face numai cu acordul angajatorului. La data Óndeplinirii condi˛iilor de pensionare pentru limit„ de v‚rst„, angajatorul poate dispune concedierea, iar Ón situa˛ia func˛ionarului public, raportul de serviciu Ónceteaz„ de drept. Œn cazul Ón care persoana a solicitat pensionarea la Casa teritorial„ de pensii, Ón∫tiin˛‚nd Ón acest sens angajatorul, raportul de munc„ s-a...
Nicolae V„c„roiu
#163801
Stimate coleg, toate acestea sunt proceduri. V„ rog eu s„ Ón˛elege˛i... ™tim s„ citim.
C„t„lin Ionel D„nil„
#163922
...Ónceteaz„ numai dup„ primirea deciziei de pensionare.
V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#164032
V„ mul˛umesc.
Doamna senator Paula Iv„nescu, sunte˛i mul˛umit„ de r„spuns?
Paula Maria Iv„nescu
#164142
Da.
Nicolae V„c„roiu
#164184
V„ rog s„ r„spunde˛i ∫i la Óntrebarea domnului Ion Florescu, de la Grupul P.S.D.
C„t„lin Ionel D„nil„
#164299
Œn leg„tur„ cu Óntrebarea adresat„ de domnul senator Ion Florescu, apar˛in‚nd Grupului parlamentar P.S.D., referitoare la eliminarea inechit„˛ilor din sistemul public de pensii, r„spundem urm„toarele.
Dup„ aplicarea primelor 3 etape ale procesului de recalculare a pensiilor din sistemul public, cre∫terea medie a pensiilor ce au fost recalculate este de 7,78%, Ón timp ce cre∫terea medie a pensiilor care au fost majorate ca urmare a recalcul„rii este de 19,08%.
Œn ceea ce prive∫te recalcularea pensiilor stabilite p‚n„ Ón anul 1990, la nivel na˛ional cre∫terea medie a pensiilor ce au fost recalculate este de 9,11%, Ón timp ce cre∫terea medie a pensiilor care au fost majorate ca urmare a recalcul„rii este de 21,78%. Œn anex„ sunt prezentate situa˛ii pe jude˛e ∫i pe sectoarele municipiului Bucure∫ti.
De asemenea, pe ansamblul economiei, conform datelor comunicate de Comisia Na˛ional„ de Prognoz„ Ón 2005, indicele pre˛urilor de consum decembrie— decembrie, deci de la decembrie la decembrie anul anterior, va Ónregistra o cre∫tere de 7,5%, iar c‚∫tigul salariului mediu brut va Ónregistra o cre∫tere de 17,1% fa˛„ de 2004. Cre∫terea medie a salariilor personalului din sectorul bugetar — octombrie 2005 pe decembrie 2004 — este de 12%, iar salariul de baz„ mediu pe ˛ar„ garantat Ón plat„ Ón anul 2005 a Ónregistrat o cre∫tere de 10,7%.
f n‚nd cont de cele prezentate ∫i Ón anex„, rezult„ c„ Ón 2005 cre∫terea indicelui pre˛ului de consum va fi acoperit„ integral.
Nicolae V„c„roiu
#165814
Domnule senator Florescu, sunte˛i mul˛umit de r„spuns? V„ rog, microfonul 4.
Ion Florescu
#165925
A∫tept ∫i forma scris„ a r„spunsului. V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#166007
V„ mul˛umesc.
Domnule secretar de stat Ionel D„nil„, v„ rog s„ r„spunde˛i la interpelarea domnului Ilie Petrescu, P.R.M.
C„t„lin Ionel D„nil„
#166163
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Pentru Ónceput, trebuie men˛ionat c„ Guvernul Rom‚niei nu creeaz„ locuri de munc„. Este o Óntrebare
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 direct„. ™i Ón contextul m„surilor adoptate prin Programul de guvernare sus˛ine stimularea dezvolt„rii economice prin antrenarea tuturor factorilor decizionali ∫i prin atragerea de investitori Ón scopul cre„rii unui num„r c‚t mai mare de locuri de munc„.
Œn acest sens, A.N.O.F.M. identific„ locurile de munc„ vacante existente sau nou-create, oferite de angajatori. Pentru anul 2005 a fost elaborat Planul na˛ional de ocupare a for˛ei de munc„, Ón care se prevede sprijinirea Óncadr„rii Ón munc„ prin m„surile finan˛ate din bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj a unui num„r de 370.000 persoane, din care 6.765 persoane Ón jude˛ul Gorj.
P‚n„ Ón 31 august anul acesta, Ón acest jude˛ au fost Óncadrate Ón munc„ 4.216 persoane dintre care, prin mediere, 2.547. Au fost acordate aloca˛ii pentru ∫omerii care se Óncadreaz„ Ónainte de expirarea ∫omajului pentru 342 persoane, subven˛ionarea locurilor de munc„ pentru Óncadrarea ∫omerilor Ón v‚rst„ de peste 45 de ani sau unii sunt Óntre˛in„tori de familie, 222. Au fost organizate, pentru 203 persoane cursuri de formare profesional„, acordarea serviciilor de informare ∫i consiliere pentru 127 de persoane. Prin acordarea de credite Ón condi˛ii avantajoase, estim„m c„ Ón perioada 2004—2008 se vor crea Ón jude˛ul Gorj circa 1.000 de locuri de munc„, acestea depinz‚nd Ón principal de gradul de absorb˛ie a fondurilor de c„tre economia local„.
Œn ceea ce prive∫te num„rul de angaja˛i din jude˛ul Gorj, la 31 august, cum spuneam, conform datelor furnizate de Institutul Na˛ional de Statistic„, respectiv de Direc˛ia Jude˛ean„ de Statistic„, acestea erau de 87.892 persoane.
Mai era o Óntrebarea referitoare la num„rul de pensionari: 87.191 de pensionari, din care 74.596 sunt proveni˛i din sistemul asigur„rilor sociale de stat ∫i 12.595 din fostul sistem de pensii al agricultorilor.
Se mai cerea o dat„ referitoare la num„rul de persoane cu pensii sub salariul mediu pe economie. Sunt 58,9%, respectiv 43.934, ∫i to˛i cei 12.595 proveni˛i din fostul sistem de pensii al agricultorilor sunt cu pensiile sub acest nivel.
Nicolae V„c„roiu
#168489
Domnul senator Ilie Petrescu, microfonul 1. Sunte˛i mul˛umit de r„spuns?
Ilie Petrescu
#168596
Domnule pre∫edinte, nu sunt mul˛umit de r„spuns. Domnul secretar de stat a f„cut o glum„: înu Guvernul creeaz„...“. Domnule coleg, dumneavoastr„ a˛i spus Ón campania electoral„ c„ crea˛i locuri de munc„, ∫i nu cred c„ Programul de guvernare nu este al Alian˛ei D.A. Œmi pare r„u. Œnseamn„ c„ dumneavoastr„ trebuie s„ ie∫i˛i de la guvernare, s„ vin„ al˛ii care creeaz„ locuri de munc„. V„ mul˛umesc pentru r„spuns.
Nicolae V„c„roiu
#169041
Domnule secretar de stat, dac„ dori˛i s„ r„spunde˛i.
C„t„lin Ionel D„nil„
#169128
Voiam numai s„ spun c„, a∫a cum am r„spuns, ceea ce poate face Guvernul este c„, prin m„surile adoptate
∫i, m„ rog, prin stimularea dezvolt„rii economice poate antrena factorii decizionali ∫i poate atrage investitori, astfel Ónc‚t s„ poat„ fi create locuri de munc„. Deci prin m„suri indirecte, nu directe. Acesta a fost sensul. V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#169510
V„ mul˛umesc. V„ rog s„ da˛i r„spunsul ∫i la interpelarea doamnei Adriana f c„u, din partea P.S.D., referitoare la m„suri privind eliminarea efectelor inunda˛iilor. V„ rog, domnule secretar de stat.
C„t„lin Ionel D„nil„
#169743
## V„ mul˛umesc.
A∫ vrea s„ v„ spun, referitor la acordarea ajutoarelor de urgen˛„ de la bugetul de stat pentru atenuarea efectelor inunda˛iilor, pentru plata ajutoarelor de urgen˛„, Ón jude˛ul Gala˛i.
Œn temeiul art. 28 din Legea nr. 416/2001 privind venitul mediu garantat ∫i Ón conformitate cu art. 51 din Hot„r‚rea Guvernului nr. 1099/2001 pentru aprobarea normelor metodologice ale Legii nr. 416/2001, Ministerul Muncii propune ∫i Guvernul poate dispune acordarea unor ajutoare de urgen˛„ familiilor sau persoanelor care se afl„ Ón situa˛ii de necesitate din cauza calamit„˛ilor naturale.
Pentru Ónl„turarea efectelor inunda˛iilor produse Ón luna iulie 2005 au fost aprobate Hot„r‚rile Guvernului nr. 732, 870 ∫i 1000/2005 privind acordarea unor ajutoare de urgen˛„.
Œn baza anchetelor sociale efectuate de Direc˛ia de Munc„ a Jude˛ului Gala˛i au fost acordate ajutoare de urgen˛„ pentru un num„r de 614 familii ∫i persoane din jude˛ul Vrancea ale c„ror locuin˛e au fost distruse Ón propor˛ie de 100% sau unor membri care au decedat Ón urma inunda˛iilor, Ón sum„ de 493.400 lei noi. f n‚nd seama de valoarea pagubelor Ónregistrate, au fost acordate ajutoare de urgen˛„ Ón sum„ de 3.000 de lei noi pentru fiecare familie al c„rei membru a decedat ∫i suma de 800 lei noi pentru fiecare familie ∫i persoan„ singur„ a c„rei gospod„rie a fost afectat„ de inunda˛ii Ón propor˛ie de 100%.
Cu privire la implementarea Programului îBani de liceu“, potrivit prevederilor Hot„r‚rii Guvernului nr. 1488/2004 acesta se deruleaz„ de c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i, ca atare, nu v„ putem r„spunde la acest aspect.
Œn ceea ce prive∫te cazarea persoanelor ∫i familiilor care au r„mas f„r„ locuin˛e Ón urma inunda˛iilor din anul 2005, facem urm„toarele preciz„ri: c„minele pentru persoane v‚rstnice, unit„˛ile de asisten˛„ medico-social„, precum ∫i alte unit„˛i de asisten˛„ social„ sunt organizate Ón subordinea ∫i administrarea consiliilor jude˛ene ∫i, dup„ caz, a consiliilor locale.
Din datele existente la nivelul Ministerului Muncii, Ón cadrul c„minelor pentru persoane v‚rstnice nu exist„ locuri libere ∫i nu pot asigura g„zduirea corespunz„toare a unor familii. Din cele aproximativ 100 de unit„˛i de asisten˛„ social„, din fondurile Ministerului Muncii au fost reabilitate par˛ial un num„r de 46 de unit„˛i ∫i cu sprijinul Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate am determinat
Nicolae V„c„roiu
#172565
Da? Doamna senator f c„u, microfonul 3.
Silvia Adriana fi c„u
#172639
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Sunt mul˛umit„ doar par˛ial cu acest r„spuns, Óntruc‚t Ón jude˛ul Gala˛i exist„ un num„r mare de familii care au casa afectat„ 100% ∫i nu au primit Ónc„ ajutorul de 8 milioane lei ∫i, de asemenea, nic„ieri Ón hot„r‚rile de guvern men˛ionate nu se precizeaz„ faptul c„ cei care au casa afectat„ Ón propor˛ie de 50% sau 75% nu primesc acest ajutor de 8 milioane. De aceea am solicitat aceast„ clarificare din partea ministerului.
V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#173159
## V„ mul˛umesc.
Domnul secretar de stat Marius B„lu, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale. Microfonul 10. Ave˛i de r„spuns domnului senator Ilie S‚rbu, din partea P.S.D. V„ ascult„m.
## **Domnul Marius B„lu** _— secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale a promovat Ón luna ianuarie a acestui an un proiect de Lege pentru modificarea art. 9 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicat„, referitor la condi˛iile de munc„ Ón care-∫i desf„∫oar„ activitatea cadrele militare. Proiectul viza solu˛ionarea tocmai a aspectelor semnalate de dumneavoastr„, Ón sensul c„ perioadele lucrate Ón acelea∫i condi˛ii de munc„ de cadrele militare trecute Ón rezerv„ anterior datei de 10 aprilie 2001 s„ se ia Ón calcul la actualizarea pensiei. Ministerul Finan˛elor Publice, pe parcursul procesului legislativ, nu a agreat ini˛iativa ministerului nostru, consider‚nd-o neoportun„.
Concomitent cu ini˛iativa Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale a fost promovat„ o propunere legislativ„ Ón cadrul Camerei Deputa˛ilor care viza acela∫i domeniu de reglementare. Analizarea acesteia la nivelul Guvernului a eviden˛iat un efort financiar imposibil de sus˛inut pe parcursul actualului an bugetar, Ón condi˛iile existen˛ei unui deficit accentuat pentru plata pensiilor militare, pe care Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale Ón acest moment face eforturi s„-l acopere.
Dezbaterile parlamentare care s-au desf„∫urat Ón cadrul Senatului s-au finalizat cu respingerea propunerii legislative, un argument decisiv pentru adoptarea acestei decizii fiind ∫i avizul negativ emis de Consiliul Economic ∫i Social, men˛ionat de raportul comisiei sesizate Ón fond pentru examinarea propunerii legislative.
Ca urmare, situa˛ia celor pensiona˛i Ónainte de intrarea Ón vigoare a Legii nr. 164/2001 nu este numai o preocupare a Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale ∫i a Executivului, dar ∫i a Parlamentului, prin ini˛iativele sale. Din cauza condi˛iilor obiective care concur„ la punerea Ón aplicare a unor astfel de prevederi, Ón acest moment consider„m neoportun„ adoptarea unei noi ini˛iative legislative pentru reglementarea acord„rii prevederilor instituite de legea men˛ionat„, referitoare la grupele de munc„, retroactiv, pentru cadrele militare pensionate anterior datei intr„rii Ón vigoare a legii.
Nicolae V„c„roiu
#175581
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule senator Ilie S‚rbu, mul˛umit de r„spuns?
## **Domnul Ilie S‚rbu**
Nicolae V„c„roiu
#175701
**:**
Da.
Nicolae V„c„roiu
#175714
Bine. Domnul secretar de stat Ioan Onisei, Ministerul Culturii ∫i Cultelor. V„ rog s„ pofti˛i aici, la microfonul 8.
Ave˛i o Óntrebare de la domnul senator Nicolae Iorga, apoi de la domnul Gheorghe Funar. V„ rog s„ r„spunde˛i Ón aceast„ ordine. **Domnul Ioan Onisei** _— secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**
Œn ceea ce prive∫te Óntrebarea adresat„ de domnul senator...
Nicolae V„c„roiu
#176141
Numai o secund„! Domnul senator Nicolae Iorga nu este Ón sal„.
Ioan Onisei
#176238
Domnule pre∫edinte, i-am dat r„spunsul Ón scris domnului senator.
Nicolae V„c„roiu
#176333
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Bravo! A˛i f„cut o treab„ bun„. R„spunde˛i-i doamnei Viorica Moisuc, legat de zilele culturii maghiare, o Óntrebare.
## **Domnul Gheorghe Funar**
Nicolae V„c„roiu
#176525
**:**
Mie Ónt‚i.
Nicolae V„c„roiu
#176545
™i dup„ aceea ˛ie. Am s„rit-o pe doamna senator Moisuc, care era Ónainte. V„ rog, domnule secretar de stat.
Ioan Onisei
#176687
Œn cursul lunii octombrie, Ón ora∫ele specificate de doamna senator nu s-au desf„∫urat zile ale culturii maghiare finan˛ate de Ministerul Culturii ∫i Cultelor. Singura manifestare a comunit„˛ii etnice maghiare, sprijinit„ de minister cu suma de 2.000 RON, a fost Concursul na˛ional de recit„ri balade îKrizsa Janos“ care a avut loc Ón localit„˛ile Sf‚ntu Gheorghe ∫i Aita Mare din jude˛ul Covasna.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 Œn ceea ce prive∫te cooperarea ∫i posibile zile ale culturii rom‚ne Ón Ucraina, v„ pun la dispozi˛ie, doamna senator, at‚t o not„ de rela˛ii Ón leg„tur„ cu manifest„rile bilaterale Óntre noi ∫i ucraineni, c‚t ∫i proiectele pentru 2006.
Nicolae V„c„roiu
#177420
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Doamna senator Moisuc, de acord, da?
## **Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc**
Nicolae V„c„roiu
#177550
**:**
Da.
Nicolae V„c„roiu
#177563
V„ mul˛umesc.
V„ rog, r„spunsul pentru domnul Funar.
Ioan Onisei
#177651
Domnul senator Funar ne-a solicitat s„-i comunic„m ce sum„ a fost alocat„ Ón anul 2005 pentru publica˛iile Ón limba maghiar„, la nivel jude˛ean ∫i na˛ional, pe fiecare titlu Ón parte.
Noi am comunicat domnului senator mai mult dec‚t at‚t, nu numai achizi˛ia de publica˛ii, dar ∫i de c„r˛i. Nu a∫ vrea s„ intru Ón detalii, pentru c„ i-am dat domnului senator r„spunsul scris, care este foarte am„nun˛it. O precizare a∫ face doar, ∫i anume aceea c„ Ministerul Culturii ∫i Cultelor nici nu subven˛ioneaz„, nici nu face achizi˛ii de publica˛ii Ón leg„tur„ cu publica˛iile care apar la nivel local.
V„ mul˛umesc.
A∫tept r„spunsul la Óntrebarea pus„ pentru urm„toarea Ónt‚lnire de lunea viitoare.
V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#178389
Domnule secretar de stat, pute˛i r„spunde acum.
Ioan Onisei
#178471
Am r„spuns Ón leg„tur„ cu competen˛ele Ministerului Culturii ∫i Cultelor, care are dou„ mecanisme: achizi˛ia de carte ∫i publica˛ii pentru bibliotecile publice ∫i subven˛ionarea de carte ∫i publica˛ii. Sunt lucrurile care sunt Ón responsabilitatea Ministerului Culturii ∫i Cultelor.
Repet, nu avem nici o responsabilitate Ón leg„tur„ cu publica˛ii la nivel jude˛ean. Acelea sunt sumele ∫i ave˛i ∫i compara˛ia, ce titluri Ón limba maghiar„, c‚te publica˛ii, fa˛„ de total titluri ∫i total publica˛ii care au avut aceast„ suplimentare, aceast„ subven˛ie prin mecanismele care sunt la dispozi˛ia Ministerului Culturii ∫i Cultelor.
Nicolae V„c„roiu
#179129
V„ rog, domnule senator Funar.
Gheorghe Funar
#179194
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
La finalul acestui amplu r„spuns primit din partea Ministerului Culturii ∫i Cultelor am constatat c„ s-au f„cut abonamente, ∫i respectiv s-au achizi˛ionat Ón acest an, pentru bibliotecile publice, un num„r de 337 de titluri de carte Ón limba maghiar„, reprezent‚nd 71.880 de exemplare, Ón valoare total„ de 8,6 miliarde lei...
Nicolae V„c„roiu
#179585
Domnule Funar, ave˛i, Ón˛eleg, Ón detaliu r„spunsul scris. V„ rog, microfonul 2.
Gheorghe Funar
#179700
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œi mul˛umesc ∫i domnului secretar de stat pentru r„spuns, dar el este numai par˛ial. Respectiv, Ói mul˛umesc pentru faptul c„ ne-a comunicat c„ Ministerul Culturii ∫i Cultelor a f„cut abonamente la revistele ungure∫ti. Œmi este greu s„ le citesc Ón limba rom‚n„ ∫i la fel ∫i domnul secretar de stat a evitat s„ le citeasc„.
Pentru cei care ne ascult„ la aceast„ or„ a∫ preciza c„ Ministerul Culturii a f„cut abonamente la 4 reviste culturale ungure∫ti, 100 de abonamente, valoarea total„, 34.100.000 lei vechi. De asemenea, am re˛inut din r„spunsul primit c„ acela∫i minister a hot„r‚t s„ achizi˛ioneze Ón acest an pentru bibliotecile publice un num„r de 23 de reviste culturale, reprezent‚nd 1.972 abonamente la reviste culturale, Ón valoare total„ de 97.076 RON. Dar nu am primit r„spunsul complet cu referire la sumele alocate de Guvern Ón acest an pentru publica˛iile Ón limba maghiar„ la nivel na˛ional ∫i jude˛ean, pe fiecare titlu Ón parte. Eu am primit un r„spuns par˛ial doar cu referire la num„rul de abonamente ∫i la care reviste s-a f„cut abonament.
De asemenea, ˛in s„-i mul˛umesc domnului secretar de stat c„ mi-a pus la dispozi˛ie o list„ lung„, vreo 10 pagini, cu titluri de exemplare achizi˛ionate de Ministerul Culturii Ón limba maghiar„.
Ioan Onisei
#181026
Nu, nu... Ierta˛i-m„, domnule senator. V„ rog... Deci, dumneavoastr„ ave˛i ce s-a achizi˛ionat Ón limba maghiar„, Ón detaliu, iar Ón final ave˛i total achizi˛ie, tocmai ca s„ ave˛i o propor˛ie. Deci sunt 4 titluri de publica˛ii care au beneficiat de achizi˛ie pentru bibliotecile publice, publica˛ii Ón limba maghiar„, fa˛„ de un total de publica˛ii de 23.
De asta v-am dat Ón final aceast„ not„ de sintez„.
Nicolae V„c„roiu
#181464
Eu v„ mul˛umesc. Nu mai suntem pe radio, deci v„ rog s„ v„ clarifica˛i...
Ioan Onisei
#181572
De asta v-am dat aceast„ not„ de sintez„, ca s„ vede˛i propor˛iile.
Nicolae V„c„roiu
#181669
Mul˛umesc.
Domnul secretar de stat Nicolae Flaviu Lazin — Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale. Microfonul nr. 9.
Ave˛i o Óntrebare a domnului senator Dan Ungureanu, referitoare la concesionarea activit„˛ilor sanitar-veterinare, ∫i o alta, a domnului senator Petre Daea, legat„ de fondurile SAPARD.
V„ rog s„ da˛i r„spuns Ónt‚i domnului senator Ungureanu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 ## **Domnul Nicolae Flaviu Lazin** _— secretar de stat Ón_
_Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
Am s„ scurtez... r„spunsul Ón scris con˛ine mai multe detalii.
Œn prezent, Ón conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 127/2005 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42/2004 referitoare la organizarea activit„˛ii sanitar-veterinare ∫i pentru siguran˛a alimentelor, competen˛a concesion„rii revine Autorit„˛ii Na˛ionale Sanitar Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor, prin direc˛iile sanitar-veterinare ∫i pentru siguran˛a alimentelor jude˛ene, respectiv a municipiului Bucure∫ti.
A.N.S.V.A. a considerat necesar„ reducerea perioadei de concesionare a activit„˛ilor sanitar-veterinare publice de interes na˛ional la 5 ani. Œn contractele de concesionare deja Óncheiate perioada stabilit„ r„m‚ne neschimbat„.
Reducerea perioadei de concesionare este determinat„, Ón primul r‚nd, de obiec˛iunile formulate de medicii veterinari neconcesionari, Ón sensul instituirii unui monopol Ón favoarea medicilor concesionari, un alt considerent fiind acela al medicilor veterinari tineri, care sunt absolven˛i ai institutului de profil. Consider„m c„ Óncheierea noilor contracte de concesiune pe o durat„ minim„ de 5 ani asigur„ timpul necesar efectu„rii investi˛iilor asumate de medicii veterinari ∫i recuper„rii investi˛iilor. Mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#183591
Domnul senator Ungureanu, v„ rog. Microfonul 3.
Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu
#183673
V„ mul˛umesc, domnule ministru, ∫i doresc un exemplar scris.
Nicolae V„c„roiu
#183779
Mul˛umesc.
V„ rog s„ da˛i r„spunsul la Óntrebarea domnului Petre Daea, senator al Partidului Social Democrat, legat de fondurile SAPARD.
Nicolae Flaviu Lazin
#183951
## V„ mul˛umesc.
Am s„-mi permit, domnule senator Petre Daea, s„ dau citire unei situa˛ii sintetice privind sumele angajate Ón total, pe m„suri. Materialul prezentat Ón scris — dac„ nu v-a parvenit, v„ va parveni — este mult mai detaliat, av‚nd at‚t pe fiecare m„sur„ valorile angajate la data de 20.10.2005 ∫i progresele realizate la angajarea sumelor, Ón ultimul timp, elemente privind pl„˛ile autorizate ∫i efectuate, elemente privind Ómbun„t„˛irea implement„rii Programului SAPARD, inclusiv dificult„˛ile Ónt‚mpinate Ón procesul de absorb˛ie, o serie de m„suri corective ∫i promovarea unor modific„ri procedurale Ón fi∫ele tehnice ale m„surilor care sunt Ón aten˛ia Comitetului de monitorizare.
Sumele angajate Ón total, pe M„sura 1.1, la aceast„ dat„, sunt de ordinul 130,89 milioane euro; pe M„sura 2.1 — 477,07 milioane euro; pe M„sura 3.1 — 51,40 milioane euro; pe M„sura 3.4 — 23,22 milioane euro ∫i pe M„surile nou-implementate: M„sura 4.1 — 0,96 milioane euro ∫i M„sura 4.2 — 1,72 milioane euro. Deci avem un total angajat, la data de 20.10.2005, de 685,27 milioane euro.
Nicolae V„c„roiu
#185074
Domnul senator Daea, sunte˛i mul˛umit de r„spuns?
Petre Daea
#185158
Sigur, mul˛umit... Ón func˛ie de ce se prezint„ Ón scris, a∫a cum spunea ∫i domnul secretar de stat. O singur„ rug„minte am. Dac„ procentual... deci dac„ are o cifr„ relativ„, per total, vizavi de program, c‚t Ónseamn„ asta? Nu valori absolute.
Nicolae Flaviu Lazin
#185431
Am pe m„suri, domnule senator: la 1.1 — 63,91%; la 2.1. — infrastructur„ public„, 92,61%; la 3.1 — 32,65%; la 3.4 — 25,19%; la 4.1 — 7,72% ∫i la 4.2 — 39,91%. Sunt... le pute˛i reg„si Ón materialul scris.
Petre Daea
#185674
Bine. Mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#185719
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Domnule secretar de stat Nicolae Flaviu Lazin, ave˛i ∫i dou„ interpel„ri: a doamnei senator Doina Silistru, de la Grupul P.S.D., referitoare la sprijinirea produc„torilor agricoli, ∫i a domnului senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar P.R.M.
## **Domnul Aurel Ardelean**
Nicolae V„c„roiu
#186063
**:**
Am primit r„spunsul scris, domnule pre∫edinte.
Nicolae V„c„roiu
#186119
A˛i primit scris, v„ mul˛umesc foarte mult. V„ rog s„ prezenta˛i r„spunsul pentru doamna senator Doina Silistru. V„ ascult„m.
Nicolae Flaviu Lazin
#186279
R„spunsul pentru doamna senator Doina Silistru... Eu n-am s„ mai citesc sumele la nivel na˛ional, dac„ doamna senator este de acord. Am s„ v„ dau informa˛iile de ultim„ or„ pentru jude˛ul Vaslui.
Sunt Ón program 47.000 hectare pentru Óns„m‚n˛„rile de gr‚u, secar„ ∫i triticale, Ón aceast„ toamn„, din care avem o realizare de 17.132 hectare, reprezent‚nd 36%. Am urm„rit, ∫tiind ce probleme sunt cu lipsa precipita˛iilor, Ón ultima perioad„... acolo, cifrele de pe situa˛iile noastre, Ón ultima decad„, arat„ 00 ∫i situa˛ia se agraveaz„ Ón continuare.
Œn ceea ce prive∫te consumul m„surilor de sprijin al produc„torilor pentru aceast„ toamn„, Ón jude˛ul Vaslui, s-au depus solicit„ri pentru bonuri valorice pentru o suprafa˛„ de 43.134 hectare, s-au distribuit bonuri pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 42.825 hectare, ceea ce Ónseamn„ c„ procentul de distribuire a bonurilor aici este foarte bun.
Œn ceea ce prive∫te situa˛ia consum„rii sprijinului pentru motorin„, conform Hot„r‚rii Guvernului nr. 141/2005, Ón jude˛ul dumneavoastr„, fa˛„ de 2.174 de cereri, s-au eliberat 3.160 de adeverin˛e ∫i un sprijin de 4.127.000 litri motorin„, Ón valoare de 2.063.000.000 lei.
Aceasta este situa˛ia Óns„m‚n˛„rii ∫i a m„surilor de sprijin care ac˛ioneaz„ Ón aceast„ toamn„.
Dac„ dori˛i... Sigur, Ón material, informa˛iile sunt mai detaliate.
Nicolae V„c„roiu
#187699
Microfonul 3. Doamna senator Doina Silistru.
Doina Silistru
#187778
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Sunt par˛ial mul˛umit„ de acest r„spuns, pentru c„ Ón interpelarea mea subiectul principal nu erau aceste date. ™tiu c„ s-au distribuit, c„ s-au dat, dar faptul c„ nu pot fi lucrate terenurile ∫i sumele care au fost date... trebuie s„ se revad„ Ón cultura Ónfiin˛at„... Eu am Óntrebat ce se Ónt‚mpl„ dac„, din cauza condi˛iilor, nu pot fi Ónfiin˛ate aceste culturi. Ce face omul?
Nicolae Flaviu Lazin
#188222
Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i, eu a∫ reveni cu un r„spuns scurt.
Sigur, noi am creat un precedent Ón aceast„ toamn„, c‚nd am modificat Ordonan˛a Guvernului nr. 12/2005 ∫i am inclus consumarea celor 700 miliarde lei Ón Ónfiin˛area culturilor de toamn„, pentru bonurile care au fost ridicate, dar neconsumate.
Vreau s„ v„ informez c„ Ón aceast„ diminea˛„, Ón discu˛iile pe care le-am avut Ón Consiliul Cerealelor, Ón preg„tirea Acordului interprofesional pe Consiliul Cerealelor, am convenit cu dumnealor, cu partenerii no∫tri de dialog, ca sumele neconsumate din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 117/2005 s„ r„m‚n„ pentru alte m„suri de sprijin la cultura gr‚ului, pentru c„, de data aceasta, vede˛i, accentul cade pe folosirea sumelor alocate pe diferite grupe de produs sau pe diferite consilii de produs. ™i atunci, d‚n∫ii s-au b„tut ca, Ón cadrul Consiliului gr‚u ∫i al cerealelor, Ón general, s„-∫i conserve sumele totale aferente sprijinului acordat produc„torilor. Acesta este un lucru stabilit. Sigur, r„m‚ne de v„zut de ce dimensiuni vor fi aceste...
Nicolae V„c„roiu
#189334
Mul˛umesc foarte mult.
V„ rog, poate da˛i ∫i date suplimentare doamnei senator Doina Silistru. Dac„ nu, reveni˛i cu Óntrebarea. Nu ne putem bloca o jum„tate de or„, mai avem 20 de minute ∫i mult de r„spuns. Œmi cer scuze.
Doina Silistru
#189591
Da. Mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#189638
Domnul secretar de stat Septimiu Buza∫u, de la Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului. Microfonul 8.
Domnului senator Nicolae Iorga de la P.R.M. v„ rog s„-i da˛i r„spunsul Ón scris.
**Domnul Septimiu Buza∫u** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
I-am dat.
Nicolae V„c„roiu
#189999
Da˛i r„spuns domnului senator Petre Daea, legat de Gara C.F.R. Drobeta Turnu-Severin. V„ rog.
Septimiu Buza∫u
#190127
Obiectivul de investi˛ii îReabilitare sta˛ie de cale ferat„ Drobeta Turnu-Severin“ este inclus Ón strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare din Rom‚nia ∫i este parte integrant„ din strategia de dezvoltare a sistemului feroviar din Rom‚nia Ón perioada 2001—2010, aprobat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1003/2001.
Sta˛ia de cale ferat„ este cuprins„ Ón programul de reabilitare a unor sta˛ii de cale ferat„ finan˛at din Ómprumutul de 60 milioane dolari, garantat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1254/2002, semnat Óntre Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului ∫i Credit Swisse First Boston.
Lucr„rile sunt Ón stadiul final, se lucreaz„ la acoperi∫, termenul de finalizare a lucr„rilor, februarie 2006. Mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#190897
V„ rog, domnule senator Daea. Microfonul 3.
Petre Daea
#190975
Am re˛inut termenul de punere Ón func˛iune a obiectivului, Ón˛eleg c„ este februarie. De altminteri, voiam s„ v„d dac„ exist„ o concordan˛„ Óntre ce scrie acolo, ca termen de punere Ón func˛iune a obiectivului, Ón˛eleg‚nd aici metodologia prin actul normativ care te oblig„ s„ spui termenul de punere Ón func˛iune. Am Ón˛eles c„ stadiul este la acoperi∫ ∫i vor spune c„ e mult de lucru, ∫i v-a∫ ruga s„ vede˛i c„ este posibil ca acest termen s„ nu fie respectat, Ón condi˛iile Ón care eu v„d dinamica lucr„rilor din acest obiectiv.
V„ mul˛umesc.
Septimiu Buza∫u
#191550
Mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#191594
Mul˛umesc foarte mult.
Trebuie s„ punem um„rul acolo, stimate coleg, ca s„ termin„m la timp.
Domnul secretar de stat Anton Niculescu a trimis r„spunsul scris doamnei senator Viorica Moisuc, cu privire la problema rom‚nilor din Ucraina. Deci se consider„ c„ s-a r„spuns la aceast„ Óntrebare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 Domnul secretar de stat Mircea Alexandru, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor. Microfonul 10.
Domnului Sever ™ter, cu privire la eliberarea actelor de Serviciul de Eviden˛„ Informatizat„ a Persoanei, v„ rog s„-i da˛i r„spunsul scris, Óntruc‚t nu este prezent.
Domnul senator Ilie Petrescu, de la Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, are o Óntrebare pentru dumneavoastr„, legat„ de infrastructura de la Berle∫ti, Gorj. V„ rog s„-i r„spunde˛i.
## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat Ón_
_Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
Stimate domnule senator,
Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„ prin care cere˛i ministrului administra˛iei ∫i internelor s„ v„ comunice c‚nd vor fi rezolvate problemele cu care se confrunt„ localitatea Berle∫ti, respectiv repararea drumurilor, posibilitatea integr„rii acestei comune Ón Uniunea European„ ∫i sumele prev„zute Ón bugetul anului 2006 pentru investi˛ii ∫i refacerea infrastructurii acestei localit„˛i, v„ comunic„m urm„toarele:
Drumurile comunale ∫i s„te∫ti pe care le are Ón administrare comuna Berle∫ti nu sunt asfaltate. Astfel, Drumul comunal 27 A este pietruit pe toat„ lungimea, iar Drumul comunal 27 Berle∫ti—C„rbune∫ti este pietruit doar pe 2 kilometri.
De asemenea, teritoriul comunei este traversat de DJ 675 A, lungimea acestuia fiind de 12,5 kilometri. Dintre ace∫tia, 7,8 kilometri sunt asfalta˛i, iar 5,5 pietrui˛i.
Din cauza precipita˛iilor c„zute Ón acest an, starea drumurilor pietruite este necorespunz„toare, iar drumurile comunale ∫i s„te∫ti nu au fost reabilitate la nivel corespunz„tor deoarece nu exist„ fonduri, ∫i Óntre˛inerea unui kilometru de drum pietruit cost„, Ón decursul unui an, aproximativ 50.000 lei noi.
Nicolae V„c„roiu
#193714
Domnule secretar, mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator Petrescu, dac„ mai dori˛i ceva suplimentar? Repet, mai avem zece minute.
Ilie Petrescu
#193878
Am Ón˛eles. O s„ fiu foarte scurt, domnule pre∫edinte. R„spunsul Ól voi primi scris, dar v„ dau cuv‚ntul de onoare c„ nu m„ avantajeaz„ cu nimic ce spune domnul ministru, pentru c„ ∫i comuna Berle∫ti din jude˛ul Gorj trebuie s„ intre Ón Uniunea European„, domnule ministru.
F„r„ ironie, f„r„ glum„, aceast„ comun„ trebuie s„ participe Ón Uniunea European„ ∫i, dac„ punem problema a∫a, s„ ∫ti˛i c„ aceia∫i oameni sunt ∫i acolo... ∫i v„ invit Ón Gorj ca s„ vede˛i cum arat„ comuna.
Nicolae V„c„roiu
#194390
Mul˛umesc foarte mult.
V„ rog, domnul secretar de stat.
Domnul senator Ion Florescu este prezent, da?
V„ rog s„-i da˛i r„spunsul la interpelarea legat„ de sumele alocate pentru refacerea jude˛ului Gorj Ón ansamblu, dar, v„ rog, r„spuns Ón sintez„, ∫i dac„ e s„ pun„ o Óntrebare suplimentar„...
V„ ascult„m, domnule secretar de stat.
Mircea Alexandru
#194761
Œntotdeauna, un r„spuns Ón sintez„, prea Ón sintez„ sau neterminat efectiv c„ nemul˛ume∫te. ™i eu sunt nemul˛umit de nemul˛umirea domnului Petrescu, Óntruc‚t nu am putut s„ r„spund Ón mod corespunz„tor la Óntrebare, dar o s„-i transmit un r„spuns scris ∫i atunci poate c„ ne vom Ón˛elege mai bine.
Referitor la Óntrebarea domnului senator Ion Florescu, ce sume s-au alocat jude˛ului Gorj Ón vederea refacerii distrugerilor produse de calamit„˛i, fac precizarea c„ sunt sume alocate prin ∫ase hot„r‚ri de Guvern, exist„ suma care s-a alocat jude˛ului respectiv Ón fiecare dintre aceste hot„r‚ri, transmit r„spunsul scris ∫i sper s„ fie mul˛umit.
Ion Florescu
#195441
A∫tept r„spunsul scris ∫i c‚t mai detaliat posibil. V„ mul˛umesc.
Nicolae V„c„roiu
#195537
V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ da˛i r„spunsul scris ∫i poate vom g„si o modalitate mai operativ„ de a r„spunde, de a colabora cu Guvernul, s„ primim Ónt‚i r„spunsurile scrise ∫i, dac„ nu suntem mul˛umi˛i... Asta este o problem„ pe care o vom discuta.
Domnul Radu Cristian Georgescu de la Partidul Social Democrat are o interpelare legat„ de referendumul local Ón comuna V‚n„tori, Mure∫.
V„ rog.
Mircea Alexandru
#195962
Domnule senator, Ón leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„ prin care cere˛i s„ se suspende procedura de organizare a referendumului Ón comuna V‚n„tori p‚n„ la clarificarea tuturor aspectelor ce privesc respectarea legalit„˛ii, v„ aducem la cuno∫tin˛„ urm„toarele.
Potrivit dispozi˛iilor art. 73 ∫i 74 din Legea administra˛iei publice nr. 215/2001, cu modific„rile ulterioare, Óntreaga responsabilitate privind analizarea temeiniciei motivelor invocate Ón cererea de organizare a referendumului local revine prefectului care, dup„ verificare, transmite Guvernului, prin Ministerul Administra˛iei, o propunere motivat„ de organizare a referendumului pe baza c„reia, dup„ ce aceasta este avizat„ de Ministerul Administra˛iei, Guvernul se pronun˛„ prin hot„r‚re, Ón termen de 60 de zile de la solicitarea prefectului. Se stabile∫te prin hot„r‚re ∫i data alegerilor.
Nicolae V„c„roiu
#196859
Mul˛umesc.
Domnul Georgescu?
Radu Cristian Georgescu
#196923
Œmi cer scuze, dar solicitarea mea viza ∫i faptul c„ prefectul nu a pus la dispozi˛ia primarului rezultatul verific„rilor privind contestarea cererii de referendum, pentru c„ acolo situa˛ia este mult mai complex„, am prezentat-o Ón adres„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 Pe de alt„ parte, nu exist„ banii necesari organiz„rii acestui referendum, pentru c„ sunt necesare o sut„ de milioane pentru organizarea lui, bani care trebuie cheltui˛i din bugetul consiliului local. Ace∫ti bani nu exist„ la nivelul consiliului local.
Pe de alt„ parte, prefectul a solicitat consiliului jude˛ean s„ aloce aceste fonduri, de∫i nu era normal s„ fac„ acest lucru pentru referendum, pentru c„ deschide cutia Pandorei.
Ce se Ónt‚mpl„ dac„ fiecare localitate dore∫te s„ organizeze un referendum?
Mircea Alexandru
#197784
Eu am un r„spuns detaliat ∫i pe puncte la...
Radu Cristian Georgescu
#197863
Scris? Bun. A∫tept ∫i r„spunsul scris.
Nicolae V„c„roiu
#197943
Deci v„ rog s„ transmite˛i r„spunsul scris.
Domnul secretar de stat Mircea Alexandru, ave˛i o interpelare din partea domnului senator Ioan Talpe∫, care nu este prezent.
V„ rog s„-i transmite˛i r„spunsul scris.
De asemenea, o interpelare a domnului senator Ilie S‚rbu, subven˛iile pentru energia termic„ la Consiliul Local Timi∫oara.
V„ ascult„m, domnul secretar de stat.
Mircea Alexandru
#198352
Am f„cut un lucru pozitiv, i-am transmis domnului senator r„spunsul mai devreme ∫i cred c„ este mul˛umit de con˛inut.
Ilie S‚rbu
#198504
Dac„ mi-a˛i fi dat cuv‚ntul prima dat„ a∫ fi spus c„ am primit r„spunsul scris ∫i sunt mul˛umit de el.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat, ∫i dumneavoastr„, domnule pre∫edinte.
Nicolae V„c„roiu
#198714
Mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi, mergem mai departe.
Domnul secretar de stat Octavian B‚ciu, v„ rog, microfonul 10.
Ave˛i o Óntrebare a domnului senator Ilie Petrescu de la Grupul Rom‚nia Mare, legat„ de zona petrolier„ din Gorj.
V„ rog, domnul senator.
Ilie Petrescu
#199011
Pentru stenogram„. Am discutat cu domnul ministru, m-am Ón˛eles punctual ∫i vom avea o discu˛ie.
Mul˛umesc pentru r„spuns, nu mai e nevoie.
Nicolae V„c„roiu
#199183
Mul˛umesc foarte mult.
Domnul secretar de stat B‚ciu, domnul senator Ion V„rg„u, de la Grupul P.S.D.
L-a˛i primit scris.
V„ rog, microfonul 3.
Ion V„rg„u
#199363
Domnule pre∫edinte,
Am primit r„spunsul Ón scris, este un r„spuns care nu este documentat ∫i solicit Ón continuare s„ am un dialog cu domnul ministru, pentru c„ este o problem„ a jude˛ului Tulcea ∫i cred c„ r„spunsul este dat de o persoan„ care nu este documentat„ Ón problemele de acolo. Patru depozite de carburan˛i s„ le opre∫ti nu este bine.
Nicolae V„c„roiu
#199738
V„ rog s„ face˛i o discu˛ie imediat dup„, cu domnul secretar de stat, ∫i s„ revin„ cu un r„spuns scris mai complet.
Domnul senator Viorel Arca∫, Partidul Social Democrat, legat de Óntreprinderile dependente de utilizarea gazului metan.
Microfonul 3, v„ rog.
Viorel Arca∫
#200032
Domnule pre∫edinte,
Mul˛umesc, Ón primul r‚nd, pentru operativitate. Am primit r„spunsul scris, este incomplet, dar voi reveni cu o Óntrebare s„pt„m‚nile urm„toare.
Nicolae V„c„roiu
#200228
V„ mul˛umesc foarte mult.
Domnul consilier de stat Szasz Attila, cabinetul ministrului de stat pentru coordonarea activit„˛ilor din domeniile culturii, Ónv„˛„m‚ntului ∫i integr„rii europene. V„ rog, microfonul 8.
V„ rog s„ lua˛i loc.
Ave˛i o Óntrebare a domnului senator Adrian P„unescu de la Grupul social-democrat, legat„ de deturnarea de fonduri pentru Academia Rom‚n„.
V„ rog.
**Domnul Szasz Attila** _— consilier de stat la cabinetul ministrului de stat pentru coordonarea activit„˛ilor din domeniile culturii, Ónv„˛„m‚ntului ∫i integr„rii europene_ **:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stimate domnule senator, desigur, ave˛i dreptate atunci c‚nd Óndrepta˛i aten˛ia c„tre o institu˛ie at‚t de prestigioas„ ca Academia Rom‚n„. Suntem de acord ∫i Ón ceea ce prive∫te importan˛a finan˛„rii acestei institu˛ii.
Œn construc˛ia bugetar„ pentru anul 2006 s-au avut Ón vedere urm„toarele obiective: finan˛area programelor necesare ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ Ón 2007, cre∫terea economic„ sustenabil„, men˛inerea echilibrelor macroeconomice pe anul 2006 ∫i reducerea deficitului de cont curent.
Pentru realizarea acestor obiective, priorit„˛ile Guvernului vizeaz„ finan˛area de politici convergente cu cele promovate de Uniunea European„ pe infrastructur„, pe mediu, pe cercetare-dezvoltare ∫i dezvoltare rural„, precum ∫i a politicilor publice de ajustare structural„ Ón domeniile transporturilor, agriculturii ∫i industriei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/31.X.2005 Prin politicile de consolidare a capitalului uman ∫i prin politicile sectoriale Ón domeniile culturii, religiei, dezvolt„rii publice, comunica˛iilor etc. s-a reu∫it men˛inerea unui buget constant Ón domeniile Ónv„˛„m‚ntului ∫i culturii.
Aceea∫i situa˛ie s-a ob˛inut ∫i prin suplimentarea bugetului Academiei Rom‚ne cu 5%, de la 950 miliarde la 1.000 miliarde lei vechi.
Totu∫i, dac„ ˛inem seama de cre∫terea cu 82% a aloca˛iilor bugetare pentru cercetare ∫i de faptul c„ o mare parte a activit„˛ii Academiei Rom‚ne se desf„∫oar„ Ón aceast„ zon„, se poate vorbi despre o u∫oar„ cre∫tere a bugetului Academiei pentru anul 2006.
Nicolae V„c„roiu
#202633
Domnul senator Adrian P„unescu, microfonul 4.
Adrian P„unescu
#202713
V„ mul˛umesc pentru r„spuns.
Fire∫te, concluzia mea este c„ e vai de noi. Mai mult de at‚t, nu am eu ce s„ v„ repro∫ez dumneavoastr„.
Construc˛ia Óntregului buget este deficitar„ ∫i e mare p„cat c„ s-a ajuns aici. Ceea ce va urma vom sim˛i cu to˛ii. Vor cre∫te mult standardele pu∫c„riilor ∫i vor sc„dea mult standardele caselor pentru cultur„, pentru educa˛ie, ale ∫colilor, ale c„r˛ilor.
S„ ne ierte Dumnezeu.
Nicolae V„c„roiu
#203161
Domnul senator P„unescu, am o mare rug„minte. V„ rog, domnul consilier, s„ m„ asculta˛i. Prin rectificarea de buget de stat pe anul 2005, domnul
P„unescu, am stabilit c„ d„m 5 miliarde din bugetul Senatului pe economii de personal pentru editarea îCaietelor Eminescu“.
Am informa˛ii c„ nu s-a dat nici un ban ∫i rog pe domnul pre∫edinte al Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ s„-l cheme pe ministrul culturii, ∫i nu un consilier, s„ discuta˛i aceast„ problem„, cine a deturnat banii pe care noi i-am b„gat la rectificare pentru Academia Rom‚n„, editarea îCaietelor Eminescu“.
Adrian P„unescu
#203800
A∫a vom face, domnule pre∫edinte.
Nicolae V„c„roiu
#203867
Mul˛umesc foarte mult.
Legat de interpelarea doamnei Viorica Moisuc de la P.R.M., v„ rog s„-i transmite˛i r„spunsul scris.
Szasz Attila
#204025
L-am ∫i dat, domnule pre∫edinte.
Nicolae V„c„roiu
#204088
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Foarte bine.
Stima˛i colegi, avem trei solicit„ri de am‚nare, ∫i anume interpelarea domnului senator Ion Toma, P.S.D., Colegiul îIoni˛„ Asan“, Ministerul de Externe, Gheorghe Funar, legat de vizitele Ón Rom‚nia ale demnitarilor din Ungaria, ∫i Ion Toma, P.S.D., legat de Liceul din Caracal, Centrul de documentare.
Am epuizat Óntreb„rile ∫i interpel„rile ∫i v„ rog s„-mi permite˛i s„ Ónchid ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.
V„ mul˛umesc foarte mult pentru participare.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#204626
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|065284]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 163/31.X.2005 con˛ine 40 de pagini.** Pre˛ul: 7,7 lei noi/77.000 lei vechi

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

Adoptarea proiectului Hot„r‚rii privind Regulamentul Senatului

Probleme organizatorice: Puiu Ha∫otti, Gheorghe Funar, Ion Solcanu

Continuarea dezbaterilor ∫i respingerea proiectului Legii privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale